(1)

Cultura, artele, patrimoniul cultural și diversitatea culturală sunt deosebit de valoroase pentru societatea europeană din punct de vedere cultural, educativ, democratic, ecologic, social și economic , precum și din punctul de vedere al drepturilor omului și ar trebui să fie promovate și sprijinite. În Declarația de la Roma din 25 martie 2017, precum și în cadrul Consiliului European din decembrie 2017 s-a afirmat că educația și cultura sunt esențiale pentru construirea unor societăți bazate pe coeziune și favorabile incluziunii pentru toți, precum și pentru sprijinirea competitivității europene. [AM 1]

(2)

Potrivit articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați. Ele sunt reafirmate și articulate în cadrul drepturilor, libertăților și principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta) , care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor, astfel cum se menționează la articolul 6 din TUE. În special, libertatea de exprimare și de informare este consacrată la articolul 11 din Cartă, iar libertatea artelor și a științei este consacrată la articolul 13 din Cartă. [AM 2]

(3)

Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană specifică, de asemenea, faptul că Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale și că, printre altele, Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european.

(4)

Comunicarea Comisiei privind o nouă agendă europeană pentru cultură (4) stabilește obiectivele Uniunii în sectoarele culturale și creative. Aceasta urmărește să valorifice potențialul culturii și diversității culturale pentru a contribui la coeziunea socială și la bunăstarea societății, promovând dimensiunea transfrontalieră a sectoarelor culturale și creative, sprijinind capacitatea acestora de a se dezvolta, încurajând creativitatea culturală în educație și inovare, precum și pentru a crea locuri de muncă și creștere economică și a consolida relațiile culturale internaționale. „Europa creativă”, împreună cu alte programe ale Uniunii, ar trebui să sprijine punerea în aplicare a acestei noi agende europene pentru cultură , ținând seama de faptul că valoarea intrinsecă a culturii și a exprimării artistice ar trebui întotdeauna menținută și promovată și că creația artistică se află în centrul proiectelor de cooperare . Sprijinirea punerii în aplicare a acestei noi agende europene pentru cultură Aceasta este, de asemenea, în concordanță cu Convenția UNESCO din 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, care a intrat în vigoare la 18 martie 2007 și la care Uniunea a aderat. [AM 3]

(4a)

Politicile Uniunii vor completa și vor adăuga valoare intervenției statelor membre în domeniul cultural și creativ. Impactul politicilor Uniunii ar trebui evaluat în mod regulat, ținând seama de indicatorii calitativi și cantitativi, cum ar fi beneficiile pentru cetățeni, participarea activă a acestora, beneficiile pentru economia Uniunii în ceea ce privește creșterea economică și locurile de muncă, precum și efectul de propagare în alte sectoare ale economiei și abilitățile și competențele persoanelor care lucrează în sectoarele culturale și creative. [AM 4]

(4b)

Protejarea și consolidarea patrimoniului cultural al Europei se numără printre obiectivele programului. Aceste obiective au fost, de asemenea, recunoscute ca fiind inerente dreptului la cunoaștere a patrimoniului cultural și la participarea la viața culturală, consacrat în Convenția-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenția de la Faro), care a intrat în vigoare la 1 iunie 2011. Această convenție subliniază rolul patrimoniului cultural în construirea unei societăți pașnice și democratice, precum și în procesele de dezvoltare durabilă și în promovarea diversității culturale. [AM 5]

(5)

Promovarea diversității culturale europene depinde și a conștientizării rădăcinilor comune se bazează pe libertatea de exprimare artistică, pe capacitatea și competențele artiștilor și operatorilor culturali, precum și pe existența unor sectoare culturale și creative prospere și reziliente, care să poată în domeniul public și privat și pe capacitatea acestora de a crea , inova , produce și distribui operele lor către un public european numeros și diversificat. Astfel, potențialul lor de afaceri se extinde , sporește accesul la conținutul creativ, la cercetarea artistică și la creativitate și intensifică promovarea acestora și, prin urmare, contribuie la o creștere economică durabilă și la crearea de locuri de muncă. În plus, promovarea creativității și a noilor cunoștințe contribuie la stimularea competitivității și a inovării în cadrul lanțurilor valorice industriale. Ar trebui adoptată o abordare mai largă a educației artistice și culturale și a cercetării artistice, care să avanseze de la o abordare STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) la o abordare STIAM (știință, tehnologie, inginerie, artă, matematică). În pofida progreselor înregistrate recent, în ceea ce privește sprijinul pentru traducere și subtitrare, piața culturală și creativă europeană continuă să fie fragmentată în funcție de criterii naționale și lingvistice . Respectând specificul fiecărei piețe , se poate face mai mult pentru a ceea ce nu permite sectoarelor culturale și creative să beneficieze pe deplin de piața unică europeană și în special de piața unică digitală , inclusiv ținând cont de protecția drepturilor de proprietate intelectuală . [AM 6]

(5a)

Trecerea la era digitală reprezintă o schimbare de paradigmă și una dintre cele mai mari provocări pentru sectoarele culturale și creative. Inovarea digitală a schimbat obiceiurile, relațiile și modelele de producție și consum, atât la nivel personal, cât și la nivel social, și ar trebui să stimuleze exprimarea culturală și creativă și ideile culturale și creative, respectând valoarea specifică a sectoarelor culturale și creative din mediul digital. [AM 7]

(6)

Programul ar trebui să țină seama de natura duală a sectoarelor culturale și creative, recunoscând, pe de o parte, valoarea intrinsecă și artistică a culturii și, pe de altă parte, valoarea economică a acestor sectoare, inclusiv, în sens mai larg, contribuția acestora la creșterea economică și competitivitate, la creativitate , inovare, dialog intercultural, coeziune socială și la generarea de cunoștințe . Acest fapt necesită sectoare culturale și creative europene puternice, atât în domeniile lucrative, cât și în cele fără scop lucrativ, în special un sector audiovizual european dinamic, ținând seama de capacitatea acestuia de a atrage un public larg la nivel local, național și la nivelul Uniunii și de importanța economică a acestuia, inclusiv pentru alte sectoare creative, precum și pentru turismul cultural și pentru dezvoltarea regională, locală și urbană . Cu toate acestea, concurența pe piețele audiovizuale la nivel mondial s-a intensificat și mai mult prin agravarea perturbării digitale, de exemplu, datorită modificărilor survenite în ceea ce privește producția de materiale multimedia și consumul, precum și a rolului din ce în ce mai important avut de platformele globale în distribuția conținutului. Prin urmare, este necesar să se intensifice sprijinul pentru industria europeană. [AM 8]

(6a)

Cetățenia europeană activă, valorile comune, creativitatea și spiritul inovator au nevoie de o bază solidă pe care să se poată dezvolta. Programul ar trebui să sprijine educația cinematografică și audiovizuală, în special în rândul minorilor și al tinerilor. [AM 9]

(7)

Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de natura specifică a diferitelor sectoare și de dificultățile cu care se confruntă acestea , de grupurile lor țintă diferite și de nevoile caracteristice ale fiecăruia dintre ele, prin abordări adaptate în cadrul unei componente dedicate sectorului audiovizual, al unei componente dedicate celorlalte sectoare creative și culturale și al unei componente trans-sectoriale. Programul ar trebui să ofere un sprijin egal tuturor sectoarelor culturale și creative prin sisteme orizontale care să vizeze nevoi comune. Pe baza proiectelor-pilot, a acțiunilor pregătitoare și a studiilor, programul ar trebui, de asemenea, să pună în aplicare acțiunile sectoriale enumerate în anexa la prezentul regulament. [AM 10]

(7a)

Muzica, în toate formele și expresiile sale, în special muzica contemporană și muzica live, este o componentă importantă a patrimoniului cultural, artistic și economic al Uniunii. Aceasta este un element de coeziune socială, integrare multiculturală, socializare a tinerilor și servește drept instrument-cheie pentru stimularea culturii, inclusiv a turismului cultural. Prin urmare, în cadrul acțiunilor specifice desfășurate în cadrul componentei CULTURĂ în temeiul prezentului regulament, sectorul muzical ar trebui să beneficieze de o atenție specială în ceea ce privește repartizarea fondurilor și acțiunile specifice. Cererile de propuneri și instrumentele adaptate ar trebui să contribuie la stimularea competitivității sectorului muzical și să abordeze unele dintre provocările specifice cu care acesta se confruntă. [AM 11]

(7b)

Sprijinul Uniunii trebuie consolidat în domeniul relațiilor culturale internaționale. Programul ar trebui să vizeze o contribuție la cel de al treilea obiectiv strategic al noii agende europene pentru cultură, prin valorificarea culturii și a dialogului intercultural ca motoare ale dezvoltării sociale și economice durabile. În Uniune și în întreaga lume, orașele impulsionează crearea de noi politici culturale. Un număr mare de comunități creative sunt reunite în centre, incubatoare și spații dedicate în întreaga lume. Uniunea ar trebui să contribuie în mod decisiv la crearea de rețele între aceste comunități din Uniune și din țările terțe și la promovarea unei colaborări multidisciplinare la nivelul competențelor artistice, creative și digitale. [AM 12]

(8)

Componenta trans-sectorială urmărește să răspundă provocărilor comune și să exploateze potențialul în materie de colaborare între diferitele sectoare culturale și creative. O abordare transversală comună prezintă avantaje în ceea ce privește transferul de cunoștințe, precum și eficiența administrativă care urmează să fie dobândită în acest mod. [AM 13]

(9)

Intervenția la nivelul Uniunii este necesară în sectorul audiovizual, pentru a însoți politicile privind piața unică digitală a Uniunii. Aceasta se referă în mod special la modernizarea cadrului privind drepturile de autor și la propunerea de regulament privind transmisiile online ale organismelor de radiodifuziune prin Directiva (UE) 2019/789 a Parlamentului European și a Consiliului  (5), precum și la propunerea de modificare a Directivei 2010/13/UE Directiva (UE) 2018 / 1808 a Parlamentului European și a Consiliului (6). Obiectivul acestora este de a consolida capacitatea actorilor europeni din domeniul audiovizual de a  crea, finanța, produce și difuza opere care pot fi suficient de vizibile în diverse formate prin intermediul diferitelor mijloace de comunicare disponibile (de exemplu: TV, cinema sau video la cerere) și atractive pentru public, pe o piață mai deschisă și mai competitivă la nivel european și în afara Europei. Sprijinul ar trebui să fie intensificat pentru a răspunde noilor evoluții de pe piață și în special creșterii rolului platformelor globale de distribuție în comparație cu organismele naționale de radiodifuziune, care investesc în mod tradițional în producția de opere europene. [AM 14]

(10)

Acțiunile speciale din cadrul programului „Europa creativă”, cum ar fi Marca patrimoniului european, Zilele patrimoniului european, premiile europene în domenii precum muzica pop, rock și contemporană, literatura, patrimoniul și arhitectura și Capitalele europene ale culturii au atras milioane de cetățeni europeni, au demonstrat beneficiile sociale și economice ale politicilor culturale europene și ar trebui, prin urmare, să fie continuate și, atunci când va fi posibil, extinse. Programul ar trebui să sprijine activitățile de creare de rețele între siturile care poartă Marca patrimoniului european. [AM 15]

(10a)

Programul „Europa creativă”, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1295/2013, a stimulat crearea de proiecte inovatoare și de succes, care au generat bune practici în ceea ce privește cooperarea europeană transnațională din sectoarele creative și culturale. La rândul său, acest lucru a sporit diversitatea culturală europeană pentru public și a contribuit la beneficiile sociale și economice ale politicilor culturale europene. Pentru a fi mai eficiente, astfel de modele de reușită ar trebui să fie evidențiate și extinse ori de câte ori este posibil. [AM 16]

(10b)

Actorii de la toate nivelurile din sectoarele culturale și creative ar trebui să participe în mod activ la realizarea obiectivelor programului și la dezvoltarea ulterioară a acestuia. Întrucât experiența implicării oficiale a părților interesate în modelul de guvernanță participativă al Anului European al Patrimoniului Cultural, stabilit prin Decizia (UE) 2017/864 a Parlamentului European și a Consiliului  (7) , s-a dovedit a fi eficientă în integrarea culturii, se recomandă ca acest model să fie aplicat și programului. Acest model de guvernanță participativă ar trebui să includă o abordare transversală pentru a crea sinergii între diferitele programe și inițiative ale Uniunii în domeniul culturii și creativității. [AM 17]

(10c)

În cadrul acțiunilor speciale din program, ar trebui inclusă o acțiune trans-sectorială emblematică, având ca scop prezentarea creativității și a diversității culturale europene în statele membre și în țările terțe. Acțiunea respectivă ar trebui să sublinieze excelența creativității culturale europene în ceea ce privește declanșarea inovației transversale în economie în ansamblu, prin acordarea unui premiu special. [AM 18]

(11)

Cultura reprezintă un element fundamental pentru consolidarea comunităților favorabile incluziunii, și bazate pe coeziune și reflexive, pentru revitalizarea teritoriilor și promovarea incluziunii sociale a persoanelor care provin din medii defavorizate . În contextul presiunii migrației problemelor legate de migrație și integrare , cultura joacă un rol important fundamental în crearea de spații favorabile incluziunii pentru dialogul intercultural și în integrarea migranților, pentru a-i ajuta și a refugiaților, ajutându-i să simtă că fac parte din societatea gazdă și în crearea de relații bune între migranți și noile comunități. [AM 19]

(11a)

Cultura asigură și promovează durabilitatea economică, socială și ecologică. Prin urmare, cultura ar trebui să fie un element central al strategiilor de dezvoltare politică. Ar trebui subliniată contribuția ei la bunăstarea generală a societății. În concordanță cu „Declarația de la Davos” din 22 ianuarie 2018 intitulată „Către o cultură a arhitecturii (Baukultur) de foarte bună calitate pentru Europa”, ar trebui promovată o abordare nouă și integrată pentru proiectarea mediului construit de foarte bună calitate, care să fie ancorată cultural și să contribuie la consolidarea coeziunii sociale, la garantarea durabilității mediului și la îmbunătățirea sănătății și a bunăstării întregii populații. Abordarea respectivă nu ar trebui să pună accent doar pe zonele urbane, ci ar trebui să se axeze mai ales pe interconectivitatea zonelor periferice, îndepărtate și rurale. Conceptul de Baukultur cuprinde toți factorii care au un impact direct asupra calității vieții cetățenilor și comunităților, încurajând astfel incluziunea, coeziunea și durabilitatea într-un mod foarte concret. [AM 20]

(11b)

Prioritatea este să se asigure persoanelor cu handicap un acces cât mai larg la cultură, inclusiv la bunuri și servicii culturale și audiovizuale, ca instrumente de promovare a împlinirii personale depline și a participării active, contribuind astfel la realizarea unei societăți cu adevărat incluzive și solidare. Programul ar trebui, prin urmare, să promoveze și să crească nivelul de participare culturală în întreaga Uniune, în special în ceea ce privește persoanele cu handicap și cele provenite din medii defavorizate, precum și persoanele care locuiesc în zone rurale și îndepărtate. [AM 21]

(12)

Libertatea artistică este elementul central al industriilor exprimării artistice și culturale, libertatea de exprimare și pluralismul mass-mediei reprezintă elemente centrale ale sectoarelor culturale și creative dinamice, inclusiv al precum și ale sectorului mijloacelor de informare în masă. Programul ar trebui să promoveze colaborarea și interacțiunile dintre sectorul audiovizual și sectorul editorial pentru a promova un sector mediatic pluralist și independent în conformitate cu Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului  (8) . Programul ar trebui să sprijine noii profesioniști din domeniul media și să consolideze dezvoltarea gândirii critice în rândul cetățenilor prin promovarea educației în domeniul mass-mediei, în special pentru tineri. [AM 22]

(12a)

Mobilitatea artiștilor și a lucrătorilor din domeniul culturii, dezvoltarea competențelor, învățarea, conștiința interculturală, co-crearea, coproducția, circulația și diseminarea operelor de artă, participarea la evenimente internaționale, precum târguri și festivaluri reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru un sector cultural și creativ mai bine conectat, mai puternic și mai durabil în Uniune. Această mobilitate este adesea împiedicată de absența unui statut juridic, de dificultățile de obținere a vizelor și de perioada de valabilitate a permiselor, de riscul dublei impuneri și de condițiile precare și instabile de securitate socială. [AM 23]

(13)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea și, după caz, ar trebui să definească criterii adecvate în ceea ce privește echilibrul de gen și diversitatea. Programul ar trebui să vizeze asigurarea faptului că participarea la program și proiectele desfășurate în cadrul programului cuprind și reflectă diversitatea societății europene. Activitățile desfășurate în cadrul programului ar trebui să fie monitorizate și raportate pentru a se evalua performanța programului în acest sens și pentru a le permite factorilor de decizie să ia decizii în mai bună cunoștință de cauză cu privire la programele viitoare. [AM 24]

(13a)

Femeile sunt foarte prezente în domeniul artistic și cultural din Uniune ca autori, profesioniști, cadre didactice și ca public, cu un acces tot mai mare la publicul cultural. Cu toate acestea, după cum demonstrează cercetările și studiile, cum ar fi Rețeaua europeană a femeilor din audiovizual, destinată regizoarelor de film, și proiectul „We Must” din domeniul muzical, există disparități de gen, iar femeile au mai puține posibilități de a-și realiza lucrările și de a deține roluri decizionale în instituțiile culturale, artistice și creative. Prin urmare, este necesar să se promoveze talentele feminine și să se difuzeze lucrările acestora, pentru a sprijini carierele artistice ale femeilor. [AM 25]

(14)

În conformitate cu comunicarea comună intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale”, aprobată prin rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2017 (9), instrumentele de finanțare europene și, în special, prezentul program ar trebui să recunoască importanța culturii în relațiile internaționale și rolul său în promovarea valorilor europene prin acțiuni specifice menite să obțină un impact clar al Uniunii pe scena mondială.

(14a)

În conformitate cu concluziile formulate în urma Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, programul ar trebui să consolideze capacitatea de cooperare și de promovare a sectorului prin sprijinirea activităților în urma Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 și prin evaluarea acestuia. În acest sens, ar trebui să se acorde atenție declarației adoptate de Consiliul miniștrilor culturii în noiembrie 2018 și declarațiilor din 7 decembrie 2018, de la ceremonia de închidere a reuniunii Consiliului. Programul ar trebui să contribuie la conservarea durabilă pe termen lung a patrimoniului cultural european prin acțiuni de sprijin pentru artizanii și meșteșugarii calificați în meseriile tradiționale legate de restaurarea patrimoniului cultural. [AM 26]

(15)

În conformitate cu comunicarea Comisiei intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” din 22 iulie 2014 (10), politicile și instrumentele relevante ar trebui să evidențieze valoarea pe termen lung și sustenabilitatea patrimoniului cultural trecut, viitor, tangibil, intangibil și digital al Europei și să dezvolte o abordare mai integrată în ceea ce privește conservarea , păstrarea, reutilizarea adaptivă, diseminarea, și valorificarea și sprijinirea acestuia prin susținerea unui schimb de cunoștințe profesionale coordonat și sprijinul de înaltă calitate și dezvoltarea unor standarde comune de înaltă calitate pentru acest sector și a mobilității pentru profesioniștii din sector. Patrimoniul cultural face parte integrantă din coeziunea europeană și sprijină legătura dintre tradiție și inovare. Conservarea patrimoniului cultural și sprijinirea artiștilor, a creatorilor și a artizanatului ar trebui să constituie o prioritate a programului. [AM 27]

(15a)

Programul ar trebui să contribuie la angajamentul și implicarea cetățenilor și a organizațiilor societății civile în cultură și societate, la promovarea educației culturale și la punerea la dispoziția publicului a cunoștințelor și patrimoniului cultural. Programul ar trebui, de asemenea, să promoveze calitatea și inovarea în ceea ce privește crearea și conservarea, inclusiv prin sinergii între cultură, arte, știință, cercetare și tehnologie. [AM 28]

(16)

În conformitate cu comunicarea Comisiei intitulată „Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă – O strategie reînnoită privind politica industrială a UE” din 13 septembrie 2017 (11), viitoarele acțiuni ar trebui să contribuie la integrarea creativității, a designului și a tehnologiilor de vârf pentru a genera noi lanțuri valorice industriale și a revitaliza competitivitatea industriilor tradiționale.

(16a)

În conformitate cu Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative, sprijinirea sectoarelor culturale și creative ar trebui să constituie o problemă transversală. Ar trebui să fie integrate proiecte pe tot parcursul programului pentru a sprijini noi modele de afaceri și noi competențe, cunoștințele tradiționale, precum și pentru a transpune soluțiile creative și interdisciplinare în valoare economică și socială. În plus, ar trebui exploatate pe deplin potențialele sinergii existente între politicile Uniunii, astfel încât să se utilizeze în mod eficient finanțarea disponibilă în cadrul programelor Uniunii – cum ar fi Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, EaSI și InvestEU. [AM 29]

(17)

Programul ar trebui să fie deschis, sub rezerva anumitor condiții, participării membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb, statelor aderente, statelor candidate și potențialilor candidați care beneficiază de o strategie de preaderare, precum și țărilor care intră sub incidența politicii europene de vecinătate și partenerilor strategici ai Uniunii.

(18)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin. Contribuțiile țărilor terțe la program ar trebui raportate anual autorității bugetare. [AM 30]

(19)

Programul ar trebui să promoveze cooperarea între Uniune și organizațiile internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Consiliul Europei, inclusiv Eurimages și Observatorul European al Audiovizualului (denumit în continuare „Observatorul”), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Acest program ar trebui, de asemenea, să sprijine angajamentele Uniunii referitoare la obiectivele de dezvoltare durabilă, în special ceea ce privește dimensiunea culturală (12). În ceea ce privește sectorul audiovizual, programul ar trebui să asigure contribuția Uniunii la activitățile Observatorului European al Audiovizualului.

(20)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului, iar ulterior acestea vor fi reevaluate în cadrul evaluărilor și procedurilor de reexaminare relevante.

(21)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (13) („Regulamentul financiar”) și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd controale ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

(22)

De la crearea sa, Academia europeană de film a dobândit o expertiză unică și se află într-o poziție contribuit, prin expertiza sa specială și poziția sa unică pentru crearea , la dezvoltarea unei comunități paneuropene de profesioniști și creatori de film, promovând și difuzând filme europene dincolo de frontierele lor naționale și adresându-se stimulând atragerea unui public cu adevărat european internațional de toate vârstele . Prin urmare, în cadrul cooperării cu Parlamentul European pentru organizarea Premiului LUX Film, ea ar trebui să fie eligibilă în mod excepțional pentru sprijinul direct acordat de Uniune. Cu toate acestea, sprijinul direct ar trebui să fie legat de negocierea unui acord de cooperare cu misiuni și obiective specifice între cele două părți și ar trebui să poată fi pus la dispoziție numai după încheierea acordului respectiv. Acest lucru nu împiedică Academia europeană de film să solicite finanțare pentru alte inițiative și proiecte din cadrul diferitelor componente ale programului. [AM 31]

(23)

De la crearea sa, Orchestra de tineret a Uniunii Europene a dobândit o expertiză unică în promovarea patrimoniului muzical bogat al Europei, a accesului la muzică și a dialogului intercultural, a respectului și înțelegerii reciproce prin cultură , precum și în consolidarea profesionalismului tinerilor muzicieni, oferindu-le abilitățile necesare pentru o carieră în sectorul cultural și creativ. Statele membre și instituțiile Uniunii, inclusiv președinții succesivi ai Comisiei și Parlamentului European, au recunoscut contribuția Orchestrei Uniunii Europene . Particularitatea Orchestrei de tineret a Uniunii Europene rezidă în faptul că este o orchestră europeană care depășește granițele culturale și este alcătuită din tineri muzicieni selectați în conformitate cu criterii artistice exigente, prin intermediul unui proces riguros și transparent de audiții anuale desfășurate în toate statele membre. Prin urmare, ea ar trebui să fie eligibilă în mod excepțional pentru sprijinul direct acordat de Uniune , pe baza unor misiuni și obiective specifice care urmează să fie stabilite și evaluate periodic de către Comisie . Pentru a asigura acest sprijin, Orchestra de tineret a Uniunii Europene ar trebui să-și sporească vizibilitatea, să se străduiască să obțină o reprezentare mai echilibrată a muzicienilor din toate statele membre în cadrul său și să-și diversifice veniturile, căutând în mod activ sprijin financiar din alte surse decât finanțarea din partea Uniunii. [AM 32]

(24)

Organizații din sectoarele culturale și creative cu o amplă acoperire geografică în Europa, ale căror activități implică prestarea de servicii culturale direct pentru cetățenii Uniunii și care, prin urmare, au potențialul de a avea un impact direct asupra identității europene ar trebui să fie eligibile pentru sprijinul acordat de Uniune.

(25)

Pentru a asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților realizate în cadrul programului, complementaritatea lor cu activitățile statelor membre, urmărindu-se în același timp coerența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domenii de politică strâns legate între ele, precum și cu politici orizontale, cum ar fi politica Uniunii în domeniul concurenței.

(26)

Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară și să fie adecvate pentru proiectele specifice pe care le susțin. Programul ar trebui să ia în considerare nu numai valoarea economică a proiectelor, ci și dimensiunea culturală și creativă a acestora, precum și specificitatea sectoarelor în cauză. [AM 33]

(26a)

Fondurile pentru programe prevăzute de Regulamentul …/…[Instrumentul pentru vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională  (14) și de Regulamentul …/… [IPA III]  (15) ar trebui, de asemenea, să fie utilizate pentru finanțarea acțiunilor în cadrul dimensiunii internaționale a programului. Acțiunile respective ar trebui să fie puse în aplicare în conformitate cu prezentul regulament. [AM 34]

(27)

Una Sectoarele culturale și creative sunt inovatoare, reziliente și cu o creștere rapidă în economia Uniunii, ceea ce generează valoare economică și culturală prin proprietatea intelectuală și creativitatea individuală. Cu toate acestea, fragmentarea lor și caracterul intangibil al bunurilor sale limitează accesul acestora la finanțare privată. Una dintre cele mai mari provocări pentru sectoarele culturale și creative este accesul acestora creșterea accesului lor la fondurile de care au nevoie pentru a-și finanța activitățile, esențiale pentru a se dezvolta, pentru a-și menține sau a-și îmbunătăți accelera competitivitatea sau pentru a se afirma pe plan la nivel internațional. Obiectivele de politică ale acestui program ar trebui să beneficieze de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din , în special pentru IMM-uri, în cadrul componentei/componentelor a/ale Fondului InvestEU , în conformitate cu practicile dezvoltate în cadrul mecanismului de garantare pentru sectoarele culturale și creative instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 . [AM 35]

(28)

Ținând Impactul, calitatea și eficiența punerii în aplicare a proiectului ar trebui să constituie criterii-cheie de evaluare pentru selectarea proiectului în cauză. Ținând seama de expertiza tehnică necesară pentru a evalua propunerile în acțiuni specifice ale programului, ar trebui să se prevadă că, unde este cazul, comitetele de evaluare pot fi compuse din experți externi care ar trebui să aibă experiență profesională și de conducere legată de domeniul cererii care face obiectul evaluării. Acolo unde este cazul, ar trebui să fie luată în considerare nevoia de a asigura coerența globală cu obiectivele integrării publicului și diversității. [AM 36]

(29)

Programul ar trebui să includă un sistem de indicatori de performanță cantitativi și calitativi realist și flexibil, care să însoțească acțiunile sale și să monitorizeze performanța sa în mod continuu , luând în considerare valoarea intrinsecă a artei și a sectoarelor culturale și creative. Acești indicatori de performanță ar trebui elaborați împreună cu părțile interesate . Această monitorizare, precum și acțiunile de informare și comunicare care vizează programul și acțiunile sale ar trebui să se bazeze pe cele trei componente ale programului. Componentele ar trebui să ia în considerare unul sau mai mulți indicatori cantitativi și calitativi. Indicatorii respectivi ar trebui să fie evaluați în conformitate cu prezentul regulament. [AM 37]

(29a)

Având în vedere complexitatea și dificultatea găsirii, analizării și adaptării datelor și a măsurării impactului politicilor culturale și a definirii indicatorilor, Comisia ar trebui să consolideze cooperarea în cadrul serviciilor sale, cum ar fi Centrul Comun de Cercetare și Eurostat, pentru a colecta date statistice adecvate. Comisia ar trebui să acționeze în cooperare cu centrele de excelență din Uniune, cu institutele naționale de statistică și cu organizațiile relevante pentru sectoarele culturale și creative din Europa și în colaborare cu Consiliul Europei, cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și cu UNESCO. [AM 38]

(30)

Prezentul regulament instituie, pentru programul „Europa creativă”, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară (16), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.

(31)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. („Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, inclusiv cele către părți terțe, premiile, achizițiile publice, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(32)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor operatorului de proiect de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special , dimensiunea operatorului și a proiectului, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. [AM 39]

(33)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (17), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului (18), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (19) și Regulamentul (UE) 2017/1939 (20) al Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și privind alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (21). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(33a)

În vederea optimizării sinergiilor dintre fondurile Uniunii și instrumentele gestionate direct, ar trebui să se faciliteze furnizarea de sprijin pentru operațiunile care au fost deja certificate printr-o marcă de excelență. [AM 40]

(34)

Conform articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului (22), persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Constrângerile impuse de îndepărtarea țărilor sau teritoriilor respective trebuie să fie luate în considerare la punerea în aplicare a programului, iar participarea lor la program trebuie monitorizată și evaluată cu regularitate. [AM 41]

(34a)

În conformitate cu articolul 349 din TFUE, ar trebui să se ia măsuri pentru a spori participarea regiunilor ultraperiferice la toate acțiunile. Ar trebui să se încurajeze schimburile de mobilitate pentru artiști și lucrările lor și cooperarea dintre persoanele și organizațiile din aceste regiuni și vecinii lor și țările terțe. Prin urmare, oamenii vor putea beneficia în mod egal de avantajele competitive pe care industriile culturale și creative le pot oferi, în special creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Astfel de măsuri ar trebui să fie monitorizate și evaluate în mod periodic. [AM 42]

(35)

În vederea modificării unor elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește indicatorii prevăzuți la articolul 15 și în anexa II. Comisia ar trebui să desfășoare consultări adecvate în cursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Aceste consultări ar trebui să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(36)

Pentru a asigura punerea continuitatea sprijinului financiar acordat în aplicare fără probleme cadrul programului și pentru a programului acoperi deficitul de finanțare din ce în ce mai mare cu care se confruntă beneficiarii , costurile suportate de către beneficiar înainte de depunerea cererii de grant, în special costurile legate de drepturile de proprietate intelectuală, pot fi ar trebui considerate eligibile, cu condiția ca acestea să fie legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunilor care beneficiază de sprijin. [AM 43]

(37)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate respectându-se cerințele de monitorizare specifice, evitând totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe, după caz, pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(38)

Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru ca aceasta să adopte programele de lucru. Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adoptarea programelor de lucru. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (23). Este necesar să se asigure o închidere corectă a programului precedent, în special în ceea ce privește continuarea modalităților multianuale pentru gestionarea sa, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la [1 ianuarie 2021], asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, în cazul în care este necesar, gestionarea acțiunilor care nu sunt încă finalizate în cadrul programul precedent până la [31 decembrie 2020]. [AM 44]

(38a)

Pentru a asigura o punere în aplicare eficace și eficientă a programului, Comisia ar trebui să se asigure că nu există sarcini birocratice inutile pentru solicitanți în faza de depunere a cererilor sau în cea de prelucrare a cererilor. [AM 45]

(38b)

Ar trebui să se acorde o atenție deosebită proiectelor de dimensiuni mici și valorii adăugate a acestora, având în vedere particularitățile sectoarelor culturale și creative. [AM 46]

(39)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și este conform principiilor recunoscute, în special, de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la egalitatea între bărbați și femei și a dreptului la nediscriminare pe bază de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și să promoveze aplicarea articolelor 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, este în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

(40)

Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere caracterul lor transnațional, volumul ridicat și sfera geografică vastă a activităților de mobilitate și de cooperare care sunt finanțate, efectele asupra accesului la mobilitatea în scop educațional și, în general, asupra integrării la nivelul Uniunii, precum și consolidarea dimensiunii internaționale, ele pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.

(41)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 trebuie abrogat cu efect de la [1 ianuarie 2021].

(42)

Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului acordat în temeiul programului, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la [1 ianuarie 2021].