(1)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul Europa digitală pentru perioada 2021-2027, care urmează să constituie principala valoare de referință, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (4)], pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(2)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/ 1046 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(3)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului (7), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (8) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 (9), interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționate, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudelor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. Mai precis, în conformitate cu prevederile și procedurile din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă s-a săvârșit o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată persoanele suspectate de fraudă și de alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (10). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și acordă accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi a Uniunii Europene (CCE), asigurându-se totodată că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(4)

În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolului 88 din Decizia / /UE a Consiliului (11)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Participarea lor efectivă la program ar trebui monitorizată și evaluată cu regularitate de către Comisia Europeană.

(5)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (12), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate în urma aplicării cerințelor de monitorizare specifice, corelate cu necesitățile existente și respectând Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului  (13), evitându-se totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative, mai ales asupra statelor membre , și ținându-se seama de cadrele existente de măsurare și analiză comparativă din domeniul digital . Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili , de natură cantitativă și calitativă, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(5a)

Programul ar trebui să asigure cel mai înalt grad de transparență și răspundere al instrumentelor și mecanismelor financiare inovatoare care implică bugetul Uniunii, în special referitor la contribuția acestora, în ceea ce privește atât așteptările inițiale, cât și rezultatele finale obținute în vederea realizării obiectivelor Uniunii.

(6)

Summitul pe teme digitale de la Tallinn (14) din septembrie 2017 și Concluziile Consiliului European (15) din 19 octombrie 2017 au subliniat faptul că este necesar ca Europa să investească în economiile noastre și în rezolvarea problemei deficitului în materie de competențe pentru a menține și a spori competitivitatea și inovarea la nivelul Europei, calitatea vieții și structura socială. Consiliul European a concluzionat că transformarea digitală oferă oportunități imense pentru inovare, creștere economică și locuri de muncă și că va contribui la îmbunătățirea competitivității la nivel mondial și va spori diversitatea creativă și culturală. Pentru a valorifica aceste oportunități este necesară abordarea colectivă a  provocărilor pe care le prezintă transformarea digitală, precum și revizuirea politicilor afectate de transformarea digitală.

(6a)

Clădirea unei societăți și a unei economii digitale europene puternice va avea beneficii de pe urma implementării în bune condiții a Mecanismului pentru interconectarea Europei, a inițiativei Wifi4EU și a Codului european al comunicațiilor electronice.

(7)

Consiliul European a concluzionat, în special, că Uniunea ar trebui să abordeze urgent noile tendințe, printre care se numără aspecte precum inteligența artificială ▌, asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a datelor, cu respectarea deplină a Regulamentului (UE) 2016/679, a drepturilor digitale , a drepturilor fundamentale și a standardelor etice. Consiliul European a invitat Comisia să prezinte o abordare europeană privind inteligența artificială până la începutul anului 2018 și i-a solicitat acesteia să prezinte inițiativele necesare pentru consolidarea condițiilor-cadru, pentru ca UE să poată explora noi piețe prin inovații radicale, bazate pe riscuri, și să reafirme rolul de lider al industriei sale.

(7c)

Europa trebuie să facă investiții decisive în viitorul său, construind capacități digitale strategice pentru a beneficia de pe urma revoluției digitale. La nivelul UE trebuie să se asigure un buget substanțial (de cel puțin 9,2 miliarde EUR) în acest scop, iar acesta trebuie să fie completat de eforturi de investiții considerabile la nivel național și regional, în special asigurându-se o relație consecventă și complementară cu fondurile structurale și de coeziune.

(8)

Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020” (16) menționează, printre opțiunile pentru viitorul cadru financiar, instituirea unui program pentru transformarea digitală a Europei care să permită realizarea „unor progrese importante pe calea către o creștere inteligentă în domenii precum infrastructurile de date de înaltă calitate, conectivitatea și securitatea cibernetică”. Programul ar urma să vizeze asigurarea poziției de lider a Europei în materie de supercalcul, internet de nouă generație, inteligență artificială, robotică și volume mari de date. Acesta ar urma să consolideze poziția concurențială a industriei și întreprinderilor din Europa în cadrul economiei digitalizate și ar avea un impact semnificativ asupra reducerii decalajelor și completării lacunelor în materie de competențe în întreaga Uniune , astfel încât cetățenii europeni să dispună de abilitățile și cunoștințele necesare pentru a face față transformării digitale .

(9)

Comunicarea intitulată „Către un spațiu european comun al datelor” (17) se referă la noua măsură care urmează să fie adoptată ca un pas important către un spațiu comun de date în UE, și anume un spațiu digital omogen a cărui amploare va permite dezvoltarea și inovarea de noi produse și servicii bazate pe date.

(10)

Obiectivul general al programului ar trebui să fie sprijinirea transformării digitale a întreprinderilor și favorizarea unei mai bune valorificări a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică, în beneficiul întreprinderilor și cetățenilor din întreaga Uniune, inclusiv din regiunile ultraperiferice, precum și din cele defavorizate din punct de vedere economic. Programul ar trebui structurat în jurul a cinci obiective specifice care să reflecte principalele domenii de politică, și anume: calculul de înaltă performanță (high-performance computing – HPC) ▌, inteligența artificială, securitatea cibernetică, competențele digitale avansate și implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea. În toate aceste domenii, programul ar trebui, de asemenea, să vizeze o mai bună aliniere a politicilor de la nivelul Uniunii, al statelor membre și al regiunilor și o punere în comun a resurselor private și industriale pentru a consolida investițiile și a dezvolta sinergii mai puternice. În plus, programul ar trebui să îmbunătățească competitivitatea Uniunii și reziliența economiei sale.

(10a)

Cele cinci obiective specifice sunt distincte, dar interdependente. De exemplu, inteligența artificială necesită securitate cibernetică pentru a fi fiabilă, capacitățile de calcul de înaltă performanță vor fi esențiale în sprijinirea învățării în contextul inteligenței artificiale, iar toate cele trei capacități sunt condiționate de existența competențelor digitale avansate. Cu toate că acțiunile individuale din cadrul programului pot aparține unui singur obiectiv specific, obiectivele nu ar trebui privite izolat, ci ca formând nucleul unui pachet coerent.

(10b)

Trebuie susținute IMM-urile care doresc să valorifice transformarea digitală în procesele lor de producție. Acest lucru le va permite IMM-urilor să contribuie la dezvoltarea economiei europene, prin utilizarea eficientă a resurselor.

(11)

Centrele europene de inovare digitală ar trebui să aibă un rol central în punerea în aplicare a programului și să stimuleze adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale avansate de către întreprinderi, mai ales IMM-uri și entități care au sub 3 000 de angajați și care nu sunt IMM-uri (întreprinderi cu capitalizare medie), precum și de către organismele publice și mediul academic. Pentru a face o distincție clară între centrele de inovare digitală conforme cu criteriile de eligibilitate din cadrul prezentului program și centrele de inovare digitală instituite în temeiul comunicării intitulate „Digitalizarea industriei europene” (COM(2016)0180) și finanțate din alte surse, centrele de inovare digitală finanțate în cadrul prezentului program ar trebui numite centre europene de inovare digitală. Centrele europene de inovare digitală ar trebui să colaboreze în cadrul unei rețele descentralizate. Acestea servesc drept punct de acces la cele mai recente capacități digitale, inclusiv calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică, precum și la alte tehnologii inovatoare existente, cum ar fi tehnologiile generice esențiale, disponibile de asemenea în ateliere colaborative de fabricație (fablabs) sau în laboratoare digitale deschise (citylabs). Acestea acționează ca ghișee unice în ceea ce privește accesul la tehnologii testate și validate și promovează inovarea deschisă. De asemenea, aceste centre vor oferi sprijin în domeniul competențelor digitale avansate (de exemplu prin colaborarea cu furnizorii de programe de învățământ cu scopul de a furniza formări pe termen scurt lucrătorilor, respectiv stagii pentru studenți) . Rețeaua de centre europene de inovare digitală ar trebui să asigure o acoperire geografică amplă în întreaga Europă  (18) și , de asemenea, să stimuleze participarea regiunilor ultraperiferice pe piața unică digitală.

(11a)

În cursul primului an al programului ar trebui să se instituie o rețea inițială de centre europene de inovare digitală, printr-un proces deschis și competitiv, din rândul entităților desemnate de statele membre. În acest scop, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a propune candidații în conformitate cu procedurile și structurile lor administrative și instituționale de la nivel național, iar Comisia ar trebui să țină seama în cea mai mare măsură de opinia fiecărui stat membru înainte de selectarea unui centru european de inovare digitală de pe teritoriul său. Entitățile care exercită deja funcții de centre de inovare digitală în contextul inițiativei de digitalizare a industriei europene pot fi desemnate de către statele membre, în urma procesului competitiv și deschis, drept candidate. Comisia poate implica în procesul de selecție experți externi independenți. Comisia și statele membre ar trebui să evite suprapunerea inutilă a competențelor și a funcțiilor de la nivel național cu cele de la nivelul UE. Prin urmare, ar trebui să existe o flexibilitate adecvată atunci când se desemnează centrele și când se stabilesc activitățile și componența acestora. Pentru a asigura o acoperire geografică amplă în întreaga Europă, dar și un echilibru în ceea ce privește acoperirea tehnologiilor sau sectoarelor, rețeaua ar putea fi extinsă în continuare prin intermediul unui proces deschis și competitiv.

(11b)

Centrele europene de inovare digitală ar trebui să dezvolte sinergii adecvate cu centrele de inovare digitală finanțate prin programul Orizont Europa sau alte programe de cercetare și inovare, de Institutul European de Inovare și Tehnologie, în special EIT Digital, dar și cu rețele consacrate, precum Rețeaua întreprinderilor europene sau centrele EU Invest.

(11c)

Centrele europene de inovare digitală ar trebui să aibă rolul de facilitator care reunește industria, întreprinderile și administrațiile care au nevoie de noi soluții tehnologice, pe de o parte, și întreprinderile, în special întreprinderile nou-înființate și IMM-urile, care au soluții gata pentru a fi introduse pe piață, pe de altă parte.

(11d)

Un consorțiu de entități juridice poate fi selectat drept centru european de inovare digitală în temeiul articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar, care permite entităților care nu au personalitate juridică în temeiul legislației naționale aplicabile să participe la cereri de propuneri cu condiția ca reprezentanții acestora să aibă capacitatea de a-și asuma obligații legale în numele entităților și ca entitățile să ofere garanții privind protecția intereselor financiare ale Uniunii echivalente cu cele oferite de persoanele juridice.

(11e)

Ar trebui să se permită centrelor europene de inovare digitală să primească contribuții din partea statelor membre, a țărilor terțe participante sau a autorităților publice din cadrul acestora, contribuții din partea organismelor sau instituțiilor internaționale, contribuții din partea sectorului privat, în special din partea membrilor, acționarilor sau partenerilor centrelor europene de inovare digitală, venituri generate de propriile activități și active ale centrelor europene de inovare digitală, legate, donații și contribuții din partea persoanelor fizice sau finanțare, inclusiv sub formă de granturi, din program sau din alte programe ale Uniunii.

(12)

Programul ar trebui pus în aplicare prin proiecte care să consolideze capacitățile digitale de bază și utilizarea lor pe scară largă. Acest lucru ar trebui să implice cofinanțare cu statele membre și, atunci când este necesar, cu sectorul privat. Rata cofinanțării ar trebui stabilită în programul de lucru. Doar în cazuri excepționale, finanțarea din partea Uniunii poate acoperi până la 100 % din costurile eligibile, ceea ce ar presupune, în special, să se ajungă la o masă critică în domeniul achizițiilor publice pentru a se obține un raport calitate-preț mai bun și a se garanta că furnizorii din Europa rămân în avangarda progresului tehnologic.

(13)

Obiectivele de politică ale acestui program vor fi abordate și prin instrumentele financiare și garanțiile bugetare din cadrul ▌Fondului InvestEU.

(14)

Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a îmbunătăți și mai mult capacitățile digitale ale Uniunii, precum și pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, fără suprapuneri cu finanțarea privată sau excluderea acesteia și fără denaturarea concurenței pe piața internă.

(15)

Pentru a se atinge un grad maxim de flexibilitate pe durata întregului ciclu de viață al programului și a se dezvolta sinergii între diferitele sale componente, fiecare dintre aceste obiective specifice poate fi realizat prin oricare dintre instrumentele disponibile în temeiul Regulamentului financiar. Mecanismele de execuție care ar urma să fie utilizate sunt gestiunea directă și gestiunea indirectă, atunci când finanțarea din partea Uniunii este combinată cu alte surse de finanțare sau atunci când executarea necesită crearea unor structuri reglementate în comun. În plus, pentru a răspunde în special la noile evoluții și nevoi, de exemplu noi tehnologii, Comisia poate să propună, în cadrul procedurii bugetare anuale și în conformitate cu Regulamentul financiar, abateri de la sumele orientative stabilite în prezentul regulament.

(15a)

Pentru a asigura alocarea eficientă de fonduri din bugetul general al Uniunii, este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților efectuate în cadrul programului și complementaritatea acestora cu activitățile statelor membre și ar trebui să se urmărească sinergiile, consecvența, și complementaritatea cu programele de finanțare ce sprijină domenii de politică între care există legături strânse. Deși pentru acțiunile gestionate direct și indirect programele de lucru relevante oferă un instrument de garantare a consecvenței, ar trebui stabilită și o colaborare între Comisie și autoritățile relevante ale statelor membre pentru a garanta totodată consecvența și complementaritatea dintre fondurile gestionate direct sau indirect și fondurile care fac obiectul gestiunii partajate.

(16)

Calculul de înaltă performanță și capacitățile aferente de prelucrare a datelor în Uniune ar trebui să permită asigurarea utilizării pe scară mai largă a calcului de înaltă performanță de către întreprinderi și, la un nivel mai general, în domenii de interes public pentru a valorifica oportunitățile unice pe care supercalculatoarele le oferă societății în ceea ce privește sănătatea, mediul și securitatea, precum și competitivitatea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii. Achiziționarea de supercalculatoare de talie mondială va securiza sistemul de aprovizionare al Uniunii și va contribui la implementarea unor servicii pentru simularea, vizualizarea și crearea de prototipuri, asigurând în același timp un sistem de calcul de înaltă performanță în conformitate cu valorile și principiile Uniunii.

(17)

Consiliul (19) și Parlamentul European (20) și-au exprimat sprijinul pentru intervenția Uniunii în acest domeniu. În plus, în 2017-2018, nouăsprezece state membre au semnat Declarația EuroHPC (21), un acord între guverne prin care acestea se angajează să colaboreze cu Comisia pentru a construi și implementa în Europa infrastructuri HPC și infrastructuri de date de ultimă generație care să fie disponibile în întreaga Uniune pentru comunitățile științifice și partenerii publici și privați.

(18)

În cazul obiectivului specific privind calculul de înaltă performanță, se consideră că mecanismul cel mai potrivit de realizare este o întreprindere comună, care să coordoneze în special strategiile naționale și ale Uniunii și investițiile în infrastructura informatică de înaltă performanță și cercetare și dezvoltare, să pună în comun resurse din fonduri publice și private și să protejeze interesele economice și strategice ale Uniunii (22). În plus, centrele de competență specializate în calcul de înaltă performanță, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului, din statele membre vor oferi servicii în acest domeniu întreprinderilor, inclusiv IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, mediului academic și administrațiilor publice.

(19)

Dezvoltarea capacității legate de inteligența artificială reprezintă un vector esențial pentru transformarea digitală a întreprinderilor , a serviciilor și a sectorului public. Roboți din ce în ce mai autonomi sunt utilizați în fabrici, locuințe, orașe, spitale și în aplicații acvatice de adâncime. Platformele comerciale de inteligență artificială au trecut de la faza de testare la aplicații reale în domeniile sănătății și mediului. Toți principalii producători de autovehicule dezvoltă în prezent mașini autonome, iar tehnicile de învățare automată se află în centrul tuturor principalelor platforme web și al aplicațiilor cu volume mari de date. Este esențial ca Europa să își unească forțele la toate nivelurile pentru a fi competitivă pe plan internațional. Statele membre au recunoscut acest lucru prin intermediul unor angajamente concrete de colaborare în cadrul unui plan de acțiune coordonat.

(19a)

Bibliotecile de algoritmi pot acoperi o gamă vastă de algoritmi, inclusiv soluții simple cum ar fi algoritmi de clasificare, algoritmi de rețele neurale sau algoritmi de planificare și de efectuare de raționamente, sau soluții mai elaborate, cum ar fi algoritmi de recunoaștere vocală, algoritmi de navigație încorporați în dispozitive autonome, precum drone, sau în vehicule autonome, sau algoritmi de IA care sunt integrați în roboți pentru a le permite să interacționeze cu mediul și să se adapteze la acesta. Bibliotecile de algoritmi ar trebui să fie ușor accesibile tuturor în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii.

(19b)

În Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene, Parlamentul European a subliniat impactul barierelor lingvistice asupra industriei și digitalizării acesteia. În acest context, dezvoltarea de tehnologii lingvistice la scară largă bazate pe inteligența artificială, cum ar fi traducerea automată, recunoașterea vocală, analiza volumelor mari de date text, sistemele de dialog și de întrebări-răspunsuri sunt esențiale pentru a menține diversitatea lingvistică, pentru a asigura caracterul incluziv și pentru a facilita comunicarea de la om la om și de la om la mașină.

(19c)

Produsele și serviciile bazate pe inteligența artificială ar trebui să fie ușor de utilizat, să respecte obligațiile legale în mod implicit și să le ofere consumatorilor mai multe posibilități de alegere și mai multe informații, în special cu privire la calitatea produselor și a serviciilor.

(20)

Pentru dezvoltarea inteligenței artificiale este crucial să existe seturi de date de mari dimensiuni și facilități de testare și experimentare care să fie disponibile , inclusiv tehnologii lingvistice .

(21)

În Rezoluția din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene (23), Parlamentul European a evidențiat importanța unei abordări europene comune în materie de securitate cibernetică, recunoscând necesitatea de a sensibiliza publicul pe această temă și a considerat că reziliența cibernetică este o responsabilitate esențială pentru liderii mediului de afaceri și pentru factorii de decizie industriali și de securitate de la nivel național și european , precum și punerea în aplicare a securității și a protecției vieții private implicit și încă din faza de proiectare .

(22)

Securitatea cibernetică este o provocare pentru întreaga Uniune, pe care nu o ▌putem aborda doar prin inițiative naționale ▌. Capacitatea Europei în materie de securitate cibernetică ar trebui consolidată, astfel încât Europa să fie dotată cu capacitățile necesare pentru a ▌proteja cetățenii , administrațiile publice și întreprinderile de amenințările cibernetice. În plus, consumatorii ar trebui să fie protejați atunci când utilizează produse conectate, care pot fi piratate și le pot pune în pericol siguranța. Acest lucru ar trebui realizat împreună cu statele membre și cu sectorul privat, prin dezvoltarea și coordonarea de proiecte menite să consolideze capacitățile Europei în domeniul securității cibernetice și prin asigurarea implementării la scară largă a celor mai recente soluții în materie de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei, precum și prin gruparea competențelor în acest domeniu pentru a se asigura o masă critică și un nivel de excelență.

(23)

În septembrie 2017, Comisia a prezentat un pachet de inițiative (24) prin care a formulat o abordare globală a Uniunii în privința securității cibernetice, cu scopul de a întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor și atacurilor cibernetice și de a-i consolida capacitatea tehnologică și industrială în acest domeniu. Acesta include Regulamentul privind Agenția UE pentru securitate cibernetică (ENISA) și certificarea de securitate cibernetică pentru tehnologia informației și comunicațiilor (Legea privind securitatea cibernetică).

(24)

Încrederea este o condiție prealabilă pentru funcționarea pieței unice digitale. Tehnologiile în materie de securitate cibernetică, cum ar fi identitățile digitale, criptografia sau tehnologiile de detectare a intruziunii și aplicarea lor în domenii precum finanțele, industria 4.0, energia, transporturile, serviciile medicale sau e-guvernarea sunt esențiale pentru garantarea securității și a încrederii în activitatea și tranzacțiile online, atât în rândul cetățenilor, cât și al administrațiilor publice și al întreprinderilor.

(25)

În concluziile sale din 19 octombrie 2017, Consiliul European a subliniat că, pentru a construi cu succes o Europă digitală, Uniunea are nevoie în special de piețe ale forței de muncă și sisteme de formare și de educație adecvate pentru era digitală și că există o nevoie de a investi în competențele digitale, precum și de a-i responsabiliza și înzestra cu capacitățile necesare pe toți europenii.

(26)

În concluziile sale din 14 decembrie 2017, Consiliul European a invitat statele membre, Consiliul și Comisia să continue lucrările în ceea ce privește agenda dezbătută la Summitul social de la Göteborg din noiembrie 2017, inclusiv în ceea ce privește Pilonul european al drepturilor sociale, și educația și formarea profesională în cadrul Noii agende pentru competențe în Europa. De asemenea, Consiliul European a invitat Comisia, Consiliul și statele membre să examineze posibilitatea adoptării unor măsuri care să vizeze provocările, la nivelul competențelor, legate de digitalizare, de securitatea cibernetică, de alfabetizarea mediatică și de inteligența artificială și necesitatea unei abordări a educației și formării care să fie favorabilă incluziunii, bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și axată pe inovare. Ca răspuns la această solicitare, Comisia a prezentat, la 17 ianuarie 2018, un prim pachet de măsuri care abordează competențele-cheie, competențele digitale (25), precum și valorile comune și educația incluzivă. În mai 2018, a fost lansat un al doilea pachet de măsuri pentru a avansa în procesul de instituire a Spațiului european al educației până în 2025; și în acest pachet s-a subliniat importanța competențelor digitale.

(26a)

Alfabetizarea mediatică se referă la competențele esențiale (cunoștințe, competențe și atitudini) care le permit cetățenilor să interacționeze efectiv cu furnizorii de media și de alte informații, precum și să dezvolte o gândire critică și competențe de învățare pe tot parcursul vieții în scopul socializării și pentru a deveni cetățeni activi.

(26b)

Având în vedere necesitatea unei abordări holistice, programul ar trebui, de asemenea, să ia în considerare domeniile referitoare la incluziune, calificare, formare și specializare care, pe lângă competențele digitale avansate, sunt decisive pentru crearea de valoare adăugată în societatea bazată pe cunoaștere.

(27)

În Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene (26), Parlamentul European a afirmat că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă piatra de temelie a coeziunii sociale într-o societate digitală. De asemenea, a solicitat ca perspectiva de gen să fie integrată în toate inițiativele digitale, subliniind necesitatea de a aborda disparitatea de gen din sectorul TIC, care este esențial pentru creșterea și prosperitatea pe termen lung a Europei.

(28)

Tehnologiile digitale avansate, sprijinite prin prezentul program, ca de exemplu calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică și inteligența artificială, sunt în prezent suficient de mature pentru a trece din faza de cercetare la cea de adoptare, implementare și extindere la nivelul Uniunii. Implementarea acestor tehnologii necesită un răspuns la nivelul Uniunii, întocmai ca și componenta privind competențele. Oportunitățile de formare pentru dobândirea de competențe digitale avansate , inclusiv competențe în materie de protecție a datelor, trebuie amplificate, sporite și făcute accesibile în întreaga UE. În caz contrar, ar avea de suferit atât buna implementare a tehnologiilor digitale avansate, cât și competitivitatea globală a economiei Uniunii. Acțiunile sprijinite prin acest program sunt complementare cu cele sprijinite de FSE, FEDR, ERASMUS+ și programul Orizont Europa. Acțiunile vor viza forța de muncă, atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, cu precădere specialiștii din domeniul TIC și din alte domenii conexe, precum și studenții. Aceste categorii includ stagiarii și formatorii. Forța de muncă se referă la populația activă din punct de vedere economic și include atât persoane încadrate în muncă (angajați și lucrători independenți), cât și persoane aflate în șomaj.

(29)

Modernizarea administrațiilor și a serviciilor publice prin mijloace digitale este esențială pentru reducerea sarcinii administrative asupra ▌cetățenilor ▌, astfel încât interacțiunile acestora cu autoritățile publice să fie mai rapide, mai ușor de stabilit și mai puțin costisitoare, iar eficiența , transparența și calitatea serviciilor oferite cetățenilor și întreprinderilor să fie sporită , crescând, în același timp, eficiența cheltuirii fondurilor publice . Întrucât o serie de servicii de interes public au deja o dimensiune europeană, acordarea de sprijin pentru adoptarea și implementarea lor la nivelul Uniunii ar trebui să asigure faptul că cetățenii și întreprinderile pot beneficia de acces la servicii digitale multilingve de înaltă calitate în întreaga Europă. În plus, se preconizează că sprijinul Uniunii în acest domeniu va încuraja reutilizarea informațiilor din sectorul public.

(29a)

Digitalizarea poate facilita și îmbunătăți accesul fără obstacole al tuturor persoanelor, inclusiv al persoanelor în vârstă, al persoanelor cu mobilitate redusă sau cu handicap și al celor din zone îndepărtate sau rurale.

(30)

Transformarea digitală a domeniilor de interes public cum ar fi serviciile medicale (27), mobilitatea, justiția, monitorizarea planetei/mediului, s ecuritatea, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura energetică, educația și formarea, precum și cultura presupune menținerea și extinderea infrastructurilor de servicii digitale, care fac posibil schimbul transfrontalier de date în condiții de siguranță și încurajează dezvoltarea la nivel național. Coordonarea acestora în temeiul prezentului regulament îndeplinește cel mai bine potențialul de exploatare a sinergiilor.

(30a)

Implementarea tehnologiilor digitale necesare, în special cele care se încadrează în obiective specifice privind calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică și încrederea, este esențială pentru a culege roadele transformării digitale și ar putea fi completată cu alte tehnologii de vârf și ale viitorului, precum registrele distribuite (de exemplu tehnologia blockchain).

(30b)

Digitalul ar trebui să le permită cetățenilor UE să aibă acces la propriile date, să le folosească și să le gestioneze în condiții de siguranță în context transfrontalier, indiferent de locul în care se găsesc cetățenii sau datele.

(31)

În declarația de la Tallinn din 6 octombrie 2017, Consiliul UE a concluzionat că progresele digitale ne transformă în mod fundamental societățile și economiile, punând sub semnul întrebării eficacitatea politicilor dezvoltate anterior într-o serie întreagă de domenii, precum și rolul și funcția administrației publice în general. Este de datoria noastră să anticipăm și să gestionăm astfel de provocări pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor și ale întreprinderilor.

(32)

Modernizarea administrațiilor publice europene reprezintă una dintre prioritățile-cheie ale punerii în aplicare cu succes a Strategiei privind piața unică digitală. Evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei a evidențiat necesitatea de a consolida transformarea administrațiilor publice și de a asigura faptul că cetățenii au un acces ușor, fiabil și fără întreruperi la serviciile publice.

(33)

Analiza anuală a creșterii publicată de Comisie în 2017 (28) arată că nivelul de calitate a administrațiilor publice europene are un impact direct asupra mediului economic și, prin urmare, este esențial pentru a stimula productivitatea, competitivitatea, cooperarea economică, creșterea sustenabilă , ocuparea forței de muncă și locurile de muncă de înaltă calitate . Mai precis, este necesar să existe o administrație publică eficientă și transparentă și sisteme de justiție eficace pentru a sprijini creșterea economică și a le oferi întreprinderilor și cetățenilor servicii de înaltă calitate.

(34)

Interoperabilitatea serviciilor publice europene vizează toate nivelurile de administrație: nivelul Uniunii, cel național, cel regional și cel local. Pe lângă eliminarea barierelor din calea funcționării pieței unice, interoperabilitatea facilitează cooperarea transfrontalieră, promovarea standardelor europene și punerea în aplicare cu succes a politicilor și oferă un important potențial în ceea ce privește evitarea barierelor electronice transfrontaliere, asigurând în continuare, la nivelul Uniunii, apariția unor servicii publice comune noi sau consolidarea celor în curs de dezvoltare. Pentru a elimina fragmentarea serviciilor europene, a susține libertățile fundamentale și recunoașterea reciprocă operațională în UE, ar trebui promovată o abordare holistică, transsectorială și transfrontalieră în materie de interoperabilitate, într-un mod cât mai eficace și mai adecvat pentru utilizatorii finali. Aceasta implică faptul că interoperabilitatea trebuie înțeleasă într-un sens larg, de la nivelul juridic și tehnic la elemente de politică în domeniu.În consecință, durata activităților ar depăși ciclul de viață obișnuit al soluțiilor, urmând să includă toate elementele de intervenție care ar sprijini condițiile-cadru necesare pentru menținerea interoperabilității în general. Programul ar trebui, de asemenea, să faciliteze interacțiunile dintre diferitele inițiative naționale, care să ducă la dezvoltarea societății digitale.

(34a)

Așadar, programul ar trebui să încurajeze soluțiile cu sursă deschisă pentru a permite reutilizarea, sporirea nivelului de încredere și asigurarea transparenței. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra sustenabilității proiectelor finanțate.

(35)

Bugetul alocat activităților specifice dedicate punerii în aplicare a cadrului de interoperabilitate și interoperabilității soluțiilor dezvoltate este de 194 de milioane EUR.

(36)

Rezoluția Parlamentului European din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene (29) subliniază importanța deblocării de fonduri publice și private suficiente pentru digitalizarea industriei europene.

(37)

În aprilie 2016, Comisia a adoptat inițiativa privind digitalizarea industriei europene, pentru a se asigura că „toate industriile din Europa, indiferent de sector, de locul unde sunt amplasate și de dimensiuni pot beneficia pe deplin de inovarea digitală”. Acest lucru are o relevanță deosebită pentru IMM-urile din sectoarele culturale și creative.

(38)

Comitetul Economic și Social European salută comunicarea privind „Digitalizarea industriei europene” și o consideră, împreună cu documentele însoțitoare, drept „primul pas dintr-un vast program european de lucru care urmează să fie realizat în strânsă cooperare între toate părțile interesate publice și private” (30).

(39)

Atingerea obiectivelor vizate poate necesita mobilizarea potențialului tehnologiilor complementare în domenii precum colaborarea în rețea și tehnica de calcul, astfel cum se precizează în comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei europene” (31), care recunoaște că „disponibilitatea unor infrastructuri de rețea și de tip cloud de clasă mondială” este o componentă esențială a digitalizării industriei.

(40)

Prin faptul că prevede un set unic de norme care se aplică direct în ordinea juridică a statelor membre, Regulamentul (UE) 2016/679 garantează libera circulație a datelor cu caracter personal între statele membre ale UE și consolidează încrederea și securitatea persoanelor, două elemente indispensabile pentru o piață unică digitală adevărată. Atunci când implică prelucrarea de date cu caracter personal, toate acțiunile întreprinse în cadrul prezentului program ar trebui, prin urmare, să sprijine punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 , de exemplu în domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei blockchain. Acestea ar trebui să sprijine dezvoltarea de tehnologii digitale care respectă obligațiile de „protecție a datelor din faza de proiectare și implicit”.

(41)

Programul ar trebui să fie pus în aplicare cu respectarea deplină a cadrului UE și a cadrului internațional de protecție și asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Protecția efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală joacă un rol esențial în inovare și, prin urmare, este necesară pentru punerea în aplicare eficace a programului.

(42)

Organismele care vor urma să pună în aplicare programul ar trebui să se conformeze dispozițiilor aplicabile instituțiilor Uniunii, precum și dispozițiilor din legislațiile naționale privind prelucrarea informațiilor, în special a informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor UE clasificate. Pentru obiectivul specific nr. 3, anumite rațiuni de securitate ar putea impune ca entitățile controlate din țări terțe să fie excluse de la cererile de oferte și cererile de propuneri din cadrul acestui program. În cazuri excepționale, s-ar putea să fie necesară o astfel de excludere și pentru obiectivele specifice nr. 1 și nr. 2. Rațiunile de securitate care impun astfel de excluderi ar trebui să fie proporționate și justificate corespunzător prin specificarea riscurilor pe care le-ar reprezenta includerea unor astfel de entități.

(43)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru îndeplinirea obiectivelor climatice (32). Acțiunile relevante ar trebui identificate pe parcursul elaborării și punerii în aplicare a programului și ▌reevaluate în contextul evaluărilor și proceselor de revizuire relevante.

▌

(45)

Ar trebui adoptate programe de lucru, astfel încât obiectivele programului să fie realizate în conformitate cu prioritățile Uniunii și ale statelor membre, asigurându-se în același timp consecvența, transparența și continuitatea acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre. Programele de lucru ar trebui adoptate, în principiu, o dată la doi ani , sau, dacă necesitățile legate de punerea în aplicare a programului justifică acest lucru, anual . Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a duce la îndeplinire obiectivele specifice ale acțiunilor și de a produce rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și un eventual risc de nerespectare. Ar trebui să se utilizeze sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(46)

Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexelor I și II pentru a revizui și/sau completa acești indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(47)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special cele prevăzute la articolele 8, 11, 16, 21, 35, 38 și 47 în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de a desfășura o activitate comercială, interzicerea discriminării, asistența medicală, protecția consumatorilor și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil. Statele membre trebui să aplice prezentul regulament respectând aceste drepturi și principii.

▌

(49)

Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și instituie în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin intermediul granturilor, al achizițiilor, al premiilor și al execuției indirecte, precum și verificări privind responsabilitatea actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru o bună gestiune financiară și o finanțare eficace din partea UE.