COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 12.9.2018

COM(2018) 646 final

2017/0230(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), a Regulamentului (UE) nr. 1094/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), a Regulamentului (UE) nr. 1095/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc, a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social, a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 privind piețele instrumentelor financiare, a Regulamentului (UE) 2015/760 privind fondurile europene de investiții pe termen lung, a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții, a Regulamentului (UE) 2017/1129 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată și a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului

(Text cu relevanță pentru SEE)

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Propunerea Comisiei din septembrie 2017 de revizuire a regulamentelor privind autorităților europene de supraveghere (denumită în continuare „propunerea de revizuire”) este menită să consolideze capacitatea acestora de a asigura o supraveghere financiară convergentă și eficace, dar nu urmărește obiectivul specific de a consolida mandatul autorităților pentru aspectele legate de prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. În ciuda cadrului legislativ consolidat în acest domeniu, mai multe cazuri recente de spălare a banilor în băncile europene au arătat că s-ar putea să fie nevoie de noi îmbunătățiri ale cadrului de supraveghere al Uniunii pentru a consolida încrederea în uniunea bancară și în uniunea piețelor de capital. Aceste îmbunătățiri trebuie puse în aplicare rapid și în mod hotărât. Modalitatea cea mai eficace de a aborda această chestiune este de a modifica propunerea de revizuire, consolidând în mod decisiv în special rolul Autorității Bancare Europene. Comisia invită legiuitorii să adopte aceste noi modificări, împreună cu propunerea de revizuire, cât mai rapid posibil.

Prezenta propunere de modificare vizează următoarele obiective:

1) să optimizeze utilizarea cunoștințelor de specialitate și a resurselor dedicate prin centralizarea în cadrul Autorității Bancare Europene a sarcinilor legate de prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;

2) să clarifice domeniul de aplicare și conținutul sarcinilor legate de combaterea spălării banilor care îi sunt încredințate Autorității Bancare Europene;

3) să consolideze instrumentele utilizate pentru îndeplinirea sarcinilor de combatere a spălării banilor;

4) să consolideze rolul de coordonare al Autorității Bancare Europene în ceea ce privește aspectele internaționale legate de combaterea spălării banilor.

În acest scop, se propune să i se încredințeze Autorității Bancare Europene un rol de conducere și de coordonare, pentru a centraliza resursele dispersate în prezent între cele trei autorități europene de supraveghere, și să i se confere o structură de sprijin mai robustă, dat fiind și faptul că sectorul bancar este cel mai predispus la un impact sistemic al riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Pe baza instrumentelor și a competențelor existente ale autorităților, astfel cum au fost modificate prin propunerea de revizuire aflată în dezbatere, se propune să i se acorde Autorității Bancare Europene un mandat mai explicit și mai cuprinzător pentru a se asigura că riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în sistemul financiar al Uniunii sunt integrate în mod eficace și consecvent în strategiile și practicile de supraveghere ale tuturor autorităților relevante. Autoritatea Bancară Europeană va putea, de asemenea, să le solicite autorităților competente să investigheze posibilele încălcări ale normelor relevante și să supravegheze procedurile naționale în acest domeniu. În anumite circumstanțe bine definite, aceasta va fi în măsură să adreseze decizii în mod direct diferiților operatori din sectorul financiar în ceea ce privește aspectele legate de spălarea banilor și să se implice în proceduri de mediere obligatorie între autoritățile naționale competente pentru astfel de aspecte.

•    Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Temeiul juridic al tuturor modificărilor prevăzute în prezenta propunere este articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”).

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitate

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

•Evaluarea impactului

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Impactul financiar și bugetar al prezentei propuneri este explicat în detaliu în fișa financiară legislativă suplimentară de la sfârșitul propunerii.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Modificările propuse la articolul 1 alineatul (2) extind sfera de acțiune a Autorității Bancare Europene în mod punctual, în vederea includerii în mandatul Autorității Bancare Europene a unor aspecte legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului din întregul sector financiar, în completarea mandatului actual al acesteia în sectorul bancar.

Modificările propuse la articolul 4 alineatul (2) asigură o definiție specifică a operatorilor din sectorul financiar care include toate instituțiile financiare relevante care fac obiectul Directivei 2015/849, inclusiv cele care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1094/2010 și al Regulamentului (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 8 alineatul (1) litera (l) propus subliniază importanța specifică a activității Autorității Bancare Europene în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Noul articol 9a propus pune la dispoziția Autorității Bancare Europene instrumente consolidate de promovare a unor acțiuni coerente, sistematice și eficace în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în sistemul financiar al Uniunii.

În special, acesta îi conferă Autorității Bancare Europene competența de a colecta informații privind deficiențele identificate în procesele și procedurile, guvernanța, modelul de afaceri și activitățile instituțiilor financiare pentru a preveni spălarea banilor și finanțarea terorismului, precum și informații privind măsurile luate de autoritățile competente, și să pună aceste informații la dispoziția autorităților competente relevante, după caz. Acest articol pune, de asemenea, accentul pe importanța realizării unor evaluări ale autorităților competente și a unor exerciții de evaluare a riscurilor pentru a testa strategiile și resursele autorităților competente în ceea ce privește riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Articolul propus prevede, de asemenea, rolul Autorității Bancare Europene de a coopera și de a asigura legătura cu autoritățile relevante de supraveghere în scopul combaterii spălării banilor din țările terțe în vederea unei mai bune coordonări a acțiunilor întreprinse la nivelul Uniunii în cazurile semnificative de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului în care este implicată o țară terță.

În cele din urmă, articolul propus prevede ca aspectele legate de coordonarea și cooperarea în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului să se realizeze prin intermediul unui comitet de combatere a spălării banilor integrat în Autoritatea Bancară Europeană. Acesta va fi alcătuit din șefii autorităților și organismelor statelor membre care au competența de a asigura respectarea de către instituțiile financiare a cerințelor prevăzute în Directiva (UE) 2015/849, precum și din observatori din partea Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale, a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, a Comitetului european pentru risc sistemic, a Comisiei Europene și a Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene.

Articolul 9b propus urmărește consolidarea capacității Autorității Bancare Europene de a asigura eficacitatea dreptului Uniunii în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. Acesta îi conferă Autorității competența, în cazul în care dispune de elemente care indică o încălcare semnificativă, de a solicita autorităților competente să înceapă investigații privind eventuale încălcări ale normelor relevante și să aibă în vedere luarea unor decizii și impunerea unor sancțiuni împotriva operatorilor din sectorul financiar.

Modificările aduse articolului 17 în ceea ce privește procedura de încălcare a dreptului Uniunii și articolului 19 în ceea ce privește procedura de mediere obligatorie prevăd posibilitatea ca Autoritatea Bancară Europeană să ia, în contextul sarcinilor sale legate de prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, decizii individuale adresate operatorilor din sectorul financiar chiar și atunci când normele de fond nu li se aplică în mod direct acestor operatori. Modificările vor include norme de fond consacrate în legislația națională de transpunere a directivelor, precum și în legislația națională având ca obiect exercitarea opțiunilor acordate statelor membre în temeiul regulamentelor.

Modificările propuse ale Regulamentului privind Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și ale Regulamentului privind Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe scot din domeniul de activitate al celor două autorități Directiva 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și clarifică faptul că Comitetul mixt ar trebui să fie utilizat ca forum de cooperare în chestiuni legate de interacțiunea dintre aspectele prudențiale și aspectele referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

2017/0230 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), a Regulamentului (UE) nr. 1094/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), a Regulamentului (UE) nr. 1095/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc, a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social, a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 privind piețele instrumentelor financiare, a Regulamentului (UE) 2015/760 privind fondurile europene de investiții pe termen lung, a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții, a Regulamentului (UE) 2017/1129 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată și a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene 1 ,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 2 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară 3 ,

întrucât:

(1)Ca urmare a crizei financiare și a recomandărilor unui grup de experți la nivel înalt condus de Jacques de Larosière, Uniunea Europeană a înregistrat progrese importante în ceea ce privește crearea unor norme nu doar mai solide, dar și mai armonizate pentru piețele financiare, sub forma unui cadru unic de reglementare. Uniunea a instituit, de asemenea, Sistemul european de supraveghere financiară („SESF”), care se bazează pe un sistem cu doi piloni care îmbină supravegherea microprudențială, coordonată de autoritățile europene de supraveghere („AES”), și supravegherea macroprudențială, prin înființarea Comitetului european pentru risc sistemic („CERS”). Cele trei AES, și anume Autoritatea Bancară Europeană („ABE”), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 4 , Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale („EIOPA”), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului, și Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe („ESMA”), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 5 (denumite în continuare, împreună, „regulamentele de înființare”), au devenit operaționale în ianuarie 2011. Obiectivul general al AES este de a consolida în mod sustenabil stabilitatea și eficacitatea sistemului financiar în întreaga Uniune și de a spori protecția consumatorilor și a investitorilor.

(2)AES au sprijinit în mod hotărâtor armonizarea normelor piețelor financiare din Uniune, oferind contribuții la elaborarea propunerilor de regulamente și directive inițiate de Comisie și adoptate de Consiliu și Parlament. De asemenea, AES au pus la dispoziția Comisiei proiecte de norme tehnice detaliate, care au fost adoptate prin acte delegate și de punere în aplicare.

(3)AES au contribuit, de asemenea, la convergența în domeniul supravegherii financiare și a practicilor în materie de supraveghere din Uniune, prin elaborarea de ghiduri destinate autorităților competente și prin coordonarea evaluărilor practicilor de supraveghere. Cu toate acestea, procesele decizionale prevăzute în regulamentele de înființare a AES, precum și constrângerile în materie de resurse și natura instrumentelor aflate la dispoziția AES le-au împiedicat să își atingă pe deplin obiectivele generale.

(4)După șapte ani de funcționare și în urma evaluărilor și a consultărilor publice desfășurate de Comisie, se pare că AES sunt din ce în ce mai limitate în ceea ce privește capacitatea lor de a-și îndeplini obiectivele privind integrarea în continuare a piețelor și serviciilor financiare și consolidarea protecției consumatorilor, în cadrul legislativ existent, atât în cadrul Uniunii, cât și între Uniune și țările terțe.

(5)Orice extindere a competențelor AES care ar urma să fie acordată pentru a le permite acestora să îndeplinească obiectivele menționate ar necesita atât un cadru de guvernanță corespunzător, cât și suficientă finanțare. O simplă extindere a competențelor nu ar fi suficientă pentru atingerea obiectivelor AES dacă acestea nu dispun și de fonduri suficiente sau nu sunt guvernate în mod eficace și eficient.

(6)În Comunicarea Comisiei din 8 iunie 2017 referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital s-a subliniat faptul că o aplicare mai eficace și mai consecventă a supravegherii piețelor și serviciilor financiare este esențială pentru a elimina arbitrajul de reglementare între statele membre atunci când își exercită sarcinile de supraveghere, pentru a accelera integrarea pieței și a crea oportunități pe piața unică pentru entitățile financiare și investitori.

(7)Prin urmare, în vederea finalizării uniunii piețelor de capital este imperios necesar să se înregistreze progrese suplimentare în ceea ce privește integrarea în materie de supraveghere. La zece ani de la începutul crizei financiare și de la instituirea noului sistem de supraveghere financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital vor fi marcate tot mai mult de două evoluții majore: finanțarea sustenabilă și inovarea tehnologică. Ambele au potențialul de a transforma serviciile financiare, iar sistemul nostru de supraveghere financiară ar trebui să fie adaptat la acestea.

(8)Prin urmare, este esențial ca sistemul financiar să își îndeplinească pe deplin rolul în abordarea provocărilor critice legate de sustenabilitate. Acest lucru va necesita o reorganizare profundă a sistemului financiar, la care AES ar trebui să aducă o contribuție activă, începând cu reforme menite să creeze cadrul adecvat de reglementare și de supraveghere pentru a mobiliza și a orienta fluxurile de capital private către investiții sustenabile.

(9)AES ar trebui să joace un rol important în identificarea și raportarea riscurilor pe care le prezintă factorii de mediu, sociali și de guvernanță la adresa stabilității financiare, precum și în alinierea activității piețelor financiare la obiectivele de sustenabilitate. De asemenea, AES ar trebui să furnizeze orientări cu privire la modul în care unele considerente legate de sustenabilitate pot fi efectiv integrate în legislația relevantă a UE în domeniul financiar și să promoveze punerea în aplicare coerentă a acestor dispoziții după adoptare.

(10)Inovarea tehnologică a avut un impact tot mai mare asupra sectorului financiar și, prin urmare, autoritățile competente au adoptat diverse inițiative pentru a aborda aceste evoluții tehnologice. Pentru a promova o mai bună convergență în materie de supraveghere și a permite schimbul celor mai bune practici între autoritățile relevante, pe de o parte, și între autoritățile relevante și instituțiile financiare sau participanții la piețele financiare, pe de altă parte, rolul AES ar trebui consolidat în ceea ce privește funcția de control și de coordonare în materie de supraveghere.

(11)Progresele tehnologice înregistrate în domeniul piețelor financiare pot conduce la îmbunătățirea incluziunii financiare, la facilitarea accesului la finanțare, la îmbunătățirea integrității pieței și la sporirea eficienței operaționale, precum și la reducerea barierelor la intrarea pe aceste piețe. În măsura în care este relevantă pentru normele de fond aplicabile, formarea autorităților competente ar trebui să cuprindă și inovarea tehnologică. Acest lucru ar trebui să contribuie la evitarea unor situații în care statele membre adoptă abordări divergente în aceste chestiuni.

(11a) Devine din ce în ce mai important să se promoveze monitorizarea și evaluarea în mod consecvent, sistematic și eficace a riscurilor legate de spălarea banilor și de finanțarea terorismului în cadrul sistemului financiar al Uniunii. Având în vedere consecințele pe care abuzurile din sectorul financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului le pot avea asupra stabilității financiare și pe baza experienței dobândite deja de ABE în ceea ce privește protejarea sectorului bancar de astfel de abuzuri, ABE ar trebui să își asume un rol principal la nivelul Uniunii în ceea ce privește protejarea sistemului financiar împotriva riscurilor legate de spălarea banilor și de finanțarea terorismului. Prin urmare, este necesar să i se confere ABE, pe lângă competențele sale actuale, și autoritatea de a acționa în limitele Regulamentului (UE) nr. 1094/2010 și ale Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, în măsura în care această autoritate este exercitată în legătură cu prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și atunci când vizează operatorii din sectorul financiar și autoritățile competente de supraveghere a acestora, care fac obiectul regulamentelor respective. În plus, concentrarea în cadrul ABE a acestui mandat pentru întregul sector financiar ar optimiza utilizarea cunoștințelor de specialitate și a resurselor acestei autorități, fără a aduce atingere obligațiilor semnificative prevăzute în Directiva (UE) 2015/849.

(11b) Pentru a-și exercita mandatul în mod eficace, ABE ar trebui să facă uz pe deplin de toate competențele și instrumentele de care dispune în temeiul regulamentului. În conformitate cu noul său rol, este important ca ABE să colecteze toate informațiile relevante legate de activitățile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificate de către autoritățile Uniunii și autoritățile naționale relevante, fără a aduce atingere sarcinilor care le revin acestor autorități în temeiul Directivei (UE) 2015/849. ABE ar trebui să stocheze aceste informații într-o bază de date centralizată și să încurajeze cooperarea dintre autorități prin asigurarea difuzării adecvate a informațiilor relevante. În plus, ABE ar trebui să efectueze evaluări ale autorităților competente, precum și exerciții de evaluare a riscurilor legate de spălarea banilor și de finanțarea terorismului. Mai mult decât atât, ABE ar trebui să aibă, de asemenea, un rol în cooperarea și asigurarea legăturii cu autoritățile relevante din țările terțe cu privire la aceste aspecte, în vederea unei mai bune coordonări a acțiunilor întreprinse la nivelul Uniunii în cazurile semnificative de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului care au o dimensiune transfrontalieră și în care este implicată o țară terță.

(11c) Pentru a spori eficacitatea controlului de supraveghere a conformității în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și pentru a asigura o mai bună coordonare în ceea ce privește asigurarea de către autoritățile naționale competente a aplicării legii în cazul unor încălcări ale legislației direct aplicabile a Uniunii sau ale măsurilor naționale de transpunere a acestei legislații, ABE ar trebui să aibă competența, în cazul în care dispune de elemente care indică încălcări semnificative, de a solicita autorităților competente să investigheze orice eventuală încălcare a normelor relevante și să aibă în vedere luarea unor decizii și impunerea unor sancțiuni împotriva instituțiilor financiare, care să le oblige să își respecte obligațiile legale. Această competență ar trebui utilizată numai atunci când ABE dispune de elemente care indică încălcări semnificative.

(12)O serie de autorități naționale nu sunt definite drept autorități competente în temeiul regulamentelor de înființare, dar sunt împuternicite să asigure punerea în aplicare a legislației Uniunii în domeniul serviciilor și piețelor financiare. Pentru a asigura practici de supraveghere coerente, eficiente și eficace în cadrul SESF, este necesar ca acestea să fie definite ca atare. Acest lucru ar permite, în primul rând, AES să emită ghiduri și recomandări adresate autorităților naționale respective.

(13)Pentru a asigura garanții adecvate pentru interesele părților interesate atunci când AES își exercită competența de a emite ghiduri sau recomandări, diferitele grupuri ale părților interesate ar trebui să aibă posibilitatea de a emite un aviz în cazul în care două treimi din membrii acestora consideră că AES în cauză și-a depășit atribuțiile. În acest caz, Comisia ar trebui să aibă competența de a solicita AES, în urma unei evaluări adecvate, să retragă respectivele ghiduri sau recomandări, după caz.

(14)În plus, în scopul procedurii prevăzute la articolul 17 din regulamentele de înființare și în interesul aplicării adecvate a dreptului Uniunii, este necesar să se faciliteze și să se accelereze accesul AES la informații. Prin urmare, acestea ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita informații direct, prin intermediul unei cereri justificate și motivate corespunzător, de la toate autoritățile competente vizate, instituțiile financiare și participanții la piețele financiare, chiar și în cazul în care aceste autorități, instituții sau participanți la piață nu au încălcat nicio dispoziție a dreptului Uniunii. AES ar trebui să informeze autoritatea competentă vizată cu privire la astfel de cereri, iar autoritatea competentă ar trebui să acorde asistență AES în vederea colectării informațiilor solicitate.

(15)Supravegherea armonizată a sectorului financiar necesită o abordare coerentă între autoritățile competente. În acest scop, activitățile autorităților competente ar trebui să fie supuse unor evaluări periodice și independente efectuate de AES, cu sprijinul unui comitet de evaluare instituit de fiecare dintre acestea. De asemenea, AES ar trebui să elaboreze un cadru metodologic pentru aceste evaluări. Evaluările independente ar trebui să se concentreze nu numai asupra convergenței practicilor în materie de supraveghere, ci și asupra capacității autorităților competente de a ajunge la rezultate de înaltă calitate în acest domeniu, precum și asupra independenței autorităților competente. Rezultatele acestor evaluări ar trebui publicate, pentru a încuraja respectarea normelor și a spori transparența, cu excepția cazului în care publicarea ar implica riscuri la adresa stabilității financiare.

(15a)Având în vedere importanța asigurării unei aplicări eficace a cadrului de supraveghere al Uniunii în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, evaluările independente care oferă perspective obiective și transparente privind practicile de supraveghere au o importanță capitală. În cazul în care aceste evaluări evidențiază probleme grave pe care autoritatea competentă nu le remediază, ABE ar trebui să informeze Parlamentul European, Consiliul și Comisia în acest sens.

(15b) Pentru a-și îndeplini sarcinile și a-și exercita competențele, ABE ar trebui să poată lua decizii individuale adresate operatorilor din sectorul financiar în contextul procedurii de încălcare a dreptului Uniunii și al procedurii de mediere obligatorie, chiar și atunci când normele de fond nu sunt direct aplicabile operatorilor din sectorul financiar, după ce a luat o decizie adresată autorității competente. În cazul în care normele de fond sunt prevăzute în directive, ABE ar trebui să aplice legislația națională de transpunere a directivelor respective. În cazul în care dreptul relevant al Uniunii constă în regulamente și atunci când, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, respectivele regulamente acordă în mod explicit opțiuni statelor membre, ABE ar trebui să aplice legislația națională de exercitare a opțiunilor respective.

(16)Supravegherea armonizată a sectorului financiar necesită, de asemenea, că orice dezacord între autoritățile competente din state membre diferite, în situații transfrontaliere, să fie soluționat în mod eficient. Normele existente pentru soluționarea unor astfel de dezacorduri nu sunt pe deplin satisfăcătoare. Prin urmare, acestea ar trebui să fie adaptate astfel încât să fie mai ușor de aplicat.

(17)Promovarea unei culturi a supravegherii la nivelul Uniunii face parte integrantă din activitatea AES privind convergența practicilor de supraveghere. Cu toate acestea, AES nu dispun de toate instrumentele necesare pentru a atinge acest obiectiv. Trebuie să li se confere AES capacitatea de a stabili obiectivele și prioritățile generale în materie de supraveghere în cadrul unui plan strategic de supraveghere multianual, menit să sprijine autoritățile competente în ceea ce privește identificarea și prioritizarea celor mai importante domenii de preocupare pentru integritatea pieței și stabilitatea financiară la nivelul UE, inclusiv referitor la supravegherea prudențială a societăților implicate în activități transfrontaliere. Planul strategic de supraveghere ar trebui să se bazeze pe riscuri și să ia în considerare orientările generale economice și de reglementare pentru acțiunile de supraveghere, precum și tendințele microprudențiale relevante, riscurile potențiale și vulnerabilitățile identificate de AES în evaluările realizate cu privire la autoritățile competente și în simulările de criză efectuate la nivelul întregii Uniuni. Ulterior, autoritățile competente ar trebui să elaboreze programe anuale de lucru pentru punerea în aplicare a Planului strategic de supraveghere, care să transforme prioritățile și obiectivele Uniunii în obiective operaționale pentru autoritățile respective. AES ar trebui să dispună de competența de a evalua punerea în aplicare a programelor de lucru anuale în ceea ce privește supraveghere de zi cu zi, inclusiv de a evalua, pe bază de eșantioane, măsurile de supraveghere luate în cazuri individuale pentru a se asigura că AES își pot atinge obiectivul de a armoniza practicile de supraveghere.

(18)Actualele practici de supraveghere având ca obiect externalizarea, delegarea și transferul riscurilor (activitățile de tip back-to-back sau fronting) de la o entitate care dispune de licență către o altă entitate variază de la un stat membru la altul. Aceste abordări divergente în materie de reglementare prezintă un risc de arbitraj de reglementare între statele membre („uniformizare la un nivel inferior”). O supraveghere ineficientă a activităților externalizate, delegate sau transferate expune Uniunea la riscuri la adresa stabilității financiare. Aceste riscuri sunt deosebit de acute în ceea ce privește entitățile supravegheate care externalizează, deleagă sau transferă riscuri în țări terțe în care este posibil ca autoritățile de supraveghere să nu dispună de instrumentele necesare pentru a supraveghea în mod adecvat și eficace activitățile semnificative și funcțiile-cheie. AES ar trebui să aibă un rol activ în promovarea convergenței în materie de supraveghere, prin asigurarea unei înțelegeri comune și a unor practici de supraveghere având ca obiect externalizarea, transferul riscului și delegarea activităților semnificative și a funcțiilor-cheie în țări terțe, în conformitate cu dreptul Uniunii și ținând cont de ghidurile, recomandările și avizele pe care le-ar putea adopta AES. Prin urmare, AES ar trebui să dispună de competențele necesare pentru a coordona în mod eficace acțiunile de supraveghere întreprinse de autoritățile naționale de supraveghere, atât la autorizarea sau înregistrarea unei întreprinderi, cât și în cadrul revizuirii continue a practicilor de supraveghere. În cadrul acestui rol de coordonare, AES ar trebui să pună un accent deosebit pe situațiile care pot conduce la o eludare a normelor și să monitorizeze instituțiile financiare sau participanții la piețele financiare care intenționează să utilizeze pe scară largă externalizarea, delegarea și transferul riscului în țări terțe, cu intenția de a beneficia de pașaportul UE în timp ce, în realitate, exercită activități sau funcții semnificative în afara Uniunii.

(19)Pentru menținerea stabilității financiare, este necesar ca deciziile de echivalență privind țările terțe care au fost adoptate de Comisie să fie monitorizate în permanență. Prin urmare, AES ar trebui să verifice dacă sunt respectate în continuare criteriile pe baza cărora au fost luate deciziile în materie de echivalență privind țările terțe, precum și orice condiții stabilite în cadrul acestora. În plus, AES ar trebui să monitorizeze atât evoluțiile în materie de reglementare și de supraveghere, cât și practicile de asigurare a respectării legislației din țările terțe respective. În acest context, AES ar trebui, de asemenea, să încheie acorduri administrative cu autoritățile competente din țările terțe pentru a obține informații în scopuri de monitorizare și de coordonare a activităților de supraveghere. Acest regim de supraveghere consolidat va asigura că sistemul de echivalență privind țările terțe este mai transparent, mai previzibil pentru țările terțe în cauză și mai coerent în toate sectoarele.

(20)Colectarea de informații exacte și complete de către AES este esențială pentru îndeplinirea sarcinilor și a funcțiilor acestora, precum și pentru realizarea obiectivelor lor. Pentru a se evita suprapunerea obligațiilor de raportare ale instituțiilor financiare și ale participanților la piețele financiare, aceste informații ar trebui să fie furnizate de către autoritățile competente relevante sau de către autoritățile naționale de supraveghere care sunt cele mai apropiate de piețele și instituțiile financiare. Cu toate acestea, AES ar trebui să aibă posibilitatea de a adresa în mod direct o solicitare de informații bine întemeiată și motivată instituțiilor financiare sau participanților la piețele financiare atunci când o autoritate competentă nu furnizează sau nu poate furniza respectivele informații într-un termen specificat. În plus, pentru a se asigura că AES își pot exercita efectiv dreptul de a colecta informații, este necesar ca acestea să aibă posibilitatea de a impune penalități cu titlu cominatoriu sau amenzi instituțiilor financiare sau participanților la piețele financiare care nu răspund cu exactitate, integral sau în timp util unei cereri sau decizii de a prezenta informații. Dreptul instituției financiare sau al participantului la piețele financiare în cauză de a fi ascultate de către AES ar trebui să fie garantat în mod explicit.

(21)În regulamentele de înființare a AES s-a stipulat ca autoritățile competente să joace un rol-cheie în cadrul structurii de guvernanță a acestora. De asemenea, în regulamentele respective s-a precizat că, în scopul de a preveni conflictele de interese, membrii consiliului supraveghetorilor și ai consiliului de administrație ar trebui să acționeze în mod independent și în interesul exclusiv al Uniunii. Structura de guvernanță inițială a AES nu oferă, însă, suficiente garanții pentru a se asigura evitarea completă a conflictelor de interese, ceea ce poate afecta capacitatea AES de a lua toate deciziile necesare în domeniul convergenței în materie de supraveghere și de a se asigura că deciziile lor iau pe deplin în considerare interesele Uniunii în sens mai larg. Prin urmare, pentru a se asigura eficacitatea și eficiența procesului decizional al AES, alocarea competențelor decizionale în cadrul AES ar trebui redefinită.

(22)În plus, în procesul decizional din cadrul consiliului supraveghetorilor ar trebui consolidată dimensiunea legată de Uniune, prin includerea în acest consiliu a unor membri independenți cu normă întreagă, care nu fac obiectul unor eventuale conflicte de interese. Competențele decizionale referitoare la aspectele cu caracter de reglementare și la supravegherea directă ar trebui să rămână în totalitate în sfera de competență a consiliului supraveghetorilor. Consiliul de administrație ar trebui să se transforme într-un comitet executiv compus din membri cu normă întreagă și ar trebui să ia decizii cu privire la anumite aspecte fără caracter normativ, inclusiv cu privire la evaluările independente ale autorităților competente, soluționarea litigiilor, încălcarea dreptului Uniunii, Planul strategic de supraveghere, monitorizarea externalizării, a delegării și a transferului riscurilor în țări terțe, simulările de criză și solicitările de informații. Comitetul executiv ar trebui, de asemenea, să analizeze și să pregătească toate deciziile care urmează să fie luate de consiliul supraveghetorilor. În plus, poziția și rolul președintelui ar trebui consolidate, acordându-i-se acestuia sarcini oficiale și un vot decisiv în cadrul comitetului executiv. În sfârșit, dimensiunea legată de Uniune a guvernanței AES ar trebui, de asemenea, consolidată prin modificarea procedurii de selecție a președintelui și a membrilor comitetului executiv pentru a acorda un rol Consiliului și Parlamentului European. Comitetul executiv ar trebui să aibă o componență echilibrată.

(23)Pentru a asigura un nivel adecvat de cunoștințe de specialitate și de responsabilitate, președintele și membrii comitetului executiv ar trebui să fie numiți pe baza meritelor, aptitudinilor și cunoștințelor lor cu privire la compensare, posttranzacționare și aspecte financiare, precum și pe baza experienței relevante în domeniul supravegherii financiare. Pentru a se asigura transparența și controlul democratic, precum și pentru a proteja drepturile instituțiilor Uniunii, președintele și membrii comitetului executiv ar trebui să fie selectați printr-o procedură de selecție deschisă. Comisia ar trebui să stabilească o listă scurtă și să o transmită spre aprobare Parlamentului European. În urma aprobării, Consiliul ar trebui să adopte o decizie de numire a membrilor comitetului executiv. Președintele și membrii cu normă întreagă ai comitetului executiv ar trebui să fie răspunzători în fața Parlamentului European și a Consiliului pentru orice decizie luată pe baza regulamentelor de înființare.

(24)Pentru a se asigura o alocare mai eficientă a sarcinilor operaționale, pe de o parte, și gestionarea de zi cu zi a activităților administrative, pe de altă parte, sarcinile actuale îndeplinite de directorul executiv al fiecărei AES ar trebui să fie preluate de către unul dintre membrii comitetului executiv, care ar trebui selectat pe baza acestor sarcini specifice.

(24a)Pentru a se asigura că deciziile referitoare la măsurile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului se bazează pe un nivel adecvat al cunoștințelor de specialitate, este necesar să se constituie un comitet alcătuit din șefii autorităților și ai organismelor responsabile de asigurarea conformității cu legislația în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, comitet care va examina și va pregăti deciziile care urmează să fie luate de ABE. Pentru a evita duplicarea, acest nou comitet va înlocui actualul subcomitet pentru combaterea spălării banilor care a fost instituit în cadrul Comitetului mixt al AES.

(25)Este oportun ca instituțiile financiare și participanții la piețele financiare să contribuie la finanțarea activităților AES, dat fiind că obiectivul general al activităților AES este de a contribui la stabilitatea financiară și, prin evitarea denaturării concurenței, la buna funcționare a pieței unice. În urma activităților AES beneficiază toate instituțiile financiare și toți participanții la piețele financiare, indiferent dacă funcționează sau nu la nivel transfrontalier. AES contribuie la desfășurarea activităților acestora într-un mediu stabil și în condiții de concurență egale. Instituțiile financiare și participanții la piețele financiare care nu fac obiectul supravegherii directe de către AES ar trebui, prin urmare, să contribuie la finanțarea acelor activități ale AES de care beneficiază. În plus, AES ar trebui, totuși, să primească taxe plătite de instituțiile financiare și de participanții la piețele financiare care sunt supravegheați direct de către acestea.

(26)În cadrul fiecărei categorii de instituții financiare și de participanți la piețele financiare, nivelul contribuțiilor ar trebui să ia în considerare în ce măsură beneficiază fiecare instituție financiară și fiecare participant la piețele financiare de activitățile AES. În consecință, contribuțiile individuale din partea instituțiilor financiare și a participanților la piețele financiare ar trebui să fie stabilite în funcție de dimensiunea acestora, astfel încât să reflecte importanța pe care o au pe piața relevantă. Colectarea contribuțiilor foarte mici ar trebui să facă obiectul unui prag de minimis, astfel încât să se asigure că aceasta este rentabilă și, în același timp, că întreprinderile mai mari nu sunt obligate să contribuie în mod disproporționat.

(27)Pentru a stabili modul în care urmează să fie calculate contribuțiile anuale din partea instituțiilor financiare și a participanților la piețele financiare, ar trebui să fie delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratat. Actele delegate vor stabili o metodologie de alocare a cheltuielilor estimate pe categorii de instituții financiare sau participanți la piețele financiare, precum și criteriile pentru stabilirea nivelului contribuțiilor individuale pe baza dimensiunii. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ai Comisiei care se ocupă cu pregătirea actelor delegate.

(28)Pentru a păstra confidențialitatea activității AES, cerințele privind secretul profesional ar trebui să se aplice, de asemenea, oricărei persoane care furnizează, în mod direct sau indirect, permanent sau ocazional, orice fel de serviciu legat de sarcinile AES în cauză.

(29)Regulamentele (CE) nr. 1093/2010, nr. 1094/2010 și nr. 1095/2010, precum și legislația sectorială privind serviciile financiare impun AES să încheie acorduri administrative eficace, care implică schimbul de informații cu autoritățile de supraveghere din țări terțe. Cooperarea și schimbul de informații eficace ar trebui să devină cu atât mai necesare atunci când, în temeiul prezentului regulament de modificare, unele dintre AES își vor asuma responsabilități suplimentare, mai ample, în ceea ce privește supravegherea entităților și a activităților din afara UE. În cazul în care, în acest context, AES prelucrează date cu caracter personal, inclusiv prin transferul de astfel de date în afara Uniunii, acestea au obligația de a respecta cerințele Regulamentului (UE) 2018/XXX (Regulamentul privind protecția datelor pentru instituțiile și organele UE). În absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție sau a unor garanții adecvate, prevăzute, de exemplu, în acorduri administrative în sensul articolului 49 alineatul (3) din Regulamentul privind protecția datelor pentru instituțiile și organele UE, AES pot face schimb de date cu caracter personal cu autoritățile țărilor terțe în temeiul derogării de interes public și cu respectarea condițiilor pentru această derogare, astfel cum se prevede la articolul 51 alineatul (1) litera (d) din regulamentul menționat, care se aplică în special în cazurile de schimb internațional de date între autoritățile de supraveghere financiară.

(30)Este esențial ca procesul decizional al ABE să ofere garanții adecvate pentru statele membre care nu participă la uniunea bancară, permițându-i, în același timp, să ia în continuare decizii în mod eficace atunci când numărul statelor membre neparticipante scade. Regulile actuale de vot, care impun ca deciziile ABE să fie luate cu o majoritate a statelor membre participante și o majoritate a statelor membre neparticipante, ar trebui menținute. Cu toate acestea, sunt necesare garanții suplimentare pentru a evita un scenariu în care nu pot fi luate decizii exclusiv din cauza absenței autorităților competente ale statelor membre și pentru a se asigura că un număr cât mai mare posibil de autorități naționale competente sunt prezente în momentul votului, astfel încât votul să fie temeinic și legitim.

(31)Regulamentele de înființare a AES prevăd că AES, în cooperare cu CERS, ar trebui să inițieze și să coordoneze simulări de criză la nivelul Uniunii pentru a evalua reziliența instituțiilor financiare sau a participanților la piețele financiare la evoluțiile negative ale pieței. Ar trebui să se asigure, totodată, că la nivel național acestor simulări li se aplică, în măsura posibilului, o metodologie coerentă. Pentru a asigura un echilibru adecvat între preocupările în materie de supraveghere ale autorităților competente și considerațiile din perspectiva Uniunii în ansamblu, este oportun să se transfere comitetului executiv al AES competența de a decide cu privire la inițierea și coordonarea simulărilor de criză. Ar trebui, de asemenea, să se precizeze, în ceea ce privește toate AES, că obligațiile privind secretul profesional ale autorităților competente nu împiedică autoritățile competente să transmită AES rezultatele simulărilor de criză în scopul publicării.

(32)Pentru a se asigura un nivel ridicat de convergență în domeniul supravegherii și al aprobării modelelor interne, EIOPA ar trebui să aibă competența de a emite avize pentru a remedia potențialele neconcordanțe și de a acorda asistență autorităților competente pentru a se ajunge la un acord în ceea ce privește aprobarea modelelor interne. Autoritățile competente ar trebui să ia propriile decizii în conformitate cu aceste avize sau să explice de ce nu respectă un aviz.

(33)Având în vedere dimensiunea transfrontalieră din ce în ce mai pronunțată a activităților de tranzacționare și, în special, a activităților desfășurate de anumite firme de investiții care, prin caracterul lor sistemic, pot avea efecte transfrontaliere asupra stabilității financiare, ESMA ar trebui să aibă un rol de coordonare consolidat pentru a recomanda autorităților competente să inițieze investigații corespunzătoare. Mai mult, ESMA ar trebui să fie în măsură să faciliteze schimbul de informații relevante pentru investigațiile respective, în cazul în care are motive rezonabile să suspecteze că o anumită activitate cu efecte transfrontaliere semnificative amenință buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau stabilitatea financiară din Uniune. În acest scop, ESMA ar trebui să mențină o unitate de stocare de date care să colecteze toate informațiile relevante de la autoritățile competente și să permită comunicarea informațiilor între acestea.

(34)Principalele obiective ale Regulamentului (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 6 , ale Regulamentului (UE) nr. 346/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 7 și ale Regulamentului (UE) 2015/760 al Parlamentului European și al Consiliului 8 sunt stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice, a finanțării IMM-urilor, a investițiilor sociale și pe termen lung, precum și promovarea unei culturi a investițiilor în UE. Cu toate acestea, în ciuda armonizării realizate de cele trei regulamente, continuă să existe divergențe în ceea ce privește utilizarea de către autoritățile naționale competente a puterii lor de apreciere și practicile administrative divergente ale acestora, precum și diferențe în materie de culturi de supraveghere și de performanță. Aceste divergențe constituie un obstacol în calea asigurării unor condiții de concurență egale între administratorii fondurilor cu capital de risc eligibile, ai fondurilor de antreprenoriat social eligibile și ai fondurilor de investiții pe termen lung din diferite state membre și sporesc, în același timp, costurile de tranzacție și operaționale ale respectivilor administratori.

(35)Pentru a reduce costurile de tranzacție și costurile operaționale, a diversifica opțiunile aflate la dispoziția investitorilor și a spori securitatea juridică, este oportun să se transfere competențele de supraveghere, inclusiv acordarea și retragerea înregistrărilor și a autorizațiilor, pentru administratorii de fonduri cu capital de risc eligibile și fondurile respective, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) nr. 345/2013, administratorii de fonduri de antreprenoriat social eligibile sau fondurile respective, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) nr. 346/2013 și fondurile europene de investiții pe termen lung, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2015/760, de la autoritățile competente la ESMA. În acest scop, ESMA ar trebui să fie în măsură să efectueze investigații și inspecții la fața locului și să impună sancțiuni sau penalități cu titlu cominatoriu pentru a obliga persoanele să înceteze o încălcare, să furnizeze informații complete și corecte în urma solicitărilor ESMA sau să se supună unei investigații sau unei inspecții la fața locului.

(36)Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind fondurile europene de investiții pe termen lung prevede cerințe uniforme pe care trebuie să le îndeplinească fondurile pe termen lung pentru a fi autorizate ca „ELTIF”. Regulamentul (UE) 2015/760 prevede norme privind investițiile eligibile și societățile de portofoliu eligibile, norme de concentrare și norme privind investitorii eligibili. Normele definesc, de asemenea, competențele de supraveghere, inclusiv cerințele pentru acordarea autorizațiilor și supravegherea continuă. Menținând normele prudențiale din Regulamentul (UE) 2015/760, prezentul regulament conferă ESMA competențe de supraveghere, inclusiv în ceea ce privește autorizarea, supravegherea continuă și retragerea autorizațiilor. Prezentul regulament încredințează ESMA sarcina de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare care nu implică opțiuni de politică și de a le înainta Comisiei, astfel încât obligațiile juridice și puterea de apreciere a ESMA în temeiul Regulamentului (UE) 2015/760 să fie suficient de clare. Modificări similare au fost aduse Regulamentelor (UE) nr. 345/2013 și nr. 346/2013 pentru a conferi ESMA competențe de supraveghere.

(37)Pentru a-și exercita efectiv competențele de supraveghere în ceea ce privește fondurile cu capital de risc eligibile, fondurile de antreprenoriat social eligibile și fondurile europene de investiții pe termen lung și administratorii acestora, ESMA ar trebui să poată efectua investigații și inspecții la fața locului. În vederea consolidării competențelor sale de control, ESMA ar trebui să fie în măsură să impună sancțiuni sau penalități cu titlu cominatoriu pentru a obliga persoanele să înceteze o încălcare, să furnizeze informații complete și corecte în urma solicitărilor ESMA sau să se supună unei investigații sau unei inspecții la fața locului. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să definească în mod clar limitele unor astfel de sancțiuni administrative sau ale altor măsuri administrative, care ar trebui să fie eficace, proporționale și disuasive și să asigure o abordare comună și un efect de descurajare. Activitățile de investigare și de asigurare a respectării legislației desfășurate de ESMA ar trebui să se bazeze pe sprijinul autorităților naționale în cazul în care acesta este necesar și solicitat. ESMA ar trebui să fie abilitată să delege unele dintre aceste funcții care pot fi delegate înapoi către autoritățile naționale competente.

(38)Articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 acordă ESMA competențe de a interveni temporar, care îi permit, în anumite condiții, să interzică sau să restricționeze temporar în Uniune comercializarea, distribuția sau vânzarea anumitor instrumente financiare sau a unor instrumente financiare cu anumite caracteristici specificate ori un anumit tip de activitate sau de practică financiară. Se precizează explicit că aceste competențe de intervenție asupra produselor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 se aplică firmelor de investiții și instituțiilor de credit implicate în comercializarea, distribuția sau vânzarea instrumentelor financiare, inclusiv a unităților organismelor de plasament colectiv. Întrucât unitățile organismelor de plasament colectiv pot fi, de asemenea, comercializate, distribuite sau vândute direct de către societățile de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de investiții autorizate în conformitate cu Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului și administratorii de fonduri de investiții alternative (AFIA) autorizați în conformitate cu Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului, în interesul consolidării securității juridice este necesar să se precizeze în mod explicit faptul că toate competențele de intervenție asupra produselor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 menționate anterior li se aplică și societăților de administrare a OPCVM-urilor și societăților de investiții în OPCVM, precum și AFIA.

(39)În cazuri excepționale și strict definite, ESMA își poate utiliza competențele de intervenție pentru a restricționa sau interzice comercializarea, vânzarea sau distribuirea de unități sau acțiuni ale OPCVM sau FIA și în cazul administratorilor acestora. Acest lucru ar fi oportun atunci când acțiunea propusă răspunde unei preocupări semnificative în legătură cu protecția consumatorilor sau o amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare ori a stabilității sistemului financiar din Uniune sau a unei părți a acestuia, când cerințele de reglementare aplicabile instrumentului sau activității financiare în cauză în temeiul dreptului Uniunii nu contracarează amenințarea și când una sau mai multe autorități competente nu au luat măsuri pentru contracararea amenințării sau acțiunile întreprinse nu contracarează în mod corespunzător amenințarea.

(40)Neconcordanțele în ceea ce privește calitatea, formatarea, fiabilitatea și costurile datelor de tranzacționare au un efect negativ asupra transparenței, a protecției investitorilor și a eficienței pieței. Pentru a consolida monitorizarea și reconstrucția datelor de tranzacționare și a îmbunătăți coerența și calitatea datelor respective, precum și disponibilitatea și accesibilitatea acestora la un cost rezonabil în întreaga Uniune pentru locurile de tranzacționare, Directiva 2014/65/UE a introdus un nou regim juridic pentru serviciile de raportare a datelor, inclusiv în ceea ce privește autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de raportare a datelor.

(41)Calitatea datelor de tranzacționare și a prelucrării și furnizării datelor respective, inclusiv a prelucrării și furnizării transfrontaliere a datelor, este de o importanță capitală pentru atingerea principalului obiectiv al Regulamentului (UE) nr. 600/2014, de a consolida transparența piețelor financiare. Furnizarea principalelor servicii de date este, prin urmare, esențială pentru ca utilizatorii să poată obține o imagine de ansamblu a activităților de tranzacționare pe piețele financiare din întreaga Uniune și pentru ca autoritățile competente să primească informații precise și complete cu privire la tranzacțiile relevante.

(42)În plus, datele privind tranzacționarea reprezintă un instrument din ce în ce mai important pentru asigurarea efectivă a respectării cerințelor care decurg din Regulamentul (UE) nr. 600/2014. Având în vedere dimensiunea transfrontalieră a prelucrării datelor, calitatea datelor și necesitatea de a realiza economii de scară și de a evita efectele negative ale eventualelor divergențe atât asupra calității datelor, cât și asupra sarcinilor furnizorilor de servicii de raportare a datelor, este util și justificat să se transfere competențele de autorizare și de supraveghere în raport cu furnizorii de servicii de raportare a datelor de la autoritățile competente la ESMA și să se precizeze competențele respective în Regulamentul (UE) nr. 600/2014, permițând, în același timp, consolidarea beneficiilor care decurg din concentrarea competențelor legate de date în cadrul ESMA.

(43)Investitorii de retail ar trebui să fie informați în mod corespunzător cu privire la riscurile potențiale atunci când iau hotărârea de a investi într-un instrument financiar. Cadrul juridic al Uniunii vizează reducerea riscului de vânzare inadecvată, în care investitorilor de retail le sunt vândute produse financiare care nu corespund nevoilor sau așteptărilor lor. În acest scop, Directiva 2014/65/UE și Regulamentul (UE) nr. 600/2014 consolidează cerințele organizatorice și de conduită în afaceri, pentru a garanta că firmele de investiții acționează în interesul clienților lor. Aceste cerințe includ o informare mai detaliată a clienților cu privire la risc, o evaluare mai bună a gradului de adecvare a produselor recomandate, precum și obligația de a distribui instrumentele financiare către piața-țintă identificată, luând în considerare anumiți factori, cum ar fi solvabilitatea emitenților. ESMA ar trebui să își utilizeze pe deplin competențele pentru a asigura convergența în materie de supraveghere și pentru a sprijini autoritățile naționale în vederea obținerii unui nivel înalt de protecție a investitorilor și a unui control efectiv al riscurilor asociate produselor financiare.

(44)Este important să se asigure eficacitatea și eficiența în ceea ce privește transmiterea, compilarea, analiza și publicarea datelor în scopul efectuării calculelor pentru stabilirea cerințelor pentru regimurile de transparență pretranzacționare și posttranzacționare și pentru obligația de tranzacționare, precum și în scopul obținerii datelor de referință în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014 și cu Regulamentul (UE) nr. 596/2014 9 . Prin urmare, ar trebui să îi fie conferită ESMA competențele necesare pentru a efectua colectarea de date direct de la participanții la piață în ceea ce privește cerințele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare, precum și pentru autorizarea și controlul furnizorilor de servicii de raportare a datelor.

(45)Acordarea acestor competențe către ESMA permite gestionarea la nivel central a funcțiilor de autorizare și control, ceea ce ar evita situația actuală în care mai multe locuri de tranzacționare, internalizatori sistematici, APA și CTP au obligația de a furniza mai multor autorități competente date care sunt comunicate abia ulterior către ESMA. Un astfel de sistem gestionat la nivel central ar trebui să fie foarte benefic pentru participanții la piață prin creșterea nivelului de transparență a datelor, de protecție a investitorilor și de eficiență a pieței.

(46)Transferarea anumitor competențe de colectare a datelor, de autorizare și de control de la autoritățile competente către ESMA este, de asemenea, esențială pentru alte sarcini pe care ESMA le îndeplinește în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014, cum ar fi monitorizarea pieței, competențele ESMA de intervenție temporară și de administrare a pozițiilor, precum și pentru garantarea respectării consecvente a cerințelor de transparență pretranzacționare și posttranzacționare.

(47)Pentru ca ESMA să își exercite efectiv competențele de supraveghere în domeniul prelucrării și furnizării datelor, ESMA ar trebui să poată efectua investigații și inspecții la fața locului. ESMA ar trebui să fie în măsură să impună sancțiuni sau penalități cu titlu cominatoriu pentru a obliga furnizorii de servicii de raportare a datelor să înceteze o încălcare, să furnizeze informații complete și corecte în urma solicitărilor ESMA sau să se supună unei investigații sau unei inspecții la fața locului și să impună sancțiuni administrative sau alte măsuri administrative în cazul în care constată că o persoană a săvârșit, în mod intenționat sau din neglijență, o încălcare a dispozițiilor din Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

(48)Produsele financiare care utilizează indici de referință critici sunt disponibile în toate statele membre. Prin urmare, indicii de referință respectivi sunt de importanță crucială pentru funcționarea piețelor financiare și pentru stabilitatea financiară din Uniune. Prin urmare, supravegherea unui indice de referință critic ar trebui să se realizeze dintr-o perspectivă holistică asupra efectelor potențiale, nu numai în statul membru în care se află administratorul și în statele membre în care se află contribuitorii, ci și în întreaga Uniune. Prin urmare, este oportun ca indicii de referință critici să fie supravegheați de ESMA la nivelul Uniunii. Pentru a se evita suprapunerea sarcinilor, administratorii indicilor de referință critici ar trebui să fie supravegheați doar de ESMA, inclusiv în ceea ce privește indicii de referință necritici pe care îi administrează aceștia.

(49)Cu toate acestea, în cazul în care un indice de referință este de importanță critică numai într-un anumit stat membru, este posibil ca apropierea mai mare de piață să justifice delegarea, integrală sau parțială, de către ESMA a supravegherii respectivului indice de referință către autoritatea competentă din statul membru în care se află administratorul în cauză, cu condiția ca ESMA să fi obținut aprobarea prealabilă a autorității competente respective în acest scop.

(50)Întrucât administratorii și contribuitorii la indicii de referință critici sunt supuși unor cerințe mai stricte decât administratorii și contribuitorii la indicii de referință de alte tipuri, desemnarea indicilor de referință drept indici de referință critici ar trebui să fie realizată de către Comisie sau de către ESMA și ar trebui să fie codificată de către Comisie. Întrucât autoritățile naționale competente au cel mai bun acces la date și informații cu privire la indicii de referință pe care îi supraveghează, acestea ar trebui să informeze Comisia sau ESMA cu privire la indicii de referință care, în opinia lor, îndeplinesc criteriile de identificare a indicilor de referință critici.

(51)Colegiile de supraveghere pentru indicii de referință critici au fost avute în vedere pentru a contribui la aplicarea armonizată a normelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1011 și la convergența în materie de practici de supraveghere. Deoarece ESMA este în contact direct cu toate autoritățile naționale de supraveghere sau este formată din autoritățile de supraveghere respective, aceste colegii de supraveghere nu vor mai fi necesare.

(52)Procedura de stabilire a statului membru de referință în cazul administratorilor de indici de referință situați în țări terțe care solicită recunoașterea în Uniune este greoaie și îndelungată atât pentru solicitanți, cât și pentru autoritățile naționale competente. Solicitanții, la fel ca și alți administratori de indici de referință situați în țări terțe care doresc să obțină acces în Uniune prin intermediul regimului de aprobare, ar putea încerca să influențeze această procedură, în speranța de a valorifica posibilitățile de arbitraj de reglementare. Respectivii administratori de indici de referință și-ar putea alege, în mod strategic, un reprezentant legal dintr-un stat membru în care consideră că supravegherea este mai puțin strictă. O abordare armonizată în cadrul căreia ESMA să aibă rolul de autoritate competentă pentru indicii de referință din țări terțe și administratorii acestora evită aceste riscuri, precum și costurile de stabilire a statului membru de referință și costurile cu supravegherea ulterioară. În plus, acest rol de autoritate competentă pentru indicii de referință din țări terțe conferă ESMA calitatea de contraparte din Uniune pentru autoritățile de supraveghere din țările terțe, asigurându-se astfel o cooperare transfrontalieră mai eficientă și mai eficace.

(53)Numeroși administratori de indici de referință, dacă nu chiar majoritatea acestora, sunt bănci sau societăți de servicii financiare care gestionează banii clienților lor. Pentru a nu submina eforturile de combatere a spălării banilor sau a finanțării terorismului desfășurate la nivelul Uniunii, ar trebui ca o condiție prealabilă pentru încheierea unui acord de cooperare cu o autoritate competentă, pe baza unui regim de echivalență, să fie aceea ca țara autorității competente să nu figureze pe lista jurisdicțiilor care au deficiențe strategice la nivelul cadrului lor național de combatere a spălării banilor și a finanțării regimurilor teroriste, care prezintă pericole semnificative pentru sistemul financiar al Uniunii.

(54)Aproape toți indicii de referință sunt utilizați în produse financiare care sunt disponibile în mai multe state membre, dacă nu chiar pe întregul teritoriu al Uniunii. Pentru a identifica riscurile legate de furnizarea indicilor de referință care ar putea să nu mai fie fiabili sau reprezentativi pentru piață sau pentru realitatea economică pe care intenționează să o măsoare, autoritățile competente, inclusiv ESMA, ar trebui să coopereze și să își acorde reciproc asistență, după caz.

(55)Având în vedere natura titlurilor de valoare și a emitenților vizați, anumite tipuri de prospecte elaborate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1129 implică o dimensiune transfrontalieră în cadrul Uniunii, un nivel de complexitate tehnică și riscuri potențiale de arbitraj de reglementare care sunt de așa natură încât supravegherea centralizată a acestora de către ESMA ar permite un grad mai mare de eficacitate și de eficiență decât supravegherea la nivel național. Consolidarea la nivelul ESMA a procesului de aprobare a unor astfel de prospecte, precum și a activităților de supraveghere și de asigurare a respectării legislației aferente ar trebui să diminueze costurile de asigurare a conformității și barierele administrative și să consolideze, în același timp, calitatea, coerența și eficiența supravegherii în Uniune.

(56)Plasamentele private în titluri de valoare care nu sunt instrumente de capital reprezintă o sursă importantă de capital pentru emitenți și au un caracter transfrontalier prin însăși natura lor. În timp ce efectuarea unui plasament privat cu investitori calificați nu necesită un prospect, admiterea ulterioară la tranzacționare a titlurilor de valoare pe o piață reglementată este condiționată de publicarea unui prospect în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1129. Regimul prospectelor acordă flexibilitate emitenților în ceea ce privește alegerea statului membru de origine în cazul în care valoarea nominală unitară a titlurilor de valoare care nu sunt instrumente de capital depășește 1 000 EUR. Deoarece titlurile de valoare care nu sunt instrumente de capital vizate de plasamente private au, de regulă, o valoare nominală unitară de peste 1 000 EUR, acest regim creează oportunități de căutare a instanței celei mai favorabile. Aprobarea de către ESMA a prospectelor pentru piețele angro de valori mobiliare, altele decât titlurile de capital, admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau pe un segment specific al pieței la care numai investitorii calificați pot avea acces ar trebui să atingă obiectivul dublu de a asigura condiții de concurență egale pentru emitenți și un grad mai mare de eficiență prin raționalizarea semnificativă a procedurilor de aprobare.

(57)Aprobarea prospectelor legate de titluri garantate cu active, precum și aprobarea prospectelor întocmite de emitenți specializați, cum ar fi societățile imobiliare, societățile miniere, societățile specializate în cercetări științifice sau societățile de transport maritim, presupune ca autoritățile naționale competente să dispună de personal cu înaltă specializare pentru a trata, în cele mai multe cazuri, un volum relativ modest de prospecte. În plus, anumite informații nefinanciare care trebuie publicate de către emitenții specializați nu sunt prevăzute în actele delegate menționate la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2017/1129, ci sunt lăsate la latitudinea autorităților naționale competente. Acest lucru reprezintă o sursă potențială de ineficiență și de arbitraj de reglementare. Aprobarea de către ESMA a acestor tipuri de prospecte, ar trebui, pe de o parte, să asigure condiții de concurență egale în ceea ce privește publicarea informațiilor și eliminarea riscului de arbitraj de reglementare și, pe de altă parte, să optimizeze alocarea resurselor de supraveghere la nivelul Uniunii, prin consacrarea ESMA ca centru al cunoștințelor de specialitate, sporind astfel eficiența supravegherii prospectelor în cauză.

(58)Emitenții din țări terțe care elaborează un prospect în conformitate cu dreptul Uniunii se bucură de un anumit grad de flexibilitate în ceea ce privește alegerea statului membru de origine în scopul aprobării prospectului, ceea ce implică riscul ca aceștia să caute instanța cea mai favorabilă în materie de supraveghere dintre statele membre. Consolidarea acestor aprobări la nivelul ESMA ar trebui să asigure o abordare complet armonizată față de emitenții din țări terțe și să elimine posibilitățile de arbitraj de reglementare. Prin urmare, ESMA va servi drept punct unic de contact în Uniune pentru emitenții din țări terțe, indiferent de statul (statele) membru(e) în care aceștia își oferă titlurile de valoare sau solicită admiterea la tranzacționare. Dispare, astfel, nevoia de a determina un stat membru de origine pentru emitenții din țări terțe aflați în această situație.

(59)Regimul de echivalență pentru prospectele elaborate în temeiul legislației naționale din țările terțe ar trebui să fie modificat pentru a prevedea că evaluarea echivalenței și adoptarea ulterioară a unei decizii a Comisiei se întemeiază nu doar pe cerințele de informare prevăzute de legislațiile naționale ale țărilor terțe respective, ci și pe existența unui cadru pentru verificarea și aprobarea prospectelor de către autoritatea de supraveghere din țara terță, inclusiv a suplimentelor la acestea, dacă este cazul, și pe o supraveghere și o asigurare a respectării normelor eficace în ceea ce privește ofertele și admiterile la tranzacționare pe baza respectivelor prospecte. Pentru a fi în concordanță cu abordarea prezentată de Comisie în documentul de lucru al serviciilor sale intitulat „Deciziile de echivalență ale UE în politica în domeniul serviciilor financiare: o evaluare” [SWD(2017) 102 final], Comisia ar trebui să fie în măsură să aplice condiții suplimentare la emiterea deciziei de echivalență, cu scopul de a proteja integritatea pieței în Uniune și de a promova piața internă a serviciilor financiare, precum și valorile comune și obiectivele de reglementare comune la nivel internațional. Aceste condiții ar putea consta într-o cerință ca țara terță să prevadă un sistem echivalent eficace de recunoaștere a prospectelor întocmite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1129 sau în capacitatea ESMA de a coopera cu autoritatea de supraveghere relevantă din țara terță în scopul de a monitoriza în permanență reglementările din țara respectivă.

(60)În cazul în care dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere ale unei țări terțe referitoare la prospectele elaborate în conformitate cu legislația națională a țării terțe respective au fost declarate echivalente de către Comisie și un acord de cooperare adecvat a fost încheiat între ESMA și autoritatea de supraveghere din țara terță, orice prospect aprobat de autoritatea de supraveghere din țara terță respectivă care este utilizat în Uniune pentru o ofertă de titluri de valoare sau pentru admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată ar trebui să fie depus la ESMA, iar normele de stabilire a statului membru de origine nu ar trebui să se mai aplice.

(61)Întrucât regimul de echivalență prevăzut în Regulamentul (UE) 2017/1129 impune ca autoritățile competente și ESMA să se bazeze pe autoritățile de supraveghere din țări terțe în ceea ce privește ofertele și admiterile la tranzacționare care au loc în Uniune în baza unui prospect elaborat în conformitate cu norme din țări terțe, autoritățile competente respective și ESMA trebuie să poată avea încredere și în faptul că, în țările terțe în cauză, este asigurată prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului. În acest sens, precum și în scopul de a nu submina eforturile de combatere a spălării banilor și/sau a finanțării terorismului desfășurate la nivelul Uniunii, ar trebui ca o condiție prealabilă pentru încheierea de către ESMA a unui acord de cooperare cu o autoritate de supraveghere dintr-o țară terță, pe baza regimului de echivalență prevăzut în Regulamentul (UE) 2017/1129, să fie aceea ca țara terță să nu figureze pe lista jurisdicțiilor declarate ca având deficiențe strategice la nivelul cadrului lor național de combatere a spălării banilor și a finanțării regimurilor teroriste, care prezintă pericole semnificative pentru sistemul financiar al Uniunii.

(62)ESMA ar trebui să aibă competența de a impune sancțiuni administrative sau de a lua alte măsuri administrative în cazurile de încălcare a Regulamentului (UE) 2017/1129 legate de anumite tipuri de prospecte care sunt aprobate de ESMA. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să definească în mod clar limitele unor astfel de sancțiuni administrative sau ale altor măsuri administrative, care ar trebui să fie eficace, proporționale și disuasive.

(63)Supravegherea comunicărilor cu caracter publicitar legate de aceste prospecte, a căror aprobare este conferită ESMA, ar trebui să fie transferată, de asemenea, către ESMA. ESMA ar trebui să aibă posibilitatea de a exercita controlul asupra conformității acestor comunicări cu caracter publicitar. Cu toate acestea, un astfel de control ar trebui să fie efectuat întotdeauna de către ESMA în legătură cu orice comunicare cu caracter publicitar difuzată într-un stat membru a cărui autoritate competentă a solicitat în mod oficial ca ESMA să își folosească puterea de control ori de câte ori un prospect aprobat de ESMA este utilizat pentru o ofertă sau o admitere la tranzacționare în jurisdicția sa. Pentru a îndeplini această sarcină, ESMA ar trebui să dispună de resurse umane adecvate, cu o cunoaștere suficientă a normelor naționale relevante privind protecția consumatorilor.

(64)ESMA ar trebui să examineze și să aprobe toate prospectele aparținând tipurilor definite de prezentul regulament care sunt prezentate spre aprobare începând cu data punerii în aplicare a prezentului regulament. Prospectele aparținând tipurilor definite de prezentul regulament care au fost aprobate de către o autoritate competentă înainte de data aplicării prezentului regulament sau care au fost prezentate spre aprobare unei autorități competente, dar nu fuseseră încă aprobate la data respectivă, ar trebui să fie supravegheate în continuare de autoritatea competentă respectivă. Pentru a se evita orice confuzie, această supraveghere ar trebui să vizeze, în special, finalizarea procedurii de verificare și de aprobare pentru prospectele care nu fuseseră încă aprobate, precum și orice sarcină de aprobare și notificare referitoare la suplimentele și condițiile finale aferente prospectelor respective, după caz.

(65)Este oportun să se prevadă o perioadă rezonabilă de timp pentru a efectua demersurile necesare pentru structura de guvernanță avută în vedere și actele delegate și de punere în aplicare care să le permită AES și celorlalte părți interesate să aplice normele introduse prin prezentul regulament.

(66)Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, Regulamentul (UE) nr. 345/2013, Regulamentul (UE) nr. 346/2013, Regulamentul (UE) nr. 600/2014, Regulamentul (UE) nr. 2015/760, Regulamentul (UE) nr. 2016/2011 și Regulamentul (UE) 2017/1129 ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1
Modificări la Regulamentul (UE) nr. 1093/2010

Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 1 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Autoritatea acționează în limitele competențelor care îi sunt conferite prin prezentul regulament și în limitele domeniului de aplicare al Directivei 2002/87/CE, al Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului*, al Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, al Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului, al Directivei 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului**, al Directivei 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului***, al Regulamentului (UE) 2015/847**** al Parlamentului European și al Consiliului*****, al Directivei (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului******, precum și, în măsura în care aceste acte se aplică instituțiilor financiare și de credit și autorităților competente care le supraveghează, în limitele părților relevante ale Directivei 2002/65/CE și ale Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului*******, inclusiv ale tuturor directivelor, regulamentelor și deciziilor adoptate în baza acestor acte, precum și ale oricăror alte acte ale Uniunii cu caracter juridic obligatoriu care conferă atribuții autorității. Autoritatea acționează, de asemenea, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului********.

*Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO L 133, 22.5.2008, p. 66).

**Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor (JO L 173, 12.6.2014, p. 149).

***Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază (JO L 257, 28.8.2014, p. 214).

****Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (JO L 141, 5.6.2015, p. 1).

****Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE, 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

*****Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

*****Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).”;

(b)la articolul 1 alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„Autoritatea acționează, de asemenea, în limitele competențelor conferite prin prezentul regulament și ale domeniului de aplicare al Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului în măsura în care directiva respectivă se aplică operatorilor din sectorul financiar și autorităților competente care îi supraveghează. Exclusiv în acest scop, ABE îndeplinește atribuțiile conferite de orice act al Uniunii cu caracter juridic obligatoriu Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, sau Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Atunci când îndeplinește aceste sarcini, Autoritatea informează autoritățile respective cu privire la activitățile sale în legătură cu orice entitate care este o «instituție financiară», astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, sau un «participant la piețele financiare», astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

(*) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).”;

(2)la articolul 2 alineatul (5), se introduce următorul paragraf:

„Trimiterile la supraveghere din prezentul regulament se referă la activitățile pe care toate autoritățile competente trebuie să le efectueze în temeiul actelor legislative menționate la articolul 1 alineatul (2).”;

(3)Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)    punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1. «instituții financiare» înseamnă orice întreprindere care face obiectul reglementării și supravegherii în temeiul actelor Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2);”;

(aa) se introduce următorul punct 1a:

„1a. «operatori din sectorul financiar» înseamnă orice entitate care face obiectul Directivei (UE) 2015/849 și care este fie o «instituție financiară», astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament și la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, fie un «participant la piețele financiare», astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010”;

(b)    la punctul 2, subpunctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

autoritățile competente astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 40 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, inclusiv Banca Centrală Europeană în ceea ce privește aspectele legate de sarcinile care îi revin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013;”;

(c)    la punctul 2, subpunctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

„(ii) în ceea ce privește Directivaele 2002/65/CE și (UE) 2015/849, autoritățile și organele competente să asigure conformitatea instituțiilor financiare și de credit cu cerințele directiveilor respective;”;

(iia) în ceea ce privește Directiva (UE) 2015/849, autoritățile și organele care supraveghează instituțiile financiare și sunt competente să asigure conformitatea acestora cu cerințele directivei respective”;

(d)    la punctul 2, subpunctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:

„(iii) în ceea ce privește sistemele de garantare a depozitelor, organismele care le administrează în temeiul Directivei 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului sau, în cazul în care funcționarea acestor sisteme este administrată de o societate privată, autoritățile publice care supraveghează sistemele respective în temeiul directivei respective și autoritățile administrative relevante, astfel cum sunt menționate în directiva în cauză; și”;

(e)    la punctul 2 se adaugă subpunctele (v) și (vi), după cum urmează:    

„(v) autoritățile competente, astfel cum sunt menționate în Directiva 2014/17/UE, în Regulamentul (UE) 2015/751, în Directiva (UE) 2015/2366, în Directiva 2009/110/CE, în Regulamentul (CE) nr. 924/2009 și în Regulamentul (UE) nr. 260/2012;

(vi) organismele și autoritățile menționate la articolul 20 din Directiva 2008/48/CE.”;

(4)Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)    punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. un comitet executiv, care exercită atribuțiile prevăzute la articolul 47;”;

(b)    punctul 4 se elimină;

(5)    Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)    alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    litera (aa) se înlocuiește cu următorul text:

(1) „(aa) de a elabora și de a actualiza constant un manual al Uniunii în materie de supraveghere referitor la supravegherea instituțiilor financiare din Uniune;”;

(ii)    se introduce următoarea literă (ab):

(2)„(ab) de a elabora și de a actualiza constant un manual al Uniunii în materie de rezoluție referitor la rezoluția instituțiilor financiare din Uniune, care să stabilească cele mai bune practici în materie de supraveghere, precum și metodologii și procese de înaltă calitate;”;

(iii)    literele (e) și (f) se înlocuiesc cu următorul text:

(3)„(e) de a organiza și a efectua evaluări ale autorităților competente și, în acest context, de a emite ghiduri și recomandări și de a identifica cele mai bune practici, în vederea îmbunătățirii consecvenței rezultatelor în materie de supraveghere;

(4)(f) de a monitoriza și de a evalua evoluțiile pieței în domeniile sale de competență, inclusiv, după caz, evoluția tendințelor în materie de credite, mai ales acordate gospodăriilor și IMM-urilor, precum și în materie de servicii financiare inovatoare;”;

(iv)    litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

(5)„(h) de a promova protecția deponenților, a consumatorilor și a investitorilor;”;

(v)    se adaugă litera (l) cu următorul text:

„(l) de a contribui la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului.”;

(b)    la alineatul (1a) se adaugă următoarea literă (c):

ține seama de inovațiile tehnologice, de modelele de afaceri inovatoare și sustenabile, precum și de integrarea factorilor de mediu, sociali și legați de guvernanță.”;

(c)    alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i) se introduce litera (ca):

„(ca) de a emite recomandări, astfel cum se prevede la articolele 29a și 31a;”;

           (ii) litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

„(h) de a colecta informațiile necesare referitoare la instituțiile financiare, astfel cum se prevede la articolele 35 și 35b”;

(6)Articolul 9 se modifică după cum urmează:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Autoritatea monitorizează activitățile financiare noi și existente și poate adopta ghiduri și recomandări pentru a promova siguranța și soliditatea piețelor și convergența practicilor de reglementare și de supraveghere.”;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Autoritatea instituie, ca parte integrantă a Autorității, un comitet pentru inovare financiară care reunește toate autoritățile competente relevante și autoritățile responsabile cu protecția consumatorilor, în vederea realizării unei abordări coordonate a modului de reglementare și de supraveghere a activităților financiare noi sau inovatoare și în vederea formulării de opinii pe care Autoritatea să le prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comisiei. Autoritatea poate include și autoritățile naționale de protecție a datelor ca părți membre ale comitetului.”;

(6a)    Se introduc următoarele articole 9a și 9b:

„Articolul 9a
Sarcini speciale legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

1.Autoritatea își asumă un rol principal în promovarea integrității, transparenței și securității sistemului financiar prin adoptarea unor măsuri de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv prin:

(a)colectarea de informații de la autoritățile competente privind deficiențele identificate în procesele și procedurile, mecanismele de guvernanță, evaluările competenței profesionale și probității morale, modelele de afaceri și activitățile operatorilor din sectorul financiar pentru a preveni spălarea banilor și finanțarea terorismului, precum și de informații privind măsurile luate de autoritățile competente. Autoritățile competente furnizează Autorității toate informațiile respective, în plus față de orice obligație prevăzută la articolul 35. Autoritatea acționează în strânsă coordonare cu unitățile de informații financiare;

(b)elaborarea unor standarde comune privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în sectorul financiar și promovarea punerii în aplicare consecvente a acestora;

(c)monitorizarea evoluțiilor pieței și evaluarea vulnerabilităților în ceea ce privește spălarea banilor și finanțarea terorismului în sectorul financiar.

2.Autoritatea creează și actualizează o bază de date centrală cuprinzând informațiile colectate în conformitate cu alineatul (1) litera (a). Autoritatea se asigură că informațiile sunt analizate și puse la dispoziția autorităților competente pe baza principiului necesității de a cunoaște și cu titlu confidențial.

3.Autoritatea promovează convergența proceselor de supraveghere menționate în Directiva (UE) 2015/849, inclusiv prin efectuarea unor evaluări periodice, în conformitate cu articolul 30.

În cazul în care o astfel de evaluare evidențiază deficiențe grave în ceea ce privește identificarea, evaluarea sau abordarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, iar autoritatea competentă nu ia măsuri pentru a da curs măsurilor ulterioare prevăzute în raportul menționat la articolul 30 alineatul (3), Autoritatea informează Parlamentul European, Consiliul și Comisia.

4.Autoritatea efectuează în mod regulat evaluări ale riscurilor care vizează autoritățile competente, punând accentul în special pe autoritățile competente menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (iia), cu scopul de a testa strategiile și resursele de care dispun acestea pentru a aborda și a monitoriza cele mai importante riscuri emergente legate de spălarea banilor și de finanțarea terorismului. Autoritatea informează Comisia cu privire la rezultatele acestor evaluări ale riscurilor, inclusiv prin integrarea analizei rezultatelor în avizul pe care trebuie să îl emită în temeiul articolului 6 alineatul (5) din Directiva (UE) 2015/849.

5.În cazurile semnificative de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului care afectează chestiuni transfrontaliere cu țări terțe, Autoritatea are un rol principal în facilitarea cooperării dintre autoritățile competente din Uniune și autoritățile relevante din țările terțe.

6.Autoritatea instituie un comitet intern permanent pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, însărcinat cu coordonarea măsurilor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și cu pregătirea proiectelor de decizii care urmează să fie luate de Autoritate în conformitate cu articolul 44.

7.Comitetul este prezidat de președintele consiliului supraveghetorilor și este format din șefii autorităților și organismelor competente pentru asigurarea respectării de către instituțiile financiare a cerințelor prevăzute în Directiva (UE) 2015/849. În plus, Comisia, CERS, Consiliul de supraveghere al Băncii Centrale Europene, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe pot numi, fiecare, câte un reprezentant la nivel înalt care să participe la reuniunile comitetului în calitate de observator.”;

Articolul 9b
Solicitarea de investigații legate de prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului

1.În chestiuni legate de prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849, Autoritatea poate, în cazul în care dispune de elemente care indică încălcări semnificative, să solicite unei autorități competente, astfel cum este menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (iia), să investigheze eventualele încălcări ale legislației Uniunii și, în cazul în care respectiva legislație a Uniunii cuprinde directive sau oferă în mod explicit opțiuni statelor membre, încălcările legislației naționale de transpunere a directivelor sau de exercitare a opțiunilor acordate statelor membre în temeiul dreptului Uniunii săvârșite de către un operator din sectorul financiar și să aibă în vedere impunerea de sancțiuni acestui operator cu privire la încălcările respective. Atunci când este necesar, Autoritatea poate solicita, de asemenea, unei autorități competente, astfel cum este menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (iia), să aibă în vedere adoptarea unei decizii individuale adresate respectivului operator din sectorul financiar, prin care să îi solicite să ia toate măsurile necesare pentru a respecta obligațiile care îi revin în temeiul legislației direct aplicabile a Uniunii sau în temeiul legislației naționale de transpunere a directivelor sau de exercitare a opțiunilor acordate statelor membre în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv încetarea unui anumit comportament.

2.Autoritatea competentă se conformează oricărei solicitări care îi este adresată în conformitate cu alineatul (1) și informează Autoritatea în termen de 10 zile cu privire la măsurile pe care le-a întreprins sau intenționează să le întreprindă pentru a se conforma solicitării respective.

3.Fără a aduce atingere competențelor care îi revin Comisiei în temeiul articolului 258 din TFUE, în cazul în care o autoritate competentă nu respectă alineatul (2) din prezentul articol, se aplică articolul 17.”;

(7)Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)    la alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Autoritatea poate adresa, de asemenea, ghiduri și recomandări autorităților statelor membre care nu sunt definite drept autorități competente în temeiul prezentului regulament, dar care sunt împuternicite să asigure punerea în aplicare a actelor menționate la articolul 1 alineatul (2).

(b)    alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Autoritatea organizează, în afara unor situații excepționale, consultări publice deschise cu privire la ghidurile și recomandările pe care le emite și analizează eventualele costuri și beneficii aferente emiterii unor astfel de ghiduri și recomandări. Aceste consultări și analize sunt proporționale în raport cu domeniul de aplicare, natura și impactul ghidurilor sau recomandărilor. Autoritatea solicită, de asemenea, în afara unor situații excepționale, avizul sau opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar menționat la articolul 37.”;

(c)    la alineatul (4) se adaugă următoarea teză:

„Raportul explică, de asemenea, modul în care Autoritatea a justificat emiterea de ghiduri și recomandări și sintetizează reacțiile primite în cadrul consultărilor publice cu privire la aceste ghiduri și recomandări.”;

(d)    se adaugă următorul alineat (5):

„(5) În cazul în care două treimi din membrii Grupului părților interesate din domeniul bancar sunt de părere că Autoritatea și-a depășit competențele prin emiterea anumitor ghiduri sau recomandări, aceștia pot trimite Comisiei un aviz motivat.

Comisia solicită Autorității o explicație în care să se prezinte motivele pentru emiterea respectivelor ghiduri sau recomandări. După ce a primit explicația din partea Autorității, Comisia evaluează sfera de aplicare a ghidurilor sau recomandărilor în raport cu sfera de competență a Autorității. În cazul în care Comisia consideră că Autoritatea și-a depășit competențele și după ce îi oferă acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, Comisia poate să adopte o decizie de punere în aplicare prin care solicită Autorității să retragă ghidurile sau recomandările în cauză. Decizia Comisiei este făcută publică.”;

(8) Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2) se adaugă următoarele paragrafe:

„Fără a aduce atingere competențelor prevăzute la articolul 35, Autoritatea poate adresa în mod direct o solicitare de informații bine întemeiată și motivată altor autorități competente sau instituțiilor financiare relevante ori de câte ori acest lucru este considerat necesar în vederea investigării unei presupuse încălcări sau neaplicări a dreptului Uniunii. În cazul în care este adresată instituțiilor financiare, solicitarea de informații motivată explică de ce informațiile respective sunt necesare în vederea investigării presupusei încălcări sau neaplicări a dreptului Uniunii.

Destinatarul unei astfel de solicitări furnizează Autorității informații clare, exacte și complete, fără întârzieri nejustificate.

În cazul în care o solicitare de informații a fost adresată unei instituții financiare, Autoritatea informează autoritățile competente în cauză cu privire la respectiva solicitare. Autoritățile competente asistă Autoritatea în colectarea informațiilor, dacă Autoritatea formulează o cerere în acest sens.”;

(b)alineatele (6) și (7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(6)    Fără a aduce atingere competențelor care îi revin Comisiei în temeiul articolului 258 din TFUE, atunci când o autoritate competentă nu respectă avizul formal menționat la alineatul (4) în termenul menționat în avizul formal și când este necesară remedierea promptă a nerespectării în vederea menținerii sau restabilirii condițiilor neutre de concurență de pe piață sau în vederea garantării bunei funcționări și a integrității sistemului financiar, Autoritatea poate, în cazul în care cerințele relevante prevăzute de actele menționate la articolul 1 alineatul (2) se aplică direct instituțiilor financiare sau, în chestiuni legate de prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, operatorilor din sectorul financiar, să adopte o decizie individuală adresată unei instituții financiare sau unui operator din sectorul financiar prin care să îi impună să ia toate măsurile necesare pentru a se conforma obligațiilor sale în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv să înceteze un anumit comportament.

În chestiuni legate de prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, în cazul în care cerințele relevante ale actelor menționate la articolul 1 alineatul (2) nu sunt direct aplicabile operatorilor din sectorul financiar, Autoritatea poate adopta o decizie prin care să îi solicite autorității competente să se conformeze avizului formal menționat la alineatul (4) în termenul specificat în avizul formal. În cazul în care autoritatea competentă nu se conformează deciziei respective, Autoritatea poate adopta, de asemenea, o decizie în conformitate cu primul paragraf. În acest scop, Autoritatea aplică întreaga legislație relevantă a Uniunii, precum și, în cazul în care aceasta cuprinde directive, legislația națională de transpunere a directivelor respective. În cazul în care legislația relevantă a Uniunii constă în regulamente și acolo unde, în prezent, respectivele regulamente le acordă în mod explicit opțiuni statelor membre, Autoritatea aplică și legislația națională de exercitare a acestor opțiuni.

Decizia Autorității trebuie să fie conformă cu avizul formal emis de Comisie în temeiul prezentului articol alineatul (4).

(7)    Deciziile adoptate în conformitate cu alineatul (6) prevalează asupra oricărei decizii adoptate anterior de autoritățile competente cu privire la aceeași chestiune.

Atunci când adoptă o măsură în legătură cu chestiuni care fac obiectul unui aviz formal în temeiul prezentului articol alineatul (4) sau al unei decizii în temeiul alineatului (6), autoritățile competente respectă avizul formal corespunzător sau decizia corespunzătoare, după caz.”;

(9)Articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a)    alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În cazurile specificate în actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) și fără a aduce atingere competențelor prevăzute la articolul 17, Autoritatea poate acorda asistență autorităților competente pentru a se ajunge la un acord în conformitate cu procedura stabilită la alineatele (2)–(4), în oricare dintre următoarele circumstanțe:

(a)    la cererea uneia sau mai multor autorități competente implicate, în cazul în care o autoritate competentă nu este de acord cu procedura sau cu conținutul unei acțiuni, al unei acțiuni propuse sau cu lipsa de acțiune a unei alte autorități competente;

(b)    din proprie inițiativă, în cazul în care, pe baza unor criterii obiective, se poate constata un dezacord între autoritățile competente.

În cazurile în care actele menționate la articolul 1 alineatul (2) fac necesară adoptarea de către autoritățile competente a unei decizii comune, existența unui dezacord este prezumată în absența unei decizii comune din partea autorităților respective în termenele prevăzute în actele respective.”;

(b)    se introduc următoarele alineate (1a) și (1b):

„(1a) Autoritățile competente în cauză informează fără întârziere Autoritatea că nu s­a ajuns la un acord în următoarele cazuri:

(a)    în cazul în care în actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) a fost prevăzut un termen pentru ajungerea la un acord între autoritățile competente și are loc prima dintre situațiile de mai jos:

(i) termenul respectiv a expirat;

(ii) una sau mai multe dintre autoritățile competente în cauză consideră, pe baza unor factori obiectivi, că există un dezacord;

(b)    în cazul în care în actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) nu a fost prevăzut un termen pentru ajungerea la un acord între autoritățile competente și are loc prima dintre situațiile de mai jos:

(i)    una sau mai multe dintre autoritățile competente în cauză consideră, pe baza unor factori obiectivi, că există un dezacord; sau

(ii)    au trecut două luni de la data primirii de către o autoritate competentă a unei solicitări din partea altei autorități competente de a lua anumite măsuri pentru a respecta actele în cauză ale Uniunii, iar autoritatea căreia i-a fost adresată solicitarea încă nu a adoptat o decizie care să răspundă acestei solicitări.

(1b) Președintele analizează dacă Autoritatea ar trebui să acționeze în conformitate cu alineatul (1). În cazul în care intervenția este din inițiativa proprie a Autorității, Autoritatea informează autoritățile competente în cauză cu privire la decizia sa referitoare la intervenție.

În așteptarea deciziei Autorității, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 47 alineatul (3a), în cazul în care pentru actele menționate la articolul 1 alineatul (2) este necesară adoptarea unei decizii comune, toate autoritățile competente implicate în adoptarea deciziei comune amână deciziile lor individuale. În cazul în care Autoritatea decide să acționeze, toate autoritățile competente implicate în decizia comună își amână deciziile proprii până la încheierea procedurii prevăzute la alineatele (2) și (3).”;

(c)    alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care autoritățile competente în cauză nu reușesc să ajungă la un acord în cadrul fazei de conciliere menționate la alineatul (2), Autoritatea poate lua o decizie prin care să solicite autorităților respective să ia anumite măsuri sau să se abțină de la anumite măsuri pentru a soluționa problema, cu scopul de a asigura conformitatea cu dreptul Uniunii. Decizia Autorității este obligatorie pentru autoritățile competente în cauză. Decizia Autorității poate impune autorităților competente obligația de a revoca sau de a modifica o decizie pe care au adoptat-o sau de a face uz de competențele de care dispun în temeiul dreptului relevant al Uniunii.”;

(d)    se introduce următorul alineat (3a):

„(3a) Autoritatea informează autoritățile competente în cauză cu privire la încheierea procedurilor menționate la alineatele (2) și (3) și, dacă este cazul, cu privire la decizia luată în temeiul alineatului (3).”;

(e)    alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Fără a aduce atingere competențelor care îi revin Comisiei în temeiul articolului 258 din Tratat, atunci când o autoritate competentă nu respectă decizia Autorității, prin negarantarea faptului că o instituție financiară respectă cerințele care îi sunt direct aplicabile în temeiul actelor menționate la articolul 1 alineatul (2), Autoritatea poate adopta o decizie individuală adresată unei instituții financiare prin care să-i impună acesteia să ia măsurile necesare pentru a se conforma obligațiilor sale în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv să înceteze orice activitate.”;

„(4)    Fără a aduce atingere competențelor care îi revin Comisiei în temeiul articolului 258 din TFUE, atunci când o autoritate competentă nu respectă decizia Autorității, prin negarantarea faptului că o instituție financiară sau, în chestiuni legate de prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, un operator din sectorul financiar respectă cerințele care îi sunt direct aplicabile în temeiul actelor menționate la articolul 1 alineatul (2), Autoritatea poate adopta o decizie individuală adresată instituției financiare sau operatorului din sectorul financiar în cauză prin care să îi impună să ia toate măsurile necesare pentru a se conforma obligațiilor sale în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv să înceteze o anumită practică.”;

În chestiuni legate de prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, Autoritatea poate adopta, de asemenea, o decizie în conformitate cu primul paragraf în cazul în care cerințele relevante ale actelor menționate la articolul 1 alineatul (2) nu sunt direct aplicabile operatorilor din sectorul financiar. În acest scop, Autoritatea aplică întreaga legislație relevantă a Uniunii și, în cazul în care aceasta cuprinde directive, legislația națională de transpunere a directivelor respective. În cazul în care legislația relevantă a Uniunii constă în regulamente și acolo unde, în prezent, respectivele regulamente acordă în mod explicit opțiuni pentru statele membre, Autoritatea aplică și legislația națională de exercitare a acestor opțiuni.”;

(10)Articolul 22 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1a) se elimină;

(b)la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În aceste scopuri, Autoritatea poate face uz de competențele care îi sunt conferite în temeiul prezentului regulament, inclusiv în temeiul articolelor 35 și 35b.”;

(11)Articolul 29 se modifică după cum urmează:

(a)    alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    se introduce următoarea literă (aa):

„(aa) emiterea Planului strategic de supraveghere în conformitate cu articolul 29a;”;

(ii)    litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) promovarea unui schimb de informații bilateral și multilateral eficace între autoritățile competente, referitor la toate chestiunile relevante, inclusiv securitatea cibernetică și atacurile cibernetice, după caz, respectându-se pe deplin dispozițiile aplicabile în materie de confidențialitate și de protecție a datelor prevăzute de legislația Uniunii în domeniu;”;

(iii) litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) elaborarea de programe de formare sectoriale și transsectoriale, inclusiv cu privire la inovarea tehnologică, facilitarea schimburilor de personal și încurajarea autorităților competente să intensifice utilizarea programelor de detașare și a altor instrumente;”;

(b)    la alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„În vederea instituirii unei culturi comune a supravegherii, Autoritatea elaborează și menține la zi un manual al Uniunii în materie de supraveghere, referitor la supravegherea instituțiilor financiare din Uniune, ținând seama de evoluția practicilor de afaceri și a modelelor de afaceri în rândul instituțiilor financiare. De asemenea, Autoritatea elaborează și menține la zi un manual al Uniunii în materie de rezoluție, referitor la rezoluția instituțiilor financiare din Uniune. Atât manualul Uniunii în materie de supraveghere, cât și manualul Uniunii în materie de rezoluție stabilesc cele mai bune practici în materie de supraveghere și specifică metodologii și procese de înaltă calitate.”;

(12)se introduce următorul articol 29a:

„Articolul 29a

Planul strategic de supraveghere

(1) La data intrării în vigoare a Regulamentului [XXX: a se introduce trimiterea la regulamentul de modificare] și, ulterior, la fiecare trei ani, până la data de 31 martie, Autoritatea emite o recomandare adresată autorităților competente, în care stabilește obiectivele și prioritățile strategice în materie de supraveghere („Planul strategic de supraveghere”), ținând seama de orice contribuții din partea autorităților competente. Autoritatea transmite Planul strategic de supraveghere spre informare Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și îl publică pe site-ul său internet.

Planul strategic de supraveghere identifică prioritățile specifice ale activităților de supraveghere, pentru a promova practici de supraveghere coerente, eficiente și eficace și aplicarea comună, uniformă și consecventă a dreptului Uniunii și pentru a aborda tendințele microprudențiale relevante, riscurile și vulnerabilitățile potențiale identificate în conformitate cu articolul 32.

(2) Până la data de 30 septembrie a fiecărui an, fiecare autoritate competentă transmite spre analiză Autorității un proiect de program de lucru anual pentru anul următor și stipulează clar modul în care respectivul proiect de program este aliniat cu Planul strategic de supraveghere.

Proiectul de program de lucru anual conține obiective și priorități specifice pentru activitățile de supraveghere și criterii cantitative și calitative de selecție a instituțiilor financiare, a practicilor și comportamentelor de piață și a piețelor financiare care vor fi examinate de autoritatea competentă care prezintă proiectul de program anual de lucru în cursul anului la care se referă programul în cauză.

(3) Autoritatea evaluează proiectul de program de lucru anual și, în cazul în care există riscuri semnificative ca prioritățile stabilite în Planul strategic de supraveghere să nu poată fi realizate, Autoritatea adresează o recomandare autorității competente relevante în vederea alinierii programului de lucru anual al autorității competente relevante cu Planul strategic de supraveghere.

Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, autoritățile competente își adoptă programele de lucru anuale ținând seama de aceste recomandări.

(4) Până la data de 31 martie a fiecărui an, fiecare autoritate competentă transmite Autorității un raport privind punerea în aplicare a programului de lucru anual.

Raportul include cel puțin următoarele informații:

(a)    o descriere a activităților de supraveghere și a analizelor instituțiilor financiare, ale comportamentelor și practicilor de piață și ale piețelor financiare, precum și ale măsurilor administrative și ale sancțiunilor impuse instituțiilor financiare care se fac răspunzătoare de încălcări ale dreptului Uniunii și ale dreptului național;

(b)    o descriere a activităților desfășurate și care nu au fost prevăzute în programul de lucru anual;

(c)    o prezentare a activităților prevăzute în programul de lucru anual care nu au fost realizate și a obiectivelor programului în cauză care nu au fost atinse, precum și a motivelor pentru care nu s-au efectuat activitățile respective și nu s-au atins obiectivele respective.

(5) Autoritatea evaluează rapoartele de punere în aplicare ale autorităților competente. Atunci când există riscuri semnificative ca prioritățile stabilite în Planul strategic de supraveghere să nu fie realizate, Autoritatea adresează o recomandare fiecărei autorități competente în cauză, referitoare la modalitățile de remediere a deficiențelor aferente activităților sale.

Pe baza rapoartelor și a propriilor sale analize ale riscurilor, Autoritatea identifică activitățile autorității competente care sunt esențiale pentru realizarea Planului strategic de supraveghere și, dacă este cazul, efectuează evaluări ale acestor activități în temeiul articolului 30.

(6) Autoritatea face publice cele mai bune practici identificate cu ocazia evaluării programelor de lucru anuale.”;

(13)Articolul 30 se modifică după cum urmează:

(a)    titlul articolului se înlocuiește cu următorul text:

„Evaluări ale autorităților competente”;

(b)    alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Autoritatea realizează periodic evaluări ale unor activități sau ale tuturor activităților autorităților competente, pentru a consolida în continuare consecvența rezultatelor supravegherii. În acest scop, Autoritatea elaborează metode pentru a permite evaluarea obiectivă și compararea autorităților competente analizate. Atunci când realizează aceste evaluări, se iau în considerare informațiile existente și evaluările efectuate deja cu privire la autoritatea competentă în cauză, inclusiv toate informațiile furnizate Autorității în conformitate cu articolul 35, precum și orice informații furnizate de părțile interesate.”;

(c)    se introduce următorul alineat:

1a. În sensul prezentului articol, Autoritatea instituie un comitet de evaluare, compus exclusiv din membri ai personalului Autorității. Autoritatea poate delega comitetului de evaluare anumite sarcini sau decizii.

(d)    alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i) teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Evaluarea cuprinde următoarele elemente, fără a se limita la acestea:”;

(ii)    litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) gradul de adecvare a resurselor, nivelul de independență și acordurile de guvernanță ale autorității competente, acordând o atenție deosebită aplicării eficace a actelor Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) și capacității de a răspunde evoluțiilor pieței;”;

(e)    alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Autoritatea elaborează un raport care prezintă rezultatele evaluării. Raportul explică și specifică măsurile ulterioare prevăzute care se impun în urma evaluării. Aceste măsuri ulterioare pot fi adoptate sub forma unor ghiduri și recomandări, astfel cum se prevede la articolul 16, și al unor avize, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (1) litera (a).

În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), autoritățile competente fac tot posibilul pentru a respecta ghidurile și recomandările emise. În cazul în care autoritățile competente nu întreprind acțiuni pentru a da curs măsurilor ulterioare indicate în raport, Autoritatea emite un raport privind măsurile ulterioare.

La elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare sau a proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare în conformitate cu articolele 10–15, ori a ghidurilor sau recomandărilor, în conformitate cu articolul 16, Autoritatea ține seama de rezultatul evaluării, precum și de orice alte informații obținute de către Autoritate în cursul îndeplinirii sarcinilor sale, pentru a asigura convergența practicilor de supraveghere de cea mai înaltă calitate.”;

(f)    se introduce următorul alineat (3a):

„(3a) Autoritatea prezintă Comisiei un aviz ori de câte ori, având în vedere rezultatul evaluării sau orice alte informații obținute de Autoritate în cursul îndeplinirii atribuțiilor sale, Autoritatea consideră că ar fi necesară o armonizare sporită a normelor aplicabile instituțiilor financiare sau autorităților competente.”;

(g)    alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

(4) Autoritatea dă publicității raportul menționat la alineatul (3), inclusiv orice raport privind măsurile ulterioare, cu excepția cazului în care publicarea ar presupune riscuri la adresa stabilității sistemului financiar. Autoritatea competentă care face obiectul evaluării este invitată să formuleze observații înainte de publicarea raportului. Respectivele observații se dau publicității cu excepția cazului în care publicarea ar presupune riscuri la adresa stabilității sistemului financiar.”;

(14)La articolul 31 se adaugă un alineat:

În ceea ce privește activitatea autorităților competente menită să faciliteze intrarea pe piață a operatorilor sau a produselor care se bazează pe inovare tehnologică, Autoritatea promovează convergența în materie de supraveghere, în special prin schimbul de informații și de cele mai bune practici. Autoritatea poate, după caz, să adopte ghiduri sau recomandări în conformitate cu articolul 16.”;

(15)se introduce următorul articol 31a:

„Articolul 31a

Coordonarea privind delegarea și externalizarea activităților, precum și a transferurilor de risc

(1)    Autoritatea coordonează în permanență acțiunile de supraveghere ale autorităților competente în vederea promovării convergenței practicilor de supraveghere în domeniul delegării și al externalizării activităților de către instituțiile financiare, precum și în ceea ce privește transferurile de risc efectuate de acestea, în conformitate cu alineatele (2), (3), (4) și (5).

(2) Autoritățile competente notifică Autoritatea atunci când intenționează să efectueze o autorizare sau înregistrare cu privire la o instituție financiară care face obiectul supravegherii din partea autorității competente în cauză, în conformitate cu actele menționate la articolul 1 alineatul (2) și atunci când planul de afaceri al instituției financiare presupune externalizarea sau delegarea unei părți semnificative a activităților sale sau a oricăreia dintre funcțiile principale ori transferul de risc al unei părți semnificative a activităților sale în țări terțe, pentru a beneficia de pașaportul UE în cursul executării unor activități sau funcții substanțiale în afara teritoriului Uniunii. Notificarea adresată Autorității este suficient de detaliată pentru a permite acesteia să efectueze o evaluare adecvată.

În cazul în care Autoritatea consideră că este necesar să emită un aviz adresat unei autorități competente cu privire la neconformitatea unei autorizări sau înregistrări care i-a fost notificată în temeiul primului paragraf cu dreptul Uniunii sau cu ghidurile, recomandările sau avizele adoptate de către Autoritate, aceasta din urmă informează autoritatea competentă cu privire la acest lucru în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea notificării de către autoritatea competentă respectivă. În acest caz, autoritatea competentă în cauză așteaptă avizul Autorității înainte să efectueze înregistrarea sau autorizarea.

La solicitarea Autorității, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări, autoritatea competentă furnizează informații legate de deciziile sale de a autoriza sau de a înregistra o instituție financiară care face obiectul supravegherii sale în conformitate cu actele menționate la articolul 1 alineatul (2).

Autoritatea emite avizul, fără să aducă atingere eventualelor termene prevăzute de dreptul Uniunii, cel târziu în termen de 2 luni de la primirea notificării în temeiul primului paragraf.

(3) O instituție financiară informează autoritățile competente cu privire la externalizarea sau delegarea unei părți semnificative a activităților sale sau a oricăreia dintre funcțiile sale principale, precum și cu privire la transferul de risc aferent unei părți semnificative a activităților sale unei alte entități sau propriei sale sucursale stabilite într-o țară terță. Autoritatea competentă în cauză informează semestrial Autoritatea cu privire la astfel de notificări.

Fără a aduce atingere articolului 35, la cererea Autorității, autoritatea competentă furnizează informații legate de acordurile de externalizare, delegare sau transfer de risc încheiate de instituțiile financiare.

Autoritatea veghează ca autoritățile competente în cauză să verifice dacă acordurile de externalizare, de delegare sau de transfer de risc menționate la primul paragraf sunt încheiate în conformitate cu dreptul Uniunii și dacă sunt conforme cu ghidurile, recomandările sau avizele emise de Autoritate și nu împiedică efectuarea unei supravegheri eficace de către autoritățile competente și asigurarea respectării lor într-o țară terță.

(4) Autoritatea poate emite recomandări autorității competente în cauză, inclusiv recomandări referitoare la evaluarea unei decizii sau retragerea unei autorizații. În cazul în care autoritatea competentă în cauză nu aplică recomandările Autorității în termen de 15 zile lucrătoare, autoritatea competentă precizează motivele, iar Autoritatea dă publicității recomandarea sa, însoțită de motivele respective.”;

(16)Articolul 32 se modifică după cum urmează:

(a)    se introduce un nou alineat (2a):

„(2a) Cel puțin o dată pe an, Autoritatea analizează dacă este oportun să efectueze evaluările la nivelul Uniunii menționate la articolul 2 și informează Parlamentul European, Consiliul și Comisia cu privire la raționamentul său. În cazul în care se efectuează aceste evaluări la nivelul Uniunii, Autoritatea, dacă consideră că acest lucru este adecvat, divulgă rezultatele evaluării fiecăreia dintre instituțiile financiare participante.

Obligațiile autorităților competente de păstrare a secretului profesional nu împiedică autoritățile competente să publice rezultatele evaluărilor la nivelul Uniunii menționate la alineatul (2) sau să transmită rezultatele respective Autorității în vederea publicării de către Autoritate a rezultatelor evaluărilor efectuate la nivelul Uniunii cu privire la reziliența instituțiilor financiare.”;

(b)alineatele (3a) și (3b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3a) Autoritatea poate solicita autorităților competente să efectueze evaluări specifice. Aceasta poate solicita autorităților competente să efectueze inspecții la fața locului și poate participa la astfel de inspecții în conformitate cu articolul 21 și sub rezerva condițiilor prevăzute în respectivul articol pentru a asigura comparabilitatea și fiabilitatea metodelor, practicilor și rezultatelor.”;

(17)Articolul 33 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Autoritatea acordă asistență Comisiei în procesul de elaborare a deciziilor în materie de echivalență referitoare la regimurile de reglementare și de supraveghere din țările terțe în urma unei cereri specifice de emitere a unei opinii formulate de Comisie sau în cazul în care Autoritatea are obligația să facă acest lucru în temeiul actelor menționate la articolul 1 alineatul (2).”;

(b) se introduc următoarele alineate (2a), (2b) și (2c):

„(2a) Autoritatea monitorizează evoluțiile în materie de reglementare și de supraveghere și practicile de asigurare a respectării legislației, precum și evoluțiile relevante ale pieței din țările terțe cu privire la care Comisia a adoptat decizii în materie de echivalență în temeiul actelor menționate la articolul 1 alineatul (2), pentru a verifica dacă sunt îndeplinite în continuare criteriile pe baza cărora au fost luate deciziile respective, precum și condițiile prevăzute în aceste decizii. Autoritatea transmite Comisiei anual un raport confidențial conținând constatările sale.

Fără a aduce atingere cerințelor specifice prevăzute în actele menționate la articolul 1 alineatul (2) și sub rezerva condițiilor prevăzute la alineatul (1) a doua teză, Autoritatea cooperează cu autoritățile competente relevante și, după caz, și cu autoritățile de rezoluție din țările terțe ale căror regimuri legislative și de supraveghere au fost recunoscute ca fiind echivalente. Această cooperare se desfășoară pe baza acordurilor administrative încheiate cu autoritățile relevante ale țărilor terțe respective. Atunci când negociază astfel de acorduri administrative, Autoritatea include dispoziții privind următoarele aspecte:

(a)    mecanismele care îi permit Autorității să obțină informații relevante, inclusiv informații privind regimul de reglementare, abordarea în materie de supraveghere, evoluțiile relevante ale pieței, precum și orice schimbări care pot afecta decizia privind echivalența;

(b)    în măsura în care acest lucru este necesar pentru asigurarea unei urmăriri adecvate a respectivelor decizii privind echivalența, după caz, procedurile referitoare la coordonarea activităților de supraveghere, inclusiv, dacă este cazul, efectuarea de inspecții la fața locului.

Autoritatea informează Comisia în cazul în care o autoritate competentă dintr-o țară terță refuză să încheie astfel de acorduri administrative sau refuză să coopereze efectiv. Comisia ține cont de aceste informații atunci când evaluează deciziile relevante în materie de echivalență.

(2b) În cazul în care Autoritatea identifică evoluții în ceea ce privește practicile de reglementare, de supraveghere sau de asigurare a respectării legislației din țările terțe menționate la alineatul (2a) care ar putea avea un impact asupra stabilității financiare a Uniunii sau a unuia sau mai multora dintre statele sale membre, asupra integrității pieței sau a protecției investitorilor ori asupra funcționării pieței interne, Autoritatea informează Comisia cu privire la acest lucru în mod confidențial și fără întârziere.

Anual, Autoritatea prezintă Comisiei un raport confidențial privind evoluțiile în materie de reglementare, de supraveghere, de asigurare a respectării legislației, precum și privind evoluțiile pieței din țările terțe menționate la alineatul (2a), concentrându-se asupra implicațiilor acestora pentru stabilitatea financiară, integritatea pieței, protecția investitorilor sau funcționarea pieței interne.

(2c) Autoritățile competente informează în prealabil Autoritatea cu privire la intențiile lor de a încheia orice acorduri administrative cu autoritățile de supraveghere din țările terțe în oricare dintre domeniile reglementate de actele menționate la articolul 1 alineatul (2), inclusiv în ceea ce privește sucursalele entităților din țările terțe. Autoritățile competente furnizează simultan Autorității un proiect al acordurilor prevăzute a fi încheiate.

Autoritatea poate elabora modele de acorduri administrative, cu scopul de a stabili în cadrul Uniunii practici în materie de supraveghere consecvente, eficiente și eficace și de a consolida coordonarea internațională în materie de supraveghere. În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), autoritățile competente fac tot posibilul pentru a respecta aceste modele de acord.

În raportul menționat la articolul 43 alineatul (5), Autoritatea include informații privind acordurile administrative convenite cu autoritățile de supraveghere, cu organizațiile internaționale sau cu administrațiile țărilor terțe, privind asistența acordată de către Autoritate Comisiei la elaborarea deciziilor în materie de echivalență și privind activitatea de monitorizare desfășurată de Autoritate în conformitate cu alineatul (2a).”;

(18)La articolul 34, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În ceea ce privește evaluările în temeiul articolului 22 din Directiva 2013/36/CE care, în conformitate cu directiva respectivă, necesită consultarea dintre autoritățile competente din două sau mai multe state membre, Autoritatea poate emite și publica, la cererea uneia dintre autoritățile competente în cauză, un aviz cu privire la o astfel de evaluare, mai puțin în raport cu criteriile de la articolul 23 alineatul (1) litera (e) din Directiva respectivă. Avizul se emite prompt și în orice caz înainte de finalul perioadei de evaluare menționate în directiva în cauză. Articolele 35 și 35b se aplică domeniilor cu privire la care Autoritatea poate emite un aviz.”;

(19)Articolul 35 se modifică după cum urmează:

(a)    alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) La cererea Autorității, autoritățile competente pun la dispoziția Autorității toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor conferite acesteia prin prezentul regulament, cu condiția ca acestea să aibă în mod legal acces la informațiile relevante.

Informațiile furnizate trebuie să fie exacte, complete și transmise în termenul prevăzut de către Autoritate.

(2) Autoritatea poate solicita, de asemenea, ca informațiile să-i fie transmise la intervale regulate și într-un format specificat sau prin utilizarea unor șabloane comparabile aprobate de aceasta. Astfel de solicitări se introduc, în măsura posibilului, utilizând formatele comune de raportare.

(3) La cererea justificată corespunzător a unei autorități competente, Autoritatea furnizează orice informații necesare pentru a permite autorității competente să își îndeplinească atribuțiile, cu respectarea obligațiilor privind secretul profesional prevăzute în legislația sectorială și la articolul 70.”;

(b)    alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) În cazul în care informațiile solicitate în conformitate cu alineatul (1) nu sunt disponibile sau nu sunt puse la dispoziție de către autoritățile competente în termenul stabilit de către Autoritate, Autoritatea poate adresa o cerere bine întemeiată și motivată oricăreia dintre următoarele entități:

(a) altor autorități cu competențe în materie de supraveghere;

(b) ministerului de finanțe din statul membru în cauză în cazul în care acesta are la dispoziția sa informații prudențiale;

(c) băncii centrale naționale din statul membru în cauză;

(d) biroului de statistică din statul membru în cauză.

La solicitarea acesteia, autoritățile competente sprijină Autoritatea în procesul de colectare a informațiilor.”;

(c)    alineatele (6) și (7a) se elimină;

(20)se introduc următoarele articole 35a–35h:

„Articolul 35a

Exercitarea competențelor menționate la articolul 35b

Competențele conferite Autorității, oricărui funcționar al acesteia sau oricărei alte persoane autorizate de Autoritate în conformitate cu articolul 35b nu se utilizează pentru a solicita publicarea unor informații sau a unor documente care fac obiectul unui privilegiu juridic profesional.

Articolul 35b

Solicitarea de informații de la instituțiile financiare, societățile holding sau sucursalele instituțiilor financiare relevante și de la entitățile operaționale nereglementate din cadrul unui grup sau conglomerat financiar

1. În cazul în care informațiile solicitate în conformitate cu articolul 35 alineatul (1) sau alineatul (5) nu sunt disponibile sau nu sunt puse la dispoziție în termenul stabilit de către Autoritate, aceasta poate, printr-o simplă cerere sau printr-o decizie, să ceară instituțiilor și entităților următoare să furnizeze toate informațiile necesare pentru a permite Autorității să își îndeplinească atribuțiile în temeiul prezentului regulament:

(a) instituțiilor financiare relevante;

(b) societăților holding sau sucursalelor unei instituții financiare relevante;

(c) entităților operaționale nereglementate din cadrul unui grup sau conglomerat financiar care sunt importante pentru activitățile financiare ale instituțiilor financiare relevante.

2. Orice cerere simplă de informații menționată la alineatul (1):

(a)    face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii;

(b)    menționează scopul cererii;

(c)    precizează informațiile solicitate;

(d)    cuprinde un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e)    include o mențiune conform căreia persoana de la care se solicită informațiile nu este obligată să furnizeze informațiile, dar, în cazul unui răspuns voluntar la cerere, informațiile furnizate nu trebuie să fie incorecte sau să inducă în eroare;

(f)    precizează cuantumul amenzii care urmează să fie aplicată în conformitate cu articolul 35c în cazul în care informațiile furnizate sunt incorecte sau induc în eroare.

3. Atunci când solicită informații prin intermediul unei decizii, Autoritatea:

(a)    face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii;

(b)    menționează scopul cererii;

(c)    precizează informațiile solicitate;

(d)    stabilește un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e)    indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 35d aplicabile în cazul în care informațiile solicitate sunt furnizate incomplet;

(f)    indică amenda prevăzută la articolul 35c în cazul în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare;

(g)    menționează dreptul de a contesta decizia în fața comisiei de apel și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu articolele 60 și 61.

4. Instituțiile și entitățile relevante menționate la alineatul (1) sau reprezentanții acestora și, în cazul persoanelor juridice sau al asociațiilor fără personalitate juridică, persoanele autorizate prin lege sau prin statut să le reprezinte furnizează informațiile solicitate. Avocații autorizați în mod corespunzător să acționeze pot furniza informațiile în numele clienților lor. Aceștia din urmă au în continuare întreaga responsabilitate în cazul în care informațiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau induc în eroare.

5. Autoritatea transmite fără întârziere o copie a cererii simple sau a deciziei sale autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia este domiciliată sau stabilită entitatea relevantă menționată la alineatul (1) vizată de cererea de informații.

6. Autoritatea poate utiliza informațiile confidențiale primite în conformitate cu prezentul articol exclusiv în scopul îndeplinirii atribuțiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 35c

Norme procedurale pentru impunerea de amenzi

1. Atunci când, în îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, Autoritatea constată că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui o încălcare în sensul articolului 35d alineatul (1), Autoritatea numește un agent de investigații independent dintre membrii personalului său pentru a cerceta chestiunea respectivă. Agentul numit nu poate să fie sau să fi fost implicat, direct sau indirect, în supravegherea directă sau indirectă a instituțiilor sau entităților menționate la articolul 35b alineatul (1) și își îndeplinește funcțiile independent de consiliul supraveghetorilor.

2. Agentul de investigații menționat la alineatul (1) cercetează presupusele încălcări, ținând seama de orice observații transmise de persoanele care fac obiectul investigațiilor și prezintă consiliului supraveghetorilor un dosar complet cuprinzând constatările sale.

3. Pentru a-și îndeplini sarcinile, agentul de investigații are competența de a solicita informații în conformitate cu articolul 35b.

4. În îndeplinirea sarcinilor sale, agentul de investigații are acces la toate documentele și informațiile colectate de Autoritate în cadrul activităților sale de supraveghere.

5. După încheierea investigației sale și înainte de a înainta consiliului supraveghetorilor dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații le oferă persoanelor care fac obiectul investigațiilor posibilitatea de a fi ascultate pe tema aspectelor cercetate. Agentul de investigații își întemeiază constatările numai pe fapte cu privire la care persoanele vizate au avut ocazia să formuleze observații.

6. Drepturile la apărare ale persoanelor care fac obiectul investigațiilor sunt pe deplin respectate pe parcursul investigațiilor efectuate în temeiul prezentului articol.

7. Atunci când înaintează consiliului supraveghetorilor dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații transmite o notificare persoanelor care fac obiectul investigațiilor. Persoanele care fac obiectul investigațiilor au drept de acces la dosar, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informațiilor confidențiale care afectează părți terțe.

8. Pe baza dosarului cuprinzând constatările agentului de investigații și după ascultarea persoanelor care fac obiectul investigațiilor în conformitate cu articolul 35f, dacă persoanele vizate solicită acest lucru, Autoritatea decide dacă una sau mai multe dintre încălcările menționate la articolul 35d alineatul (1) au fost săvârșite de persoanele care fac obiectul investigațiilor și, în acest caz, ia o măsură în conformitate cu articolul respectiv.

9. Agentul de investigații nu participă la deliberările consiliului supraveghetorilor și nu intervine în niciun fel în procesul decizional din cadrul consiliului supraveghetorilor.

10. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 75a în care precizează normele de procedură pentru exercitarea competenței de a aplica amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, inclusiv norme privind următoarele aspecte:

(a) dreptul la apărare,

(b) dispozițiile temporale,

(c) dispozițiile care precizează modul de colectare a amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu,

(d) dispozițiile privind termenele de prescripție pentru impunerea și executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu.

11. Autoritatea sesizează autoritățile naționale de resort în vederea urmăririi penale atunci când, în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament, constată că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui infracțiuni. În plus, Autoritatea se abține de la aplicarea unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o achitare sau o condamnare prealabilă în temeiul unor fapte identice sau al unor fapte în esență identice a dobândit autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.

Articolul 35d

Amenzi

1. Autoritatea adoptă o decizie de aplicare a unei amenzi în cazul în care constată că o instituție sau entitate menționată la articolul 35b alineatul (1) nu a furnizat, în mod intenționat sau din neglijență, informații ca răspuns la o decizie de solicitare de informații în temeiul articolului 35b alineatul (3) sau a furnizat informații incomplete, incorecte sau care induc în eroare ca răspuns la o simplă solicitare de informații sau la o decizie emisă în temeiul articolului 35b alineatul (2).

2. Cuantumul de bază al amenzii menționate la alineatul (1) se ridică la cel puțin 50 000 EUR și nu poate depăși 200 000 EUR.

3. În vederea stabilirii cuantumului de bază al amenzii prevăzute la alineatul (2), Autoritatea ține seama de cifra de afaceri anuală a instituției sau entității în cauză pentru exercițiul financiar precedent și acest cuantum trebuie să fie:

(a) la limita inferioară a intervalului pentru entitățile cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane EUR;

(b) la mijlocul intervalului pentru entitățile cu o cifră de afaceri anuală cuprinsă între 10 milioane EUR și 50 de milioane EUR;

(c) la limita superioară a intervalului pentru entitățile cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 50 de milioane EUR.

Cuantumurile de bază definite în limitele prevăzute la alineatul (2) se ajustează, dacă este cazul, ținându-se seama de circumstanțe agravante sau atenuante, în conformitate cu coeficienții relevanți menționați la alineatul (5).

Coeficienții agravanți relevanți se aplică unul câte unul la cuantumul de bază. În cazul în care sunt aplicabili mai mulți coeficienți agravanți, diferența dintre cuantumul de bază și cuantumul care rezultă în urma aplicării fiecărui coeficient agravant în parte se adaugă la cuantumul de bază.

Coeficienții atenuanți relevanți se aplică unul câte unul la cuantumul de bază. În cazul în care sunt aplicabili mai mulți coeficienți atenuanți, diferența dintre cuantumul de bază și cuantumul care rezultă în urma aplicării fiecărui coeficient atenuant în parte se scade din cuantumul de bază.

4. Următorii coeficienți de ajustare se aplică în mod cumulativ la cuantumul de bază menționat la alineatul (2), pe baza următoarelor elemente:

(a)    coeficienții de ajustare legați de circumstanțele agravante sunt după cum urmează:

(i) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită în mod repetat, se aplică un coeficient suplimentar de 1,1 de fiecare dată când se repetă încălcarea;

(ii) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită pe o perioadă mai mare de șase luni, se aplică un coeficient de 1,5;

(iii) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită în mod intenționat, se aplică un coeficient de 2;

(iv) în cazul în care nu s-a luat nicio măsură corectoare după ce s-a identificat încălcarea, se aplică un coeficient de 1,7;

(v) în cazul în care personalul de conducere de nivel superior al entității nu a cooperat cu Autoritatea, se aplică un coeficient de 1,5.

(b)    coeficienții de ajustare legați de circumstanțele atenuante sunt după cum urmează:

(i) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită pe o perioadă mai mică de zece zile lucrătoare, se aplică un coeficient de 0,9;

(ii) în cazul în care personalul de conducere de nivel superior al instituției sau entității poate demonstra că a luat toate măsurile necesare pentru a împiedica neconformitatea cu o cerere transmisă în temeiul articolului 35 alineatul (6a), se aplică un coeficient de 0,7;

(iii) în cazul în care entitatea a adus încălcarea la cunoștința Autorității în mod prompt, eficace și complet, se aplică un coeficient de 0,4;

(iv) în cazul în care entitatea a luat în mod voluntar măsuri pentru a se asigura că pe viitor nu mai pot fi săvârșite încălcări similare, se aplică un coeficient de 0,6.

5. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatele (2) și (3), valoarea totală a amenzii nu trebuie să depășească 20 % din cifra de afaceri anuală a entității în cauză în cursul exercițiului financiar precedent, cu excepția cazului în care entitatea a obținut în mod direct sau indirect un beneficiu financiar de pe urma încălcării. În acest caz, cuantumul total al amenzii trebuie să fie cel puțin egal cu respectivul beneficiu financiar.

Articolul 35e

Penalități cu titlu cominatoriu

1. Autoritatea adoptă deciziile de a aplica o penalitate cu titlu cominatoriu pentru a obliga instituțiile sau entitățile menționate la articolul 35b alineatul (1) să furnizeze informațiile solicitate printr-o decizie în conformitate cu articolul 35b alineatul (3).

2. Penalitățile cu titlu cominatoriu trebuie să fie eficace și proporționale. Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică zilnic până când instituția sau entitatea în cauză se conformează deciziei relevante menționate la alineatul (1).

3. Fără a aduce atingere alineatului (2), cuantumul penalităților cu titlu cominatoriu este de 3 % din cifra de afaceri medie zilnică a instituției sau a entității în cauză în cursul exercițiului financiar precedent. Acesta se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalităților cu titlu cominatoriu.

4. Penalitățile cu titlu cominatoriu pot fi impuse pentru o perioadă de maximum șase luni de la data comunicării deciziei Autorității.

Articolul 35f

Dreptul de a fi ascultat

1. Înainte de a lua o decizie de impunere a unei amenzi și a unor penalități cu titlu cominatoriu în temeiul articolelor 35d și 35e, Autoritatea îi oferă instituției sau entității vizate de solicitarea de informații posibilitatea de a fi ascultată.

Autoritatea își întemeiază deciziile numai pe constatările cu privire la care instituțiile sau entitățile în cauză au avut posibilitatea să formuleze observații.

2. Drepturile la apărare ale instituției sau entității menționate la alineatul (1) sunt pe deplin garantate pe durata procedurii. Instituția sau entitatea are drept de acces la dosarul întocmit de Autoritate, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se extinde la informațiile confidențiale sau la documentele pregătitoare interne ale Autorității.

Articolul 35g

Publicarea, natura, executarea și alocarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

1. Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 35d și 35e sunt de natură administrativă și sunt executorii.

2. Executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu este reglementată de normele de procedură aflate în vigoare în statul membru pe teritoriul căruia are loc executarea. Ordinul de executare se anexează deciziei prin care se impune o amendă sau o penalitate cu titlu cominatoriu, fără a fi necesară nicio altă formalitate în afară de verificarea autenticității deciziei de către o autoritate pe care fiecare stat membru o desemnează în acest scop și o aduce la cunoștința Autorității și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

3. În cazul în care formalitățile menționate la alineatul (2) au fost îndeplinite la cererea părții interesate, aceasta poate începe executarea în conformitate cu dreptul intern, sesizând direct organul competent.

4. Executarea amenzii sau a penalității cu titlu cominatoriu poate fi suspendată numai în temeiul unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea, plângerile privind executarea neregulamentară a amenzii sau a penalității cu titlu cominatoriu sunt de competența instanțelor statului membru în cauză.

5. Autoritatea face publice toate amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 35d și 35e, cu excepția cazurilor în care publicarea lor ar perturba grav piețele financiare sau ar aduce un prejudiciu disproporționat părților implicate.

6. Cuantumurile amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii Europene.

Articolul 35h

Controlul Curții de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competență nelimitată de a exercita controlul judiciar asupra deciziilor prin care Autoritatea impune o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate anula, reduce sau mări amenda sau penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate de către Autoritate.”;

(21)La articolul 36 alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„La primirea unui avertisment sau a unei recomandări din partea CERS, adresată unei autorități competente, Autoritatea face uz, după caz, de competențele care îi sunt conferite prin prezentul regulament pentru a garanta că avertismentului sau recomandării i se dă curs în timp util.”

(22)Articolul 37 se modifică după cum urmează:

   la alineatul (4) primul paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Membrii Grupului părților interesate din domeniul bancar au un mandat de patru ani, după care are loc o nouă procedură de selecție.”;

   la alineatul (5) se adaugă următoarele paragrafe:

„În cazul în care membrii Grupului părților interesate din domeniul bancar nu reușesc să ajungă la un aviz comun sau la o recomandare comună, membrii reprezentând un grup de părți interesate au permisiunea de a emite un aviz separat sau o recomandare separată.

Grupul părților interesate din domeniul bancar, Grupul părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, Grupul părților interesate din domeniul asigurărilor și reasigurărilor și Grupul părților interesate din domeniul pensiilor ocupaționale pot emite avize și recomandări comune privind aspecte legate de activitatea desfășurată de autoritățile europene de supraveghere în temeiul articolului 56 din prezentul regulament cu privire la poziții comune și acte comune.”;

(23)Articolul 39 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 39

Procedurile decizionale

1. Autoritatea acționează în conformitate cu alineatele (2)-(6) atunci când adoptă deciziile prevăzute în prezentul regulament, cu excepția deciziilor adoptate în conformitate cu articolele 35b, 35d și 35e.

2. Autoritatea informează orice destinatar al unei decizii cu privire la intenția sa de a adopta decizia respectivă, fixând un termen-limită în care destinatarul își poate exprima părerea cu privire la obiectul deciziei, ținând seama pe deplin de urgența, complexitatea și consecințele potențiale ale acesteia. Dispoziția prevăzută în prima teză se aplică mutatis mutandis recomandărilor menționate la articolul 17 alineatul (3).

3. Deciziile Autorității menționează motivele pe care se bazează.

4. Destinatarii deciziilor Autorității sunt informați cu privire la căile de atac disponibile în temeiul prezentului regulament.

5. Atunci când Autoritatea a luat o decizie în temeiul articolului 18 alineatul (3) sau alineatul (4), aceasta reexaminează periodic respectiva decizie.

6. Adoptarea deciziilor luate de Autoritate în temeiul articolului 17, 18 sau 19 se face publică. Prin această publicare, se menționează identitatea autorității competente sau a instituției financiare în cauză, precum și conținutul principal al deciziei, cu excepția cazului în care o astfel de publicare este în conflict cu interesul legitim al instituțiilor financiare în cauză sau cu protecția secretelor lor de afaceri ori ar putea periclita grav buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau stabilitatea întregului sistem financiar al Uniunii sau a unei părți a acestuia.”;

(24)Articolul 40 se modifică după cum urmează:

(a)    alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    se introduce următoarea literă (aa):

„(aa) membrii cu normă întreagă ai comitetului executiv menționat la articolul 45 alineatul (1), fără drept de vot;”;

(b)    la alineatul (7), se elimină al doilea paragraf;

(c)    se adaugă următorul alineat (8):

„8. Dacă autoritatea publică națională menționată la alineatul (1) litera (b) nu este responsabilă cu asigurarea respectării normelor de protecție a consumatorului, membrul consiliului supraveghetorilor menționat la litera respectivă poate decide să invite un reprezentant al autorității responsabile cu protecția consumatorului din statul membru respectiv, care nu va avea drept de vot. În cazul în care, într-un stat membru, protecția consumatorului este responsabilitatea mai multor autorități, autoritățile respective convin asupra unui reprezentant comun.”;

(25)Articolul 41 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 41

Comitete interne

„Consiliul supraveghetorilor poate înființa comitete interne pentru sarcinile specifice atribuite acestuia. Consiliul supraveghetorilor poate prevedea delegarea anumitor sarcini și decizii clar definite către comitetele interne, către comitetul executiv sau către președinte.”;

(26)la articolul 42, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În exercitarea atribuțiilor care le sunt conferite în temeiul prezentului regulament, membrii cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor acționează independent și obiectiv în interesul exclusiv al Uniunii în ansamblul său și nu solicită, nici nu acceptă instrucțiuni din partea instituțiilor sau organelor Uniunii, din partea oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărei entități publice sau private.”;

(27)Articolul 43 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Consiliul supraveghetorilor îndrumă activitatea Autorității. Cu excepția unor dispoziții contrare prevăzute în prezentul regulament, consiliul supraveghetorilor adoptă avizele, recomandările, ghidurile și deciziile Autorității și emite opiniile menționate la capitolul II, pe baza unei propuneri din partea comitetului executiv.”;

alineatele (2) și (3) se elimină;

la alineatul (4), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Consiliul supraveghetorilor adoptă, înainte de data de 30 septembrie a fiecărui an, pe baza unei propuneri a comitetului executiv, programul de lucru al Autorității pentru anul următor și îl transmite spre informare Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.”;

   alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) La propunerea comitetului executiv, consiliul supraveghetorilor adoptă raportul anual privind activitățile Autorității, inclusiv privind îndeplinirea sarcinilor președintelui, pe baza proiectului de raport menționat la articolul 53 alineatul (7), și îl transmite până la data de 15 iunie a fiecărui an Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Comitetului Economic și Social European. Raportul se publică.”;

alineatul (8) se elimină;

(28)Articolul 44 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În ceea ce privește actele specificate la articolele 10 - 16, precum și măsurile și deciziile adoptate în temeiul articolului 9 alineatul (5) al treilea paragraf și în temeiul capitolului VI și prin derogare de la primul paragraf din prezentul alineat, consiliul supraveghetorilor adoptă decizii cu o majoritate calificată a membrilor săi, astfel cum este definită la articolul 16 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană, care include cel puțin o majoritate simplă a membrilor, prezenți la vot, din cadrul autorităților competente ale statelor membre care sunt state membre participante, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 (state membre participante), și cu o majoritate simplă a membrilor, prezenți la vot, din cadrul autorităților competente ale statelor membre care nu sunt state membre participante, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 (state membre neparticipante).

Membrii cu normă întreagă ai comitetului executiv și președintele nu votează cu privire la aceste decizii.”;

la alineatul (1), se elimină al treilea, al patrulea, al cincilea și al șaselea paragraf;    alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Membrii fără drept de vot și observatorii nu participă la nicio discuție din cadrul consiliului supraveghetorilor referitoare la instituțiile financiare individuale, cu excepția cazului în care se prevede altfel la articolul 75 alineatul (3) sau în actele menționate la articolul 1 alineatul (2).”;

Primul paragraf nu se aplică președintelui, membrilor care sunt și membri ai comitetului executiv și reprezentantului Băncii Centrale Europene desemnat de Consiliul de supraveghere al acesteia.”;

(29)în capitolul III, titlul secțiunii 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Secțiunea 2

Comitetul executiv”

(30)Articolul 45 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 45

Componență

1. Comitetul executiv este format din președinte și din trei membri cu normă întreagă. Președintele atribuie sarcini de politică și administrative clar definite fiecăruia dintre membrii cu normă întreagă. Unuia dintre membrii cu normă întreagă i se încredințează responsabilități pentru chestiunile bugetare și pentru aspectele legate de programul de lucru al Autorității („membrul responsabil”). Unul dintre membrii cu normă întreagă îndeplinește funcția de vicepreședinte și preia atribuțiile președintelui în absența acestuia sau atunci când acesta este împiedicat să le îndeplinească din motive rezonabile, în conformitate cu prezentul regulament.

2. Membrii cu normă întreagă sunt selectați pe criterii de merit, competențe, cunoaștere a instituțiilor și a piețelor financiare și experiență relevantă în domeniul supravegherii și al reglementării financiare. Membrii cu normă întreagă trebuie să aibă o vastă experiență de conducere. Selecția se face pe baza unui apel deschis pentru candidaturi, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după care Comisia întocmește o listă scurtă de candidați calificați.

Comisia transmite lista scurtă spre aprobare Parlamentului European. După aprobarea listei scurte, Consiliul adoptă o decizie prin care îi numește pe membrii cu normă întreagă ai comitetului executiv, inclusiv pe membrul responsabil. Componența comitetului executiv este echilibrată și proporțională și reflectă Uniunea în ansamblu.

3. În cazul în care un membru cu normă întreagă al comitetului executiv nu mai îndeplinește condițiile menționate la articolul 46 sau se constată că a comis o abatere gravă, Consiliul poate, pe baza unei propuneri din partea Comisiei aprobată de Parlamentul European, să adopte o decizie pentru a-l demite din funcție.

4. Mandatul membrilor cu normă întreagă este de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată. În cursul perioadei de nouă luni care precedă încheierea mandatului de cinci ani al membrului cu normă întreagă, consiliul supraveghetorilor evaluează:

(a) rezultatele obținute în primul mandat și modul în care acestea au fost obținute;

(b) sarcinile și obligațiile Autorității în anii următori.

Ținând seama de evaluare, Comisia transmite lista membrilor cu normă întreagă Consiliului în vederea reînnoirii acesteia. Pe baza acestei liste și ținând seama de evaluare, Consiliul poate să prelungească mandatul membrilor cu normă întreagă.”;

(31)se introduce următorul articol 45a:

„Articolul 45a

Luarea deciziilor

1. Deciziile comitetului executiv se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor săi. Fiecare membru dispune de un singur vot. În caz de paritate a voturilor, votul președintelui este decisiv.

2. Reprezentantul Comisiei participă la reuniunile comitetului executiv fără a avea drept de vot, cu excepția aspectelor menționate la articolul 63.

3. Comitetul executiv își adoptă propriul regulament de procedură și îl face public.

4. Întrunirile comitetului executiv sunt convocate de președinte din proprie inițiativă sau la cererea unuia dintre membrii săi și sunt prezidate de președinte.

Comitetul executiv se întrunește înaintea fiecărei reuniuni a consiliului supraveghetorilor și ori de câte ori consideră necesar. Comitetul executiv se întrunește cel puțin de cinci ori pe an.

5. Membrii comitetului executiv pot, sub rezerva regulamentului de procedură, să fie asistați de consultanți sau de experți. Participanții fără drept de vot nu participă la discuțiile din cadrul comitetului executiv referitoare la instituții financiare individuale.”;

(32)se introduce următorul articol 45b:

„Articolul 45b

Comitete interne

Comitetul executiv poate înființa comitete interne pentru sarcinile specifice care îi sunt atribuite.”;

(33)Articolul 46 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 46

Independență

Membrii comitetului executiv acționează în mod independent și obiectiv, în interesul exclusiv al Uniunii în ansamblul său, nu solicită și nu primesc instrucțiuni din partea instituțiilor sau a organelor Uniunii, din partea oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărui alt organism public sau privat.

Nici statele membre, nici instituțiile sau organismele Uniunii și niciun alt organism public sau privat nu încearcă să-i influențeze pe membrii comitetului executiv în exercitarea sarcinilor lor.”;

(34)    Articolul 47 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 47

Atribuții

1. Comitetul executiv se asigură că Autoritatea își duce la îndeplinire misiunea și își exercită atribuțiile care îi revin în conformitate cu prezentul regulament. Comitetul executiv ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea instrucțiunilor administrative interne și publicarea înștiințărilor, pentru a asigura funcționarea Autorității în conformitate cu prezentul regulament.

2. Comitetul executiv propune un program de lucru anual și multianual spre adoptare de consiliul supraveghetorilor.

3. Comitetul executiv își exercită competențele bugetare în conformitate cu articolele 63 și 64.

În sensul articolelor 17, 19, 22, 29a, 30, 31a, 32 și 35b-35h, comitetul executiv este competent să acționeze și să ia decizii. Comitetul executiv informează consiliul supraveghetorilor în legătură cu deciziile pe care le adoptă.

3a. Comitetul executiv examinează, emite un aviz și formulează propuneri privind toate aspectele care urmează să fie decise de consiliul supraveghetorilor.

4. Comitetul executiv adoptă planul privind politica de personal a Autorității și, în temeiul articolului 68 alineatul (2), măsurile de punere în aplicare necesare ale Statutului funcționarilor Comunităților Europene (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”).

5. Comitetul executiv adoptă dispozițiile speciale privind dreptul de acces la documentele Autorității, în conformitate cu articolul 72.

6. Comitetul executiv propune un raport anual referitor la activitățile Autorității, inclusiv la sarcinile președintelui, pe baza proiectului de raport menționat la articolul 53 alineatul (7) și îl prezintă consiliului supraveghetorilor spre aprobare.

7. Comitetul executiv numește și revocă membrii comisiei de apel, în conformitate cu articolul 58 alineatele (3) și (5).

8. Membrii comitetului executiv fac publice toate reuniunile organizate și ospitalitatea de care au beneficiat. Cheltuielile fac obiectul unor înregistrări publice, în conformitate cu Statutul funcționarilor.

9. Membrul responsabil are următoarele sarcini specifice:

(a) să pună în aplicare programul anual de lucru al Autorității sub îndrumarea consiliului supraveghetorilor și sub controlul comitetului executiv;

(b) să ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea instrucțiunilor administrative interne și publicarea înștiințărilor, pentru a asigura funcționarea Autorității în conformitate cu prezentul regulament;

(c) să elaboreze un program multianual de lucru, astfel cum se menționează la articolul 47 alineatul (2);

(d) să elaboreze un program de lucru până la data de 30 iunie a fiecărui an pentru anul următor, astfel cum se menționează la articolul 47 alineatul (2);

(e) să elaboreze un proiect preliminar de buget al Autorității în temeiul articolului 63 și să execute bugetul Autorității în temeiul articolului 64;

(f) să pregătească un proiect de raport anual care să conțină o secțiune privind activitățile de reglementare și de supraveghere ale Autorității și o secțiune privind aspectele financiare și administrative;

(g) să exercite competențele stabilite la articolul 68 cu privire la personalul Autorității și să gestioneze chestiunile legate de personal.”;

(35)Articolul 48 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Președintele este responsabil cu pregătirea lucrărilor consiliului supraveghetorilor și prezidează întrunirile consiliului supraveghetorilor și ale comitetului executiv.”;

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Președintele este selectat pe criterii de merit, competențe, cunoașterea instituțiilor și a piețelor financiare și experiență în domeniul supravegherii și al reglementării financiare, în urma unei apel deschis pentru candidaturi care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia prezintă Parlamentului European spre aprobare o listă scurtă de candidați pentru funcția de președinte. După aprobarea listei scurte, Consiliul adoptă o decizie de numire a președintelui.

„În cazul în care președintele nu mai îndeplinește condițiile menționate la articolul 49 sau se constată că a comis o abatere gravă, Consiliul poate, pe baza unei propuneri din partea Comisiei aprobată de Parlamentul European, să adopte o decizie pentru a-l demite din funcție.”;

la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Consiliul, la propunerea Comisiei și ținând seama de evaluare, poate prelungi durata mandatului președintelui o singură dată.”;

alineatul (5) se elimină;

(36)Articolul 49a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 49a

Cheltuieli

Președintele face publice toate reuniunile organizate și ospitalitatea de care a beneficiat. Cheltuielile fac obiectul unor înregistrări publice, în conformitate cu Statutul funcționarilor.”;

(37)Articolele 51, 52, 52a și 53 se elimină;

(38)Articolul 54 se modifică după cum urmează:

(a)la articolul 54 alineatul (2) se adaugă următoarea liniuță:

„– probleme legate de protecția deponenților, a consumatorilor și a investitorilor”;

(b)la alineatul (2), a cincea liniuță se elimină;

(c)se introduce următorul alineat (2a):

„(2a) În ceea ce privește sarcinile Autorității legate de prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, Comitetul mixt funcționează ca un forum în cadrul căruia Autoritatea cooperează cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe în chestiuni legate de interacțiunea dintre sarcinile specifice ale Autorității menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (l) și sarcinile conferite Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale și Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe.”;

(39)la articolul 55, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Un membru al comitetului executiv, reprezentantul Comisiei și CERS sunt invitați în calitate de observatori la întrunirile Comitetului comun, precum și ale oricăror subcomitete menționate la articolul 57.”;

(40)Articolul 58 se modifică după cum urmează:

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Doi membri ai comisiei de apel și doi supleanți sunt numiți de către comitetul executiv al Autorității, fiind aleși de pe o listă scurtă propusă de Comisie, întocmită în urma unei invitații publice de manifestare a interesului publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, și după consultarea consiliului supraveghetorilor.”;

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Un membru al comisiei de apel care a fost numit de comitetul executiv al Autorității nu poate fi revocat pe durata mandatului decât în cazul în care s-a făcut vinovat de o abatere gravă, iar comitetul executiv, după ce a consultat consiliul supraveghetorilor, a adoptat o decizie în acest sens.”;

(41)la articolul 59, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Membrii comisiei de apel sunt independenți în luarea deciziilor. Aceștia nu sunt constrânși să respecte nicio instrucțiune și nu îndeplinesc alte atribuții în raport cu Autoritatea, comitetul executiv sau consiliul supraveghetorilor.”;

(42)la articolul 60, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv autoritățile competente, poate contesta o decizie a Autorității menționată la articolele 17, 18, 19 și 35 și orice altă decizie adoptată de Autoritate în conformitate cu actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) care este adresată persoanei respective, precum și o decizie care, deși adresată unei alte persoane, privește direct și personal persoana în cauză.”;

(43)Articolul 62 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Veniturile Autorității constau, fără a aduce atingere celorlalte tipuri de venituri, din orice combinație între următoarele:

(a) o contribuție de echilibrare din partea Uniunii, înregistrată în bugetul general al Uniunii (secțiunea Comisiei), care nu trebuie să depășească 40 % din veniturile estimate ale Autorității;

(b) contribuții anuale din partea instituțiilor financiare, pe baza cheltuielilor anuale estimate legate de activitățile prevăzute de prezentul regulament și de actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) pentru fiecare categorie de participanți în domeniul de competență al Autorității;

(c) orice taxe plătite Autorității în cazurile specificate de instrumentele aplicabile ale dreptului Uniunii;

(d) orice contribuție voluntară din partea statelor membre sau a observatorilor;

(e) tarife pentru publicații, activități de formare și orice alt serviciu solicitat de autoritățile competente.”;

(b)se adaugă alineatele (5) și (6) după cum urmează:

„(5) Contribuțiile anuale menționate la alineatul (1) litera (b) se colectează în fiecare an de la instituțiile financiare individuale de către autoritățile desemnate de fiecare stat membru. Până la data de 31 martie a fiecărui exercițiu financiar, fiecare stat membru plătește Autorității cuantumul pe care este obligat să îl colecteze în conformitate cu criteriile prevăzute în actul delegat menționat la articolul 62a.

(6) Nu sunt acceptate contribuții voluntare din partea statelor membre și a observatorilor, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (d), dacă acceptarea acestora ar pune sub semnul întrebării independența și imparțialitatea Autorității.”;

(44)se introduce următorul articol 62a:

„Articolul 62a

   Acte delegate privind calcularea contribuțiilor anuale din partea instituțiilor financiare

Comisia este împuternicită, în conformitate cu articolul 75a, să adopte acte delegate care stabilesc modul de calcul al contribuțiilor anuale din partea instituțiilor financiare individuale menționate la articolul 62 litera (e), precizând următoarele:

(a) o metodologie prin care să se aloce cheltuielile estimate diferitelor categorii de instituții financiare ca bază pentru determinarea ponderii contribuțiilor care trebuie efectuate de către instituțiile financiare din fiecare categorie;

(b) criterii adecvate și obiective de stabilire a contribuțiilor anuale datorate de instituțiile financiare individuale care intră în sfera de aplicare a actelor Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2), în funcție de dimensiunea acestora, astfel încât să se reflecte aproximativ importanța lor pe piață.

Criteriile menționate la primul paragraf litera (b) pot stabili fie praguri de minimis sub care nu se datorează nicio contribuție, fie contribuții minime sub care nu se pot situa contribuțiile.”;

(45)Articolul 63 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 63

Întocmirea bugetului

1. În fiecare an, membrul responsabil întocmește un proiect provizoriu de document unic de programare al Autorității pentru următoarele trei exerciții financiare, care prezintă estimarea veniturilor și a cheltuielilor, precum și informații privind personalul, pe baza programării anuale și multianuale și îl înaintează comitetului executiv și consiliului supraveghetorilor, împreună cu schema de personal.

1a. Comitetul executiv, pe baza proiectului care a fost aprobat de consiliul supraveghetorilor, adoptă proiectul de document unic de programare pentru următoarele trei exerciții financiare.

1b. Proiectul de document unic de programare este transmis de către comitetul executiv Comisiei, Parlamentului European și Consiliului până la data de 31 ianuarie.

2.    Pe baza proiectului de document unic de programare, Comisia înscrie în proiectul de buget al Uniunii previziunile pe care le consideră necesare, ținând cont de schema de personal și de cuantumul contribuției de echilibrare din bugetul general al Uniunii, în conformitate cu articolele 313 și 314 din tratat.

3.    Autoritatea bugetară adoptă schema de personal a Autorității. Autoritatea bugetară autorizează creditele pentru contribuția de echilibrare destinată Autorității.

4. Consiliul supraveghetorilor adoptă bugetul Autorității. Acesta devine definitiv odată cu adoptarea finală a bugetului general al Uniunii. Dacă este necesar, acesta se ajustează în consecință.

5. Comitetul executiv informează fără întârziere autoritatea bugetară cu privire la intenția sa de a executa orice proiect care ar putea avea implicații financiare semnificative pentru finanțarea bugetului său, în special orice proiect imobiliar, cum ar fi închirierea sau achiziționarea de imobile.”;

(46)Articolul 64 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 64

Execuția și controlul bugetului

„1. Membrul responsabil își exercită competențele de ordonator de credite și execută bugetul Autorității.

2. Contabilul Autorității transmite conturile provizorii contabilului Comisiei și Curții de Conturi până la data de 1 martie a anului următor.

3. Contabilul Autorității transmite contabilului Comisiei, până la data de 1 martie a anului următor, informațiile contabile necesare în scopuri de consolidare, în modul și formatul stabilite de contabilul respectiv.

4. De asemenea, contabilul Autorității trimite membrilor consiliului supraveghetorilor, Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi raportul privind gestiunea bugetară și financiară, până la data de 31 martie a anului următor.

5. După primirea observațiilor formulate de Curtea de Conturi cu privire la conturile provizorii ale Autorității, în conformitate cu articolul 148 din Regulamentul financiar, contabilul Autorității întocmește conturile finale ale Autorității. Membrul responsabil trimite aceste conturi consiliului supraveghetorilor, care emite un aviz cu privire la conturile în cauză.

6. Până la data de 1 iulie a anului următor, contabilul Autorității trimite conturile finale, însoțite de avizul consiliului supraveghetorilor, contabilului Comisiei, Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi.

Contabilul Autorității trimite, tot până la data de 1 iulie, un pachet de rapoarte contabilului Comisiei, într-un format standardizat stabilit de contabilul Comisiei în vederea consolidării.

7. Conturile finale se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la data de 15 noiembrie a anului următor.

8. Membrul responsabil transmite Curții de Conturi, până la data de 30 septembrie, un răspuns la observațiile formulate de aceasta. Membrul responsabil trimite, de asemenea, o copie a răspunsului respectiv comitetului executiv și Comisiei.

9. Membrul responsabil prezintă Parlamentului European, la solicitarea acestuia din urmă și în conformitate cu articolul 165 alineatul (3) din Regulamentul financiar, toate informațiile necesare derulării eficiente a procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar în cauză.

10. La recomandarea Consiliului care hotărăște cu majoritate calificată, Parlamentul European acordă descărcarea de gestiune Autorității pentru execuția bugetului pentru exercițiul financiar N, până la data de 15 mai a exercițiului N + 2.”;

(47)Articolul 65 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 65

Norme financiare

Normele financiare aplicabile Autorității se adoptă de către comitetul executiv, după consultarea Comisiei. Aceste norme nu se pot abate de la Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei* pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, cu excepția situațiilor în care acest lucru este impus de necesități operaționale specifice, indispensabile funcționării Autorității și numai cu acordul prealabil al Comisiei.

*    Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 7.12.2013, p. 42).”;

(48)la articolul 66, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului** se aplică fără restricții Autorității în vederea combaterii fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale.

**Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).”;

(49)Articolul 68 se modifică după cum urmează:

   alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Statutul funcționarilor, regimul aplicabil celorlalți agenți și normele adoptate de comun acord de către instituțiile Uniunii în scopul aplicării acestora se aplică personalului Autorității, inclusiv membrilor cu normă întreagă ai comitetului executiv și președintelui acestuia.

(2) Comitetul executiv, de comun acord cu Comisia, adoptă măsurile de punere în aplicare necesare, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 110 din Statutul funcționarilor.”;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comitetul executiv adoptă dispoziții care să permită detașarea experților naționali din statele membre pe lângă Autoritate.”;

(50)Articolul 70 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Membrii consiliului supraveghetorilor și toți membrii personalului Autorității, inclusiv funcționarii detașați temporar de statele membre și toate celelalte persoane care îndeplinesc sarcini pentru Autoritate pe bază contractuală, sunt supuși obligațiilor legate de secretul profesional în temeiul articolului 339 din TFUE și al dispozițiilor relevante din legislația Uniunii în domeniu, chiar și după ce aceștia și-au încetat atribuțiile.”;

la alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În plus, obligația prevăzută la alineatul (1) și la primul paragraf al prezentului alineat nu împiedică Autoritatea și autoritățile competente să utilizeze informațiile pentru asigurarea respectării actelor menționate la articolul 1 alineatul (2) și, în special, pentru procedurile legale necesare în vederea adoptării deciziilor.”;

se introduce următorul alineat (2a):

„(2a) Comitetul executiv și consiliul supraveghetorilor veghează ca persoanele care furnizează orice tip de servicii, în mod direct sau indirect, permanent sau ocazional, legate de atribuțiile Autorității, inclusiv funcționarii și alte persoane autorizate de către comitetul executiv și de către consiliul supraveghetorilor sau numite de către autoritățile competente în acest scop, sunt supuse unor obligații legate de secretul profesional echivalente celor prevăzute la alineatele anterioare.

Aceleași cerințe de păstrare a secretului profesional li se aplică și observatorilor care participă la reuniunile comitetului executiv și ale consiliului supraveghetorilor sau care participă la activitățile Autorității.”;

la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Alineatele (1) și (2) nu împiedică Autoritatea să facă schimb de informații cu autoritățile competente în conformitate cu prezentul regulament și cu alte acte legislative ale Uniunii aplicabile instituțiilor financiare.”;

(51)Articolul 71 se înlocuiește cu următorul text:

„Prezentul regulament nu aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 sau obligațiilor Autorității în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) nr. 2018/XXX (Regulamentul privind protecția datelor pentru instituțiile și organele UE), în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin.”;

(52)la articolul 72, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comitetul executiv adoptă măsuri practice pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.”;

(53)la articolul 73, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Comitetul executiv decide cu privire la regimul lingvistic intern al Autorității.”;

(54)la articolul 74, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Dispozițiile necesare referitoare la amplasarea sediului Autorității în statul membru în care aceasta este stabilită și facilitățile care trebuie oferite de statul membru respectiv, precum și normele specifice aplicabile în respectivul stat membru personalului Autorității și membrilor familiilor acestora se prevăd într-un acord privind sediul încheiat între Autoritate și statul membru respectiv, după obținerea aprobării comitetului executiv.”;

(55)se introduce următorul articol 75a:

„Articolul 75a

Exercitarea delegării de competențe

1. Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 35c și la articolul 62a se conferă Comisiei pe o durată nedeterminată.

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 35c și la articolul 62a poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4. Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 35c sau al articolului 62a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”;

(56)Articolul 76 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 76

Relația cu CEBS

Autoritatea este considerată succesorul legal al Comitetului european al inspectorilor bancari (CEBS). Până la data înființării Autorității, toate activele și pasivele, precum și toate operațiunile în curs ale CEBS sunt transferate automat Autorității. CEBS întocmește o declarație care reflectă situația de închidere a activelor și pasivelor sale la data transferului respectiv. Declarația respectivă este auditată și aprobată de către CEBS și de către Comisie.”

(57)se introduce un nou articol 77a:

Articolul 77a

Dispoziții tranzitorii

Atribuțiile și postul directorului executiv numit în conformitate cu Regulamentul nr. 1093/2010, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Directiva (UE) 2015/2366, aflat în funcție la data de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] încetează la data respectivă.

Atribuțiile și postul președintelui numit în conformitate cu Regulamentul nr. 1093/2010, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Directiva (UE) 2015/2366, aflat în funcție la data de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] continuă până la expirarea sa.

Atribuțiile și postul membrilor consiliului de administrație numiți în conformitate cu Regulamentul nr. 1093/2010, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Directiva (UE) 2015/2366, aflați în funcție la data de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] încetează la data respectivă.”.

Articolul 2

Modificări la Regulamentul (UE) nr. 1094/2010

Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 se modifică după cum urmează:

(1)la articolul 1, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Autoritatea acționează în limitele competențelor care îi sunt conferite prin prezentul regulament și în cadrul domeniului de aplicare al Directivei 2009/138/CE cu excepția titlului IV, al Directivelor 2002/92/CE, 2003/41/CE, 2002/87/CE, 2009/103/CE* și, în măsura în care aceste acte se aplică întreprinderilor de asigurări, întreprinderilor de reasigurări, instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale și intermediarilor de asigurări, al părților aplicabile din Directivaele (UE) 2015/849 și 2002/65/CE, inclusiv toate directivele, regulamentele și deciziile adoptate în baza acestor acte, precum și al oricăror alte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii, care conferă sarcini Autorității.

*    * Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi (JO L 263, 7.10.2009, p. 11).”;

(58)la articolul 2 alineatul (5) se adaugă următorul paragraf:

„Trimiterile la supraveghere din prezentul regulament se referă la activitățile pe care toate autoritățile competente trebuie să le efectueze în temeiul actelor legislative menționate la articolul 1 alineatul (2).”;

(59)la articolul 4 punctul 2, litera (ii) se înlocuiește cu următorul text:

„(ii) în ceea ce privește Directivele 2002/65/CE și (UE) 2015/849, autoritățile care au competența de a asigura conformitatea instituțiilor financiare definite la punctul 1 cu cerințele directivelor respective;”;

(60)Articolul 6 se modifică după cum urmează:

   punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. un comitet executiv, care exercită atribuțiile prevăzute la articolul 47;”;

   punctul 4 se elimină;

(61)Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)    alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    se introduce următoarea literă (aa):

„(aa) de a elabora și de a actualiza constant un manual al Uniunii în materie de supraveghere referitor la supravegherea instituțiilor financiare din Uniune;”;

(ii)    literele (e) și (f) se înlocuiesc cu următorul text:

„(e) de a organiza și a efectua evaluări ale autorităților competente și, în acest context, de a emite ghiduri și recomandări și de a identifica cele mai bune practici, în vederea îmbunătățirii consecvenței rezultatelor în materie de supraveghere;

(f) de a monitoriza și a evalua evoluțiile pieței în domeniile sale de competență, inclusiv, după caz, evoluția tendințelor în materie de servicii financiare inovatoare;”;

(iii)    litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

(h) de a promova protecția titularilor de polițe, a membrilor regimurilor de pensii și a beneficiarilor, a consumatorilor și a investitorilor”;

(iv)    litera (l) se elimină;

(v)    se introduce următoarea literă (m):

„(m)de a emite avize cu privire la cererile de aprobare a modelelor interne, pentru a facilita luarea de decizii și a oferi asistență, astfel cum se prevede la articolul 21a;”;

(b)se introduce un nou alineat (1a):

„(1a( Atunci când își îndeplinește sarcinile în conformitate cu prezentul regulament, Autoritatea ține seama de inovarea tehnologică, de modelele de afaceri inovatoare și sustenabile și de integrarea factorilor de mediu, sociali și legați de guvernanță.”;

(c)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i) se introduce litera (ca):

„(ca) de a emite recomandări, astfel cum se prevede la articolele 29a și 31a;”;

   (ii) litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

„(h) de a colecta informațiile necesare referitoare la instituțiile financiare, astfel cum se prevede la articolele 35 și 35b”;

(d)    se adaugă următorul alineat (3):

„(3) În îndeplinirea sarcinilor menționate la alineatul (1) și în exercitarea competențelor menționate la alineatul (2), Autoritatea acordă atenția cuvenită principiilor unei mai bune reglementări, inclusiv rezultatelor analizelor cost-beneficiu realizate în conformitate cu prezentul regulament.”;

(62)Articolul 9 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), se introduc următoarele litere (aa) și (ab):

„(aa) realizarea de evaluări tematice aprofundate ale comportamentului pe piață, conceperea unei înțelegeri comune a practicilor de piață în vederea identificării problemelor potențiale și a analizării impactului acestora;

(ab) elaborarea unor indicatori de risc retail pentru identificarea la timp a cauzelor potențiale ale prejudiciilor aduse consumatorilor;”;

la alineatul (1), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d) elaborarea unor norme comune de publicare.”;

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:    

„(2) Autoritatea monitorizează activitățile financiare noi și existente și poate adopta ghiduri și recomandări pentru a promova siguranța și soliditatea piețelor și convergența practicilor de reglementare și de supraveghere.”;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Autoritatea instituie, ca parte integrantă a Autorității, un comitet pentru inovare financiară care reunește toate autoritățile naționale de supraveghere competente și autoritățile responsabile cu protecția consumatorilor, în vederea realizării unei abordări coordonate a modului de reglementare și de supraveghere a activităților financiare noi sau inovatoare și în vederea formulării de opinii pe care Autoritatea să le prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comisiei. Autoritatea poate include și autoritățile naționale de protecție a datelor ca părți membre ale comitetului.”;

(63)Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Autoritatea poate adresa, de asemenea, ghiduri și recomandări autorităților statelor membre care nu sunt definite drept autorități competente în temeiul prezentului regulament, dar care sunt împuternicite să asigure punerea în aplicare a actelor menționate la articolul 1 alineatul (2).”;

(b)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Autoritatea organizează, în afara unor situații excepționale, consultări publice deschise cu privire la ghidurile și recomandările pe care le emite și analizează eventualele costuri și beneficii aferente emiterii unor astfel de ghiduri și recomandări. Aceste consultări și analize sunt proporționale în raport cu domeniul de aplicare, natura și impactul ghidurilor sau recomandărilor. Autoritatea solicită, de asemenea, în afara unor situații excepționale, avizul sau opinia Grupului părților interesate din domeniul asigurărilor și reasigurărilor și a Grupului părților interesate din domeniul pensiilor ocupaționale.”;

(c)la sfârșitul alineatului (4) se adaugă următoarea teză:

„Raportul explică, de asemenea, modul în care Autoritatea a justificat emiterea de ghiduri și recomandări și sintetizează reacțiile primite în cadrul consultărilor publice cu privire la aceste ghiduri și recomandări.”;

(d)se adaugă următorul alineat (5):

„(5) În cazul în care două treimi din membrii Grupului părților interesate din domeniul asigurărilor și reasigurărilor sau ai Grupului părților interesate din domeniul pensiilor ocupaționale sunt de părere că Autoritatea și-a depășit competențele prin emiterea anumitor ghiduri sau recomandări, aceștia pot trimite Comisiei un aviz motivat.

Comisia solicită Autorității o explicație în care să se prezinte motivele pentru emiterea respectivelor ghiduri sau recomandări. După ce a primit explicația din partea Autorității, Comisia evaluează sfera de aplicare a ghidurilor sau recomandărilor în raport cu sfera de competență a Autorității. În cazul în care Comisia consideră că Autoritatea și-a depășit competențele și după ce îi oferă acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, Comisia poate să adopte o decizie de punere în aplicare prin care solicită Autorității să retragă ghidurile sau recomandările în cauză. Decizia Comisiei este făcută publică.”;

(64)La articolul 17 alineatul (2), se adaugă următoarele paragrafe:

„Fără a aduce atingere competențelor prevăzute la articolul 35, Autoritatea poate adresa în mod direct o solicitare de informații bine întemeiată și motivată altor autorități competente sau instituțiilor financiare relevante ori de câte ori acest lucru este considerat necesar în vederea investigării unei presupuse încălcări sau neaplicări a dreptului Uniunii. În cazul în care este adresată instituțiilor financiare, solicitarea de informații motivată explică de ce informațiile respective sunt necesare în vederea investigării presupusei încălcări sau neaplicări a dreptului Uniunii.

Destinatarul unei astfel de solicitări furnizează Autorității informații clare, exacte și complete, fără întârzieri nejustificate.

În cazul în care o solicitare de informații a fost adresată unei instituții financiare, Autoritatea informează autoritățile competente în cauză cu privire la respectiva solicitare. Autoritățile competente asistă Autoritatea în colectarea informațiilor, dacă Autoritatea formulează o cerere în acest sens.”;

(65)Articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În cazurile specificate în actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) și fără a aduce atingere competențelor prevăzute la articolul 17, Autoritatea poate acorda asistență autorităților competente pentru a se ajunge la un acord în conformitate cu procedura stabilită la alineatele (2)–(4), în oricare dintre următoarele circumstanțe:

(a)    la cererea uneia sau mai multor autorități competente implicate, în cazul în care o autoritate competentă nu este de acord cu procedura sau cu conținutul unei acțiuni, al unei acțiuni propuse sau cu lipsa de acțiune a unei alte autorități competente;

(b)    din proprie inițiativă, în cazul în care, pe baza unor criterii obiective, se poate constata un dezacord între autoritățile competente.

În cazurile în care actele menționate la articolul 1 alineatul (2) fac necesară adoptarea de către autoritățile competente a unei decizii comune, existența unui dezacord este prezumată în absența unei decizii comune din partea autorităților respective în termenele prevăzute în actele respective.”;

(b)se introduc următoarele alineate (1a) și (1b):

„(1a) Autoritățile competente în cauză informează fără întârziere Autoritatea că nu s-a ajuns la un acord în următoarele cazuri:

(a)    în cazul în care în actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) a fost prevăzut un termen pentru ajungerea la un acord între autoritățile competente și are loc prima dintre situațiile de mai jos:

(i) termenul respectiv a expirat;

(ii) una sau mai multe dintre autoritățile competente în cauză consideră, pe baza unor factori obiectivi, că există un dezacord;

(b)    în cazul în care în actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) nu a fost prevăzut un termen pentru ajungerea la un acord între autoritățile competente și are loc prima dintre situațiile de mai jos:

i.una sau mai multe dintre autoritățile competente în cauză consideră, pe baza unor factori obiectivi, că există un dezacord; sau

ii.au trecut două luni de la data primirii de către o autoritate competentă a unei solicitări din partea altei autorități competente de a lua anumite măsuri pentru a respecta dreptul Uniunii, iar autoritatea căreia i-a fost adresată solicitarea încă nu a adoptat o decizie care să răspundă acestei solicitări.”;

(c)al doilea paragraf de la alineatul (1) se elimină;

(1b) Președintele analizează dacă Autoritatea ar trebui să acționeze în conformitate cu alineatul (1). În cazul în care intervenția este din inițiativa proprie a Autorității, Autoritatea informează autoritățile competente în cauză cu privire la decizia sa referitoare la intervenție.

În așteptarea deciziei Autorității, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 47 alineatul (3a), în cazul în care pentru actele menționate la articolul 1 alineatul (2) este necesară adoptarea unei decizii comune, toate autoritățile competente implicate în adoptarea deciziei comune amână deciziile lor individuale. În cazul în care Autoritatea decide să acționeze, toate autoritățile competente implicate în decizia comună își amână deciziile proprii până la încheierea procedurii prevăzute la alineatele (2) și (3).”;

(d)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care autoritățile competente în cauză nu reușesc să ajungă la un acord în cadrul fazei de conciliere menționate la alineatul (2), Autoritatea poate lua o decizie prin care să solicite autorităților respective să ia anumite măsuri sau să se abțină de la anumite măsuri pentru a soluționa problema, cu scopul de a asigura conformitatea cu dreptul Uniunii. Decizia Autorității este obligatorie pentru autoritățile competente în cauză. Decizia Autorității poate impune autorităților competente obligația de a revoca sau de a modifica o decizie pe care au adoptat-o sau de a face uz de competențele de care dispun în temeiul dreptului relevant al Uniunii.”;

(e)se introduce următorul alineat (3a):

„(3a) Autoritatea informează autoritățile competente în cauză cu privire la încheierea procedurilor menționate la alineatele (2) și (3) și, dacă este cazul, cu privire la decizia luată în temeiul alineatului (3).”;

(f)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Fără a aduce atingere competențelor care îi revin Comisiei în temeiul articolului 258 din Tratat, atunci când o autoritate competentă nu respectă decizia Autorității, prin negarantarea faptului că o instituție financiară respectă cerințele care îi sunt direct aplicabile în temeiul actelor menționate la articolul 1 alineatul (2), Autoritatea poate adopta o decizie individuală adresată unei instituții financiare prin care să-i impună acesteia să ia măsurile necesare pentru a se conforma obligațiilor sale în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv să înceteze o anumită practică.”;

(66)Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritatea promovează și monitorizează funcționarea eficientă, eficace și consecventă a colegiilor de supraveghere menționate în Directiva 2009/138/CE și favorizează coerența aplicării dreptului Uniunii de către colegiile de supraveghere. În scopul asigurării convergenței între cele mai bune practici în materie de supraveghere, personalul Autorității are posibilitatea de a participa sau, după caz, de a coordona activitățile colegiilor de supraveghere, inclusiv cu ocazia examinărilor la fața locului efectuate în comun de două sau mai multe autorități competente.”;

(b)la alineatul 2, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În sensul prezentului alineat și al alineatului (1) din prezentul articol, Autoritatea este considerată drept „autoritate competentă” sau „autoritate de supraveghere” în sensul legislației relevante.”;

(67)se introduce următorul articol 21a:

„Articolul 21a

Modele interne

1. În scopul de a contribui la elaborarea de standarde și practici comune de înaltă calitate în materie de supraveghere, Autoritatea, din proprie inițiativă sau la cererea uneia sau mai multor autorități de supraveghere:

(a) emite avize adresate autorităților de supraveghere în cauză cu privire la cererea de utilizare sau de modificare a unui model intern. În acest scop, EIOPA poate solicita toate informațiile necesare de la autoritățile de supraveghere în cauză; și

(b) în caz de dezacord referitor la aprobarea modelelor interne, acordă asistență autorităților de supraveghere în cauză în vederea ajungerii la un acord în conformitate cu procedura stabilită la articolul 19.

2. În circumstanțele stabilite la articolul 231 alineatul (6a) din Directiva 2009/138/CE, întreprinderile pot solicita EIOPA să acorde asistență autorităților competente în vederea ajungerii la un acord în conformitate cu procedura stabilită la articolul 19.

(68)La articolul 22 alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În aceste scopuri, Autoritatea poate face uz de competențele care îi sunt conferite în temeiul prezentului regulament, inclusiv în temeiul articolelor 35 și 35b.”;

(69)Articolul 29 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    se introduce următoarea literă (aa):

„(aa) emiterea Planului strategic de supraveghere în conformitate cu articolul 29a;”;

(ii)    litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) promovarea unui schimb de informații bilateral și multilateral eficace între autoritățile competente, referitor la toate chestiunile relevante, inclusiv securitatea cibernetică și atacurile cibernetice, după caz, respectându-se pe deplin dispozițiile aplicabile în materie de confidențialitate și de protecție a datelor prevăzute de legislația Uniunii în domeniu;”;

(iii) litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) elaborarea de programe de formare sectoriale și transsectoriale, inclusiv cu privire la inovarea tehnologică, facilitarea schimburilor de personal și încurajarea autorităților competente să intensifice utilizarea programelor de detașare și a altor instrumente;”;

la alineatul (2), se adaugă următorul al doilea paragraf:

„În vederea instituirii unei culturi comune a supravegherii, Autoritatea elaborează și menține la zi un manual al Uniunii în materie de supraveghere, referitor la supravegherea instituțiilor financiare din Uniune, ținând seama de evoluția practicilor de afaceri și a modelelor de afaceri în rândul instituțiilor financiare. Manualul Uniunii în materie de supraveghere prezintă cele mai bune practici de supraveghere și metodele și procesele de înaltă calitate în acest domeniu.”;

(70)Se introduce următorul articol 29a:

„Articolul 29a

Planul strategic de supraveghere

1. La data intrării în vigoare a Regulamentului [XXX: a se introduce trimiterea la regulamentul de modificare] și, ulterior, la fiecare trei ani, până la data de 31 martie, Autoritatea emite o recomandare adresată autorităților competente, în care stabilește obiectivele și prioritățile strategice în materie de supraveghere („Planul strategic de supraveghere”), ținând seama de orice contribuții din partea autorităților competente. Autoritatea transmite Planul strategic de supraveghere spre informare Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și îl publică pe site-ul său internet.

Planul strategic de supraveghere identifică prioritățile specifice ale activităților de supraveghere, pentru a promova practici de supraveghere coerente, eficiente și eficace și aplicarea comună, uniformă și consecventă a dreptului Uniunii și pentru a aborda tendințele microprudențiale relevante, riscurile și vulnerabilitățile potențiale identificate în conformitate cu articolul 32.

2. Până la data de 30 septembrie a fiecărui an, fiecare autoritate competentă transmite spre analiză Autorității un proiect de program de lucru anual pentru anul următor și stipulează clar modul în care respectivul proiect de program este aliniat cu Planul strategic de supraveghere.

Proiectul de program de lucru anual conține obiective și priorități specifice pentru activitățile de supraveghere și criterii cantitative și calitative de selecție a instituțiilor financiare, a practicilor și comportamentelor de piață și a piețelor financiare care vor fi examinate de autoritatea competentă care prezintă proiectul de program anual de lucru în cursul anului la care se referă programul în cauză.

3. Autoritatea evaluează proiectul de program de lucru anual și, în cazul în care există riscuri semnificative ca prioritățile stabilite în Planul strategic de supraveghere să nu poată fi realizate, Autoritatea adresează o recomandare autorității competente relevante în vederea alinierii programului de lucru anual al autorității competente relevante cu Planul strategic de supraveghere.

Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, autoritățile competente își adoptă programele de lucru anuale ținând seama de aceste recomandări.

4. Până la data de 31 martie a fiecărui an, fiecare autoritate competentă transmite Autorității un raport privind punerea în aplicare a programului de lucru anual.

Raportul include cel puțin următoarele informații:

(a)    o descriere a activităților de supraveghere și a analizelor instituțiilor financiare, ale comportamentelor și practicilor de piață și ale piețelor financiare, precum și ale măsurilor administrative și ale sancțiunilor impuse instituțiilor financiare care se fac răspunzătoare de încălcări ale dreptului Uniunii și ale dreptului național;

(b)    o descriere a activităților desfășurate și care nu au fost prevăzute în programul de lucru anual;

(c)    o prezentare a activităților prevăzute în programul de lucru anual care nu au fost realizate și a obiectivelor programului în cauză care nu au fost atinse, precum și a motivelor pentru care nu s-au efectuat activitățile respective și nu s-au atins obiectivele respective.

5. Autoritatea evaluează rapoartele de punere în aplicare ale autorităților competente. Atunci când există riscuri semnificative ca prioritățile stabilite în Planul strategic de supraveghere să nu fie realizate, Autoritatea adresează o recomandare fiecărei autorități competente în cauză, referitoare la modalitățile de remediere a deficiențelor aferente activităților sale.

Pe baza rapoartelor și a propriilor sale analize ale riscurilor, Autoritatea identifică activitățile autorității competente care sunt esențiale pentru realizarea Planului strategic de supraveghere și, dacă este cazul, efectuează evaluări ale acestor activități în temeiul articolului 30.

6. Autoritatea face publice cele mai bune practici identificate cu ocazia evaluării programelor de lucru anuale.”;

(71)Articolul 30 se modifică după cum urmează:

(a)titlul articolului se înlocuiește cu următorul text:

„Evaluări ale autorităților competente”;

(b)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Autoritatea realizează periodic evaluări ale unor activități sau ale tuturor activităților autorităților competente, pentru a consolida în continuare consecvența rezultatelor supravegherii. În acest scop, Autoritatea elaborează metode pentru a permite evaluarea obiectivă și compararea autorităților competente analizate. Atunci când realizează aceste evaluări, se iau în considerare informațiile existente și evaluările efectuate deja cu privire la autoritatea competentă în cauză, inclusiv toate informațiile furnizate Autorității în conformitate cu articolul 35, precum și orice informații furnizate de părțile interesate.”;

(c)se introduce următorul alineat (1a):

„(1a) În sensul prezentului articol, Autoritatea instituie un comitet de evaluare, compus exclusiv din membri ai personalului Autorității. Autoritatea poate delega comitetului de evaluare anumite sarcini sau decizii.”;

(d)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i) teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Evaluarea cuprinde următoarele elemente, fără a se limita la acestea:”;

(ii)    litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

gradul de adecvare a resurselor, nivelul de independență și acordurile de guvernanță ale autorității competente, acordând o atenție deosebită aplicării eficace a actelor Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) și capacității de a răspunde evoluțiilor pieței;”;

(e)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Autoritatea elaborează un raport care prezintă rezultatele evaluării. Raportul explică și specifică măsurile ulterioare prevăzute care se impun în urma evaluării. Aceste măsuri ulterioare pot fi adoptate sub forma unor ghiduri și recomandări, astfel cum se prevede la articolul 16, și al unor avize, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (1) litera (a).

În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), autoritățile competente fac tot posibilul pentru a respecta ghidurile și recomandările emise. În cazul în care autoritățile competente nu întreprind acțiuni pentru a da curs măsurilor ulterioare indicate în raport, Autoritatea emite un raport privind măsurile ulterioare.

La elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare sau a proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare în conformitate cu articolele 10–15, ori a ghidurilor sau recomandărilor, în conformitate cu articolul 16, Autoritatea ține seama de rezultatul evaluării, precum și de orice alte informații obținute în cursul îndeplinirii sarcinilor sale, pentru a asigura convergența practicilor de supraveghere de cea mai înaltă calitate.”;

(f)se introduce următorul alineat (3a):

„(3a) Autoritatea prezintă Comisiei un aviz ori de câte ori, având în vedere rezultatul evaluării sau orice alte informații obținute de Autoritate în cursul îndeplinirii atribuțiilor sale, Autoritatea consideră că ar fi necesară o armonizare sporită a normelor aplicabile instituțiilor financiare sau autorităților competente.”;

(g)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

(4) Autoritatea dă publicității raportul menționat la alineatul (3), precum și orice raport privind măsurile ulterioare menționat, cu excepția cazului în care publicarea ar presupune riscuri la adresa stabilității sistemului financiar. Autoritatea competentă care face obiectul evaluării este invitată să formuleze observații înainte de publicarea raportului. Respectivele observații se dau publicității cu excepția cazului în care publicarea ar presupune riscuri la adresa stabilității sistemului financiar.”;

(72)la articolul 31 se introduce un nou alineat (2):

„(2) În ceea ce privește activitatea autorităților competente menită să faciliteze intrarea pe piață a operatorilor sau a produselor care se bazează pe inovare tehnologică, Autoritatea promovează convergența în materie de supraveghere, în special prin schimbul de informații și de cele mai bune practici. Autoritatea poate, după caz, să adopte ghiduri sau recomandări în conformitate cu articolul 16.”;

(73)se introduce un nou articol 31a:

„Articolul 31a

Coordonarea privind delegarea și externalizarea activităților, precum și a transferului de risc

1. Autoritatea coordonează în permanență acțiunile de supraveghere ale autorităților competente în vederea promovării convergenței practicilor de supraveghere în domeniul delegării și al externalizării activităților de către instituțiile financiare, precum și în ceea ce privește transferurile de risc efectuate de acestea, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4).

2. Autoritățile competente notifică Autoritatea atunci când intenționează să efectueze o autorizare sau înregistrare cu privire la o instituție financiară care face obiectul supravegherii din partea autorității competente în cauză, în conformitate cu actele menționate la articolul 1 alineatul (2) și atunci când planul de afaceri al instituției financiare presupune externalizarea sau delegarea unei părți semnificative a activităților sale sau a oricăreia dintre funcțiile principale ori transferul de risc al unei părți semnificative a activităților sale în țări terțe, pentru a beneficia de pașaportul UE în cursul executării unor activități sau funcții substanțiale în afara teritoriului Uniunii. Notificarea adresată Autorității este suficient de detaliată pentru a permite acesteia să efectueze o evaluare adecvată.

În cazul în care Autoritatea consideră că este necesar să emită un aviz adresat unei autorități competente cu privire la neconformitatea unei autorizări sau înregistrări care i-a fost notificată în temeiul primului paragraf cu dreptul Uniunii sau cu ghidurile, recomandările sau avizele adoptate de către Autoritate, aceasta din urmă informează autoritatea competentă cu privire la acest lucru în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea notificării de către autoritatea competentă respectivă. În acest caz, autoritatea competentă în cauză așteaptă avizul Autorității înainte să efectueze înregistrarea sau autorizarea.

La solicitarea Autorității, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări, autoritatea competentă furnizează informații legate de deciziile sale de a autoriza sau de a înregistra o instituție financiară care face obiectul supravegherii sale în conformitate cu actele menționate la articolul 1 alineatul (2).

Autoritatea emite avizul, fără să aducă atingere eventualelor termene prevăzute de dreptul Uniunii, cel târziu în termen de 2 luni de la primirea notificării în temeiul primului paragraf.

3. O instituție financiară informează autoritățile competente cu privire la externalizarea sau delegarea unei părți semnificative a activităților sale sau a oricăreia dintre funcțiile sale principale, precum și cu privire la transferul de risc aferent unei părți semnificative a activităților sale unei alte entități sau propriei sale sucursale stabilite într-o țară terță. Autoritatea competentă în cauză informează semestrial Autoritatea cu privire la astfel de notificări.

Fără a aduce atingere articolului 35, la cererea Autorității, autoritatea competentă furnizează informații legate de acordurile de externalizare, delegare sau transfer de risc încheiate de instituțiile financiare.

Autoritatea veghează ca autoritățile competente în cauză să verifice dacă acordurile de externalizare, de delegare sau de transfer de risc menționate la primul paragraf sunt încheiate în conformitate cu dreptul Uniunii și dacă sunt conforme cu ghidurile, recomandările sau avizele emise de Autoritate și nu împiedică efectuarea unei supravegheri eficace de către autoritățile competente (și asigurarea respectării lor) într-o țară terță.

4. Autoritatea poate emite recomandări autorității competente în cauză, inclusiv recomandări referitoare la evaluarea unei decizii sau retragerea unei autorizații. În cazul în care autoritatea competentă în cauză nu aplică recomandările Autorității în termen de 15 zile lucrătoare, autoritatea competentă precizează motivele, iar Autoritatea dă publicității recomandarea sa, însoțită de motivele respective.”;

(74)Articolul 32 se modifică după cum urmează:

(75)se introduce un nou alineat (2a):

„(2a) Cel puțin o dată pe an, Autoritatea analizează dacă este oportun să efectueze evaluările la nivelul Uniunii menționate la articolul 2 și informează Parlamentul European, Consiliul și Comisia cu privire la raționamentul său. În cazul în care se efectuează aceste evaluări la nivelul Uniunii, Autoritatea, dacă consideră că acest lucru este adecvat, divulgă rezultatele evaluării fiecăreia dintre instituțiile financiare participante.

Obligațiile autorităților competente de păstrare a secretului profesional nu împiedică autoritățile competente să publice rezultatele evaluărilor la nivelul Uniunii menționate la alineatul (2) sau să transmită rezultatele respective Autorității în vederea publicării de către Autoritate a rezultatelor evaluărilor efectuate la nivelul Uniunii cu privire la reziliența instituțiilor financiare.”;

(76)Articolul 33 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Autoritatea acordă asistență Comisiei în procesul de elaborare a deciziilor în materie de echivalență referitoare la regimurile de reglementare și de supraveghere din țările terțe în urma unei cereri specifice de emitere a unei opinii formulate de Comisie sau în cazul în care Autoritatea are obligația să facă acest lucru în temeiul actelor menționate la articolul 1 alineatul (2).”;

(b)se introduc următoarele alineate (2a), (2b) și (2c):

„(2a) Autoritatea monitorizează evoluțiile în materie de reglementare și de supraveghere, precum și practicile de asigurare a respectării legislației și evoluțiile relevante ale pieței din țările terțe cu privire la care Comisia a adoptat decizii în materie de echivalență în temeiul actelor menționate la articolul 1 alineatul (2), pentru a verifica dacă sunt îndeplinite în continuare criteriile pe baza cărora au fost luate deciziile respective, precum și condițiile prevăzute în aceste decizii. Autoritatea ține seama de relevanța pe piață a țărilor terțe respective. Autoritatea transmite Comisiei anual un raport confidențial conținând constatările sale.

Fără a aduce atingere cerințelor specifice prevăzute în actele menționate la articolul 1 alineatul (2) și sub rezerva condițiilor prevăzute la alineatul (1) a doua teză, Autoritatea cooperează în măsura posibilului cu autoritățile competente relevante și, după caz, și cu autoritățile de rezoluție din țările terțe ale căror regimuri legislative și de supraveghere au fost recunoscute ca fiind echivalente. Această cooperare se desfășoară pe baza acordurilor administrative încheiate cu autoritățile relevante ale țărilor terțe respective. Atunci când negociază astfel de acorduri administrative, Autoritatea include dispoziții privind următoarele aspecte:

(a)    mecanismele care îi permit Autorității să obțină informații relevante, inclusiv informații privind regimul de reglementare, abordarea în materie de supraveghere, evoluțiile relevante ale pieței, precum și orice schimbări care pot afecta decizia privind echivalența;

(b)    în măsura în care acest lucru este necesar pentru asigurarea unei urmăriri adecvate a deciziilor în materie de echivalență respective, procedurile referitoare la coordonarea activităților de supraveghere, inclusiv efectuarea de inspecții la fața locului.

Autoritatea informează Comisia în cazul în care o autoritate competentă dintr-o țară terță refuză să încheie astfel de acorduri administrative sau refuză să coopereze efectiv. Comisia ține cont de aceste informații atunci când evaluează deciziile relevante în materie de echivalență.

(2b) În cazul în care Autoritatea identifică evoluții în ceea ce privește practicile de reglementare, de supraveghere sau de asigurare a respectării legislației din țările terțe menționate la alineatul (2a) care ar putea avea un impact asupra stabilității financiare a Uniunii sau a unuia sau mai multora dintre statele sale membre, asupra integrității pieței sau a protecției investitorilor ori asupra funcționării pieței interne, Autoritatea informează Comisia cu privire la acest lucru în mod confidențial și fără întârziere.

Anual, Autoritatea prezintă Comisiei un raport confidențial privind evoluțiile în materie de reglementare, de supraveghere, de asigurare a respectării legislației, precum și privind evoluțiile pieței din țările terțe menționate la alineatul (2a), concentrându-se asupra implicațiilor acestora pentru stabilitatea financiară, integritatea pieței, protecția investitorilor sau funcționarea pieței interne.

(2c) Autoritățile competente informează în prealabil Autoritatea cu privire la intențiile lor de a încheia orice acorduri administrative cu autoritățile de supraveghere din țările terțe în oricare dintre domeniile reglementate de actele menționate la articolul 1 alineatul (2), inclusiv în ceea ce privește sucursalele entităților din țările terțe. Autoritățile competente furnizează simultan Autorității un proiect al acordurilor prevăzute a fi încheiate.

Autoritatea poate elabora modele de acorduri administrative, cu scopul de a stabili în cadrul Uniunii practici în materie de supraveghere consecvente, eficiente și eficace și de a consolida coordonarea internațională în materie de supraveghere. În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), autoritățile competente fac tot posibilul pentru a respecta aceste modele de acord.

În raportul menționat la articolul 43 alineatul (5), Autoritatea include informații privind acordurile administrative convenite cu autoritățile de supraveghere, cu organizațiile internaționale sau cu administrațiile țărilor terțe, privind asistența acordată de către Autoritate Comisiei la elaborarea deciziilor în materie de echivalență și privind activitatea de monitorizare desfășurată de Autoritate în conformitate cu alineatul (2a).”;

(77)la articolul 34, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. În ceea ce privește evaluarea prudențială a fuziunilor și achizițiilor care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2009/138/CE și care, în conformitate cu directiva respectivă, necesită consultarea dintre autoritățile competente din două sau mai multe state membre, Autoritatea poate emite și publica, la cererea uneia dintre autoritățile competente în cauză, un aviz cu privire la o evaluare prudențială, mai puțin în raport cu criteriile de la articolul 59 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2009/138/CE. Avizul se emite prompt și în orice caz înainte de finalul perioadei de evaluare în conformitate cu Directiva 2009/138/CE. Articolele 35 și 35b se aplică domeniilor cu privire la care Autoritatea poate emite un aviz.”

(78)Articolul 35 se modifică după cum urmează:

alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„1. La cererea Autorității, autoritățile competente pun la dispoziția Autorității toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor conferite acesteia prin prezentul regulament, cu condiția ca acestea să aibă în mod legal acces la informațiile relevante.

Informațiile furnizate trebuie să fie exacte, complete și transmise în termenul prevăzut de către Autoritate.

2. Autoritatea poate solicita, de asemenea, ca informațiile să-i fie transmise la intervale regulate și într-un format specificat sau prin utilizarea unor șabloane comparabile aprobate de aceasta. Astfel de solicitări se introduc, în măsura posibilului, utilizând formatele comune de raportare.

3. La cererea justificată corespunzător a unei autorități competente, Autoritatea furnizează orice informații necesare pentru a permite autorității competente să își îndeplinească atribuțiile, cu respectarea obligațiilor privind secretul profesional prevăzute în legislația sectorială și la articolul 70.”;

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5. În cazul în care informațiile solicitate în conformitate cu alineatul (1) nu sunt disponibile sau nu sunt puse la dispoziție de către autoritățile competente în termenul stabilit de către Autoritate, Autoritatea poate adresa o cerere bine întemeiată și motivată oricăreia dintre următoarele entități:

(a) altor autorități cu competențe în materie de supraveghere;

(b) ministerului de finanțe din statul membru în cauză în cazul în care acesta are la dispoziția sa informații prudențiale;

(c) băncii centrale naționale din statul membru în cauză;

(d) biroului de statistică din statul membru în cauză.

La solicitarea acesteia, autoritățile competente sprijină Autoritatea în procesul de colectare a informațiilor.”;

alineatele (6) și (7) se elimină:

(79)se introduc următoarele articole 35a–35h:

„Articolul 35a

Exercitarea competențelor menționate la articolul 35b

Competențele conferite Autorității, oricărui funcționar al acesteia sau oricărei alte persoane autorizate de Autoritate în conformitate cu articolul 35b nu se utilizează pentru a solicita publicarea unor informații sau a unor documente care fac obiectul unui privilegiu juridic profesional.

Articolul 35b

Cereri de informații adresate instituțiilor financiare

1. În cazul în care informațiile solicitate în conformitate cu articolul 35 alineatul (1) sau alineatul (5) nu sunt disponibile sau nu sunt puse la dispoziție în termenul stabilit de către Autoritate, aceasta poate, printr-o simplă cerere sau printr-o decizie, să ceară instituțiilor financiare relevante să furnizeze toate informațiile necesare pentru a permite Autorității să își îndeplinească atribuțiile în temeiul prezentului regulament.

2. Orice cerere simplă de informații menționată la alineatul (1):

(a)    face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii;

(b)    menționează scopul cererii;

(c)    precizează informațiile solicitate;

(d)    cuprinde un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e)    include o mențiune conform căreia persoana de la care se solicită informațiile nu este obligată să furnizeze informațiile, dar, în cazul unui răspuns voluntar la cerere, informațiile furnizate nu trebuie să fie incorecte sau să inducă în eroare;

(f)    precizează cuantumul amenzii care urmează să fie aplicată în conformitate cu articolul 35c în cazul în care informațiile furnizate sunt incorecte sau induc în eroare.

3. Atunci când solicită informații prin intermediul unei decizii, Autoritatea:

(a)    face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii;

(b)    menționează scopul cererii;

(c)    precizează informațiile solicitate;

(d)    stabilește un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e)    indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 35d aplicabile în cazul în care informațiile solicitate sunt furnizate incomplet;

(f)    indică amenda prevăzută la articolul 35c în cazul în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare;

(g)    menționează dreptul de a contesta decizia în fața comisiei de apel și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu articolele 60 și 61.

4. Instituțiile financiare sau reprezentanții acestora și, în cazul persoanelor juridice sau al asociațiilor fără personalitate juridică, persoanele autorizate prin lege sau prin statut să le reprezinte, furnizează informațiile solicitate. Avocații autorizați în mod corespunzător să acționeze pot furniza informațiile în numele clienților lor. Aceștia din urmă au în continuare întreaga responsabilitate în cazul în care informațiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau induc în eroare.

5. Autoritatea transmite fără întârziere o copie a cererii simple sau a deciziei sale autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia este domiciliată sau stabilită entitatea relevantă menționată la alineatul (1) vizată de cererea de informații.

6. Autoritatea poate utiliza informațiile confidențiale primite în conformitate cu prezentul articol exclusiv în scopul îndeplinirii atribuțiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament.”;

Articolul 35c

Norme procedurale pentru impunerea de amenzi

1. Atunci când, în îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, Autoritatea constată că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui o încălcare în sensul articolului 35d alineatul (1), Autoritatea numește un agent de investigații independent dintre membrii personalului său pentru a cerceta chestiunea respectivă. Agentul numit nu poate să fie sau să fi fost implicat, direct sau indirect, în supravegherea directă sau indirectă a instituțiilor financiare în cauză și își îndeplinește funcțiile independent de consiliul supraveghetorilor.

2. Agentul de investigații menționat la alineatul (1) cercetează presupusele încălcări, ținând seama de orice observații transmise de persoanele care fac obiectul investigațiilor și prezintă consiliului supraveghetorilor un dosar complet cuprinzând constatările sale.

3. Pentru a-și îndeplini sarcinile, agentul de investigații are competența de a solicita informații în conformitate cu articolul 35b.

4. În îndeplinirea sarcinilor sale, agentul de investigații are acces la toate documentele și informațiile colectate de Autoritate în cadrul activităților sale de supraveghere.

5. După încheierea investigației sale și înainte de a înainta consiliului supraveghetorilor dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații le oferă persoanelor care fac obiectul investigațiilor posibilitatea de a fi ascultate pe tema aspectelor cercetate. Agentul de investigații își întemeiază constatările numai pe fapte cu privire la care persoanele vizate au avut ocazia să formuleze observații.

6. Drepturile la apărare ale persoanelor care fac obiectul investigațiilor sunt pe deplin respectate pe parcursul investigațiilor efectuate în temeiul prezentului articol.

7. Atunci când înaintează consiliului supraveghetorilor dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații transmite o notificare persoanelor care fac obiectul investigațiilor. Persoanele care fac obiectul investigațiilor au drept de acces la dosar, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informațiilor confidențiale care afectează părți terțe.

8. Pe baza dosarului cuprinzând constatările agentului de investigații și după ascultarea persoanelor care fac obiectul investigațiilor în conformitate cu articolul 35f, dacă persoanele vizate solicită acest lucru, Autoritatea decide dacă una sau mai multe dintre încălcările menționate la articolul 35d alineatul (1) au fost săvârșite de persoanele care fac obiectul investigațiilor și, în acest caz, ia o măsură în conformitate cu articolul respectiv.

9. Agentul de investigații nu participă la deliberările consiliului supraveghetorilor și nu intervine în niciun fel în procesul decizional din cadrul consiliului supraveghetorilor.

10. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 75a în care precizează normele de procedură pentru exercitarea competenței de a aplica amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, inclusiv norme privind următoarele aspecte:

(a) dreptul la apărare,

(b) dispozițiile temporale,

(c) dispozițiile care precizează modul de colectare a amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu,

(d) dispozițiile privind termenele de prescripție pentru impunerea și executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu.

11. Autoritatea sesizează autoritățile naționale de resort în vederea urmăririi penale atunci când, în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament, constată că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui infracțiuni. În plus, Autoritatea se abține de la aplicarea unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o achitare sau o condamnare prealabilă în temeiul unor fapte identice sau al unor fapte în esență identice a dobândit autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.

Articolul 35d

Amenzi

1. Autoritatea adoptă o decizie de aplicare a unei amenzi în cazul în care constată că o instituție financiară menționată la articolul 35b nu a furnizat, în mod intenționat sau din neglijență, informații ca răspuns la o decizie de solicitare de informații în temeiul articolului 35b alineatul (3) sau a furnizat informații incomplete, incorecte sau care induc în eroare ca răspuns la o simplă solicitare de informații sau la o decizie emisă în temeiul articolului 35b alineatul (2).

2. Cuantumul de bază al amenzii menționate la alineatul (1) se ridică la cel puțin 50 000 EUR și nu poate depăși 200 000 EUR.

3. În vederea stabilirii cuantumului de bază al amenzii prevăzute la alineatul (2), Autoritatea ține seama de cifra de afaceri anuală a instituției financiare în cauză pentru exercițiul financiar precedent și acest cuantum trebuie să fie:

(a) la limita inferioară a intervalului pentru entitățile cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane EUR;

(b) la mijlocul intervalului pentru entitățile cu o cifră de afaceri anuală cuprinsă între 10 milioane EUR și 50 de milioane EUR;

(c) la limita superioară a intervalului pentru entitățile cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 50 de milioane EUR.

Cuantumurile de bază definite în limitele prevăzute la alineatul (2) se ajustează, dacă este cazul, ținându-se seama de circumstanțe agravante sau atenuante, în conformitate cu coeficienții relevanți menționați la alineatul (5).

Coeficienții agravanți relevanți se aplică unul câte unul la cuantumul de bază. În cazul în care sunt aplicabili mai mulți coeficienți agravanți, diferența dintre cuantumul de bază și cuantumul care rezultă în urma aplicării fiecărui coeficient agravant în parte se adaugă la cuantumul de bază.

Coeficienții atenuanți relevanți se aplică unul câte unul la cuantumul de bază. În cazul în care sunt aplicabili mai mulți coeficienți atenuanți, diferența dintre cuantumul de bază și cuantumul care rezultă în urma aplicării fiecărui coeficient atenuant în parte se scade din cuantumul de bază.

4. Următorii coeficienți de ajustare se aplică în mod cumulativ la cuantumul de bază menționat la alineatul (2), pe baza următoarelor elemente:

(a)    coeficienții de ajustare legați de circumstanțele agravante sunt după cum urmează:

(i) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită în mod repetat, se aplică un coeficient suplimentar de 1,1 de fiecare dată când se repetă încălcarea;

(ii) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită pe o perioadă mai mare de șase luni, se aplică un coeficient de 1,5;

(iii) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită în mod intenționat, se aplică un coeficient de 2;

(iv) în cazul în care nu s-a luat nicio măsură corectoare după ce s-a identificat încălcarea, se aplică un coeficient de 1,7;

(v) în cazul în care personalul de conducere de nivel superior al instituției financiare nu a cooperat cu Autoritatea, se aplică un coeficient de 1,5.

(b)    coeficienții de ajustare legați de circumstanțele atenuante sunt după cum urmează:

(i) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită pe o perioadă mai mică de zece zile lucrătoare, se aplică un coeficient de 0,9;

(ii) în cazul în care personalul de conducere de nivel superior al instituției financiare poate demonstra că a luat toate măsurile necesare pentru a împiedica neconformitate cu o cerere prezentată în temeiul articolului 35 alineatul (6a), se aplică un coeficient de 0,7;

(iii) în cazul în care instituția financiară a adus încălcarea la cunoștința Autorității în mod prompt, eficace și complet, se aplică un coeficient de 0,4;

(iv) în cazul în care instituția financiară a luat în mod voluntar măsuri pentru a se asigura că pe viitor nu mai pot fi săvârșite încălcări similare, se aplică un coeficient de 0,6.

5. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatele (2) și (3), valoarea totală a amenzii nu trebuie să depășească 20 % din cifra de afaceri anuală a instituției financiare în cauză în cursul exercițiului financiar precedent, cu excepția cazului în care instituția financiară a obținut în mod direct sau indirect un beneficiu financiar de pe urma încălcării. În acest caz, cuantumul total al amenzii trebuie să fie cel puțin egal cu respectivul beneficiu financiar.

Articolul 35e

Penalități cu titlu cominatoriu

1. Autoritatea adoptă deciziile de a aplica o penalitate cu titlu cominatoriu pentru a obliga instituțiile sau entitățile menționate la articolul 35b alineatul (1) să furnizeze informațiile solicitate printr-o decizie în conformitate cu articolul 35b alineatul (3).

2. Penalitățile cu titlu cominatoriu trebuie să fie eficace și proporționale. Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică zilnic până când instituția financiară în cauză se conformează deciziei relevante menționate la alineatul (1).

3. Fără a aduce atingere alineatului (2), cuantumul penalităților cu titlu cominatoriu este de 3 % din cifra de afaceri medie zilnică a instituției financiare în cauză în cursul exercițiului financiar precedent. Acesta se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalităților cu titlu cominatoriu.

4. Penalitățile cu titlu cominatoriu pot fi impuse pentru o perioadă de maximum șase luni de la data comunicării deciziei Autorității.

Articolul 35f

Dreptul de a fi ascultat

1. Înainte de a lua o decizie de impunere a unei amenzi și a unor penalități cu titlu cominatoriu în temeiul articolelor 35d și 35e, Autoritatea îi oferă instituției financiare care face obiectul solicitării de informații posibilitatea de a fi ascultată.

Autoritatea își întemeiază deciziile numai pe constatările cu privire la care instituțiile financiare în cauză au avut posibilitatea să formuleze observații.

2. Drepturile la apărare ale instituției financiare menționate la alineatul (1) sunt pe deplin garantate pe durata procedurii. Instituția financiară are drept de acces la dosarul întocmit de Autoritate, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se extinde la informațiile confidențiale sau la documentele pregătitoare interne ale Autorității.

Articolul 35g

Publicarea, natura, executarea și alocarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

1. Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 35d și 35e sunt de natură administrativă și sunt executorii.

2. Executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu este reglementată de normele de procedură aflate în vigoare în statul membru pe teritoriul căruia are loc executarea. Ordinul de executare se anexează deciziei prin care se impune o amendă sau o penalitate cu titlu cominatoriu, fără a fi necesară nicio altă formalitate în afară de verificarea autenticității deciziei de către o autoritate pe care fiecare stat membru o desemnează în acest scop și o aduce la cunoștința Autorității și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

3. În cazul în care formalitățile menționate la alineatul (2) au fost îndeplinite la cererea părții interesate, aceasta poate începe executarea în conformitate cu dreptul intern, sesizând direct organul competent.

4. Executarea amenzii sau a penalității cu titlu cominatoriu poate fi suspendată numai în temeiul unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea, plângerile privind executarea neregulamentară a amenzii sau a penalității cu titlu cominatoriu sunt de competența instanțelor statului membru în cauză.

5. Autoritatea face publice toate amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 35d și 35e, cu excepția cazurilor în care publicarea lor ar perturba grav piețele financiare sau ar aduce un prejudiciu disproporționat părților implicate.

6. Cuantumurile amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii Europene.

Articolul 35h

Controlul Curții de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competență nelimitată de a exercita controlul judiciar asupra deciziilor prin care Autoritatea impune o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate anula, reduce sau mări amenda sau penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate de către Autoritate.”;

(80)La articolul 36 alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„La primirea unui avertisment sau a unei recomandări din partea CERS, adresată unei autorități competente, Autoritatea face uz, după caz, de competențele care îi sunt conferite prin prezentul regulament pentru a garanta că avertismentului sau recomandării i se dă curs în timp util.”

(81)Articolul 37 se modifică după cum urmează:

la alineatul (5) primul paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Membrii Grupului părților interesate din domeniul asigurărilor și reasigurărilor și ai Grupului părților interesate din domeniul pensiilor ocupaționale au un mandat de patru ani, după care are loc o nouă procedură de selecție.”;

la alineatul (6) se adaugă următoarele paragrafe:

„În cazul în care membrii Grupului părților interesate din domeniul bancar nu reușesc să ajungă la un aviz comun sau la o recomandare comună, membrii reprezentând un grup de părți interesate au permisiunea de a emite un aviz separat sau o recomandare separată.

Grupul părților interesate din domeniul asigurărilor și reasigurărilor, Grupul părților interesate din domeniul pensiilor ocupaționale, Grupul părților interesate din domeniul bancar și Grupul părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor pot emite avize și recomandări comune privind aspecte legate de activitatea desfășurată de autoritățile europene de supraveghere în temeiul articolului 56 din prezentul regulament cu privire la poziții comune și acte comune.”;

(82)Articolul 39 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 39

Procedurile decizionale

1. Autoritatea acționează în conformitate cu alineatele (2)-(6) atunci când adoptă deciziile prevăzute în prezentul regulament, cu excepția deciziilor adoptate în conformitate cu articolele 35b, 35d și 35e.

2. Autoritatea informează orice destinatar al unei decizii cu privire la intenția sa de a adopta decizia respectivă, fixând un termen-limită în care destinatarul își poate exprima părerea cu privire la obiectul deciziei, ținând seama pe deplin de urgența, complexitatea și consecințele potențiale ale acesteia. Dispoziția prevăzută în prima teză se aplică mutatis mutandis recomandărilor menționate la articolul 17 alineatul (3).

3. Deciziile Autorității menționează motivele pe care se bazează.

4. Destinatarii deciziilor Autorității sunt informați cu privire la căile de atac disponibile în temeiul prezentului regulament.

5. Atunci când Autoritatea a luat o decizie în temeiul articolului 18 alineatul (3) sau alineatul (4), aceasta reexaminează periodic respectiva decizie.

6. Adoptarea deciziilor luate de Autoritate în temeiul articolului 17, 18 sau 19 se face publică. Prin această publicare, se menționează identitatea autorității competente sau a instituției financiare în cauză, precum și conținutul principal al deciziei, cu excepția cazului în care o astfel de publicare este în conflict cu interesul legitim al instituțiilor financiare în cauză sau cu protecția secretelor lor de afaceri ori ar putea periclita grav buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau stabilitatea întregului sistem financiar al Uniunii sau a unei părți a acestuia.”;

(83)Articolul 40 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    se introduce următoarea literă (aa):

„(aa) membrii cu normă întreagă ai comitetului executiv menționat la articolul 45 alineatul (1), fără drept de vot;”;

   la alineatul (7), se elimină al doilea paragraf;

   se adaugă următorul alineat (8);

„8. Dacă autoritatea publică națională menționată la alineatul (1) litera (b) nu este responsabilă cu asigurarea respectării normelor de protecție a consumatorului, membrul consiliului supraveghetorilor menționat la litera respectivă poate decide să invite un reprezentant al autorității responsabile cu protecția consumatorului din statul membru respectiv, care nu va avea drept de vot. În cazul în care, într-un stat membru, protecția consumatorului este responsabilitatea mai multor autorități, autoritățile respective convin asupra unui reprezentant comun.”;

(84)Articolul 41 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 41

Comitete interne

„Consiliul supraveghetorilor poate înființa comitete interne pentru sarcinile specifice atribuite acestuia. Consiliul supraveghetorilor poate prevedea delegarea anumitor sarcini și decizii clar definite către comitetele interne, către comitetul executiv sau către președinte.”

;

(85)la articolul 42, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În exercitarea atribuțiilor care le sunt conferite în temeiul prezentului regulament, membrii cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor acționează independent și obiectiv în interesul exclusiv al Uniunii în ansamblul său și nu solicită, nici nu acceptă instrucțiuni din partea instituțiilor sau organelor Uniunii, din partea oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărei entități publice sau private.”;

(86)Articolul 43 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Consiliul supraveghetorilor îndrumă activitatea Autorității. Cu excepția unor dispoziții contrare prevăzute în prezentul regulament, consiliul supraveghetorilor adoptă avizele, recomandările, ghidurile și deciziile Autorității și emite opiniile menționate la capitolul II, pe baza unei propuneri din partea comitetului executiv.”;

alineatele (2) și (3) se elimină;

la alineatul (4), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Consiliul supraveghetorilor adoptă, înainte de data de 30 septembrie a fiecărui an, pe baza unei propuneri a comitetului executiv, programul de lucru al Autorității pentru anul următor și îl transmite spre informare Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.”;

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5. La propunerea comitetului executiv, consiliul supraveghetorilor adoptă raportul anual privind activitățile Autorității, inclusiv privind îndeplinirea sarcinilor președintelui, pe baza proiectului de raport menționat la articolul 53 alineatul (7), și îl transmite până la data de 15 iunie a fiecărui an Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Comitetului Economic și Social European. Raportul se publică.”;

(e)    alineatul (8) se elimină;

(87)Articolul 44 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) paragraful al doilea, se adaugă următoarea teză:

„Membrii cu normă întreagă ai comitetului executiv și președintele nu votează cu privire la aceste decizii.”;

la alineatul (1), se elimină al treilea și al patrulea paragraf;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4. Membrii fără drept de vot și observatorii nu participă la nicio discuție din cadrul consiliului supraveghetorilor referitoare la instituțiile financiare individuale, cu excepția cazului în care se prevede altfel la articolul 75 alineatul (3) sau în actele menționate la articolul 1 alineatul (2).”;

Primul paragraf nu se aplică președintelui, membrilor care sunt și membri ai comitetului executiv și reprezentantului Băncii Centrale Europene desemnat de Consiliul de supraveghere al acesteia.”;

(88)în capitolul III, titlul secțiunii 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Comitetul executiv”;

(89)Articolul 45 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 45

Componență

„1. Comitetul executiv este format din președinte și din trei membri cu normă întreagă. Președintele atribuie sarcini de politică și administrative clar definite fiecăruia dintre membrii cu normă întreagă. Unuia dintre membrii cu normă întreagă i se încredințează responsabilitatea pentru chestiunile bugetare și pentru aspectele legate de programul de lucru al Autorității („membrul responsabil”). Unul dintre membrii cu normă întreagă îndeplinește funcția de vicepreședinte și preia atribuțiile președintelui în absența acestuia sau atunci când acesta este împiedicat să le îndeplinească din motive rezonabile, în conformitate cu prezentul regulament.

2. Membrii cu normă întreagă sunt selectați pe criterii de merit, competențe, cunoaștere a instituțiilor și a piețelor financiare și experiență relevantă în domeniul supravegherii și al reglementării financiare. Membrii cu normă întreagă trebuie să aibă o vastă experiență de conducere. Selecția se face pe baza unui apel deschis pentru candidaturi, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după care Comisia întocmește o listă scurtă de candidați calificați.

Comisia transmite lista scurtă spre aprobare Parlamentului European. După aprobarea listei scurte, Consiliul adoptă o decizie prin care îi numește pe membrii cu normă întreagă ai comitetului executiv, inclusiv pe membrul responsabil.

3. În cazul în care un membru cu normă întreagă al comitetului executiv nu mai îndeplinește condițiile menționate la articolul 46 sau se constată că a comis o abatere gravă, Consiliul poate, pe baza unei propuneri din partea Comisiei aprobată de Parlamentul European, să adopte o decizie pentru a-l demite din funcție.

4. Mandatul membrilor cu normă întreagă este de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată. În cursul perioadei de nouă luni care precedă încheierea mandatului de cinci ani al membrului cu normă întreagă, consiliul supraveghetorilor evaluează:

(a) rezultatele obținute în primul mandat și modul în care acestea au fost obținute;

(b) sarcinile și obligațiile Autorității în anii următori.

Ținând seama de evaluare, Comisia transmite lista membrilor cu normă întreagă Consiliului în vederea reînnoirii acesteia. Pe baza acestei liste și ținând seama de evaluare, Consiliul poate să prelungească mandatul membrilor cu normă întreagă.”;

(90)se introduce următorul articol 45a:

„Articolul 45a

Luarea deciziilor

1. Deciziile comitetului executiv se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor săi. Fiecare membru dispune de un singur vot. În caz de paritate a voturilor, votul președintelui este decisiv.

2. Reprezentantul Comisiei participă la reuniunile comitetului executiv fără a avea drept de vot, cu excepția aspectelor menționate la articolul 63.

3. Comitetul executiv își adoptă propriul regulament de procedură și îl face public.

4. Întrunirile comitetului executiv sunt convocate de președinte din proprie inițiativă sau la cererea unuia dintre membrii săi și sunt prezidate de președinte.

Comitetul executiv se întrunește înaintea fiecărei reuniuni a consiliului supraveghetorilor și ori de câte ori consideră necesar. Comitetul executiv se întrunește cel puțin de cinci ori pe an.

5. Membrii comitetului executiv pot, sub rezerva regulamentului de procedură, să fie asistați de consultanți sau de experți. Participanții fără drept de vot nu participă la discuțiile din cadrul comitetului executiv referitoare la instituții financiare individuale.”;

(91)se introduce următorul articol 45b:

„Articolul 45b

Comitete interne

Comitetul executiv poate înființa comitete interne pentru sarcinile specifice care îi sunt atribuite.”;

(92)Articolul 46 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 46

Independență

„Membrii comitetului executiv acționează în mod independent și obiectiv, în interesul exclusiv al Uniunii în ansamblul său, nu solicită și nu primesc instrucțiuni din partea instituțiilor sau a organelor Uniunii, din partea oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărui alt organism public sau privat.

Nici statele membre, nici instituțiile sau organismele Uniunii și niciun alt organism public sau privat nu încearcă să-i influențeze pe membrii comitetului executiv în exercitarea sarcinilor lor.”;

(93)Articolul 47 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 47

Atribuții

1. Comitetul executiv se asigură că Autoritatea își duce la îndeplinire misiunea și își exercită atribuțiile care îi revin în conformitate cu prezentul regulament. Comitetul executiv ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea instrucțiunilor administrative interne și publicarea înștiințărilor, pentru a asigura funcționarea Autorității în conformitate cu prezentul regulament.

2. Comitetul executiv propune un program de lucru anual și multianual spre adoptare de consiliul supraveghetorilor.

3. Comitetul executiv își exercită competențele bugetare în conformitate cu articolele 63 și 64.

În sensul articolelor 17, 19, 22, 29a, 30, 31a, 32 și 35b-35h, comitetul executiv este competent să acționeze și să ia decizii. Comitetul executiv informează consiliul supraveghetorilor în legătură cu deciziile adoptate.

3a. Comitetul executiv examinează, emite un aviz și formulează o propunere privind toate aspectele care urmează să fie decise de consiliul supraveghetorilor.

4. Comitetul executiv adoptă planul privind politica de personal a Autorității și, în temeiul articolului 68 alineatul (2), măsurile de punere în aplicare necesare ale Statutului funcționarilor Comunităților Europene (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”).

5. Comitetul executiv adoptă dispozițiile speciale privind dreptul de acces la documentele Autorității, în conformitate cu articolul 72.

6. Comitetul executiv propune un raport anual referitor la activitățile Autorității, inclusiv la sarcinile președintelui, pe baza proiectului de raport menționat la articolul 53 alineatul (7) și îl prezintă consiliului supraveghetorilor spre aprobare.

7. Comitetul executiv numește și revocă membrii comisiei de apel, în conformitate cu articolul 58 alineatele (3) și (5).

8. Membrii comitetului executiv fac publice toate reuniunile organizate și ospitalitatea de care au beneficiat. Cheltuielile fac obiectul unor înregistrări publice, în conformitate cu Statutul funcționarilor.

9. Membrul responsabil are următoarele sarcini specifice:

(a) să pună în aplicare programul anual de lucru al Autorității sub îndrumarea consiliului supraveghetorilor și sub controlul comitetului executiv;

(b) să ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea instrucțiunilor administrative interne și publicarea înștiințărilor, pentru a asigura funcționarea Autorității în conformitate cu prezentul regulament;

(c) să elaboreze un program multianual de lucru, astfel cum se menționează la articolul 47 alineatul (2);

(d) să elaboreze un program de lucru până la data de 30 iunie a fiecărui an pentru anul următor, astfel cum se menționează la articolul 47 alineatul (2);

(e) să elaboreze un proiect preliminar de buget al Autorității în temeiul articolului 63 și să execute bugetul Autorității în temeiul articolului 64;

(f) să pregătească un proiect de raport anual care să conțină o secțiune privind activitățile de reglementare și de supraveghere ale Autorității și o secțiune privind aspectele financiare și administrative;

(g) să exercite competențele stabilite la articolul 68 cu privire la personalul Autorității și să gestioneze chestiunile legate de personal.”;

(94)Articolul 48 se modifică după cum urmează:

   la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Președintele este responsabil cu pregătirea lucrărilor consiliului supraveghetorilor și prezidează întrunirile consiliului supraveghetorilor și ale comitetului executiv.”;

   alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Președintele este selectat pe criterii de merit, competențe, cunoașterea instituțiilor și a piețelor financiare și experiență în domeniul supravegherii și al reglementării financiare, în urma unei apel deschis pentru candidaturi care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia prezintă Parlamentului European spre aprobare o listă scurtă de candidați pentru funcția de președinte. După aprobarea listei scurte, Consiliul adoptă o decizie de numire a președintelui.

„În cazul în care președintele nu mai îndeplinește condițiile menționate la articolul 49 sau se constată că a comis o abatere gravă, Consiliul poate, pe baza unei propuneri din partea Comisiei aprobată de Parlamentul European, să adopte o decizie pentru a-l demite din funcție.”;

   la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Consiliul, la propunerea Comisiei și ținând seama de evaluare, poate prelungi durata mandatului președintelui o singură dată.”;

   alineatul (5) se elimină;

(95)se introduce următorul articol 49a:

„Articolul 49a

Cheltuieli

Președintele face publice toate reuniunile organizate și ospitalitatea de care a beneficiat. Cheltuielile fac obiectul unor înregistrări publice, în conformitate cu Statutul funcționarilor.”;

(96)Articolele 51, 52 și 53 se elimină;

(97)Articolul 54 se modifică după cum urmează:

(a)la articolul 54 alineatul (2)    se adaugă următoarea liniuță:

„— probleme legate de protecția consumatorilor și a investitorilor”;

(b)la alineatul (2), a cincea liniuță se elimină;

(c) se introduce următorul alineat (2a):

„2a.    Comitetul mixt funcționează ca un forum în cadrul căruia Autoritatea cooperează cu Autoritatea Bancară Europeană și cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe în chestiuni legate de interacțiunea dintre sarcinile Autorității și ale Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe și sarcinile specifice menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 conferite Autorității Bancare Europene.”;

(98)la articolul 55, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Un membru al comitetului executiv, membrul responsabil în conformitate cu articolul 47 alineatul (8a), reprezentantul Comisiei și CERS sunt invitați în calitate de observatori la întrunirile Comitetului comun, precum și ale oricăror subcomitete menționate la articolul 57.”;

(99)Articolul 58 se modifică după cum urmează:

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3. Doi membri ai comisiei de apel și doi supleanți sunt numiți de către comitetul executiv al Autorității, fiind aleși de pe o listă scurtă propusă de Comisie, întocmită în urma unei invitații publice de manifestare a interesului publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, și după consultarea consiliului supraveghetorilor.”;

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5. Un membru al comisiei de apel care a fost numit de comitetul executiv al Autorității nu poate fi revocat pe durata mandatului decât în cazul în care s-a făcut vinovat de o abatere gravă, iar comitetul executiv, după ce a consultat consiliul supraveghetorilor, a adoptat o decizie în acest sens.”;

(100)la articolul 59, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Membrii comisiei de apel sunt independenți în luarea deciziilor. Aceștia nu sunt constrânși să respecte nicio instrucțiune și nu îndeplinesc alte atribuții în raport cu Autoritatea, comitetul executiv sau consiliul supraveghetorilor.”;

(101)la articolul 60, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv autoritățile competente, poate contesta o decizie a Autorității menționată la articolele 17, 18, 19 și 35 și orice altă decizie adoptată de Autoritate în conformitate cu actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) care este adresată persoanei respective, precum și o decizie care, deși adresată unei alte persoane, privește direct și personal persoana în cauză.”;

(102)Articolul 62 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Veniturile Autorității constau, fără a aduce atingere celorlalte tipuri de venituri, din orice combinație între următoarele:

(a) o contribuție de echilibrare din partea Uniunii, înregistrată în bugetul general al Uniunii (secțiunea Comisiei), care nu trebuie să depășească 40 % din veniturile estimate ale Autorității;

(b) contribuții anuale din partea instituțiilor financiare, pe baza cheltuielilor anuale estimate legate de activitățile prevăzute de prezentul regulament și de actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) pentru fiecare categorie de participanți în domeniul de competență al Autorității;

(c) orice taxe plătite Autorității în cazurile specificate de instrumentele aplicabile ale dreptului Uniunii;

(d) orice contribuție voluntară din partea statelor membre sau a observatorilor;

(e) tarife pentru publicații, activități de formare și orice alt serviciu solicitat de autoritățile competente.”;

se adaugă alineatele (5) și (6) după cum urmează:

„5. Contribuțiile anuale menționate la alineatul (1) litera (b) se colectează în fiecare an de la instituțiile financiare individuale de către autoritățile desemnate de fiecare stat membru. Până la data de 31 martie a fiecărui exercițiu financiar, fiecare stat membru plătește Autorității cuantumul pe care este obligat să îl colecteze în conformitate cu criteriile prevăzute în actul delegat menționat la articolul 62a.

6. Nu sunt acceptate contribuții voluntare din partea statelor membre și a observatorilor, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (d), dacă acceptarea acestora ar putea pune sub semnul întrebării independența și imparțialitatea Autorității.”;

(103)se introduce următorul articol 62a:

„Articolul 62a

Acte delegate privind calcularea contribuțiilor anuale din partea instituțiilor financiare

Comisia este împuternicită, în conformitate cu articolul 75a, să adopte acte delegate care stabilesc modul de calcul al contribuțiilor anuale din partea instituțiilor financiare individuale menționate la articolul 62 litera (e), precizând următoarele:

(a) o metodologie prin care să se aloce cheltuielile estimate diferitelor categorii de instituții financiare ca bază pentru determinarea ponderii contribuțiilor care trebuie efectuate de către instituțiile financiare din fiecare categorie;

(b) criterii adecvate și obiective de stabilire a contribuțiilor anuale datorate de instituțiile financiare individuale care intră în sfera de aplicare a actelor Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2), în funcție de dimensiunea acestora, astfel încât să se reflecte aproximativ importanța lor pe piață.

Criteriile menționate la primul paragraf litera (b) pot stabili fie praguri de minimis sub care nu se datorează nicio contribuție, fie contribuții minime sub care nu se pot situa contribuțiile.”;

(104)Articolul 63 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 63

Întocmirea bugetului

1. În fiecare an, membrul responsabil întocmește un proiect provizoriu de document unic de programare al Autorității pentru următoarele trei exerciții financiare, care prezintă estimarea veniturilor și a cheltuielilor, precum și informații privind personalul, pe baza programării anuale și multianuale și îl înaintează comitetului executiv și consiliului supraveghetorilor, împreună cu schema de personal.

1a. Comitetul executiv, pe baza proiectului care a fost aprobat de consiliul supraveghetorilor, adoptă proiectul de document unic de programare pentru următoarele trei exerciții financiare.

1b. Proiectul de document unic de programare este transmis de către comitetul executiv Comisiei, Parlamentului European și Consiliului până la data de 31 ianuarie.

2.    Pe baza proiectului de document unic de programare, Comisia înscrie în proiectul de buget al Uniunii previziunile pe care le consideră necesare, ținând cont de schema de personal și de cuantumul contribuției de echilibrare din bugetul general al Uniunii, în conformitate cu articolele 313 și 314 din tratat.

3.    Autoritatea bugetară adoptă schema de personal a Autorității. Autoritatea bugetară autorizează creditele pentru contribuția de echilibrare destinată Autorității.

4. Consiliul supraveghetorilor adoptă bugetul Autorității. Acesta devine definitiv odată cu adoptarea finală a bugetului general al Uniunii. Dacă este necesar, acesta se ajustează în consecință.

5. Comitetul executiv informează fără întârziere autoritatea bugetară cu privire la intenția sa de a executa orice proiect care ar putea avea implicații financiare semnificative pentru finanțarea bugetului său, în special orice proiect imobiliar, cum ar fi închirierea sau achiziționarea de imobile.”;

(105)Articolul 64 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 64

Execuția și controlul bugetului

1. Membrul responsabil își exercită competențele de ordonator de credite și execută bugetul Autorității.

2. Contabilul Autorității transmite conturile provizorii contabilului Comisiei și Curții de Conturi până la data de 1 martie a anului următor.

3. Contabilul Autorității transmite contabilului Comisiei, până la data de 1 martie a anului următor, informațiile contabile necesare în scopuri de consolidare, în modul și formatul stabilite de contabilul respectiv.

4. Contabilul Autorității trimite membrilor consiliului supraveghetorilor, Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi raportul privind gestiunea bugetară și financiară, până la data de 31 martie a anului următor.

5. După primirea observațiilor formulate de Curtea de Conturi cu privire la conturile provizorii ale Autorității, în conformitate cu articolul 148 din Regulamentul financiar, contabilul Autorității întocmește conturile finale ale Autorității. Membrul responsabil trimite aceste conturi consiliului supraveghetorilor, care emite un aviz cu privire la conturile în cauză.

6. Până la data de 1 iulie a anului următor, contabilul Autorității trimite conturile finale, însoțite de avizul consiliului supraveghetorilor, contabilului Comisiei, Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi.

Contabilul Autorității trimite, tot până la data de 1 iulie, un pachet de rapoarte contabilului Comisiei, într-un format standardizat stabilit de contabilul Comisiei în vederea consolidării.

7. Conturile finale se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la data de 15 noiembrie a anului următor.

8. Membrul responsabil transmite Curții de Conturi, până la data de 30 septembrie, un răspuns la observațiile formulate de aceasta. Membrul responsabil trimite, de asemenea, o copie a răspunsului respectiv comitetului executiv și Comisiei.

9. Membrul responsabil prezintă Parlamentului European, la solicitarea acestuia din urmă și în conformitate cu articolul 165 alineatul (3) din Regulamentul financiar, toate informațiile necesare derulării eficiente a procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar în cauză.

10. La recomandarea Consiliului care hotărăște cu majoritate calificată, Parlamentul European acordă descărcarea de gestiune Autorității pentru execuția bugetului pentru exercițiul financiar N, până la data de 15 mai a exercițiului N + 2.”;

(106)Articolul 65 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 65

Norme financiare

Normele financiare aplicabile Autorității se adoptă de către comitetul executiv, după consultarea Comisiei. Aceste norme nu se pot abate de la Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei* pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, cu excepția situațiilor în care acest lucru este impus de necesități operaționale specifice, indispensabile funcționării Autorității și numai cu acordul prealabil al Comisiei.

*Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 7.12.2013, p. 42).”;

(107)la articolul 66, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului* se aplică fără restricții Autorității în vederea combaterii fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale.

*Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).”;

(108)Articolul 68 se modifică după cum urmează:

alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„1. Statutul funcționarilor, regimul aplicabil celorlalți agenți și normele adoptate de comun acord de către instituțiile Uniunii în scopul aplicării acestora se aplică personalului Autorității, inclusiv membrilor cu normă întreagă ai comitetului executiv și președintelui acestuia.    

2. Comitetul executiv, de comun acord cu Comisia, adoptă măsurile de punere în aplicare necesare, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 110 din Statutul funcționarilor.”;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4. Comitetul executiv adoptă dispoziții care să permită detașarea experților naționali din statele membre pe lângă Autoritate.”;

(109)Articolul 70 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„1. Membrii consiliului supraveghetorilor și toți membrii personalului Autorității, inclusiv funcționarii detașați temporar de statele membre și toate celelalte persoane care îndeplinesc sarcini pentru Autoritate pe bază contractuală, sunt supuși obligațiilor legate de secretul profesional în temeiul articolului 339 din TFUE și al dispozițiilor relevante din legislația Uniunii în domeniu, chiar și după ce aceștia și-au încetat atribuțiile.”;

la alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În plus, obligația prevăzută la alineatul (1) și la primul paragraf al prezentului alineat nu împiedică Autoritatea și autoritățile competente să utilizeze informațiile pentru asigurarea respectării actelor menționate la articolul 1 alineatul (2) și, în special, pentru procedurile legale necesare în vederea adoptării deciziilor.”;

se introduce următorul alineat (2a):

„2a. Comitetul executiv și consiliul supraveghetorilor veghează ca persoanele care furnizează orice tip de servicii, în mod direct sau indirect, permanent sau ocazional, legate de atribuțiile Autorității, inclusiv funcționarii și alte persoane autorizate de către comitetul executiv și de către consiliul supraveghetorilor sau numite de către autoritățile competente în acest scop, sunt supuse unor obligații legate de secretul profesional echivalente celor prevăzute la alineatele anterioare.

Aceleași cerințe de păstrare a secretului profesional li se aplică și observatorilor care participă la reuniunile comitetului executiv și ale consiliului supraveghetorilor sau care participă la activitățile Autorității.”;

la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Alineatele (1) și (2) nu împiedică Autoritatea să facă schimb de informații cu autoritățile competente în conformitate cu prezentul regulament și cu alte acte legislative ale Uniunii aplicabile instituțiilor financiare.”;

(110)Articolul 71 se înlocuiește cu următorul text:

„Prezentul regulament nu aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 sau obligațiilor Autorității în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) nr. 2018/XXX (Regulamentul privind protecția datelor pentru instituțiile și organele UE), în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin.”;

(111)la articolul 72, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comitetul executiv adoptă măsuri practice pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.”;

(112)la articolul 73, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comitetul executiv decide cu privire la regimul lingvistic intern al Autorității.”;

(113)la articolul 74, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Dispozițiile necesare referitoare la amplasarea sediului Autorității în statul membru în care aceasta este stabilită și facilitățile care trebuie oferite de statul membru respectiv, precum și normele specifice aplicabile în respectivul stat membru personalului Autorității și membrilor familiilor acestora se prevăd într-un acord privind sediul încheiat între Autoritate și statul membru respectiv, după obținerea aprobării comitetului executiv.”;

(114)se introduce următorul articol 75a:

„Articolul 75a

Exercitarea delegării de competențe

1. Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 35c și la articolul 62a se conferă Comisiei pe o durată nedeterminată.

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 35c și la articolul 62a poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.    Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 35c sau al articolului 62a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”;

(115)Articolul 76 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 76

Relația cu CEIOPS

Autoritatea este considerată succesorul legal al CEIOPS. Până la data înființării Autorității, toate activele și pasivele, precum și toate operațiunile în curs ale CEIOPS sunt transferate automat Autorității. CEIOPS întocmește o declarație care reflectă situația de închidere a activelor și pasivelor sale la data transferului respectiv. Declarația respectivă este auditată și aprobată de către CEIOPS și de către Comisie.”

(116)se introduce un nou articol 77a:

Articolul 77a

Dispoziții tranzitorii

Atribuțiile și postul directorului executiv numit în conformitate cu Regulamentul nr. 1094/2010, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Directiva 2014/51/UE, aflat în funcție la data de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], încetează la data respectivă.

Atribuțiile și postul președintelui numit în conformitate cu Regulamentul nr. 1094/2010, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Directiva 2014/51/UE, aflat în funcție la data de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] continuă până la expirarea mandatului.

Atribuțiile și postul membrilor consiliului de administrație numiți în conformitate cu Regulamentul nr. 1094/2010, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Directiva 2014/51/UE, aflați în funcție la data de [PO: a se introduce data – 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] încetează la data respectivă.”.

Articolul 3

Modificări la Regulamentul (UE) nr. 1095/2010

Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 se modifică după cum urmează:

(117)Articolul 1 se modifică după cum urmează:

   alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Autoritatea acționează în limitele competențelor care îi sunt conferite prin prezentul regulament și în cadrul domeniului de aplicare al Directivei 97/9/CE, al Directivei 98/26/CE, al Directivei 2001/34/CE, al Directivei 2002/47/CE, al Directivei 2003/71/CE, al Directivei 2004/39/CE, al Directivei 2004/109/CE, al Directivei 2009/65/CE, al Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului*, al Regulamentului 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului**, al Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului*** și al Regulamentului (CE) nr. 1060/2009 și, în măsura în care aceste acte se aplică societăților care furnizează servicii de investiții sau organismelor de plasament colectiv care le comercializează unitățile de fond sau acțiunile și autorităților competente care le supraveghează, în cadrul domeniului de aplicare al părților relevante ale Directivei 2002/87/CE, ale Directivei (UE) 2015/849, ale Directivei 2002/65/CE, inclusiv în al tuturor directivelor, regulamentelor și deciziilor adoptate în baza acestor acte, precum și al oricăror alte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii, care conferă sarcini Autorității.

*Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1).

**Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (JO L 243, 11.9.2002, p. 1).

***Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).”

   se introduce următorul alineat (3a):

„3a. Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere altor acte ale Uniunii care conferă Autorității atribuții de autorizare sau de supraveghere și competențe corespunzătoare.”;

(118)la articolul 2 alineatul (5), se introduce următorul paragraf:    

„Trimiterile la supraveghere din prezentul regulament se referă la activitățile pe care toate autoritățile competente trebuie să le efectueze în temeiul actelor legislative menționate la articolul 1 alineatul (2);

(119)La articolul 4 punctul 3, litera (ii) se înlocuiește cu următorul text:

„(ii) în ceea ce privește Directiva 2002/65/CE și Directiva (UE) 2015/849, autoritățile care au competența de a asigura respectarea cerințelor din directivele respective de către societățile care furnizează servicii de investiții și de către organismele de plasament colectiv care le comercializează unitățile de fond sau acțiunile;”;

(120)Articolul 6 se modifică după cum urmează:

   punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2) un comitet executiv, care exercită atribuțiile prevăzute la articolul 47;”;

   punctul 4 se elimină;

(121)Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)    alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    se introduce următoarea literă (aa):

„(aa) de a elabora și a actualiza un manual al Uniunii în materie de supraveghere referitor la supravegherea participanților la piețele financiare din Uniune;”;

(ii)    literele (e) și (f) se înlocuiesc cu următorul text:

(e) de a organiza și a efectua evaluări ale autorităților competente și, în acest context, de a emite ghiduri și recomandări și de a identifica cele mai bune practici, în vederea îmbunătățirii consecvenței rezultatelor în materie de supraveghere;

(f) de a monitoriza și a evalua evoluțiile pieței în domeniul său de competență, inclusiv, după caz, evoluția tendințelor în materie de servicii financiare inovatoare;”;

(iii)    litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

(h) de a promova protecția consumatorilor și a investitorilor;”;

(iv)    litera (l) se elimină;

(b)se introduce un nou alineat (1a):

„1a. Atunci când își îndeplinește sarcinile în conformitate cu prezentul regulament, Autoritatea ține seama de inovarea tehnologică, de modelele de afaceri inovatoare și sustenabile și de integrarea factorilor de mediu, sociali și legați de guvernanță.”;

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i) se introduce litera (ca):

(c) de a emite recomandări, astfel cum se prevede la articolele 29a și 31a;”;

(ii) litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

(h) de a colecta informațiile necesare referitoare la instituțiile financiare, astfel cum se prevede la articolele 35 și 35b”;

(c)se adaugă următorul alineat (3):

„3. În îndeplinirea sarcinilor menționate la alineatul (1) și în exercitarea competențelor menționate la alineatul (2), Autoritatea acordă atenția cuvenită principiilor unei mai bune reglementări, inclusiv rezultatelor analizelor cost-beneficiu realizate în conformitate cu prezentul regulament.”;

(122)Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), se introduc următoarele litere (aa) și (ab):

„(aa) realizarea de evaluări tematice aprofundate ale comportamentului pe piață, conceperea unei înțelegeri comune a practicilor de piață în vederea identificării problemelor potențiale și a analizării impactului acestora;

(ab) elaborarea unor indicatori de risc retail pentru identificarea la timp a cauzelor potențiale ale prejudiciilor aduse consumatorilor și investitorilor;”;

(b)    alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Autoritatea monitorizează activitățile financiare noi și existente și poate adopta ghiduri și recomandări pentru a promova siguranța și soliditatea piețelor și convergența practicilor de reglementare și de supraveghere.”;

(c)    alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4. Autoritatea instituie, ca parte integrantă a Autorității, un comitet pentru inovare financiară care reunește toate autoritățile naționale de supraveghere competente și autoritățile responsabile cu protecția consumatorilor, în vederea realizării unei abordări coordonate a modului de reglementare și de supraveghere a activităților financiare noi sau inovatoare și în vederea formulării de opinii pe care Autoritatea să le prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comisiei. Autoritatea poate include și autoritățile naționale de protecție a datelor ca părți membre ale comitetului.”;

(123)Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Autoritatea poate adresa, de asemenea, ghiduri și recomandări autorităților statelor membre care nu sunt definite drept autorități competente în temeiul prezentului regulament, dar care sunt împuternicite să asigure punerea în aplicare a actelor menționate la articolul 1 alineatul (2).”;

(b)    alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Autoritatea organizează, în afara unor situații excepționale, consultări publice deschise cu privire la ghidurile și recomandările pe care le emite și analizează eventualele costuri și beneficii aferente emiterii unor astfel de ghiduri și recomandări. Aceste consultări și analize sunt proporționale în raport cu domeniul de aplicare, natura și impactul ghidurilor sau recomandărilor. Autoritatea solicită, de asemenea, în afara unor situații excepționale, avizul sau opinia Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor menționat la articolul 37.”;

(c)la alineatul (4) se adaugă următoarea teză:

„Raportul explică, de asemenea, modul în care Autoritatea a justificat emiterea de ghiduri și recomandări și sintetizează reacțiile primite în cadrul consultărilor publice cu privire la aceste ghiduri și recomandări.”;

(d)se adaugă următorul alineat (5):

„5. În cazul în care două treimi din membrii Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor sunt de părere că Autoritatea și-a depășit competențele prin emiterea anumitor ghiduri sau recomandări, aceștia pot trimite Comisiei un aviz motivat.

Comisia solicită Autorității o explicație în care să se prezinte motivele pentru emiterea respectivelor ghiduri sau recomandări. După ce a primit explicația din partea Autorității, Comisia evaluează sfera de aplicare a ghidurilor sau recomandărilor în raport cu sfera de competență a Autorității. În cazul în care Comisia consideră că Autoritatea și-a depășit competențele și după ce îi oferă acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, Comisia poate să adopte o decizie de punere în aplicare prin care solicită Autorității să retragă ghidurile sau recomandările în cauză. Decizia Comisiei este făcută publică.”;

(124)La articolul 17 alineatul (2), se adaugă următoarele paragrafe:

„Fără a aduce atingere competențelor prevăzute la articolul 35, Autoritatea poate adresa în mod direct o solicitare de informații bine întemeiată și motivată altor autorități competente sau participanților la piețele financiare implicați ori de câte ori acest lucru este considerat necesar în vederea investigării unei presupuse încălcări sau neaplicări a dreptului Uniunii. În cazul în care este adresată participanților la piețele financiare, solicitarea de informații motivată explică de ce informațiile respective sunt necesare în vederea investigării presupusei încălcări sau neaplicări a dreptului Uniunii.

Destinatarul unei astfel de solicitări furnizează Autorității informații clare, exacte și complete, fără întârzieri nejustificate.

În cazul în care o solicitare de informații a fost adresată unui participant la piețele financiare, Autoritatea informează autoritățile competente în cauză cu privire la respectiva solicitare. Autoritățile competente asistă Autoritatea în colectarea informațiilor, dacă Autoritatea formulează o cerere în acest sens.”;

(125)Articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. În cazurile specificate în actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) și fără a aduce atingere competențelor prevăzute la articolul 17, Autoritatea poate acorda asistență autorităților competente pentru a se ajunge la un acord în conformitate cu procedura stabilită la alineatele (2)–(4), în oricare dintre următoarele circumstanțe:

(a)    la cererea uneia sau mai multor autorități competente implicate, în cazul în care o autoritate competentă nu este de acord cu procedura sau cu conținutul unei acțiuni, al unei acțiuni propuse sau cu lipsa de acțiune a unei alte autorități competente;

(b)    din proprie inițiativă, în cazul în care, pe baza unor criterii obiective, se poate constata un dezacord între autoritățile competente.

În cazurile în care actele menționate la articolul 1 alineatul (2) fac necesară adoptarea de către autoritățile competente a unei decizii comune, existența unui dezacord este prezumată în absența unei decizii comune din partea autorităților respective în termenele prevăzute în actele respective;”;

(b)se introduc următoarele alineate (1a) și (1b):

„1a. Autoritățile competente în cauză informează fără întârziere Autoritatea că nu s-a ajuns la un acord în următoarele cazuri:

(a)    în cazul în care în actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) a fost prevăzut un termen pentru ajungerea la un acord între autoritățile competente și are loc prima dintre situațiile de mai jos:

(i) termenul respectiv a expirat;

(ii) una sau mai multe dintre autoritățile competente consideră, pe baza unor factori obiectivi, că există un dezacord;

(b)    în cazul în care în actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) nu a fost prevăzut un termen pentru ajungerea la un acord între autoritățile competente și are loc prima dintre situațiile de mai jos:

(i)una sau mai multe dintre autoritățile competente în cauză consideră, pe baza unor factori obiectivi, că există un dezacord; sau

(ii)au trecut două luni de la data primirii de către o autoritate competentă a unei solicitări din partea altei autorități competente de a lua anumite măsuri pentru a respecta dreptul Uniunii, iar autoritatea căreia i-a fost adresată solicitarea încă nu a adoptat o decizie care să răspundă acestei solicitări.

1b. Președintele analizează dacă Autoritatea ar trebui să acționeze în conformitate cu alineatul (1). În cazul în care intervenția este din inițiativa proprie a Autorității, Autoritatea informează autoritățile competente în cauză cu privire la decizia sa referitoare la intervenție.

În așteptarea deciziei Autorității, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 47 alineatul (3a), în cazul în care pentru actele menționate la articolul 1 alineatul (2) este necesară adoptarea unei decizii comune, toate autoritățile competente implicate în adoptarea deciziei comune amână deciziile lor individuale. În cazul în care autoritatea decide să acționeze, toate autoritățile competente implicate în decizia comună își amână deciziile proprii până la încheierea procedurii prevăzute la alineatele (2) și (3).”;

(c)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care autoritățile competente în cauză nu reușesc să ajungă la un acord în cadrul fazei de conciliere menționate la alineatul (2), Autoritatea poate lua o decizie prin care să solicite autorităților respective să ia anumite măsuri sau să se abțină de la anumite măsuri pentru a soluționa problema, cu scopul de a asigura conformitatea cu dreptul Uniunii. Decizia Autorității este obligatorie pentru autoritățile competente în cauză. Decizia Autorității poate impune autorităților competente obligația de a revoca sau de a modifica o decizie pe care au adoptat-o sau de a face uz de competențele de care dispun în temeiul dreptului relevant al Uniunii.”;

(d)se introduce următorul alineat (3a):

„3a. Autoritatea informează autoritățile competente în cauză cu privire la încheierea procedurilor menționate la alineatele (2) și (3) și, dacă este cazul, cu privire la decizia luată în temeiul alineatului (3).”;

(e)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4. Fără a aduce atingere competențelor care îi revin Comisiei în temeiul articolului 258 din tratat, atunci când o autoritate competentă nu respectă decizia Autorității, prin negarantarea faptului că un participant la piețele financiare respectă cerințele care îi sunt direct aplicabile în temeiul actelor menționate la articolul 1 alineatul (2), Autoritatea poate adopta o decizie individuală adresată unui participant la piețele financiare prin care să-i impună acestuia să ia măsurile necesare pentru a se conforma obligațiilor sale în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv să înceteze o anumită practică.”;

(126)La articolul 22 alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În aceste scopuri, Autoritatea poate face uz de competențele care îi sunt conferite în temeiul prezentului regulament, inclusiv în temeiul articolelor 35 și 35b.”;

(127)Articolul 29 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i) se introduce următoarea literă (aa):

„(aa) emiterea Planului strategic de supraveghere în conformitate cu articolul 29a;”;

(ii) litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) promovarea unui schimb de informații bilateral și multilateral eficace între autoritățile competente, referitor la toate chestiunile relevante, inclusiv securitatea cibernetică și atacurile cibernetice, după caz, respectându-se pe deplin dispozițiile aplicabile în materie de confidențialitate și de protecție a datelor prevăzute de legislația Uniunii în domeniu;”;

(iii) litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) elaborarea de programe de formare sectoriale și transsectoriale, inclusiv cu privire la inovarea tehnologică, facilitarea schimburilor de personal și încurajarea autorităților competente să intensifice utilizarea programelor de detașare și a altor instrumente;”;

la alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„În vederea instituirii unei culturi comune a supravegherii, Autoritatea elaborează și menține la zi un manual al Uniunii în materie de supraveghere privind supravegherea participanților la piețele financiare din Uniune, ținând seama, printre altele, de evoluția practicilor de afaceri și a modelelor de afaceri în rândul participanților la piețele financiare, inclusiv de evoluția datorată inovațiilor tehnologice. Manualul Uniunii în materie de supraveghere prezintă cele mai bune practici de supraveghere și metodele și procesele de înaltă calitate în acest domeniu.”;

(128)se introduce următorul articol 29a:

„Articolul 29a

Planul strategic de supraveghere

1. La data intrării în vigoare a Regulamentului [XXX: a se introduce trimiterea la regulamentul de modificare] și, ulterior, la fiecare trei ani, până la data de 31 martie, Autoritatea emite o recomandare adresată autorităților competente, în care stabilește obiectivele și prioritățile strategice în materie de supraveghere („Planul strategic de supraveghere”), ținând seama de orice contribuții din partea autorităților competente. Autoritatea transmite Planul strategic de supraveghere spre informare Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și îl publică pe site-ul său internet.

Planul strategic de supraveghere identifică prioritățile specifice ale activităților de supraveghere, pentru a promova practici de supraveghere coerente, eficiente și eficace și aplicarea comună, uniformă și consecventă a dreptului Uniunii și pentru a aborda tendințele microprudențiale relevante, riscurile și vulnerabilitățile potențiale identificate în conformitate cu articolul 32.

2. Până la data de 30 septembrie a fiecărui an, fiecare autoritate competentă transmite spre analiză Autorității un proiect de program de lucru anual pentru anul următor și stipulează clar modul în care respectivul proiect de program este aliniat cu Planul strategic de supraveghere.

Proiectul de program de lucru anual conține obiective și priorități specifice pentru activitățile de supraveghere și criterii cantitative și calitative de selecție a participanților la piețele financiare, a practicilor și comportamentelor de piață și a piețelor financiare care vor fi examinate de autoritatea competentă care prezintă proiectul de program de lucru în cursul anului la care se referă programul în cauză.

3. Autoritatea evaluează proiectul de program de lucru anual și, în cazul în care există riscuri semnificative ca prioritățile stabilite în Planul strategic de supraveghere să nu poată fi realizate, Autoritatea adresează o recomandare autorității competente relevante în vederea alinierii programului de lucru anual al autorității competente relevante cu Planul strategic de supraveghere.

Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, autoritățile competente își adoptă programele de lucru anuale ținând seama de aceste recomandări.

4. Până la data de 31 martie a fiecărui an, fiecare autoritate competentă transmite Autorității un raport privind punerea în aplicare a programului de lucru anual.

Raportul include cel puțin următoarele informații:

(a)    o descriere a activităților de supraveghere și a analizelor instituțiilor financiare, ale comportamentelor și practicilor de piață și ale piețelor financiare, precum și ale măsurilor administrative și ale sancțiunilor impuse instituțiilor financiare care se fac răspunzătoare de încălcări ale dreptului Uniunii și ale dreptului național;

(b)    o descriere a activităților desfășurate și care nu au fost prevăzute în programul de lucru anual;

(c)    o prezentare a activităților prevăzute în programul de lucru anual care nu au fost realizate și a obiectivelor programului în cauză care nu au fost atinse, precum și a motivelor pentru care nu s-au efectuat activitățile respective și nu s-au atins obiectivele respective.

5. Autoritatea evaluează rapoartele de punere în aplicare ale autorităților competente. Atunci când există riscuri semnificative ca prioritățile stabilite în Planul strategic de supraveghere să nu fie realizate, Autoritatea adresează o recomandare fiecărei autorități competente în cauză, referitoare la modalitățile de remediere a deficiențelor aferente activităților sale.

Pe baza rapoartelor și a propriilor sale analize ale riscurilor, Autoritatea identifică activitățile autorității competente care sunt esențiale pentru realizarea Planului strategic de supraveghere și, dacă este cazul, efectuează evaluări ale acestor activități în temeiul articolului 30.

6. Autoritatea face publice cele mai bune practici identificate cu ocazia evaluării programelor de lucru anuale.”;

(129)Articolul 30 se modifică după cum urmează:

(a)titlul articolului se înlocuiește cu următorul text:

„Evaluări ale autorităților competente”;

(b)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Autoritatea realizează periodic evaluări ale unor activități sau ale tuturor activităților autorităților competente, pentru a consolida în continuare consecvența rezultatelor supravegherii. În acest scop, Autoritatea elaborează metode pentru a permite evaluarea obiectivă și compararea autorităților competente analizate. Atunci când realizează aceste evaluări, se iau în considerare informațiile existente și evaluările efectuate deja cu privire la autoritatea competentă în cauză, inclusiv toate informațiile furnizate Autorității în conformitate cu articolul 35, precum și orice informații furnizate de părțile interesate.”;

(c)se introduce următorul alineat (1a):

„1a. În sensul prezentului articol, Autoritatea instituie un comitet de evaluare, compus exclusiv din membri ai personalului Autorității. Autoritatea poate delega comitetului de evaluare anumite sarcini sau decizii legate de evaluările autorităților competente.”;

(d)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i) teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Evaluarea cuprinde următoarele elemente, fără a se limita la acestea:”;

(ii) litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) gradul de adecvare a resurselor, nivelul de independență și acordurile de guvernanță ale autorității competente, acordând o atenție deosebită aplicării eficace a actelor Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) și capacității de a răspunde evoluțiilor pieței;”;

(e)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3. Autoritatea elaborează un raport care prezintă rezultatele evaluării. Raportul explică și specifică măsurile ulterioare prevăzute care se impun în urma evaluării. Aceste măsuri ulterioare pot fi adoptate sub forma unor ghiduri și recomandări, astfel cum se prevede la articolul 16, și al unor avize, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (1) litera (a).

În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), autoritățile competente fac tot posibilul pentru a respecta ghidurile și recomandările emise. În cazul în care autoritățile competente nu întreprind acțiuni pentru a da curs măsurilor ulterioare indicate în raport, Autoritatea emite un raport privind măsurile ulterioare.

La elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare sau a proiectelor de standarde de punere în aplicare în conformitate cu articolele 10–15, ori a ghidurilor sau recomandărilor, în conformitate cu articolul 16, Autoritatea ține seama de rezultatul evaluărilor efectuate în conformitate cu prezentul articol, precum și de orice alte informații obținute de către Autoritate în cursul îndeplinirii sarcinilor sale, pentru a asigura convergența practicilor de supraveghere de cea mai înaltă calitate.”;

(f)se introduce următorul alineat (3a):

„3a. Autoritatea prezintă Comisiei un aviz ori de câte ori, având în vedere rezultatul evaluării sau orice alte informații obținute de Autoritate în cursul îndeplinirii atribuțiilor sale, Autoritatea consideră că ar fi necesară o armonizare sporită a normelor aplicabile participanților la piețele financiare sau autorităților competente.”;

(g)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4. Autoritatea dă publicității raportul menționat la alineatul (3), inclusiv orice raport privind măsurile ulterioare, cu excepția cazului în care publicarea ar presupune riscuri la adresa stabilității sistemului financiar. Autoritatea competentă care face obiectul evaluării este invitată să formuleze observații înainte de publicarea raportului. Respectivele observații se dau publicității cu excepția cazului în care publicarea ar presupune riscuri la adresa stabilității sistemului financiar.”;

(130)la articolul 31 se adaugă un nou paragraf:

„În ceea ce privește activitatea autorităților competente menită să faciliteze intrarea pe piață a operatorilor sau a produselor care se bazează pe inovare tehnologică sau de alt tip, Autoritatea promovează convergența în materie de supraveghere, în special prin schimbul de informații și de cele mai bune practici. Autoritatea poate, după caz, să adopte ghiduri sau recomandări în conformitate cu articolul 16.”;

(131)se introduce un nou articol 31a:

„Articolul 31a

Coordonarea privind delegarea și externalizarea activităților, precum și a transferurilor de risc

„1. Autoritatea coordonează în permanență acțiunile de supraveghere ale autorităților competente în vederea promovării convergenței în materie de supraveghere în domeniile delegării și externalizării activităților de către participanții la piețele financiare, precum și în ceea ce privește transferurile de risc efectuate de aceștia, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4).

2. Autoritățile competente notifică Autoritatea atunci când intenționează să efectueze o autorizare sau înregistrare cu privire la un participant la piețele financiare care face obiectul supravegherii din partea autorității competente în cauză, în conformitate cu actele menționate la articolul 1 alineatul (2) și atunci când planul de afaceri al participantului la piețele financiare presupune externalizarea sau delegarea unei părți semnificative a activităților sale sau a oricăreia dintre funcțiile principale ori transferul de risc al unei părți semnificative a activităților sale în țări terțe, pentru a beneficia de pașaportul UE în cursul executării unor activități sau funcții substanțiale în afara teritoriului Uniunii. Notificarea adresată Autorității este suficient de detaliată pentru a permite acesteia să efectueze o evaluare adecvată.

În cazul în care Autoritatea consideră că este necesar să emită un aviz adresat unei autorități competente cu privire la neconformitatea unei autorizări sau înregistrări care i-a fost notificată în temeiul primului paragraf cu dreptul Uniunii sau cu ghidurile, recomandările sau avizele adoptate de către Autoritate, aceasta din urmă informează autoritatea competentă cu privire la acest lucru în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea notificării de către autoritatea competentă respectivă. În acest caz, autoritatea competentă în cauză așteaptă avizul Autorității înainte să efectueze înregistrarea sau autorizarea.

La solicitarea Autorității, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări, autoritatea competentă furnizează informații legate de deciziile sale de a autoriza sau de a înregistra un participant la piețele financiare care face obiectul supravegherii sale în conformitate cu actele menționate la articolul 1 alineatul (2).

Autoritatea emite avizul, fără să aducă atingere eventualelor termene prevăzute de dreptul Uniunii, cel târziu în termen de 2 luni de la primirea notificării în temeiul primului paragraf.

3. Un participant la piețele financiare informează autoritatea competentă cu privire la externalizarea sau delegarea unei părți semnificative a activităților sale sau a oricăreia dintre funcțiile sale principale, precum și cu privire la transferul de risc aferent unei părți semnificative a activităților sale unei alte entități sau propriei sale sucursale stabilite într-o țară terță. Autoritatea competentă în cauză informează semestrial Autoritatea cu privire la astfel de notificări.

Fără a aduce atingere articolului 35, la cererea Autorității, autoritatea competentă furnizează informații legate de acordurile de externalizare, delegare sau transfer de risc încheiate de participanții la piețele financiare.

Autoritatea veghează ca autoritățile competente în cauză să verifice dacă acordurile de externalizare, de delegare sau de transfer de risc menționate la primul paragraf sunt încheiate în conformitate cu dreptul Uniunii și dacă sunt conforme cu ghidurile, recomandările sau avizele emise de Autoritate și nu împiedică efectuarea unei supravegheri eficace de către autoritățile competente și asigurarea respectării lor într-o țară terță.

4. Autoritatea poate emite recomandări autorității competente în cauză, inclusiv recomandări referitoare la evaluarea unei decizii sau retragerea unei autorizații. În cazul în care autoritatea competentă în cauză nu aplică recomandările Autorității în termen de 15 zile lucrătoare, autoritatea competentă precizează motivele, iar Autoritatea dă publicității recomandarea sa, însoțită de motivele respective.”;

(132)se introduce un nou articol 31b:

„Articolul 31b

Funcția de coordonare în ceea ce privește ordinele, tranzacțiile și activitățile cu efecte transfrontaliere semnificative

1. În cazul în care are motive rezonabile să suspecteze că ordinele, tranzacțiile sau orice altă activitate cu efecte transfrontaliere semnificative amenință buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau stabilitatea financiară în Uniune, Autoritatea recomandă autorităților competente ale statelor membre în cauză să inițieze o investigație și le furnizează autorităților competente respective informațiile relevante.

2. În cazul în care are motive rezonabile să suspecteze că ordinele, tranzacțiile sau orice altă activitate cu efecte transfrontaliere semnificative amenință buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau stabilitatea financiară în Uniune, o autoritate competentă informează prompt Autoritatea cu privire la acest lucru și îi furnizează informațiile relevante. Autoritatea poate recomanda autorităților competente din statele membre în care a avut loc activitatea suspectată să ia măsuri după ce a transmis informațiile relevante autorităților competente respective.

3. Pentru a facilita schimbul de informații între Autoritate și autoritățile competente, Autoritatea instituie și menține o unitate de stocare de date concepută în acest scop.”;

(133)la articolul 32 se introduce un nou alineat (2a):

„2a. Cel puțin o dată pe an, Autoritatea analizează dacă este oportun să efectueze evaluările la nivelul Uniunii menționate la articolul 2 și informează Parlamentul European, Consiliul și Comisia cu privire la raționamentul său. În cazul în care se efectuează aceste evaluări la nivelul Uniunii, Autoritatea, dacă consideră că acest lucru este adecvat, divulgă rezultatele evaluării fiecăreia dintre instituțiile financiare participante.

Obligațiile autorităților competente de păstrare a secretului profesional nu împiedică autoritățile competente să publice rezultatele evaluărilor la nivelul Uniunii menționate la alineatul (2) sau să transmită rezultatele respective Autorității în vederea publicării de către Autoritate a rezultatelor evaluărilor efectuate la nivelul Uniunii cu privire la reziliența instituțiilor financiare.”;

(134)Articolul 33 se modifică după cum urmează:

   alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Autoritatea acordă asistență Comisiei în procesul de elaborare a deciziilor în materie de echivalență referitoare la regimurile de reglementare și de supraveghere din țările terțe în urma unei cereri specifice de emitere a unei opinii formulate de Comisie sau în cazul în care Autoritatea are obligația să facă acest lucru în temeiul actelor menționate la articolul 1 alineatul (2).”;

se introduc următoarele alineate (2a), (2b) și (2c):

„2a. Autoritatea monitorizează evoluțiile în materie de reglementare și de supraveghere și practicile de asigurare a respectării legislației, precum și evoluțiile relevante ale pieței din țările terțe cu privire la care Comisia a adoptat decizii în materie de echivalență în temeiul actelor menționate la articolul 1 alineatul (2), pentru a verifica dacă sunt îndeplinite în continuare criteriile pe baza cărora au fost luate deciziile respective, precum și condițiile prevăzute în aceste decizii. Autoritatea ține seama de relevanța pe piață a țărilor terțe respective. Autoritatea transmite Comisiei anual un raport confidențial conținând constatările sale.

Fără a aduce atingere cerințelor specifice prevăzute în actele menționate la articolul 1 alineatul (2) și sub rezerva condițiilor prevăzute la alineatul (1) a doua teză, Autoritatea cooperează în măsura posibilului cu autoritățile competente relevante și, după caz, și cu autoritățile de rezoluție din țările terțe ale căror regimuri de reglementare și de supraveghere au fost recunoscute ca fiind echivalente. Această cooperare se desfășoară pe baza acordurilor administrative încheiate cu autoritățile relevante ale țărilor terțe respective. Atunci când negociază astfel de acorduri administrative, Autoritatea caută să includă dispoziții privind următoarele aspecte:

(a)    mecanismele care i-ar permite Autorității să obțină informații relevante, inclusiv informații privind regimul de reglementare, precum și abordarea în materie de supraveghere, evoluțiile relevante ale pieței, precum și orice schimbări care pot afecta decizia în materie de echivalență;

(b)    în măsura în care acest lucru este necesar pentru asigurarea unei urmăriri adecvate a deciziilor respective, procedurile referitoare la coordonarea activităților de supraveghere, inclusiv, dacă este cazul, efectuarea de inspecții la fața locului.

Autoritatea informează Comisia în cazul în care o autoritate competentă a unei țări terțe refuză să încheie astfel de acorduri administrative sau refuză să coopereze în mod eficient. Comisia ține cont de aceste informații atunci când evaluează deciziile relevante în materie de echivalență.

2b. În cazul în care Autoritatea identifică evoluții în ceea ce privește practicile de reglementare, de supraveghere sau de asigurare a respectării legislației din țările terțe menționate la alineatul (2a) care ar putea avea un impact asupra stabilității financiare a Uniunii sau a unuia sau mai multora dintre statele sale membre, asupra integrității pieței sau a protecției investitorilor ori asupra funcționării pieței interne, Autoritatea informează Comisia cu privire la acest lucru în mod confidențial și fără întârziere.

Anual, Autoritatea prezintă Comisiei un raport confidențial privind evoluțiile în materie de reglementare, de supraveghere, de asigurare a respectării legislației, precum și privind evoluțiile pieței din țările terțe menționate la alineatul (2a), concentrându-se asupra implicațiilor acestora pentru stabilitatea financiară, integritatea pieței, protecția investitorilor sau funcționarea pieței interne.

2c. Autoritățile competente informează în prealabil Autoritatea cu privire la intențiile lor de a încheia orice acorduri administrative cu autoritățile de supraveghere din țările terțe în oricare dintre domeniile reglementate de actele menționate la articolul 1 alineatul (2), inclusiv în ceea ce privește sucursalele entităților din țările terțe. Autoritățile competente furnizează simultan Autorității un proiect al acordurilor prevăzute a fi încheiate.

Autoritatea poate elabora modele de acorduri administrative, cu scopul de a stabili în cadrul Uniunii practici în materie de supraveghere consecvente, eficiente și eficace și de a consolida coordonarea internațională în materie de supraveghere. În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), autoritățile competente fac tot posibilul pentru a respecta aceste modele de acord.

În raportul menționat la articolul 43 alineatul (5), Autoritatea include informații privind acordurile administrative convenite cu autoritățile de supraveghere, cu organizațiile internaționale sau cu administrațiile țărilor terțe, privind asistența acordată de către Autoritate Comisiei la elaborarea deciziilor în materie de echivalență și privind activitatea de monitorizare desfășurată de Autoritate în conformitate cu alineatul (2a).”;

(135)la articolul 34 alineatul (2), ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Articolele 35 și 35b se aplică domeniilor cu privire la care Autoritatea poate emite un aviz.”

(136)Articolul 35 se modifică după cum urmează:

alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„1. La cererea Autorității, autoritățile competente pun la dispoziția Autorității toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor conferite acesteia prin prezentul regulament, cu condiția ca acestea să aibă în mod legal acces la informațiile relevante.

Informațiile furnizate trebuie să fie exacte, complete și transmise în termenul prevăzut de către Autoritate.”

2. Autoritatea poate solicita, de asemenea, ca informațiile să-i fie transmise la intervale regulate și într-un format specificat sau prin utilizarea unor șabloane comparabile aprobate de aceasta. Astfel de solicitări se introduc, în măsura posibilului, utilizând formatele comune de raportare.

3. La cererea justificată corespunzător a unei autorități competente, Autoritatea poate furniza orice informații necesare pentru a permite autorității competente să își îndeplinească atribuțiile, cu respectarea obligațiilor privind secretul profesional prevăzute în legislația sectorială și la articolul 70.”;

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5. În cazul în care informațiile solicitate în conformitate cu alineatul (1) nu sunt disponibile sau nu sunt puse la dispoziție de către autoritățile competente în termenul stabilit de către Autoritate, Autoritatea poate adresa o cerere bine întemeiată și motivată oricăreia dintre următoarele entități:

(a) altor autorități de supraveghere cu competențe în materie de supraveghere;

(b) ministerului de finanțe din statul membru în cauză în cazul în care acesta are la dispoziția sa informații prudențiale;

(c) băncii centrale naționale sau biroului de statistică din statul membru în cauză;

(d) biroului de statistică din statul membru în cauză.

La solicitarea acesteia, autoritățile competente sprijină Autoritatea în procesul de colectare a informațiilor.”;

alineatele (6) și (7) se elimină;

(137)Se introduc articolele 35a–35h după cum urmează:

„Articolul 35a

Exercitarea competențelor menționate la articolul 35b

Competențele conferite Autorității, oricărui funcționar al acesteia sau oricărei alte persoane autorizate de Autoritate în conformitate cu articolul 35b nu se utilizează pentru a solicita publicarea unor informații sau a unor documente care fac obiectul unui privilegiu juridic profesional.

Articolul 35b

Cereri de informații adresate participanților la piețele financiare

1. În cazul în care informațiile solicitate în conformitate cu articolul 35 alineatul (1) sau alineatul (5) nu sunt disponibile sau nu sunt puse la dispoziție în termenul stabilit de către Autoritate, aceasta poate, printr-o simplă cerere sau printr-o decizie, să ceară participanților la piețele financiare relevanți să furnizeze toate informațiile necesare pentru a permite Autorității să își îndeplinească atribuțiile în temeiul prezentului regulament.

2. Orice cerere simplă de informații menționată la alineatul (1):

(a)    face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii;

(b)    menționează scopul cererii;

(c)    precizează informațiile solicitate;

(d)    cuprinde un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e)    include o mențiune conform căreia persoana de la care se solicită informațiile nu este obligată să furnizeze informațiile, dar, în cazul unui răspuns voluntar la cerere, informațiile furnizate nu trebuie să fie incorecte sau să inducă în eroare;

(f)    indică amenda care urmează să fie aplicată în conformitate cu articolul 35c în cazul în care informațiile furnizate sunt incorecte sau induc în eroare.”

3. Atunci când solicită furnizarea de informații prin intermediul unei decizii, Autoritatea:

(a)    face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii;

(b)    menționează scopul cererii;

(c)    precizează informațiile solicitate;

(d)    stabilește un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e)    indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 35d aplicabile în cazul în care informațiile solicitate sunt furnizate incomplet;

(f)    indică amenda prevăzută la articolul 35c în cazul în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare;

(g)    menționează dreptul de a contesta decizia în fața comisiei de apel și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu articolele 60 și 61.

4. Participanții la piețele financiare relevanți sau reprezentanții acestora și, în cazul persoanelor juridice sau al asociațiilor fără personalitate juridică, persoanele autorizate prin lege sau prin statut să le reprezinte, furnizează informațiile solicitate. Avocații autorizați în mod corespunzător să acționeze pot furniza informațiile în numele clienților lor. Aceștia din urmă au în continuare întreaga responsabilitate în cazul în care informațiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau induc în eroare.

5. Autoritatea transmite fără întârziere o copie a cererii simple sau a deciziei sale autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia este domiciliat sau stabilit participantul la piețele financiare vizat de cererea de informații.

6. Autoritatea poate utiliza informațiile confidențiale primite în conformitate cu prezentul articol exclusiv în scopul îndeplinirii atribuțiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament.”;

Articolul 35c

Norme procedurale pentru impunerea de amenzi

1. Atunci când, în îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, Autoritatea constată că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui o încălcare în sensul articolului 35d alineatul (1), Autoritatea numește un agent de investigații independent dintre membrii personalului său pentru a cerceta chestiunea respectivă. Agentul numit nu poate să fie sau să fi fost implicat, direct sau indirect, în supravegherea directă sau indirectă a participanților la piețele financiare în cauză și își îndeplinește funcțiile independent de consiliul supraveghetorilor.

2. Agentul de investigații menționat la alineatul (1) cercetează presupusele încălcări, ținând seama de orice observații transmise de persoanele care fac obiectul investigațiilor și prezintă consiliului supraveghetorilor un dosar complet cuprinzând constatările sale.

3. Pentru a-și îndeplini sarcinile, agentul de investigații are competența de a solicita informații în conformitate cu articolul 35b.

4. În îndeplinirea sarcinilor sale, agentul de investigații are acces la toate documentele și informațiile colectate de Autoritate în cadrul activităților sale de supraveghere.

5. După încheierea investigației sale și înainte de a înainta consiliului supraveghetorilor dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații le oferă persoanelor care fac obiectul investigațiilor posibilitatea de a fi ascultate pe tema aspectelor cercetate. Agentul de investigații își întemeiază constatările numai pe fapte cu privire la care persoanele vizate au avut ocazia să formuleze observații.

6. Drepturile la apărare ale persoanelor care fac obiectul investigațiilor sunt pe deplin respectate pe parcursul investigațiilor efectuate în temeiul prezentului articol.

7. Atunci când înaintează consiliului supraveghetorilor dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații transmite o notificare persoanelor care fac obiectul investigațiilor. Persoanele care fac obiectul investigațiilor au drept de acces la dosar, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informațiilor confidențiale care afectează părți terțe.

8. Pe baza dosarului cuprinzând constatările agentului de investigații și după ascultarea persoanelor care fac obiectul investigațiilor în conformitate cu articolul 35f, dacă persoanele vizate solicită acest lucru, Autoritatea decide dacă una sau mai multe dintre încălcările menționate la articolul 35d alineatul (1) au fost săvârșite de persoanele care fac obiectul investigațiilor și, în acest caz, ia o măsură în conformitate cu articolul respectiv.

9. Agentul de investigații nu participă la deliberările consiliului supraveghetorilor și nu intervine în niciun fel în procesul decizional din cadrul consiliului supraveghetorilor.

10. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 75a în care precizează normele de procedură pentru exercitarea competenței de a aplica amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, inclusiv norme privind următoarele aspecte:

(a) dreptul la apărare,

(b) dispozițiile temporale,

(c) dispozițiile care precizează modul de colectare a amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu,

(d) dispozițiile privind termenele de prescripție pentru impunerea și executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu.

11. Autoritatea sesizează autoritățile naționale de resort în vederea urmăririi penale atunci când, în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament, constată că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui infracțiuni. În plus, Autoritatea se abține de la aplicarea unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o achitare sau o condamnare prealabilă în temeiul unor fapte identice sau al unor fapte în esență identice a dobândit autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.

Articolul 35d

Amenzi

1. Autoritatea adoptă o decizie de aplicare a unei amenzi în cazul în care constată că un participant la piețele financiare nu a furnizat, în mod intenționat sau din neglijență, informații în urma unei decizii de solicitare de informații în temeiul articolului 35b alineatul (3) sau a furnizat informații incomplete, incorecte sau care induc în eroare ca răspuns la o simplă solicitare de informații sau la o decizie emisă în temeiul articolului 35b alineatul (2).

2. Cuantumul de bază al amenzii menționate la alineatul (1) se ridică la cel puțin 50 000 EUR și nu poate depăși 200 000 EUR.

3. În vederea stabilirii cuantumului de bază al amenzii prevăzute la alineatul (2), Autoritatea ține seama de cifra de afaceri anuală a participantului la piețele financiare în cauză pentru exercițiul financiar precedent și acest cuantum trebuie să fie:

(a) la limita inferioară a intervalului pentru entitățile cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane EUR;

(b) la mijlocul intervalului pentru entitățile cu o cifră de afaceri anuală cuprinsă între 10 milioane EUR și 50 de milioane EUR;

(c) la limita superioară a intervalului pentru entitățile cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 50 de milioane EUR.

Cuantumurile de bază definite în limitele prevăzute la alineatul (2) se ajustează, dacă este cazul, ținându-se seama de circumstanțe agravante sau atenuante, în conformitate cu coeficienții relevanți menționați la alineatul (5).

Coeficienții agravanți relevanți se aplică unul câte unul la cuantumul de bază. În cazul în care sunt aplicabili mai mulți coeficienți agravanți, diferența dintre cuantumul de bază și cuantumul care rezultă în urma aplicării fiecărui coeficient agravant în parte se adaugă la cuantumul de bază.

Coeficienții atenuanți relevanți se aplică unul câte unul la cuantumul de bază. În cazul în care sunt aplicabili mai mulți coeficienți atenuanți, diferența dintre cuantumul de bază și cuantumul care rezultă în urma aplicării fiecărui coeficient atenuant în parte se scade din cuantumul de bază.

4. Următorii coeficienți de ajustare se aplică în mod cumulativ la cuantumul de bază menționat la alineatul (2), pe baza următoarelor elemente:

(a)    coeficienții de ajustare legați de circumstanțele agravante sunt după cum urmează:

(i) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită în mod repetat, se aplică un coeficient suplimentar de 1,1 de fiecare dată când se repetă încălcarea;

(ii) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită pe o perioadă mai mare de șase luni, se aplică un coeficient de 1,5;

(iii) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită în mod intenționat, se aplică un coeficient de 2;

(iv) în cazul în care nu s-a luat nicio măsură corectoare după ce s-a identificat încălcarea, se aplică un coeficient de 1,7;

(v) în cazul în care personalul de conducere de nivel superior al participantului la piețele financiare nu a cooperat cu Autoritatea, se aplică un coeficient de 1,5.

(b)    coeficienții de ajustare legați de circumstanțele atenuante sunt după cum urmează:

(i) în cazul în care încălcarea a fost săvârșită pe o perioadă mai mică de zece zile lucrătoare, se aplică un coeficient de 0,9;

(ii) în cazul în care personalul de conducere de nivel superior al participantului la piețele financiare poate demonstra că a luat toate măsurile necesare pentru a împiedica neconformitatea cu o cerere transmisă în temeiul articolului 35 alineatul (6a), se aplică un coeficient de 0,7;

(iii) în cazul în care participantul la piețele financiare a adus încălcarea la cunoștința Autorității în mod prompt, eficace și complet, se aplică un coeficient de 0,4;

(iv) în cazul în care participantul la piețele financiare a luat în mod voluntar măsuri pentru a se asigura că pe viitor nu mai pot fi săvârșite încălcări similare, se aplică un coeficient de 0,6.

5. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatele (2) și (3), cuantumul total al amenzii nu trebuie să depășească 20 % din cifra de afaceri anuală a participantului la piețele financiare în cauză în cursul exercițiului financiar precedent, cu excepția cazului în care participantul la piețele financiare a obținut în mod direct sau indirect un beneficiu financiar de pe urma încălcării. În acest caz, cuantumul total al amenzii trebuie să fie cel puțin egal cu respectivul beneficiu financiar.

Articolul 35e

Penalități cu titlu cominatoriu

1. Autoritatea adoptă decizii de impunere a unei penalități cu titlu cominatoriu pentru a-i obliga pe participanții la piețele financiare menționați la articolul 35b alineatul (1) să furnizeze informațiile solicitate printr-o decizie în conformitate cu articolul 35b alineatul (3).

2. Penalitățile cu titlu cominatoriu trebuie să fie eficace și proporționale. Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică zilnic până când participantul la piețele financiare în cauză se conformează deciziei relevante menționate la alineatul (1).

3. Fără a aduce atingere alineatului (2), cuantumul penalităților cu titlu cominatoriu este de 3 % din cifra de afaceri medie zilnică a participantului la piețele financiare în cursul exercițiului financiar precedent. Acesta se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalităților cu titlu cominatoriu.

4. Penalitățile cu titlu cominatoriu pot fi impuse pentru o perioadă de maximum șase luni de la data comunicării deciziei Autorității.

Articolul 35f

Dreptul de a fi ascultat

1. Înainte de a lua o decizie de impunere a unei amenzi și a unor penalități cu titlu cominatoriu în temeiul articolelor 35d și 35e, Autoritatea îi oferă participantului la piețele financiare vizat de solicitarea de informații posibilitatea de a fi ascultat.

Autoritatea își întemeiază deciziile numai pe constatările cu privire la care participanții la piețele financiare în cauză au avut posibilitatea să formuleze observații.

2. Drepturile la apărare ale participantului la piețele financiare menționat la alineatul (1) sunt pe deplin garantate pe durata procedurii. Participantul la piețele financiare are drept de acces la dosarul întocmit de Autoritate, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se extinde la informațiile confidențiale sau la documentele pregătitoare interne ale Autorității.

Articolul 35g

Publicarea, natura, executarea și alocarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

1. Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 35d și 35e sunt de natură administrativă și sunt executorii.

2. Executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu este reglementată de normele de procedură aflate în vigoare în statul membru pe teritoriul căruia are loc executarea. Ordinul de executare se anexează deciziei prin care se impune o amendă sau o penalitate cu titlu cominatoriu, fără a fi necesară nicio altă formalitate în afară de verificarea autenticității deciziei de către o autoritate pe care fiecare stat membru o desemnează în acest scop și o aduce la cunoștința Autorității și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

3. În cazul în care formalitățile menționate la alineatul (2) au fost îndeplinite la cererea părții interesate, aceasta poate începe executarea în conformitate cu dreptul intern, sesizând direct organul competent.

4. Executarea amenzii sau a penalității cu titlu cominatoriu poate fi suspendată numai în temeiul unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea, plângerile privind executarea neregulamentară a amenzii sau a penalității cu titlu cominatoriu sunt de competența instanțelor statului membru în cauză.

5. Autoritatea face publice toate amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 35d și 35e, cu excepția cazurilor în care publicarea lor ar perturba grav piețele financiare sau ar aduce un prejudiciu disproporționat părților implicate.

6. Cuantumurile amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii Europene.

Articolul 35h

Controlul Curții de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competență nelimitată de a exercita controlul judiciar asupra deciziilor prin care Autoritatea impune o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate anula, reduce sau mări amenda sau penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate de către Autoritate.”;

(138)La articolul 36 alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„La primirea unui avertisment sau a unei recomandări din partea CERS, adresată unei autorități competente, Autoritatea face uz, după caz, de competențele care îi sunt conferite prin prezentul regulament pentru a garanta că avertismentului sau recomandării i se dă curs în timp util.”

(139)Articolul 37 se modifică după cum urmează:

(a)    la alineatul (4) primul paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Membrii Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor au un mandat de patru ani, după care are loc o nouă procedură de selecție.”;

(b)    la alineatul (5) se adaugă următoarele paragrafe:

„În cazul în care membrii Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor nu reușesc să ajungă la un aviz comun sau la o recomandare comună, membrii reprezentând un grup de părți interesate au permisiunea de a emite un aviz separat sau o recomandare separată.

Grupul părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, Grupul părților interesate din domeniul bancar, Grupul părților interesate din domeniul asigurărilor și reasigurărilor și Grupul părților interesate din domeniul pensiilor ocupaționale pot emite avize și recomandări comune privind aspecte legate de activitatea desfășurată de autoritățile europene de supraveghere în temeiul articolului 56 din prezentul regulament cu privire la poziții comune și acte comune.”;

(140)Articolul 39 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 39

Procedura decizională

„1. Autoritatea acționează în conformitate cu alineatele (2)-(6) atunci când adoptă deciziile prevăzute în prezentul regulament, cu excepția deciziilor adoptate în conformitate cu articolele 35b, 35d și 35e.

2. Autoritatea informează orice destinatar al unei decizii cu privire la intenția sa de a adopta decizia respectivă, fixând un termen-limită în care destinatarul își poate exprima părerea cu privire la obiectul deciziei, ținând seama pe deplin de urgența, complexitatea și consecințele potențiale ale acesteia. Dispoziția prevăzută în prima teză se aplică mutatis mutandis recomandărilor menționate la articolul 17 alineatul (3).

3. Deciziile Autorității menționează motivele pe care se bazează.

4. Destinatarii deciziilor Autorității sunt informați cu privire la căile de atac disponibile în temeiul prezentului regulament.

5. Atunci când Autoritatea a luat o decizie în temeiul articolului 18 alineatul (3) sau alineatul (4), aceasta reexaminează periodic respectiva decizie.

6. Adoptarea deciziilor luate de Autoritate în temeiul articolului 17, 18 sau 19 se face publică. Prin această publicare, se menționează identitatea autorității competente sau a participantului la piețele financiare în cauză, precum și conținutul principal al deciziei, cu excepția cazului în care o astfel de publicare este în conflict cu interesul legitim al participanților la piețele financiare sau cu protecția secretelor lor de afaceri ori ar putea periclita grav buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau stabilitatea întregului sistem financiar al Uniunii sau a unei părți a acestuia.”;

(141)Articolul 40 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    se introduce următoarea literă (aa):

„(aa) membrii cu normă întreagă ai comitetului executiv menționat la articolul 45 alineatul (1), fără drept de vot;”;

   la alineatul (6), se elimină al doilea paragraf;

se adaugă următorul alineat (7):

„7. Dacă autoritatea publică națională menționată la alineatul (1) litera (b) nu este responsabilă cu asigurarea respectării normelor de protecție a consumatorului, membrul consiliului supraveghetorilor menționat la litera respectivă poate decide să invite un reprezentant al autorității responsabile cu protecția consumatorului din statul membru respectiv, care nu va avea drept de vot. În cazul în care, într-un stat membru, protecția consumatorului este responsabilitatea mai multor autorități, autoritățile respective convin asupra unui reprezentant comun.”;

(142)Articolul 41 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 41

Comitete interne

(143)„Consiliul supraveghetorilor poate înființa comitete interne pentru sarcinile specifice atribuite acestuia. Consiliul supraveghetorilor poate prevedea delegarea anumitor sarcini și decizii clar definite către comitetele interne, către comitetul executiv sau către președinte.”

(144)la articolul 42, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În exercitarea atribuțiilor care le sunt conferite în temeiul prezentului regulament, membrii cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor, precum și membrii cu drept de vot specifici și permanenți ai sesiunii executive pentru CCP acționează în mod independent și obiectiv, în interesul exclusiv al Uniunii în ansamblul său și nu solicită, nici nu acceptă instrucțiuni din partea instituțiilor sau a organelor Uniunii, din partea oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărei alte entități publice sau private.”;

(145)Articolul 43 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„Consiliul supraveghetorilor îndrumă activitatea Autorității.

Acesta adoptă avizele, recomandările, ghidurile și deciziile Autorității și emite opiniile menționate la capitolul II, cu excepția sarcinilor și competențelor pentru care este responsabilă sesiunea executivă pentru CPC, în temeiul articolului 44b, și comitetul executiv, în temeiul articolului 47. Consiliul supraveghetorilor acționează în baza unei propuneri a comitetului executiv.”;

alineatele (2) și (3) se elimină;

la alineatul (4), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Consiliul supraveghetorilor adoptă, înainte de data de 30 septembrie a fiecărui an, pe baza unei propuneri a comitetului executiv, programul de lucru al Autorității pentru anul următor și îl transmite spre informare Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.”;

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5. La propunerea comitetului executiv, consiliul supraveghetorilor adoptă raportul anual privind activitățile Autorității, inclusiv privind îndeplinirea sarcinilor președintelui, pe baza proiectului de raport menționat la articolul 53 alineatul (7), și îl transmite până la data de 15 iunie a fiecărui an Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Comitetului Economic și Social European. Raportul se publică.”;

alineatul (8) se elimină.

(146)Articolul 44 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) paragraful al doilea, se adaugă următoarea teză:

„Membrii cu normă întreagă ai comitetului executiv și președintele nu votează cu privire la aceste decizii.”;    

la alineatul (1), se elimină al treilea și al patrulea paragraf.

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4. Membrii fără drept de vot și observatorii nu participă la nicio discuție din cadrul consiliului supraveghetorilor referitoare la instituțiile financiare individuale, cu excepția cazului în care se prevede altfel la articolul 75 alineatul (3) sau în actele menționate la articolul 1 alineatul (2).”;

Primul paragraf nu se aplică președintelui, membrilor care sunt și membri ai comitetului executiv și reprezentantului Băncii Centrale Europene desemnat de Consiliul de supraveghere al acesteia.”;

(147)în capitolul III, titlul secțiunii 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Comitetul executiv”;

(148)Articolul 45 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 45

Componență

„1. Comitetul executiv este format din președinte și din cinci membri cu normă întreagă. Președintele atribuie sarcini de politică și administrative clar definite fiecăruia dintre membrii cu normă întreagă. Unuia dintre membrii cu normă întreagă i se încredințează responsabilități pentru chestiunile bugetare și pentru aspectele legate de programul de lucru al Autorității („membrul responsabil”). Unul dintre membrii cu normă întreagă îndeplinește funcția de vicepreședinte și preia atribuțiile președintelui în absența acestuia sau atunci când acesta este împiedicat să le îndeplinească din motive rezonabile, în conformitate cu prezentul regulament. Șeful sesiunii executive pentru CPC participă în calitate de observator la toate reuniunile comitetului executiv.

2. Membrii cu normă întreagă sunt selectați pe criterii de merit, competențe, cunoaștere a participanților la piețele financiare și a piețelor și experiență relevantă în domeniul supravegherii și al reglementării financiare. Membrii cu normă întreagă trebuie să aibă o vastă experiență de conducere. Selecția se face pe baza unui apel deschis pentru candidaturi, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după care Comisia întocmește o listă scurtă de candidați calificați.

Comisia transmite lista scurtă spre aprobare Parlamentului European. După aprobarea listei scurte, Consiliul adoptă o decizie prin care îi numește pe membrii cu normă întreagă ai comitetului executiv, inclusiv pe membrul responsabil. Componența comitetului executiv este echilibrată și proporțională și reflectă Uniunea în ansamblu.

3. În cazul în care un membru cu normă întreagă al comitetului executiv nu mai îndeplinește condițiile menționate la articolul 46 sau se constată că a comis o abatere gravă, Consiliul poate, pe baza unei propuneri din partea Comisiei aprobată de Parlamentul European, să adopte o decizie pentru a-l demite din funcție.

4. Mandatul membrilor cu normă întreagă este de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată. În cursul perioadei de nouă luni care precedă încheierea mandatului de cinci ani al membrului cu normă întreagă, consiliul supraveghetorilor evaluează:

(a) rezultatele obținute în primul mandat și modul în care acestea au fost obținute;

(b) sarcinile și obligațiile Autorității în anii următori.

Ținând seama de evaluare, Comisia transmite lista membrilor cu normă întreagă Consiliului în vederea reînnoirii acesteia. Pe baza acestei liste și ținând seama de evaluare, Consiliul poate să prelungească mandatul membrilor cu normă întreagă.”;

(149)se introduce următorul articol 45a:

„Articolul 45a

Luarea deciziilor

1. Deciziile comitetului executiv se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor săi. Fiecare membru dispune de un singur vot. În caz de paritate a voturilor, votul președintelui este decisiv.

2. Reprezentantul Comisiei participă la reuniunile comitetului executiv fără a avea drept de vot, cu excepția aspectelor menționate la articolul 63.

3. Comitetul executiv își adoptă propriul regulament de procedură și îl face public.

4. Întrunirile comitetului executiv sunt convocate de președinte din proprie inițiativă sau la cererea unuia dintre membrii săi și sunt prezidate de președinte.

Comitetul executiv se întrunește înaintea fiecărei reuniuni a consiliului supraveghetorilor și ori de câte ori consideră necesar. Comitetul executiv se întrunește cel puțin de cinci ori pe an.

5. Membrii comitetului executiv pot, sub rezerva regulamentului de procedură, să fie asistați de consultanți sau de experți. Participanții fără drept de vot nu participă la discuțiile din cadrul comitetului executiv referitoare la participanții individuali la piețele financiare.”;

(150)se introduce următorul articol 45b:

„Articolul 45b

Comitete interne

Comitetul executiv poate înființa comitete interne pentru sarcinile specifice care îi sunt atribuite.”;

(151)Articolul 46 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 46

Independență

„Membrii comitetului executiv acționează în mod independent și obiectiv, în interesul exclusiv al Uniunii în ansamblul său, nu solicită și nu primesc instrucțiuni din partea instituțiilor sau a organelor Uniunii, din partea oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărui alt organism public sau privat.

Nici statele membre, nici instituțiile sau organismele Uniunii și niciun alt organism public sau privat nu încearcă să-i influențeze pe membrii comitetului executiv în exercitarea sarcinilor lor.”;

(152)Articolul 47 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 47

Atribuții

„1. Comitetul executiv se asigură că Autoritatea își duce la îndeplinire misiunea și își exercită atribuțiile care îi revin în conformitate cu prezentul regulament. Comitetul executiv ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea instrucțiunilor administrative interne și publicarea înștiințărilor, pentru a asigura funcționarea Autorității în conformitate cu prezentul regulament.

2. Comitetul executiv propune spre adoptarea consiliului supraveghetorilor un program de lucru anual și multianual care include o secțiune referitoare la chestiuni legate de CPC.

3. Comitetul executiv își exercită competențele bugetare în conformitate cu articolele 63 și 64.

În sensul articolelor 17, 19, 22, 29a, 30, 31a, 32 și 35b-35h, comitetul executiv este competent să acționeze și să ia decizii, mai puțin în ceea ce privește chestiunile legate de CPC, pentru care este competentă sesiunea executivă pentru CPC. Comitetul executiv informează consiliul supraveghetorilor în legătură cu deciziile pe care le adoptă.

3a. Comitetul executiv examinează, emite un aviz și formulează o propunere privind toate aspectele care urmează să fie decise de consiliul supraveghetorilor.

4. Comitetul executiv examinează și pregătește deciziile supuse spre adoptare consiliului supraveghetorilor în toate domeniile în care actele menționate la articolul 1 alineatul (2) au atribuit Autorității atribuții de autorizare sau de supraveghere și competențe corespunzătoare.4. Comitetul executiv adoptă planul privind politica de personal a Autorității și, în temeiul articolului 68 alineatul (2), măsurile de punere în aplicare necesare ale Statutului funcționarilor Comunităților Europene (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”).

5. Comitetul executiv adoptă dispozițiile speciale privind dreptul de acces la documentele Autorității, în conformitate cu articolul 72.

6. Comitetul executiv propune un raport anual referitor la activitățile Autorității, inclusiv la sarcinile președintelui, pe baza proiectului de raport menționat la articolul 53 alineatul (7) și îl prezintă consiliului supraveghetorilor spre aprobare.

7. Comitetul executiv numește și revocă membrii comisiei de apel, în conformitate cu articolul 58 alineatele (3) și (5).

8. Membrii comitetului executiv fac publice toate reuniunile organizate și ospitalitatea de care au beneficiat. Cheltuielile fac obiectul unor înregistrări publice, în conformitate cu Statutul funcționarilor.

9. Membrul responsabil are următoarele sarcini:

(a) să pună în aplicare programul anual de lucru al Autorității sub îndrumarea consiliului supraveghetorilor și al sesiunii executive pentru CPC pentru sarcinile și competențele menționate la articolul 44b alineatul (1), și sub controlul comitetului executiv;

(b) să ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea instrucțiunilor administrative interne și publicarea înștiințărilor, pentru a asigura funcționarea Autorității în conformitate cu prezentul regulament;

(c) să elaboreze un program de lucru multianual, astfel cum se menționează la alineatul (2);

(d) să elaboreze un program de lucru până la data de 30 iunie a fiecărui an pentru anul următor, astfel cum se menționează la articolul 47 alineatul (2);

(e) să elaboreze un proiect preliminar de buget al Autorității în temeiul articolului 63 și să execute bugetul Autorității în temeiul articolului 64;

(f) să pregătească un proiect de raport anual care să conțină o secțiune privind activitățile de reglementare și de supraveghere ale Autorității și o secțiune privind aspectele financiare și administrative;

(g) să exercite competențele stabilite la articolul 68 cu privire la personalul Autorității și să gestioneze chestiunile legate de personal.

Cu toate acestea, în ceea ce privește secțiunea referitoare la chestiunile legate de CPC, astfel cum sunt menționate la alineatul (2), sesiunea executivă pentru CPC îndeplinește sarcinile menționate la literele (c) și (d) de la primul paragraf.

În ceea ce privește proiectul de raport anual menționat la primul paragraf litera (f), sesiunea executivă pentru CPC îndeplinește sarcinile menționate la litera respectivă cu privire la chestiunile legate de CPC.

”;

(153)Titlul secțiunii III din capitolul III se înlocuiește cu următorul titlu:

„Președintele, șeful sesiunii executive pentru CPC și directorii sesiunii executive pentru CPC”;

(154)Articolul 48 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Președintele este responsabil cu pregătirea lucrărilor consiliului supraveghetorilor și prezidează întrunirile consiliului supraveghetorilor și ale comitetului executiv.”;

   alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Președintele este selectat pe criterii de merit, competențe, cunoașterea participanților la piețele financiare și a piețelor și experiență în domeniul supravegherii și al reglementării financiare, în urma unei apel deschis pentru candidaturi care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia prezintă Parlamentului European spre aprobare o listă scurtă de candidați pentru funcția de președinte. După aprobarea listei scurte, Consiliul adoptă o decizie de numire a președintelui.

„În cazul în care președintele nu mai îndeplinește condițiile menționate la articolul 49 sau se constată că a comis o abatere gravă, Consiliul poate, pe baza unei propuneri din partea Comisiei aprobată de Parlamentul European, să adopte o decizie pentru a-l demite din funcție.”;

la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Consiliul, la propunerea Comisiei și ținând seama de evaluare, poate prelungi durata mandatului președintelui o singură dată.”;

alineatul (5) se elimină;

(155)se introduce următorul articol 49a:

„Articolul 49a

Cheltuieli

„Președintele face publice toate reuniunile organizate și ospitalitatea de care a beneficiat. Cheltuielile fac obiectul unor înregistrări publice, în conformitate cu Statutul funcționarilor.”;

(156)Articolele 51, 52 și 53 se elimină;

(157)Articolul 54 se modifică după cum urmează:

(a)la articolul 54 alineatul (2) se adaugă următoarea liniuță:

„— probleme legate de protecția consumatorilor și a investitorilor”;

(b)la alineatul (2), a cincea liniuță se elimină;

(c)se introduce următorul alineat (2a):

„2a.    Comitetul mixt funcționează ca un forum în cadrul căruia Autoritatea cooperează cu Autoritatea Bancară Europeană și cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale în chestiuni legate de interacțiunea dintre sarcinile Autorității și ale Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale și sarcinile specifice menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 conferite Autorității Bancare Europene.”;

(158)la articolul 55, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Un membru al comitetului executiv, reprezentantul Comisiei și CERS sunt invitați în calitate de observatori la întrunirile Comitetului comun, precum și ale oricăror subcomitete menționate la articolul 57.”;

(159)Articolul 58 se modifică după cum urmează:

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3. Doi membri ai comisiei de apel și doi supleanți sunt numiți de către comitetul executiv al Autorității, fiind aleși de pe o listă scurtă propusă de Comisie, întocmită în urma unei invitații publice de manifestare a interesului publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, și după consultarea consiliului supraveghetorilor.”;

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5. Un membru al comisiei de apel care a fost numit de comitetul executiv al Autorității nu poate fi revocat pe durata mandatului decât în cazul în care s-a făcut vinovat de o abatere gravă, iar comitetul executiv, după ce a consultat consiliul supraveghetorilor, a adoptat o decizie în acest sens.”;

(160)la articolul 59, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Membrii comisiei de apel sunt independenți în luarea deciziilor. Aceștia nu sunt constrânși să respecte nicio instrucțiune și nu îndeplinesc alte atribuții în raport cu Autoritatea, comitetul executiv sau consiliul supraveghetorilor.”;

(161)la articolul 60, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv autoritățile competente, poate contesta o decizie a Autorității menționată la articolele 17, 18, 19 și 35 și orice altă decizie adoptată de Autoritate în conformitate cu actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) care este adresată persoanei respective, precum și o decizie care, deși adresată unei alte persoane, privește direct și personal persoana în cauză.”;

(162)Articolul 62 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Veniturile Autorității constau, fără a aduce atingere celorlalte tipuri de venituri, din orice combinație între următoarele:

(a) o contribuție de echilibrare din partea Uniunii, înregistrată în bugetul general al Uniunii (secțiunea Comisiei), care nu trebuie să depășească 40 % din veniturile estimate ale Autorității;

(b) contribuții anuale din partea instituțiilor financiare, pe baza cheltuielilor anuale estimate legate de activitățile prevăzute de prezentul regulament și de actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) pentru fiecare categorie de participanți în domeniul de competență al Autorității;

(c) orice taxe plătite Autorității în cazurile specificate de instrumentele aplicabile ale dreptului Uniunii;

(d) orice contribuție voluntară din partea statelor membre sau a observatorilor;

(e) tarife pentru publicații, activități de formare și orice alt serviciu solicitat de autoritățile competente.”;

(b)se adaugă alineatele (5) și (6) după cum urmează:

„5. Contribuțiile anuale menționate la alineatul (1) litera (b) se colectează în fiecare an de la instituțiile financiare individuale de către autoritățile desemnate de fiecare stat membru. Până la data de 31 martie a fiecărui exercițiu financiar, fiecare stat membru plătește Autorității cuantumul pe care este obligat să îl colecteze în conformitate cu criteriile prevăzute în actul delegat menționat la articolul 62a.

6. Nu sunt acceptate contribuții voluntare din partea statelor membre și a observatorilor, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (d), dacă acceptarea acestora ar pune sub semnul întrebării independența și imparțialitatea Autorității.”;

(163)se introduce următorul articol 62a:

„Articolul 62a

Acte delegate privind calcularea contribuțiilor anuale din partea instituțiilor financiare

Comisia este împuternicită, în conformitate cu articolul 75a, să adopte acte delegate care stabilesc modul de calcul al contribuțiilor anuale din partea instituțiilor financiare individuale menționate la articolul 62 litera (e), precizând următoarele:

(a) o metodologie prin care să se aloce cheltuielile estimate diferitelor categorii de instituții financiare ca bază pentru determinarea ponderii contribuțiilor care trebuie efectuate de către instituțiile financiare din fiecare categorie;

(b) criterii adecvate și obiective de stabilire a contribuțiilor anuale datorate de instituțiile financiare individuale care intră în sfera de aplicare a actelor Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2), în funcție de dimensiunea acestora, astfel încât să se reflecte aproximativ importanța lor pe piață.

Criteriile menționate la primul paragraf litera (b) pot stabili fie praguri de minimis sub care nu se datorează nicio contribuție, fie contribuții minime sub care nu se pot situa contribuțiile.”;

(164)Articolul 63 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 63

Întocmirea bugetului

1. În fiecare an, membrul responsabil întocmește un proiect provizoriu de document unic de programare al Autorității pentru următoarele trei exerciții financiare, care prezintă estimarea veniturilor și a cheltuielilor, precum și informații privind personalul, pe baza programării anuale și multianuale și îl înaintează comitetului executiv și consiliului supraveghetorilor, împreună cu schema de personal.

Cheltuielile ESMA și taxele legate de atribuțiile și competențele menționate la articolul 44b alineatul (1) sunt identificabile în mod separat în situația estimărilor de venituri și cheltuieli menționată la primul paragraf. Înaintea adoptării situației estimărilor, proiectul pregătit de membrul responsabil referitor la aceste cheltuieli și taxe se aprobă de către sesiunea executivă pentru CPC.

Conturile anuale ale ESMA întocmite și publicate în conformitate cu articolul 64 alineatul (6) includ veniturile și cheltuielile legate de atribuțiile menționate la articolul 44b alineatul (1).

1a. Comitetul executiv, pe baza proiectului aprobat de consiliul supraveghetorilor și de sesiunea executivă pentru CPC pentru cheltuielile și taxele legate de atribuțiile și competențele menționate la articolul 44b alineatul (1), adoptă proiectul de document unic de programare pentru următoarele trei exerciții financiare.

1b. Proiectul de document unic de programare este transmis de către comitetul executiv Comisiei, Parlamentului European și Consiliului până la data de 31 ianuarie.

2.    Pe baza proiectului de document unic de programare, Comisia înscrie în proiectul de buget al Uniunii previziunile pe care le consideră necesare, ținând cont de schema de personal și de cuantumul contribuției de echilibrare din bugetul general al Uniunii, în conformitate cu articolele 313 și 314 din tratat.

3.    Autoritatea bugetară adoptă schema de personal a Autorității. Autoritatea bugetară autorizează creditele pentru contribuția de echilibrare destinată Autorității.

4. Consiliul supraveghetorilor adoptă bugetul Autorității. Acesta devine definitiv odată cu adoptarea finală a bugetului general al Uniunii. Dacă este necesar, acesta se ajustează în consecință.

5. Comitetul executiv informează fără întârziere autoritatea bugetară cu privire la intenția sa de a executa orice proiect care ar putea avea implicații financiare semnificative pentru finanțarea bugetului său, în special orice proiect imobiliar, cum ar fi închirierea sau achiziționarea de imobile.”;

(165)Articolul 64 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 64

Execuția și controlul bugetului

1. Membrul responsabil își exercită competențele de ordonator de credite și execută bugetul Autorității.

2. Contabilul Autorității transmite conturile provizorii contabilului Comisiei și Curții de Conturi până la data de 1 martie a anului următor.

3. Contabilul Autorității transmite contabilului Comisiei, până la data de 1 martie a anului următor, informațiile contabile necesare în scopuri de consolidare, în modul și formatul stabilite de contabilul respectiv.

4. Contabilul Autorității trimite membrilor consiliului supraveghetorilor, Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi raportul privind gestiunea bugetară și financiară, până la data de 31 martie a anului următor.

5. După primirea observațiilor formulate de Curtea de Conturi cu privire la conturile provizorii ale Autorității, în conformitate cu articolul 148 din Regulamentul financiar, contabilul Autorității întocmește conturile finale ale Autorității. Membrul responsabil trimite aceste conturi consiliului supraveghetorilor, care emite un aviz cu privire la conturile în cauză.

6. Până la data de 1 iulie a anului următor, contabilul Autorității trimite conturile finale, însoțite de avizul consiliului supraveghetorilor, contabilului Comisiei, Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi.

Contabilul Autorității trimite, tot până la data de 1 iulie, un pachet de rapoarte contabilului Comisiei, într-un format standardizat stabilit de contabilul Comisiei în vederea consolidării.

7. Conturile finale se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la data de 15 noiembrie a anului următor.

8. Membrul responsabil transmite Curții de Conturi, până la data de 30 septembrie, un răspuns la observațiile formulate de aceasta. Membrul responsabil trimite, de asemenea, o copie a răspunsului respectiv comitetului executiv și Comisiei.

9. Membrul responsabil prezintă Parlamentului European, la solicitarea acestuia din urmă și în conformitate cu articolul 165 alineatul (3) din Regulamentul financiar, toate informațiile necesare derulării eficiente a procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar în cauză.

10. La recomandarea Consiliului care hotărăște cu majoritate calificată, Parlamentul European acordă descărcarea de gestiune Autorității pentru execuția bugetului pentru exercițiul financiar N, până la data de 15 mai a exercițiului N + 2.”;

(166)Articolul 65 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 65

Norme financiare

Normele financiare aplicabile Autorității se adoptă de către comitetul executiv, după consultarea Comisiei. Aceste norme nu se pot abate de la Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei* pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, cu excepția situațiilor în care acest lucru este impus de necesități operaționale specifice, indispensabile funcționării Autorității și numai cu acordul prealabil al Comisiei.

*Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 7.12.2013, p. 42).”;

(167)la articolul 66, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului* se aplică fără restricții Autorității în vederea combaterii fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale.

*Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).”;

(168)Articolul 68 se modifică după cum urmează:

alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„1. Statutul funcționarilor, Regimul aplicabil celorlalți agenți și normele adoptate de comun acord de către instituțiile Uniunii în scopul aplicării acestora se aplică personalului Autorității, inclusiv membrilor cu normă întreagă ai comitetului executiv, președintelui, șefului sesiunii executive pentru CPC și directorilor menționați la articolul 44a alineatul (1) litera (a) punctul (i).

2. Comitetul executiv, de comun acord cu Comisia, adoptă măsurile de punere în aplicare necesare, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 110 din Statutul funcționarilor.”;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4. Comitetul executiv adoptă dispoziții care să permită detașarea experților naționali din statele membre pe lângă Autoritate.”;

(169)Articolul 70 se modifică după cum urmează:

   alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Membrii consiliului supraveghetorilor și toți membrii personalului Autorității, inclusiv funcționarii detașați temporar de statele membre și toate celelalte persoane care îndeplinesc sarcini pentru Autoritate pe bază contractuală, sunt supuși obligațiilor legate de secretul profesional în temeiul articolului 339 din TFUE și al dispozițiilor relevante din legislația Uniunii în domeniu, chiar și după ce aceștia și-au încetat atribuțiile.”;

la alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În plus, obligația prevăzută la alineatul (1) și la primul paragraf al prezentului alineat nu împiedică Autoritatea și autoritățile competente să utilizeze informațiile pentru asigurarea respectării actelor menționate la articolul 1 alineatul (2) și, în special, pentru procedurile legale necesare în vederea adoptării deciziilor.”;

se introduce următorul alineat (2a):

„2a. Comitetul executiv, sesiunea executivă pentru CPC și consiliul supraveghetorilor veghează ca persoanele care furnizează orice tip de servicii, în mod direct sau indirect, permanent sau ocazional, legate de atribuțiile Autorității, inclusiv funcționarii și alte persoane autorizate de către comitetul executiv și de către consiliul supraveghetorilor sau numite de către autoritățile competente în acest scop, sunt supuse unor obligații legate de secretul profesional echivalente celor prevăzute la alineatele anterioare.

Aceleași obligații de păstrare a secretului profesional se aplică și observatorilor care participă la reuniunile comitetului executiv, ale sesiunii executive pentru CPC și ale consiliului supraveghetorilor, care iau parte la activitățile Autorității.”;

la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Alineatele (1) și (2) nu împiedică Autoritatea să facă schimb de informații cu autoritățile competente în conformitate cu prezentul regulament și cu alte acte legislative ale Uniunii aplicabile instituțiilor financiare.”;

(170)Articolul 71 se înlocuiește cu următorul text:

„Prezentul regulament nu aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 sau obligațiilor Autorității în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) nr. 2018/XXX (Regulamentul privind protecția datelor pentru instituțiile și organele UE), în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin.”;

(171)la articolul 72, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comitetul executiv adoptă măsuri practice pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.”;

(172)la articolul 73, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comitetul executiv decide cu privire la regimul lingvistic intern al Autorității.”;

(173)la articolul 74, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Dispozițiile necesare referitoare la amplasarea sediului Autorității în statul membru în care aceasta este stabilită și facilitățile care trebuie oferite de statul membru respectiv, precum și normele specifice aplicabile în respectivul stat membru personalului Autorității și membrilor familiilor acestora se prevăd într-un acord privind sediul încheiat între Autoritate și statul membru respectiv, după obținerea aprobării comitetului executiv.”;

(174)se introduce următorul articol 75a:

„Articolul 75a

Exercitarea delegării de competențe

1. Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 35c și la articolul 62a se conferă Comisiei pe o durată nedeterminată.

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 35c și la articolul 62a poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.    Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 35c sau al articolului 62 alineatul (2a) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”;

(175)Articolul 76 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 76

Relația cu CAERPVM

Autoritatea este considerată succesorul legal al CAERPVM. Până la data înființării Autorității, toate activele și pasivele, precum și toate operațiunile în curs ale CAERPVM se transferă automat Autorității. CAERPVM întocmește o declarație care reflectă situația de închidere a activelor și pasivelor sale la data transferului respectiv. Declarația respectivă este auditată și aprobată de CAERPVM și de către Comisie.”

(176)se introduce un nou articol 77a:

Articolul 77a

Dispoziții tranzitorii

Atribuțiile și postul directorului executiv numit în conformitate cu Regulamentul nr. 1095/2010, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Directiva 2014/51/UE, aflat în funcție la data de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] încetează la data respectivă.

Atribuțiile și postul președintelui numit în conformitate cu Regulamentul nr. 1095/2010, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Directiva 2014/51/UE, aflat în funcție la data de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] continuă până la expirarea mandatului său.

Atribuțiile și postul membrilor consiliului de administrație numiți în conformitate cu Regulamentul nr. 1095/2010, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Directiva 2014/51/UE, aflați în funcție la data de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] încetează la data respectivă.”.

Articolul 4

Modificări la Regulamentul (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc

Regulamentul (UE) nr. 345/2013 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 2 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), litera (c) se elimină;

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2.    Articolele 3-6, articolul 12, articolul 13 alineatul (1) literele (c) și (i), articolele 14a–19, 19a–19c, 20, 20a–20c, 21, 21a–21d și 25 din prezentul regulament se aplică administratorilor organismelor de plasament colectiv autorizați în temeiul articolului 6 din Directiva 2011/61/UE care administrează portofoliile unor fonduri cu capital de risc eligibile și intenționează să utilizeze denumirea «EuVECA» pentru distribuirea fondurilor respective în Uniune.”;

La articolul 3, primul paragraf se modifică după cum urmează:

litera (m) se înlocuiește cu următorul text:

„(m)    «autoritate competentă» înseamnă orice autoritate competentă menționată la articolul 4 alineatul (1) literele (f) și (h) din Directiva 2011/61/UE;”;

litera (n) se elimină;

la articolul 7, se adaugă următoarele paragrafe:

„AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează criteriile care trebuie utilizate pentru a evalua dacă administratorii fondurilor cu capital de risc eligibile respectă obligațiile care le revin în temeiul alineatului (1) literele (a)–(g), asigurând coerența cu articolul 12 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE.

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [[Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare]].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10–14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

La articolul 8 se adaugă următorul alineat (3):

„3.    Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 25, în care precizează cerințele pentru delegarea funcțiilor menționate la alineatul (2), asigurând coerența cu cerințele aplicabile privind delegarea funcțiilor prevăzute la articolul 20 din Directiva 2011/61/UE.”;

Articolul 10 se modifică după cum urmează:

în cea de a doua și în ultima teză de la alineatul (3), cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

la alineatul (5), cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

se adaugă următorul alineat (7):

„7.    AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează resursele umane și tehnice corespunzătoare necesare pentru a asigura gestionarea adecvată a fondurilor cu capital de risc eligibile menționate la alineatul (1).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la intrarea în vigoare].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10–14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

la articolul 11, se adaugă următoarele alineate (3) și (4):

„3.    AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează normele și procedurile pentru evaluarea activelor menționate la alineatul (1), asigurând coerența cu cerințele aplicabile în materie de evaluare a activelor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 19 din Directiva 2011/61/UE.

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10–14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

Articolul 12 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) primul paragraf prima teză, cuvintele „autorității competente din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4.    AEVMP pune la dispoziția autorităților competente în timp util, la cererea acestora, informațiile colectate în temeiul prezentului articol.”;

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    în teza introductivă, cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

(ii)    se introduce următoarea literă (-a):

„(-a)statul membru în care administratorul unui fond cu capital de risc eligibil își are sediul social;”

(iii)    litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)identitatea și sediul fondurilor cu capital de risc eligibile ale căror unități sau acțiuni urmează să fie distribuite și strategiile lor de investiții”;

la alineatul (2) în teza introductivă, cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4.    AEVMP informează toate entitățile următoare dacă administratorul menționat la alineatul (1) a fost înregistrat ca administrator al unui fond cu capital de risc eligibil în termen de cel mult două luni de la data la care a furnizat toate informațiile menționate la alineatul respectiv:

(a)    administratorul menționat la alineatul (1);

(b)    autoritățile competente ale statelor membre menționate la alineatul (1) litera (-a);

(c)    autoritățile competente ale statelor membre menționate la alineatul (1) litera (d).”;

   alineatul (6) se modifică după cum urmează:

(i)    la primul paragraf, cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

(ii)    al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care are obiecții cu privire la modificările menționate la primul paragraf, AEVMP informează administratorul fondului cu capital de risc eligibil, în termen de două luni de la notificarea acestor modificări, menționând motivele pentru care are obiecții. Modificările menționate la primul paragraf pot fi efectuate doar cu condiția ca AEVMP să nu formuleze obiecții la respectivele modificări în perioada în cauză.”;

   alineatele (7) și (8) se înlocuiesc cu următorul text:

„7.    AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează criteriile pentru evaluarea bunei reputații și a experienței suficiente menționate la alineatul (2) litera (a).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la prezentul alineat primul paragraf în conformitate cu articolele 10–14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

8.    AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în care precizează formularele, modelele și procedurile pentru furnizarea informațiilor menționate la alineatul (1), inclusiv a informațiilor care trebuie furnizate în sensul alineatului (2) litera (a).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la prezentul alineat primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

Articolul 14a se modifică după cum urmează:

la alineatul (2), în teza introductivă, cuvintele „autoritatea competentă a fondului cu capital de risc eligibil” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3.    Pentru a evalua o cerere de înregistrare în temeiul alineatului (1), AEVMP întreabă autoritatea competentă a administratorului care depune cererea dacă fondul cu capital de risc eligibil intră în sfera de aplicare a autorizației acestuia din urmă de a administra organisme de plasament colectiv și dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 14 alineatul (2) litera (a).

AEVMP poate solicita clarificări și informații cu privire la documentația și la informațiile furnizate în temeiul primului paragraf.

Autoritatea competentă a administratorului furnizează un răspuns în termen de o lună de la data primirii cererii transmise de AEVMP în temeiul primului sau al celui de-al doilea paragraf.”;

la alineatul (5), cuvintele „autoritatea competentă a fondurilor cu capital de risc eligibil” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„6.    AEVMP informează toate entitățile următoare, în termen de cel mult două luni de la data la care administratorii fondurilor respective au furnizat toată documentația menționată la alineatul (2), dacă un fond a fost înregistrat ca fond cu capital de risc eligibil:

(a)    administratorul menționat la alineatul (1);

(b)    autoritățile competente ale statului membru, menționate la articolul 14 alineatul (1) litera (-a);

(c)    autoritățile competente ale statelor membre, menționate la articolul 14 alineatul (1) litera (d);

(d)    autoritățile competente ale statelor membre, menționate la articolul 14a alineatul (2) litera (d).”;

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„8. AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în care precizează formularele, modelele și procedurile standard pentru transmiterea informațiilor menționate la alineatul (2).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la prezentul alineat primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

alineatele (9) și (10) se elimină;

Articolul 14b se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 14b

AEVMP notifică orice decizie de a refuza înregistrarea unui administrator menționat la articolul 14 sau a unui fond menționat la articolul 14a administratorilor menționați la articolele respective.”;

se introduce următorul articol 14c:

„Articolul 14c

1.    Fără a aduce atingere articolului 20, AEVMP retrage înregistrarea unui EuVECA în cazul în care administratorul respectivului EuVECA îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:

(a)    administratorul a renunțat în mod expres la autorizație sau nu a făcut uz de autorizație în termen de șase luni de la acordarea acesteia;

(b)    administratorul a obținut autorizația prin declarații false sau prin orice alte mijloace neregulamentare;

(c)    EuVECA nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora a primit autorizația.

2.    Retragerea autorizației produce efecte imediate în întreaga Uniune.”;

la articolul 15, cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

Articolul 16 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.    AEVMP notifică fără întârziere autorităților competente menționate la articolul 14 alineatul (4) și la articolul 14a alineatul (6) orice înregistrare sau eliminare din registru a unui administrator al unui fond cu capital de risc eligibil, orice adăugare sau eliminare din registru a unui fond cu capital de risc eligibil și orice adăugare sau eliminare de pe listă a statelor membre în care un administrator al unui fond cu capital de risc eligibil intenționează să distribuie fondurile respective.”;

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3.    Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a prezentului articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formatul notificării în temeiul prezentului articol.

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la prezentul articol alineatul (3), în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

alineatele (4) și (5) se elimină.

Articolul 16a se elimină.

Articolul 18 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 18

1.    AEVMP se asigură că prezentul regulament este aplicat în permanență.

2.    Pentru administratorii menționați la articolul 2 alineatul (1), AEVMP supraveghează respectarea cerințelor stabilite în prezentul regulament.

3.    Pentru administratorii menționați la articolul 2 alineatul (2), AEVMP supraveghează respectarea normelor prevăzute în dispozițiile enumerate la articolul 2 alineatul (2) și a cerințelor relevante din Directiva 2011/61/UE în ceea ce privește fondul cu capital de risc eligibil.

AEVMP are responsabilitatea de a supraveghea respectarea de către fondul cu capital de risc eligibil a obligațiilor prevăzute în normele fondului și în actele constitutive ale acestuia.

4.    În scopul îndeplinirii atribuțiilor care îi sunt conferite în temeiul prezentului regulament și în vederea realizării obiectivului de a asigura standarde ridicate de supraveghere, AEVMP aplică integral dreptul relevant al Uniunii și, în cazul în care acesta cuprinde directive, legislația națională care transpune respectivele directive.

5.    Autoritățile competente veghează ca organismele de plasament colectiv care sunt stabilite sau distribuite pe teritoriile lor să nu folosească denumirea „EuVECA” sau să nu sugereze că sunt EuVECA decât dacă sunt înregistrate în conformitate cu prezentul regulament.

În cazul în care o autoritate competentă consideră că un organism de plasament colectiv utilizează denumirea „EUVECA” sau sugerează că este EuVECA fără să fi fost înregistrat în conformitate cu prezentul regulament, aceasta informează de îndată AEVMP în acest sens.”;

Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 19

Competențele conferite AEVMP sau oricărui funcționar al AEVMP sau altei persoane autorizate de AEVMP prin articolele 19a–19c nu se utilizează pentru a solicita publicarea unor informații sau a unor documente care fac obiectul unui privilegiu juridic profesional.”;

Se introduc următoarele articole 19a, 19b și 19c:

„Articolul 19a

1. Printr-o cerere simplă sau printr-o decizie, AEVMP poate solicita următoarelor persoane să furnizeze toate informațiile necesare pentru ca AEVMP să își îndeplinească sarcinile în temeiul prezentului regulament:

(a) administratorilor fondurilor cu capital de risc eligibile;

(b) persoanelor implicate în administrarea fondurilor cu capital de risc eligibile;

(c) părților terțe cărora un administrator al unui fond cu capital de risc eligibil le-a delegat funcții;

(d) altor persoane implicate sau având legături apropiate și substanțiale cu administrarea fondurilor cu capital de risc eligibile.

2. Orice cerere simplă de informații menționată la alineatul (1):

(a) face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective;

(b) menționează scopul cererii;

(c) precizează informațiile solicitate;

(d) cuprinde un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e) include o mențiune conform căreia persoana de la care se solicită informațiile nu este obligată să furnizeze informațiile, dar, în cazul unui răspuns voluntar la cerere, informațiile furnizate nu trebuie să fie incorecte sau să inducă în eroare;

(f) indică amenda care urmează să fie aplicată în conformitate cu articolul 20a în cazul în care informațiile furnizate sunt incorecte sau induc în eroare.

3. Atunci când solicită furnizarea de informații în temeiul alineatului (1) prin intermediul unei decizii, AEVMP:

(a) face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective;

(b) menționează scopul cererii;

(c) precizează informațiile solicitate;

(d) stabilește un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e) indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 20b aplicabile în cazul în care informațiile solicitate sunt furnizate incomplet;

(f) indică amenda prevăzută la articolul 20a în cazul în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare;

(g) menționează dreptul de a contesta decizia în fața comisiei de apel a AEVMP și de a solicita controlul judiciar al deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de Justiție”), în conformitate cu articolele 60 și 61 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

4. Persoanele menționate la alineatul (1) sau reprezentanții acestora și, în cazul persoanelor juridice sau al asociațiilor fără personalitate juridică, persoanele autorizate prin lege sau prin statut să le reprezinte, furnizează informațiile solicitate. Avocații autorizați în mod corespunzător să acționeze pot furniza informațiile în numele clienților lor. Aceștia din urmă au în continuare întreaga responsabilitate în cazul în care informațiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau induc în eroare.

5. AEVMP transmite fără întârziere o copie a cererii simple sau a deciziei sale autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia sunt domiciliate sau stabilite persoanele menționate la alineatul (1) vizate de cererea de informații.

Articolul 19b

1. Pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament, AEVMP poate efectua investigațiile necesare cu privire la persoanele menționate la articolul 19a alineatul (1). În acest scop, funcționarii și alte persoane autorizate de AEVMP sunt împuternicite:

(a) să examineze toate evidențele, datele, procedurile și orice alte materiale relevante pentru executarea atribuțiilor lor, indiferent de suportul pe care sunt stocate;

(b) să facă sau să obțină copii certificate ale acestor evidențe, date, proceduri sau alte materiale sau extrase din acestea;

(c) să convoace orice persoană menționată la articolul 19a alineatul (1) sau reprezentanții acesteia sau membrii personalului său și să le solicite explicații verbale sau scrise cu privire la fapte sau documente referitoare la obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile;

(d) să chestioneze orice altă persoană fizică sau juridică ce își dă acordul în acest sens, în scopul colectării de informații referitoare la obiectul unei investigații;

(e) să solicite înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date.

2. Funcționarii și alte persoane autorizate de AEVMP pentru efectuarea investigațiilor menționate la alineatul (1) își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul investigației. Autorizația respectivă indică, de asemenea, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 20b aplicabile în cazul în care evidențele, datele, procedurile sau orice alte materiale solicitate sau răspunsurile la întrebările adresate persoanelor menționate la articolul 19a alineatul (1) nu sunt furnizate ori sunt incomplete, precum și amenzile prevăzute la articolul 20 aplicabile în cazul furnizării unor răspunsuri incorecte sau care induc în eroare la întrebările adresate persoanelor menționate la articolul 19a alineatul (1).

3. Persoanele menționate la articolul 19a alineatul (1) sunt obligate să se supună investigațiilor lansate pe baza unei decizii a AEVMP. Decizia specifică obiectul și scopul investigației, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 20b, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție.

4. În timp util înainte de o investigație menționată la alineatul (1), AEVMP informează autoritatea competentă din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare investigația cu privire la investigația preconizată și la identitatea persoanelor autorizate. La solicitarea AEVMP, funcționarii autorității competente în cauză oferă asistență respectivelor persoane autorizate în îndeplinirea sarcinilor lor. De asemenea, funcționarii autorității competente în cauză pot, la cerere, să participe la investigații.

5. În cazul în care o solicitare a înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale schimburilor de date prevăzută la alineatul (1) litera (e) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare naționale în conformitate cu dreptul intern aplicabil, se solicită această autorizație. Autorizația poate fi solicitată și ca măsură de precauție.

6. Atunci când o autoritate judiciară națională primește o cerere de autorizație pentru solicitarea înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale schimburilor de date prevăzută la alineatul (1) litera (e), autoritatea respectivă verifică dacă:

(a)    decizia adoptată de AEVMP menționată la alineatul (3) este autentică;

(b)    toate măsurile care trebuie luate sunt proporționale și nu sunt arbitrare sau excesive.

7. În sensul literei (b), autoritatea judiciară națională poate solicita AEVMP explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care AEVMP suspectează că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu solicită să i se furnizeze informațiile din dosarul AEVMP. Controlul legalității deciziei AEVMP relevă strict de competența Curții de Justiție în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 19c

1. Pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament, AEVMP poate efectua toate inspecțiile necesare la fața locului în orice incinte destinate activităților economice ale persoanelor menționate la articolul 19a alineatul (1).

2. Funcționarii și alte persoane autorizate de AEVMP să efectueze o inspecție la fața locului pot intra în orice incinte destinate activităților economice ale persoanelor care fac obiectul unei decizii de investigație adoptate de AEVMP și dețin toate competențele stipulate la articolul 19b alineatul (1). De asemenea, aceștia au competența să sigileze orice incinte destinate activităților economice și orice registre sau evidențe pe perioada inspecției și în măsura necesară inspecției.

3. Cu suficient timp înainte de inspecție, AEVMP notifică inspecția autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare aceasta. Atunci când desfășurarea corespunzătoare și eficiența inspecției impun acest lucru, AEVMP, după informarea autorității competente relevante, poate desfășura inspecția la fața locului fără o notificare prealabilă. Inspecțiile lansate în conformitate cu prezentul articol se desfășoară cu condiția ca autoritatea relevantă să fi confirmat că nu are obiecții cu privire la aceste inspecții.

4. Funcționarii și alte persoane autorizate de AEVMP să efectueze o inspecție la fața locului își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul inspecției, precum și penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 20b aplicabile în cazul în care persoanele vizate nu se supun inspecției.

5. Persoanele menționate la articolul 19a alineatul (1) se supun inspecțiilor la fața locului dispuse printr-o decizie a AEVMP. Decizia specifică obiectul și scopul inspecției, precizează data la care inspecția urmează să înceapă și indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 20b, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție.

6. La cererea AEVMP, funcționarii autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare inspecția, precum și persoanele autorizate sau desemnate de respectiva autoritate competentă acordă asistență în mod activ funcționarilor și altor persoane autorizate de AEVMP. De asemenea, funcționarii autorității competente în cauză pot, la cerere, să participe la inspecțiile la fața locului.

7. De asemenea, AEVMP poate solicita autorităților competente să efectueze în numele său sarcini de investigare specifice și inspecții la fața locului, conform dispozițiilor prezentului articol și ale articolului 19b alineatul (1). În acest scop, autoritățile competente dețin aceleași competențe ca și AEVMP, în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 19b alineatul (1).

8. Atunci când funcționarii și alte persoane autorizate de AEVMP care îi însoțesc constată că o persoană se opune inspecției dispuse în temeiul prezentului articol, autoritatea competentă a statului membru în cauză le acordă asistența necesară, solicitând, dacă este cazul, intervenția poliției sau a unei autorități echivalente de aplicare a legii, astfel încât să le permită efectuarea inspecției la fața locului.

9. În cazul în care inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau asistența prevăzută la alineatul (7) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare naționale în conformitate cu dreptul intern aplicabil, se solicită această autorizație. Autorizația poate fi solicitată și ca măsură de precauție.

10. Atunci când o autoritate judiciară națională primește o cerere de autorizație pentru inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau pentru asistența prevăzută la alineatul (7), autoritatea respectivă verifică dacă:

(a)    decizia adoptată de AEVMP menționată la alineatul (4) este autentică;

(b)    toate măsurile care trebuie luate sunt proporționale și nu sunt arbitrare sau excesive.

11. În sensul literei (b), autoritatea judiciară națională poate solicita AEVMP explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care AEVMP suspectează că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu solicită să i se furnizeze informațiile din dosarul AEVMP. Controlul legalității deciziei AEVMP relevă strict de competența Curții de Justiție, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

Articolul 20 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 20

1. Atunci când, în conformitate cu articolul 21 alineatul (5), AEVMP constată faptul că o persoană a săvârșit una dintre încălcările enumerate la articolul 20a alineatul (2), aceasta ia una sau mai multe dintre următoarele acțiuni:

(a) retrage înregistrarea administratorului fondului cu capital de risc eligibil sau a fondului cu capital de risc eligibil;

(b) adoptă o decizie prin care îi solicită persoanei în cauză să pună capăt încălcării;

(c) adoptă o decizie de impunere a unor amenzi;

(d) emite anunțuri publice.

2. Atunci când întreprinde acțiunile menționate la alineatul (1), AEVMP ține seama de natura și gravitatea încălcării, având în vedere următoarele criterii:

(a) durata și frecvența încălcării;

(b) dacă încălcarea a facilitat sau a dat naștere unor infracțiuni de natură financiară sau dacă acestea din urmă sunt imputabile în alt mod respectivei încălcări;

(c) dacă încălcarea a fost săvârșită în mod intenționat sau din neglijență;

(d) gradul de răspundere al persoanei responsabile de încălcare;

(e) puterea financiară a persoanei responsabile de încălcare, astfel cum este indicată de cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual și de activele nete ale persoanei fizice responsabile;

(f) impactul încălcării asupra intereselor investitorilor cu amănuntul;

(g) cuantumul profiturilor obținute, al pierderilor evitate de către persoana responsabilă de încălcare sau al pierderilor suferite de terți ca urmare a încălcării, în măsura în care acestea pot fi calculate;

(h) măsura în care persoana responsabilă de încălcare cooperează cu AEVMP, fără a aduce atingere necesității de a asigura recuperarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana respectivă;

(i) încălcările săvârșite anterior de persoana responsabilă de încălcare;

(j) măsurile ulterioare încălcării luate de persoana responsabilă de încălcare pentru a împiedica repetarea acesteia.

3. AEVMP notifică fără întârziere orice acțiune întreprinsă în temeiul alineatului (1) persoanei răspunzătoare de încălcare și comunică acțiunea respectivă autorităților competente ale statelor membre și Comisiei. AEVMP publică orice astfel de acțiune pe site-ul său internet în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării acesteia.

4. Publicarea menționată la primul paragraf include următoarele:

(a)    o declarație în care se afirmă dreptul persoanei responsabile de încălcare de a contesta decizia;

(b)    dacă este cazul, o declarație din care să reiasă că s-a introdus o cale de atac și care să precizeze că o astfel de cale de atac nu are efect suspensiv;

(c)    o declarație din care să reiasă posibilitatea comisiei de apel a AEVMP de a suspenda aplicarea deciziei contestate, în conformitate cu articolul 60 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1095/20101.”;

se introduc următoarele articole 20a, 20b și 20c:

„Articolul 20a

1. Atunci când, în conformitate cu articolul 21 alineatul (8), constată faptul că o persoană a săvârșit, cu intenție sau din neglijență, una sau mai multe dintre încălcările enumerate la alineatul (2), AEVMP adoptă o decizie de aplicare a unei amenzi în conformitate cu prezentul articol alineatul (3).

Se consideră că o încălcare a fost săvârșită cu intenție dacă AEVMP descoperă factori obiectivi care demonstrează faptul că o persoană a acționat în mod deliberat pentru a săvârși încălcarea respectivă.

2. Lista încălcărilor menționate la alineatul (1) cuprinde următoarele:

(a)    nerespectarea cerințelor care se aplică structurii portofoliului, cu încălcarea articolului 5;

(b)    distribuirea unităților și a acțiunilor unui fond cu capital de risc eligibil investitorilor neeligibili, cu încălcarea articolului 6;

(c)    utilizarea denumirii „EuVECA” fără a efectua înregistrarea în conformitate cu articolul 14 sau fără a înregistra un organism de plasament colectiv în conformitate cu articolul 14a;

(d)    utilizarea denumirii „EuVECA” pentru distribuirea fondurilor care nu au fost stabilite în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (iii);

(e)    obținerea înregistrării pe baza unor declarații false sau prin orice altă modalitate incorectă, cu încălcarea articolului 14 sau a articolului 14a;

(f)    demonstrarea de lipsă de onestitate, corectitudine, competență, grijă sau diligență în desfășurarea activităților, cu încălcarea articolului 7 primul paragraf litera (a);

(g)    neaplicarea unor politici și proceduri adecvate pentru a preveni practicile frauduloase, cu încălcarea articolului 7 primul paragraf litera (b);

(h)    încălcarea repetată a cerințelor de la articolul 12 referitoare la raportul anual;

(i)    încălcarea repetată a obligației de a informa investitorii în conformitate cu articolul 13.

3. Cuantumul amenzilor menționate la alineatul (1) se ridică la cel puțin 500 000 EUR și nu poate depăși 5 milioane EUR pentru încălcările menționate la alineatul (2) literele (a)-(i).

4. La stabilirea nivelului amenzii în temeiul alineatului (3), AEVMP ține seama de criteriile stabilite la articolul 20 alineatul (2).

5. Fără a aduce atingere alineatului (3), în cazul în care o persoană a obținut, în mod direct sau indirect, beneficii de natură financiară de pe urma încălcării, cuantumul amenzii trebuie să fie cel puțin egal cu beneficiul obținut.

În cazul în care o faptă sau o omisiune a unei persoane constituie mai mult de o încălcare dintre cele enumerate la alineatul (2), se aplică numai cuantumul cel mai ridicat al amenzii calculat în conformitate cu alineatul (4), pentru una dintre încălcările respective.

Articolul 20b

1. AEVMP impune, prin decizie, penalități cu titlu cominatoriu pentru a obliga:

(a) o persoană să pună capăt unei încălcări, în conformitate cu o decizie adoptată în temeiul articolului 20 alineatul (1) litera (b);

(b) o persoană dintre cele menționate la articolul 19a alineatul (1):

(i)să furnizeze informațiile complete care au fost solicitate prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 19a;

(ii)să se supună unei investigații și, în special, să prezinte evidențe, date și proceduri complete sau orice alte materiale solicitate și să completeze și să rectifice alte informații furnizate în cadrul unei investigații lansate printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 19b;

(iii)să se supună unei inspecții la fața locului dispuse printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 19c.

2. Penalitățile cu titlu cominatoriu trebuie să fie eficace și proporționale. Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică pentru fiecare zi de întârziere.

3. Fără a aduce atingere alineatului (2), cuantumul penalităților cu titlu cominatoriu este de 3 % din cifra de afaceri medie zilnică din exercițiul financiar precedent sau, în cazul persoanelor fizice, 2 % din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Acesta se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalităților cu titlu cominatoriu.

Se impun penalități cu titlu cominatoriu pentru o perioadă de maximum șase luni de la data notificării deciziei AEVMP. La sfârșitul acestei perioade, AEVMP reexaminează măsura.

Articolul 20c

1. AEVMP face publice toate amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 20a și 20b, cu excepția cazurilor în care publicarea lor ar perturba grav piețele financiare sau ar aduce un prejudiciu disproporționat părților implicate.

2. Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 20a și 20b sunt de natură administrativă.

3. În cazul în care decide să nu impună amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, AEVMP informează în acest sens Parlamentul European, Consiliul, Comisia și autoritățile competente ale statului membru în cauză, prezentând argumente în sprijinul deciziei sale.

4. Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 20a și 20b sunt executorii.

Executarea silită este reglementată de normele de procedură civilă aflate în vigoare în statul membru sau țara terță pe teritoriul căreia aceasta are loc.

5. Cuantumurile amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii Europene.”;

Articolele 21 și 21a se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 21

1. Atunci când, în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament, AEVMP constată că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui una sau mai multe dintre încălcările enumerate la articolul 20a alineatul (2), AEVMP numește un agent de investigații independent din cadrul său pentru a cerceta chestiunea respectivă. Agentul numit nu poate să fie sau să fi fost implicat, direct sau indirect, în aprobarea prospectului la care se referă încălcarea și își îndeplinește funcțiile independent de consiliul supraveghetorilor AEVMP.

2. Agentul de investigații menționat la alineatul (1) cercetează presupusele încălcări, ținând seama de orice observații transmise de persoanele care fac obiectul investigațiilor și prezintă consiliului supraveghetorilor AEVMP un dosar complet cuprinzând constatările sale.

3. Pentru a-și îndeplini sarcinile, agentul de investigații are competența de a solicita informații în conformitate cu articolul 19a și de a efectua investigații și inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 19b și 19c.

4. În îndeplinirea sarcinilor sale, agentul de investigații are acces la toate documentele și informațiile colectate de AEVMP în cadrul activităților sale de supraveghere.

5. După încheierea investigației sale și înainte de a înainta dosarul cuprinzând constatările sale consiliului supraveghetorilor AEVMP, agentul de investigații le oferă persoanelor care fac obiectul investigației posibilitatea de a fi ascultate pe tema aspectelor cercetate. Agentul de investigații își întemeiază constatările numai pe fapte cu privire la care persoanele vizate au avut ocazia să formuleze observații.

6. Drepturile la apărare ale persoanelor care fac obiectul investigațiilor sunt pe deplin respectate pe parcursul investigațiilor efectuate în temeiul prezentului articol.

7. Atunci când înaintează consiliului supraveghetorilor AEVMP dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații transmite o notificare persoanelor care fac obiectul investigațiilor. Persoanele care fac obiectul investigațiilor au drept de acces la dosar, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informațiilor confidențiale care afectează părți terțe.

8. Pe baza dosarului cuprinzând constatările agentului de investigații și după ascultarea persoanelor care fac obiectul investigațiilor în conformitate cu articolul 20b, dacă persoanele vizate solicită acest lucru, AEVMP decide dacă una sau mai multe dintre încălcările enumerate la articolul 20a alineatul (2) au fost săvârșite de persoanele care fac obiectul investigațiilor și, dacă este cazul, ia o măsură de supraveghere în conformitate cu articolul 20.

9. Agentul de investigații nu participă la deliberările consiliului supraveghetorilor AEVMP și nu intervine în niciun alt mod în procesul decizional din cadrul consiliului supraveghetorilor AEVMP.

10. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 25 până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare] în care precizează normele procedurale pentru exercitarea competenței de a impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, inclusiv normele referitoare la dreptul la apărare și dispozițiile temporale, precum și normele privind colectarea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu și termenele de prescripție pentru impunerea și executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu.

11. AEVMP sesizează autoritățile naționale de resort în vederea urmăririi penale atunci când constată, în îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui infracțiuni. În plus, AEVMP se abține de la aplicarea unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o achitare sau o condamnare prealabilă în temeiul unor fapte identice sau al unor fapte în esență identice a dobândit autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.”

„Articolul 21a

1. Înainte de a lua orice decizie în temeiul articolelor 20, 20a și 20b, AEVMP acordă persoanelor care fac obiectul procedurilor posibilitatea de a fi ascultate pe tema constatărilor sale. AEVMP își întemeiază deciziile numai pe constatările asupra cărora persoanele care fac obiectul procedurilor au avut posibilitatea să formuleze observații.

Primul paragraf nu se aplică dacă este necesară adoptarea de acțiuni urgente în temeiul articolului 20 pentru a preveni aducerea unor prejudicii grave și iminente sistemului financiar. Într-o asemenea situație, AEVMP poate adopta o decizie provizorie și acordă persoanelor în cauză posibilitatea de a fi ascultate cât mai curând posibil după adoptarea deciziei.

2. Drepturile la apărare ale persoanelor care fac obiectul procedurilor sunt pe deplin garantate pe durata procedurilor. Aceste persoane au drept de acces la dosarul AEVMP, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informaților confidențiale sau al documentelor pregătitoare interne ale AEVMP.

se introduc următoarele articole 21b, 21c și 21d:

„Articolul 21b

Curtea de Justiție are competență nelimitată de a exercita controlul judiciar asupra deciziilor prin care AEVMP impune o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiție poate anula, reduce sau majora amenda sau penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate.

Articolul 21c

1. AEVMP percepe taxe de la administratorii de fonduri cu capital de risc eligibile în conformitate cu prezentul regulament și cu actele delegate adoptate în temeiul alineatului (3). Taxele respective acoperă integral cheltuielile AEVMP necesare înregistrării, autorizării și supravegherii administratorilor de fonduri cu capital de risc eligibile și fondurilor cu capital de risc eligibile, precum și rambursarea oricăror costuri pe care le pot suporta autoritățile competente care desfășoară activități în temeiul prezentului regulament, în special ca urmare a delegării unor sarcini în conformitate cu articolul 21d.

2. Cuantumul unei taxe individuale aplicate unui anumit administrator al unui fond cu capital de risc eligibil trebuie să acopere toate costurile administrative suportate de AEVMP pentru activitățile sale legate de înregistrarea și de supravegherea continuă a unui administrator de fonduri cu capital de risc eligibile și a unui fond cu capital de risc eligibil. Taxa respectivă trebuie să fie proporțională cu activele aflate în administrarea fondului cu capital de risc eligibil respectiv sau, acolo unde este cazul, cu fondurile proprii ale administratorului fondului cu capital de risc eligibil.

3. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 25 până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare] în care precizează tipurile de taxe, cazurile în care se percep taxe, cuantumul taxelor și modalitatea de plată a acestora.

Articolul 21d

1. Atunci când este necesar pentru îndeplinirea corespunzătoare a unei sarcini de supraveghere, AEVMP poate delega sarcini de supraveghere specifice autorității competente a unui stat membru în conformitate cu ghidurile emise de AEVMP în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Aceste sarcini de supraveghere specifice pot include, în special, competența de a formula cereri de informații în conformitate cu articolul 19a și de a efectua investigații și inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 19b și 19c.

Prin derogare de la primul paragraf, efectuarea de înregistrări în temeiul articolelor 14 și 14a nu face obiectul delegării de competențe.

2. Înainte de delegarea unei sarcini în conformitate cu alineatul (1), AEVMP consultă autoritatea competentă relevantă în legătură cu:

(a) sfera de aplicare a sarcinii care urmează să fie delegată;

(b) calendarul pentru îndeplinirea sarcinii; și

(c) transmiterea informațiilor necesare de către AEVMP și în atenția AEVMP.

3. AEVMP rambursează autorității competente costurile suportate de aceasta ca urmare a îndeplinirii sarcinilor delegate în conformitate cu actul delegat menționat la articolul 21c alineatul (3).

4. AEVMP revizuiește, la intervale corespunzătoare, delegarea de sarcini efectuată în conformitate cu alineatul (1). Delegarea unei sarcini poate fi revocată în orice moment.

5. Delegarea sarcinilor nu afectează responsabilitatea AEVMP și nu limitează capacitatea acesteia de a efectua și de a supraveghea activitatea delegată.”;

Articolul 25 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 25

1. Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2. Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8 alineatul (3), la articolul 21 alineatul (10) și la articolul 21c alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată, cu începere de la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data intrării în vigoare].

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (3), la articolul 21 alineatul (10) și la articolul 21c alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4. Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.    

5. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (3), al articolului 21 alineatul (10) și al articolului 21c alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a formulat nicio obiecție în termen de [două luni] de la notificarea actului către Parlamentul European și către Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu [două luni] la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”;

Articolul 26 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1)

(i) litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f) eficacitatea, proporționalitatea și aplicarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu prevăzute în conformitate cu prezentul regulament;”

(ii) se adaugă litera (k) cu următorul text:

„(k)    o evaluare a rolului AEVMP, a competențelor sale de investigare, a delegării de sarcini către autoritățile competente, precum și a eficacității măsurilor de supraveghere luate.”;

la alineatul (2) se adaugă următoarea literă (c):

„(c) până la data de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 84 de luni de la intrarea în vigoare] în ceea ce privește literele (f) și (k).”;

se introduce următorul articol 27a:

„Articolul 27a

1.     Toate competențele și sarcinile legate de activitatea de supraveghere și de asigurare a respectării legislației în domeniul fondurilor cu capital de risc eligibile conferite autorităților competente iau sfârșit la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 36 de luni de la intrarea în vigoare]. Competențele și sarcinile respective sunt preluate de AEVMP la aceeași dată.

2. Toate dosarele și documentele de lucru referitoare la activitatea de supraveghere și de asigurare a respectării legislației în domeniul fondurilor cu capital de risc eligibile, inclusiv orice examinări în curs și măsuri de asigurare a respectării legislației, sau copiile certificate ale acestora sunt preluate de AEVMP la data prevăzută la alineatul (1).

Cu toate acestea, o cerere de înregistrare care a fost primită de autoritățile competente înainte de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 30 de luni de la intrarea în vigoare] nu se transferă către AEVMP, iar decizia de înregistrare sau de refuz al înregistrării se ia de autoritatea relevantă.

3. Autoritățile competente menționate la alineatul (1) se asigură că toate evidențele și documentele de lucru existente sau copiile certificate ale acestora sunt transferate către AEVMP cât mai curând posibil și, în orice caz, de către fondurile cu capital de risc eligibile. De asemenea, autoritățile competente respective acordă asistența și consultanța necesară AEVMP pentru a facilita transferul și preluarea efectivă și eficientă a activității de supraveghere și de asigurare a respectării legislației în domeniul fondurilor cu capital de risc eligibile.

4. AEVMP acționează ca succesor legal al autorităților competente menționate la alineatul (1) în cadrul oricăror proceduri administrative sau judiciare rezultate din activitatea de supraveghere și de asigurare a respectării legislației desfășurată de autoritățile competente respective în legătură cu aspectele reglementate prin prezentul regulament.

5. Orice înregistrare a unui administrator al unui fond cu capital de risc eligibil sau a unui fond cu capital de risc eligibil acordată de o autoritate competentă menționată la alineatul (1) rămâne valabilă după transferul competențelor către AEVMP.”.

Articolul 5

Modificări la Regulamentul (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social

Regulamentul (UE) nr. 346/2013 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 2 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), litera (c) se elimină;

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2.    Articolele 3-6, articolele 10 și 13, articolul 14 alineatul (1) literele (d), (e) și (f), articolele 15a–20, 20a–20c, 21, 21a–21c, 22, 22a-22d și 26 din prezentul regulament se aplică administratorilor organismelor de plasament colectiv autorizați în temeiul articolului 6 din Directiva 2011/61/UE care administrează portofoliile unor fonduri de antreprenoriat social eligibile și intenționează să utilizeze denumirea «EuSEF» în ceea ce privește distribuirea fondurilor respective în Uniune.”;

La articolul 3, primul paragraf se modifică după cum urmează:

litera (m) se înlocuiește cu următorul text:

„(m)    «autoritate competentă» înseamnă orice autoritate competentă menționată la articolul 4 alineatul (1) literele (f) și (h) din Directiva 2011/61/UE;”;

litera (n) se elimină;

La articolul 7, se adaugă următoarele paragrafe:

„AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează criteriile care trebuie utilizate pentru a evalua dacă administratorii fondurilor de antreprenoriat social eligibile respectă obligațiile care le revin în temeiul alineatului (1) literele (a)–(g), asigurând coerența cu articolul 12 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE.

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10–14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

La articolul 8 se adaugă următorul alineat (3):

„3.    Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 26, în care precizează cerințele pentru delegarea funcțiilor menționate la alineatul (2), asigurând coerența cu cerințele aplicabile privind delegarea funcțiilor prevăzute la articolul 20 din Directiva 2011/61/UE.”;

Articolul 11 se modifică după cum urmează:

în cea de a doua și în ultima teză de la alineatul (3), cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

la alineatul (5), cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

se adaugă următorul alineat (7):

„7.    AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează resursele umane și tehnice corespunzătoare necesare pentru a asigura administrarea adecvată a fondurilor de antreprenoriat social eligibile menționate la alineatul (1).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10–14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

la articolul 12, se adaugă următoarele alineate (3) și (4):

„3.    AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează normele și procedurile pentru evaluarea activelor menționate la alineatul (1), asigurând coerența cu cerințele aplicabile în materie de evaluare a activelor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 19 din Directiva 2011/61/UE.

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Articolul 13 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) primul paragraf prima teză, cuvintele „autorității competente din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4.    AEVMP pune la dispoziția autorităților competente în timp util, la cererea acestora, informațiile colectate în temeiul prezentului articol.”;

Articolul 15 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    în teza introductivă, cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

(ii)    se introduce următoarea literă (-a):

„(-a)statul membru în care își are sediul social administratorul unui fond de antreprenoriat social eligibil”;

(iii)    litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)    identitatea și sediul fondurilor de antreprenoriat social eligibile ale căror unități sau acțiuni urmează să fie distribuite și strategiile lor de investiții”;

   la alineatul (2) în teza introductivă, cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4.    AEVMP informează toate entitățile următoare dacă administratorul menționat la alineatul (1) a fost înregistrat ca administrator al unui fond de antreprenoriat social eligibil în termen de cel mult două luni de la data la care a furnizat toate informațiile menționate la alineatul respectiv:

(a)    administratorul menționat la alineatul (1);

(b)    autoritățile competente ale statelor membre menționate la alineatul (1) litera (-a);

(c)    autoritățile competente ale statelor membre menționate la alineatul (1) litera (d).”;

   alineatul (6) se modifică după cum urmează:

(i)    la primul paragraf, cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

(ii)    al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care are obiecții cu privire la modificările menționate la primul paragraf, AEVMP informează administratorul fondului de antreprenoriat social eligibil, în termen de două luni de la notificarea acestor modificări și precizează motivele care au stat la baza obiecțiilor respective. Modificările menționate la primul paragraf pot fi efectuate doar cu condiția ca AEVMP să nu formuleze obiecții la respectivele modificări în perioada în cauză.”;

alineatele (7) și (8) se înlocuiesc cu următorul text:

„7.    AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează criteriile pentru evaluarea bunei reputații și a experienței suficiente menționate la alineatul (2) litera (a).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la prezentul alineat primul paragraf în conformitate cu articolele 10–14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

8.    AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în care precizează formularele, modelele și procedurile pentru furnizarea informațiilor menționate la alineatul (1), inclusiv a informațiilor care trebuie furnizate în sensul alineatului (2) litera (a).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la prezentul alineat primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

Articolul 15a se modifică după cum urmează:

la alineatul (2), în teza introductivă, cuvintele „autoritatea competentă a fondului de antreprenoriat social eligibil” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3.    Pentru a evalua o cerere de înregistrare în temeiul alineatului (1), AEVMP întreabă autoritatea competentă a administratorului care depune cererea dacă fondul de antreprenoriat social eligibil intră în sfera de aplicare a autorizației acestuia din urmă de a administra organisme de plasament colectiv și dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 15 alineatul (2) litera (a).

AEVMP poate solicita clarificări și informații cu privire la documentația și la informațiile furnizate în temeiul primului paragraf.

Autoritatea competentă a administratorului furnizează un răspuns în termen de o lună de la data primirii cererii transmise de AEVMP în temeiul primului sau al celui de-al doilea paragraf.”;

la alineatul (5), cuvintele „autoritatea competentă a fondurilor de antreprenoriat social eligibile” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„6.    AEVMP informează toate entitățile următoare dacă un fond a fost înregistrat ca fond de antreprenoriat social eligibil în termen de cel mult două luni de la data la care administratorii fondurilor respective au furnizat toată documentația menționată la alineatul (2):

(a)administratorul menționat la alineatul (1);

(b)autoritățile competente ale statului membru, menționate la articolul 15 alineatul (1) litera (-a);

(c)autoritățile competente ale statelor membre, menționate la articolul 15 alineatul (1) litera (d);

(d)autoritățile competente ale statelor membre, menționate la articolul 15a alineatul (2) litera (d).”;

alineatul (8) primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„8. AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează informațiile care trebuie furnizate în temeiul alineatului (2).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la prezentul alineat primul paragraf în conformitate cu articolele 10–14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

   alineatele (9) și (10) se elimină;

Articolul 15b se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 15b

AEVMP notifică orice decizie de a refuza înregistrarea unui administrator menționat la articolul 15 sau a unui fond menționat la articolul 15a administratorilor menționați la articolele respective.”;

se introduce următorul articol 15c:

„Articolul 15c

1.    Fără a aduce atingere articolului 21, AEVMP retrage înregistrarea unui EuSEF în cazul în care administratorul respectivului EuSEF îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:

(a)    administratorul a renunțat în mod expres la autorizație sau nu a făcut uz de autorizație în termen de șase luni de la acordarea acesteia;

(b)    administratorul a obținut autorizația prin declarații false sau prin orice alte mijloace neregulamentare;

(c)    EuSEF nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora a primit autorizația.

2.    Retragerea autorizației produce efecte imediate în întreaga Uniune.”;

la articolul 16, cuvintele „autoritatea competentă din statul membru de origine” se înlocuiesc cu cuvântul „AEVMP”;

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.    AEVMP notifică fără întârziere autorităților competente menționate la articolul 15 alineatul (4) și la articolul 15a alineatul (6) orice înregistrare sau eliminare din registru a unui administrator al unui fond de antreprenoriat social eligibil, orice adăugare sau eliminare din registru a unui fond de antreprenoriat social eligibil și orice adăugare sau eliminare de pe listă a statelor membre în care un administrator al unui fond de antreprenoriat social eligibil intenționează să distribuie fondurile respective.”;

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3.    Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a prezentului articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formatul notificării în temeiul prezentului articol.

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la prezentul articol alineatul (3), în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

alineatele (4) și (5) se elimină;

Articolul 17a se elimină;

Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 19

1.    AEVMP se asigură că prezentul regulament este aplicat în permanență.

2.    Pentru administratorii menționați la articolul 2 alineatul (1), AEVMP supraveghează respectarea cerințelor stabilite în prezentul regulament.

3.    Pentru administratorii menționați la articolul 2 alineatul (2), AEVMP supraveghează respectarea normelor prevăzute în dispozițiile enumerate la articolul 2 alineatul (2) și a cerințelor relevante din Directiva 2011/61/UE în ceea ce privește fondul de antreprenoriat social eligibil.

AEVMP are responsabilitatea de a supraveghea respectarea de către fondul de antreprenoriat social eligibil a obligațiilor prevăzute în normele fondului și în actele constitutive ale acestuia.

4.    În scopul îndeplinirii atribuțiilor care îi sunt conferite în temeiul prezentului regulament și în vederea realizării obiectivului de a asigura standarde ridicate de supraveghere, AEVMP aplică integral dreptul relevant al Uniunii și, în cazul în care acesta cuprinde directive, legislația națională care transpune respectivele directive.

5.    Autoritățile competente veghează ca organismele de plasament colectiv care sunt stabilite sau distribuite pe teritoriile lor să nu folosească denumirea „EuSEF” sau să nu sugereze că sunt EuSEF decât dacă sunt înregistrate în conformitate cu prezentul regulament.

În cazul în care o autoritate competentă consideră că un organism de plasament colectiv utilizează denumirea „EuSEF” sau sugerează că este EuSEF fără să fi fost înregistrat în conformitate cu prezentul regulament, aceasta informează de îndată AEVMP în acest sens.”;

Articolul 20 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 20

Competențele conferite AEVMP sau oricărui funcționar al AEVMP sau altei persoane autorizate de AEVMP prin articolele 20a–20c nu se utilizează pentru a solicita publicarea unor informații sau a unor documente care fac obiectul unui privilegiu juridic profesional.”;

Se introduc următoarele articole 20a, 20b și 20c:

„Articolul 20a

1. Printr-o cerere simplă sau printr-o decizie, AEVMP poate solicita următoarelor persoane să furnizeze toate informațiile necesare pentru ca AEVMP să își îndeplinească sarcinile în temeiul prezentului regulament:

(a) administratorilor fondurilor de antreprenoriat social eligibile;

(b) persoanelor implicate în administrarea fondurilor de antreprenoriat social eligibile;

(c) părților terțe cărora un administrator al unui fond de antreprenoriat social eligibil le-a delegat funcții;

(d) altor persoane implicate sau având legături apropiate și substanțiale cu administrarea fondurilor de antreprenoriat social eligibile.

2. Orice cerere simplă de informații menționată la alineatul (1):

(a) face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective;

(b) menționează scopul cererii;

(c) precizează informațiile solicitate;

(d) cuprinde un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e) include o mențiune conform căreia persoana de la care se solicită informațiile nu este obligată să furnizeze informațiile, dar, în cazul unui răspuns voluntar la cerere, informațiile furnizate nu trebuie să fie incorecte sau să inducă în eroare;

(f) indică amenda care urmează să fie aplicată în conformitate cu articolul 21a în cazul în care informațiile furnizate sunt incorecte sau induc în eroare.

3. Atunci când solicită furnizarea de informații în temeiul alineatului (1) prin intermediul unei decizii, AEVMP:

(a) face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective;

(b) menționează scopul cererii;

(c) precizează informațiile solicitate;

(d) stabilește un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e) indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 21b aplicabile în cazul în care informațiile solicitate sunt furnizate incomplet;

(f) indică amenda prevăzută la articolul 21a în cazul în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare;

(g) menționează dreptul de a contesta decizia în fața comisiei de apel a AEVMP și de a solicita controlul judiciar al deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de Justiție”), în conformitate cu articolele 60 și 61 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

4. Persoanele menționate la alineatul (1) sau reprezentanții acestora și, în cazul persoanelor juridice sau al asociațiilor fără personalitate juridică, persoanele autorizate prin lege sau prin statut să le reprezinte, furnizează informațiile solicitate. Avocații autorizați în mod corespunzător să acționeze pot furniza informațiile în numele clienților lor. Aceștia din urmă au în continuare întreaga responsabilitate în cazul în care informațiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau induc în eroare.

5. AEVMP transmite fără întârziere o copie a cererii simple sau a deciziei sale autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia sunt domiciliate sau stabilite persoanele menționate la alineatul (1) vizate de cererea de informații.

Articolul 20b

1. Pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament, AEVMP poate efectua investigațiile necesare cu privire la persoanele menționate la articolul 20a alineatul (1). În acest scop, funcționarii și alte persoane autorizate de AEVMP sunt împuternicite:

(a) să examineze toate evidențele, datele, procedurile și orice alte materiale relevante pentru executarea atribuțiilor lor, indiferent de suportul pe care sunt stocate;

(b) să facă sau să obțină copii certificate ale acestor evidențe, date, proceduri sau alte materiale sau extrase din acestea;

(c) să convoace orice persoană menționată la articolul 20a alineatul (1) sau reprezentanții acesteia sau membrii personalului său și să le solicite explicații verbale sau scrise cu privire la fapte sau documente referitoare la obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile;

(d) să chestioneze orice altă persoană fizică sau juridică ce își dă acordul în acest sens, în scopul colectării de informații referitoare la obiectul unei investigații;

(e) să solicite înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date.

2. Funcționarii și alte persoane autorizate de AEVMP pentru efectuarea investigațiilor menționate la alineatul (1) își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul investigației. Autorizația respectivă indică, de asemenea, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 21b aplicabile în cazul în care evidențele, datele, procedurile sau orice alte materiale solicitate sau răspunsurile la întrebările adresate persoanelor menționate la articolul 20a alineatul (1) nu sunt furnizate ori sunt incomplete, precum și amenzile prevăzute la articolul 21 aplicabile în cazul furnizării unor răspunsuri incorecte sau care induc în eroare la întrebările adresate persoanelor menționate la articolul 20a alineatul (1).

3. Persoanele menționate la articolul 20a alineatul (1) sunt obligate să se supună investigațiilor lansate pe baza unei decizii a AEVMP. Decizia specifică obiectul și scopul investigației, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 21b, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție.

4. În timp util înainte de o investigație menționată la alineatul (1), AEVMP informează autoritatea competentă din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare investigația cu privire la investigația preconizată și la identitatea persoanelor autorizate. La solicitarea AEVMP, funcționarii autorității competente în cauză oferă asistență respectivelor persoane autorizate în îndeplinirea sarcinilor lor. De asemenea, funcționarii autorității competente în cauză pot, la cerere, să participe la investigații.

5. În cazul în care o solicitare a înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale schimburilor de date prevăzută la alineatul (1) litera (e) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare naționale în conformitate cu dreptul intern aplicabil, se solicită această autorizație. Autorizația poate fi solicitată și ca măsură de precauție.

6. Atunci când o autoritate judiciară națională primește o cerere de autorizație pentru solicitarea înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale schimburilor de date prevăzută la alineatul (1) litera (e), autoritatea respectivă verifică dacă:

(a)    decizia adoptată de AEVMP menționată la alineatul (3) este autentică;

(b)    toate măsurile care trebuie luate sunt proporționale și nu sunt arbitrare sau excesive.

În sensul literei (b), autoritatea judiciară națională poate solicita AEVMP explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care AEVMP suspectează că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu solicită să i se furnizeze informațiile din dosarul AEVMP. Controlul legalității deciziei AEVMP relevă strict de competența Curții de Justiție în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 20c

1. Pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament, AEVMP poate efectua toate inspecțiile necesare la fața locului în orice incinte destinate activităților economice ale persoanelor menționate la articolul 20a alineatul (1).

2. Funcționarii și alte persoane autorizate de AEVMP să efectueze o inspecție la fața locului pot intra în orice incinte destinate activităților economice ale persoanelor care fac obiectul unei decizii de investigație adoptate de AEVMP și dețin toate competențele stipulate la articolul 20b alineatul (1). De asemenea, aceștia au competența să sigileze orice incinte destinate activităților economice și orice registre sau evidențe pe perioada inspecției și în măsura necesară inspecției.

3. Cu suficient timp înainte de inspecție, AEVMP notifică inspecția autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare aceasta. Atunci când desfășurarea corespunzătoare și eficiența inspecției impun acest lucru, AEVMP, după informarea autorității competente relevante, poate desfășura inspecția la fața locului fără o notificare prealabilă. Inspecțiile lansate în conformitate cu prezentul articol se desfășoară cu condiția ca autoritatea relevantă să fi confirmat că nu are obiecții cu privire la aceste inspecții.

4. Funcționarii și alte persoane autorizate de AEVMP să efectueze o inspecție la fața locului își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul inspecției, precum și penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 21b aplicabile în cazul în care persoanele vizate nu se supun inspecției.

5. Persoanele menționate la articolul 20a alineatul (1) se supun inspecțiilor la fața locului dispuse printr-o decizie a AEVMP. Decizia specifică obiectul și scopul inspecției, precizează data la care inspecția urmează să înceapă și indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 21b, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție.

6. La cererea AEVMP, funcționarii autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare inspecția, precum și persoanele autorizate sau desemnate de respectiva autoritate competentă acordă asistență în mod activ funcționarilor și altor persoane autorizate de AEVMP. De asemenea, funcționarii autorității competente în cauză pot, la cerere, să participe la inspecțiile la fața locului.

7. De asemenea, AEVMP poate solicita autorităților competente să efectueze în numele său sarcini de investigare specifice și inspecții la fața locului, conform dispozițiilor prezentului articol și ale articolului 20b alineatul (1). În acest scop, autoritățile competente dețin aceleași competențe ca și AEVMP, în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 20b alineatul (1).

8. Atunci când funcționarii și alte persoane autorizate de AEVMP care îi însoțesc constată că o persoană se opune inspecției dispuse în temeiul prezentului articol, autoritatea competentă a statului membru în cauză le acordă asistența necesară, solicitând, dacă este cazul, intervenția poliției sau a unei autorități echivalente de aplicare a legii, astfel încât să le permită efectuarea inspecției la fața locului.

9. În cazul în care inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau asistența prevăzută la alineatul (7) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare naționale în conformitate cu dreptul intern aplicabil, se solicită această autorizație. Autorizația poate fi solicitată și ca măsură de precauție.

10. Atunci când o autoritate judiciară națională primește o cerere de autorizație pentru inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau pentru asistența prevăzută la alineatul (7), autoritatea respectivă verifică dacă:

(a)    decizia adoptată de AEVMP menționată la alineatul (4) este autentică;

(b)    toate măsurile care trebuie luate sunt proporționale și nu sunt arbitrare sau excesive.

11. În sensul literei (b), autoritatea judiciară națională poate solicita AEVMP explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care AEVMP suspectează că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu solicită să i se furnizeze informațiile din dosarul AEVMP. Controlul legalității deciziei AEVMP relevă strict de competența Curții de Justiție, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

Articolul 21 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 21

1. Atunci când, în conformitate cu articolul 22 alineatul (5), AEVMP constată faptul că o persoană a săvârșit una dintre încălcările enumerate la articolul 21a alineatul (2), aceasta ia una sau mai multe dintre următoarele acțiuni:

(a) retrage înregistrarea administratorului fondului de antreprenoriat social eligibil sau a fondului de antreprenoriat social eligibil;

(b) adoptă o decizie prin care îi solicită persoanei în cauză să pună capăt încălcării;

(c) adoptă o decizie de impunere a unor amenzi;

(d) emite anunțuri publice.

2. Atunci când întreprinde acțiunile menționate la alineatul (1), AEVMP ține seama de natura și gravitatea încălcării, având în vedere următoarele criterii:

(a) durata și frecvența încălcării;

(b) dacă încălcarea a facilitat sau a dat naștere unor infracțiuni de natură financiară sau dacă acestea din urmă sunt imputabile în alt mod respectivei încălcări;

(c) dacă încălcarea a fost săvârșită în mod intenționat sau din neglijență;

(d) gradul de răspundere al persoanei responsabile de încălcare;

(e) puterea financiară a persoanei responsabile de încălcare, astfel cum este indicată de cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual și de activele nete ale persoanei fizice responsabile;

(f) impactul încălcării asupra intereselor investitorilor cu amănuntul;

(g) cuantumul profiturilor obținute, al pierderilor evitate de către persoana responsabilă de încălcare sau al pierderilor suferite de terți ca urmare a încălcării, în măsura în care acestea pot fi calculate;

(h) măsura în care persoana responsabilă de încălcare cooperează cu AEVMP, fără a aduce atingere necesității de a asigura recuperarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana respectivă;

(i) încălcările săvârșite anterior de persoana responsabilă de încălcare;

(j) măsurile ulterioare încălcării luate de persoana responsabilă de încălcare pentru a împiedica repetarea acesteia.

3. AEVMP notifică fără întârziere orice acțiune întreprinsă în temeiul alineatului (1) persoanei răspunzătoare de încălcare și comunică acțiunea respectivă autorităților competente ale statelor membre și Comisiei. AEVMP publică orice astfel de acțiune pe site-ul său internet în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării acesteia.

4. Publicarea menționată la primul paragraf include următoarele:

(a)    o declarație în care se afirmă dreptul persoanei responsabile de încălcare de a contesta decizia;

(b)    dacă este cazul, o declarație din care să reiasă că s-a introdus o cale de atac și care să precizeze că o astfel de cale de atac nu are efect suspensiv;

(c)    o declarație din care să reiasă posibilitatea comisiei de apel a AEVMP de a suspenda aplicarea deciziei contestate, în conformitate cu articolul 60 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1095/20101.”;

se introduc următoarele articole 21a, 21b și 21c:

„Articolul 21a

1. Atunci când, în conformitate cu articolul 22 alineatul (8), constată faptul că o persoană a săvârșit, cu intenție sau din neglijență, una sau mai multe dintre încălcările enumerate la alineatul (2), AEVMP adoptă o decizie de aplicare a unei amenzi în conformitate cu prezentul articol alineatul (3).

Se consideră că o încălcare a fost săvârșită cu intenție dacă AEVMP descoperă factori obiectivi care demonstrează faptul că o persoană a acționat în mod deliberat pentru a săvârși încălcarea respectivă.

3. Lista încălcărilor menționate la alineatul (1) cuprinde următoarele:

(a)    nerespectarea cerințelor care se aplică structurii portofoliului, cu încălcarea articolului 5;

(b)    distribuirea, cu încălcarea articolului 6, a unităților și acțiunilor unui fond de antreprenoriat social eligibil către investitori neeligibili;

(c)    utilizarea denumirii „EuSEF” fără a efectua înregistrarea în conformitate cu articolul 15 sau fără a înregistra un organism de plasament colectiv în conformitate cu articolul 15a;

(d)    utilizarea denumirii „EuSEF” pentru distribuirea fondurilor care nu au fost stabilite în conformitate cu articolul 3 primul paragraf litera (b) punctul (iii);

(e)    obținerea înregistrării pe baza unor declarații false sau prin orice altă modalitate incorectă, cu încălcarea articolului 15 sau a articolului 15a;

(f)    demonstrarea de lipsă de onestitate, corectitudine, competență, grijă sau diligență în desfășurarea activităților, cu încălcarea articolului 7 primul paragraf litera (a);

(g)    neaplicarea unor politici și proceduri adecvate pentru a preveni practicile frauduloase, cu încălcarea articolului 7 primul paragraf litera (b);

(h)    încălcarea repetată a cerințelor de la articolul 13 referitoare la raportul anual;

(i)    încălcarea repetată a obligației de a informa investitorii în conformitate cu articolul 14.

3. Cuantumul amenzilor menționate la alineatul (1) se ridică la cel puțin 500 000 EUR și nu poate depăși 5 milioane EUR pentru încălcările menționate la alineatul (2) literele (a)-(i).

4. La stabilirea nivelului amenzii în temeiul alineatului (3), AEVMP ține seama de criteriile stabilite la articolul 21 alineatul (2).

5. Fără a aduce atingere alineatului (3), în cazul în care o persoană a obținut, în mod direct sau indirect, beneficii de natură financiară de pe urma încălcării, cuantumul amenzii trebuie să fie cel puțin egal cu beneficiul obținut.

6. În cazul în care o faptă sau o omisiune a unei persoane constituie mai mult de o încălcare dintre cele enumerate la alineatul (2), se aplică numai cuantumul cel mai ridicat al amenzii calculat în conformitate cu alineatul (4), pentru una dintre încălcările respective.

Articolul 21b

1. AEVMP impune, prin decizie, penalități cu titlu cominatoriu pentru a obliga:

(a) o persoană să pună capăt unei încălcări, în conformitate cu o decizie adoptată în temeiul articolului 21 alineatul (1) litera (b);

(b) o persoană dintre cele menționate la articolul 20a alineatul (1):

(i)să furnizeze informațiile complete care au fost solicitate prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 20a;

(ii)să se supună unei investigații și, în special, să prezinte evidențe, date și proceduri complete sau orice alte materiale solicitate și să completeze și să rectifice alte informații furnizate în cadrul unei investigații lansate printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 20b;

(iii)să se supună unei inspecții la fața locului dispuse printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 20c.

2. Penalitățile cu titlu cominatoriu trebuie să fie eficace și proporționale. Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică pentru fiecare zi de întârziere.

3. Fără a aduce atingere alineatului (2), cuantumul penalităților cu titlu cominatoriu este de 3 % din cifra de afaceri medie zilnică din exercițiul financiar precedent sau, în cazul persoanelor fizice, 2 % din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Acesta se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalităților cu titlu cominatoriu.

Se impun penalități cu titlu cominatoriu pentru o perioadă de maximum șase luni de la data notificării deciziei AEVMP. La sfârșitul acestei perioade, AEVMP reexaminează măsura.

Articolul 21c

1. AEVMP face publice toate amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 21a și 21b, cu excepția cazurilor în care publicarea lor ar perturba grav piețele financiare sau ar aduce un prejudiciu disproporționat părților implicate.

2. Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 21a și 21b sunt de natură administrativă.

3. În cazul în care decide să nu impună amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, AEVMP informează în acest sens Parlamentul European, Consiliul, Comisia și autoritățile competente ale statului membru în cauză, prezentând argumente în sprijinul deciziei sale.

4. Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 21a și 21b sunt executorii.

Executarea silită este reglementată de normele de procedură civilă aflate în vigoare în statul membru sau țara terță pe teritoriul căreia aceasta are loc.

5. Cuantumurile amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii Europene.”;

Articolele 22 și 22a se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 22

1. Atunci când, în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament, AEVMP constată că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui una sau mai multe dintre încălcările enumerate la articolul 21a alineatul (2), AEVMP numește un agent de investigații independent din cadrul său pentru a cerceta chestiunea respectivă. Agentul numit nu poate să fie sau să fi fost implicat, direct sau indirect, în aprobarea prospectului la care se referă încălcarea și își îndeplinește funcțiile independent de consiliul supraveghetorilor AEVMP.

2. Agentul de investigații menționat la alineatul (1) cercetează presupusele încălcări, ținând seama de orice observații transmise de persoanele care fac obiectul investigațiilor și prezintă consiliului supraveghetorilor AEVMP un dosar complet cuprinzând constatările sale.

3. Pentru a-și îndeplini sarcinile, agentul de investigații are competența de a solicita informații în conformitate cu articolul 20a și de a efectua investigații și inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 20b și 20c.

4. În îndeplinirea sarcinilor sale, agentul de investigații are acces la toate documentele și informațiile colectate de AEVMP în cadrul activităților sale de supraveghere.

5. După încheierea investigației sale și înainte de a înainta dosarul cuprinzând constatările sale consiliului supraveghetorilor AEVMP, agentul de investigații le oferă persoanelor care fac obiectul investigației posibilitatea de a fi ascultate pe tema aspectelor cercetate. Agentul de investigații își întemeiază constatările numai pe fapte cu privire la care persoanele vizate au avut ocazia să formuleze observații.

6. Drepturile la apărare ale persoanelor care fac obiectul investigațiilor sunt pe deplin respectate pe parcursul investigațiilor efectuate în temeiul prezentului articol.

7. Atunci când înaintează consiliului supraveghetorilor AEVMP dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații transmite o notificare persoanelor care fac obiectul investigațiilor. Persoanele care fac obiectul investigațiilor au drept de acces la dosar, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informațiilor confidențiale care afectează părți terțe.

8. Pe baza dosarului cuprinzând constatările agentului de investigații și după ascultarea persoanelor care fac obiectul investigațiilor în conformitate cu articolul 21b, dacă persoanele vizate solicită acest lucru, AEVMP decide dacă una sau mai multe dintre încălcările enumerate la articolul 21a alineatul (2) au fost săvârșite de persoanele care fac obiectul investigațiilor și, dacă este cazul, ia o măsură de supraveghere în conformitate cu articolul 21.

9. Agentul de investigații nu participă la deliberările consiliului supraveghetorilor AEVMP și nu intervine în niciun alt mod în procesul decizional din cadrul consiliului supraveghetorilor AEVMP.

10. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 26 până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data - 24 de luni de la data intrării în vigoare] în care precizează normele procedurale pentru exercitarea competenței de a impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, inclusiv normele referitoare la dreptul la apărare și dispozițiile temporale, precum și normele privind colectarea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu și termenele de prescripție pentru impunerea și executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu.

11. AEVMP sesizează autoritățile naționale de resort în vederea urmăririi penale atunci când constată, în îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui infracțiuni. În plus, AEVMP se abține de la aplicarea unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o achitare sau o condamnare prealabilă în temeiul unor fapte identice sau al unor fapte în esență identice a dobândit autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.”;

Articolul 22a

1. Înainte de a lua orice decizie în temeiul articolelor 21, 21a și 21b, AEVMP acordă persoanelor care fac obiectul procedurilor posibilitatea de a fi ascultate pe tema constatărilor sale. AEVMP își întemeiază deciziile numai pe constatările asupra cărora persoanele care fac obiectul procedurilor au avut posibilitatea să formuleze observații.

2. Primul paragraf nu se aplică dacă este necesară adoptarea de acțiuni urgente în temeiul articolului 21 pentru a preveni aducerea unor prejudicii grave și iminente sistemului financiar. Într-o asemenea situație, AEVMP poate adopta o decizie provizorie și acordă persoanelor în cauză posibilitatea de a fi ascultate cât mai curând posibil după adoptarea deciziei.

3. Drepturile la apărare ale persoanelor care fac obiectul procedurilor sunt pe deplin garantate pe durata procedurilor. Aceste persoane au drept de acces la dosarul AEVMP, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informațiilor confidențiale și al documentelor interne de lucru ale AEVMP.”;

se introduc următoarele articole 22b, 22c și 22d:

„Articolul 22b

Curtea de Justiție are competență nelimitată de a exercita controlul judiciar asupra deciziilor prin care AEVMP impune o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiție poate anula, reduce sau majora amenda sau penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate.

Articolul 22c

1. AEVMP percepe taxe de la administratorii de fonduri de antreprenoriat social eligibile în conformitate cu prezentul regulament și cu actele delegate adoptate în temeiul alineatului (3). Taxele respective acoperă integral cheltuielile AEVMP necesare înregistrării, autorizării și supravegherii administratorilor de fonduri de antreprenoriat social eligibile și fondurilor de antreprenoriat social eligibile, precum și rambursarea oricăror costuri pe care le pot suporta autoritățile competente care desfășoară activități în temeiul prezentului regulament, în special ca urmare a delegării unor sarcini în conformitate cu articolul 22d.

2. Cuantumul taxei individuale aplicate unui anumit administrator al unui fond de antreprenoriat social eligibil trebuie să acopere toate costurile administrative suportate de AEVMP pentru activitățile sale legate de înregistrarea și de supravegherea continuă a unui administrator de fonduri de antreprenoriat social eligibile și a unui fond de antreprenoriat social eligibil. Cuantumul respectiv trebuie să fie proporțional cu activele aflate în administrarea fondului de antreprenoriat social eligibil respectiv sau, acolo unde este cazul, cu fondurile proprii ale administratorului fondului de antreprenoriat social eligibil.

3. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 26 până la [Oficiul de Publicații: a se introduce data - 24 de luni de la intrarea în vigoare] în care precizează tipurile de taxe, cazurile în care se percep taxe, cuantumul taxelor și modalitatea de plată a acestora.

Articolul 22d

1. Atunci când este necesar pentru îndeplinirea corespunzătoare a unei sarcini de supraveghere, AEVMP poate delega sarcini de supraveghere specifice autorității competente a unui stat membru în conformitate cu ghidurile emise de AEVMP în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Aceste sarcini de supraveghere specifice pot include, în special, competența de a formula cereri de informații în conformitate cu articolul 20a și de a efectua investigații și inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 20b și 20c.

Prin derogare de la primul paragraf, efectuarea de înregistrări în temeiul articolelor 15 și 15 a nu face obiectul delegării de competențe.

2. Înainte de delegarea unei sarcini în conformitate cu alineatul (1), AEVMP consultă autoritatea competentă relevantă în legătură cu:

(a) sfera de aplicare a sarcinii care urmează să fie delegată;

(b) calendarul pentru îndeplinirea sarcinii; și

(c) transmiterea informațiilor necesare de către AEVMP și în atenția AEVMP.

3. AEVMP rambursează autorității competente costurile suportate de aceasta ca urmare a îndeplinirii sarcinilor delegate în conformitate cu actul delegat menționat la articolul 22c alineatul (3).

4. AEVMP revizuiește, la intervale corespunzătoare, delegarea de sarcini efectuată în conformitate cu alineatul (1). Delegarea unei sarcini poate fi revocată în orice moment.

5. Delegarea sarcinilor nu afectează responsabilitatea AEVMP și nu limitează capacitatea acesteia de a efectua și de a supraveghea activitatea delegată.”;

Articolul 26 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 26

1. Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2. Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8 alineatul (3), la articolul 21 alineatul (10) și la articolul 21c alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată, cu începere de la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data intrării în vigoare].

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (3), la articolul 22 alineatul (10) și la articolul 22c alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4. Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.    

5. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (3), al articolului 22 alineatul (10) și al articolului 22c alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a formulat nicio obiecție în termen de [două luni] de la notificarea actului către Parlamentul European și către Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu [două luni] la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”;

Articolul 27 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1)

(i) se adaugă următoarea literă (n):

„(n) eficacitatea, proporționalitatea și aplicarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu prevăzute în conformitate cu prezentul regulament;”

(ii) se adaugă litera (o), având următorul text:

„(o)    o evaluare a rolului AEVMP, a competențelor sale de investigare, a delegării de sarcini către autoritățile competente, precum și a eficacității măsurilor de supraveghere luate.”;

(b) la alineatul (2) se adaugă următoarea literă (c):

„(c) până la data de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 84 de luni de la intrarea în vigoare] referitor la literele (n) și (o).”;

se introduce următorul articol 28a:

„Articolul 28a

1.    Toate competențele și sarcinile legate de activitatea de supraveghere și de asigurare a respectării legislației în domeniul fondurilor de antreprenoriat social eligibile conferite autorităților competente iau sfârșit la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 36 de luni de la intrarea în vigoare]. Competențele și sarcinile respective sunt preluate de AEVMP la aceeași dată.

2. Toate dosarele și documentele de lucru referitoare la activitatea de supraveghere și de asigurare a respectării legislației în domeniul fondurilor de antreprenoriat social eligibile, inclusiv orice examinări în curs și măsuri de asigurare a respectării legislației sau copiile certificate ale acestora sunt preluate de AEVMP la data prevăzută la alineatul (1).

Cu toate acestea, o cerere de înregistrare care a fost primită de autoritățile competente înainte de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 30 de luni de la intrarea în vigoare] nu se transferă către AEVMP, iar decizia de înregistrare sau de refuz al înregistrării se ia de autoritatea relevantă.

3. Autoritățile competente menționate la alineatul (1) se asigură că toate evidențele și documentele de lucru existente sau copiile certificate ale acestora sunt transferate către AEVMP cât mai curând posibil și, în orice caz, de către fondurile de antreprenoriat social eligibile. De asemenea, autoritățile competente respective acordă asistența și consultanța necesară AEVMP pentru a facilita transferul și preluarea efectivă și eficientă a activității de supraveghere și de asigurare a respectării legislației în domeniul fondurilor de antreprenoriat social eligibile.

4. AEVMP acționează ca succesor legal al autorităților competente menționate la alineatul (1) în cadrul oricăror proceduri administrative sau judiciare rezultate din activitatea de supraveghere și de asigurare a respectării legislației desfășurată de autoritățile competente respective în legătură cu aspectele reglementate prin prezentul regulament.

5. Orice înregistrare a unui administrator al unui fond de antreprenoriat social eligibil sau a unui fond de antreprenoriat social eligibil acordată de o autoritate competentă menționată la alineatul (1) rămâne valabilă după transferul competențelor către AEVMP.”.

”.

Articolul 6

Modificări la Regulamentul (UE) nr. 600/2014 privind piețele instrumentelor financiare

Regulamentul (UE) nr. 600/2104 se modifică după cum urmează:

Articolul 1 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1), se adaugă următoarea literă (g):

„(g) autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de raportare a datelor”;

la articolul 1, se introduce următorul alineat (5a):

„5a. Articolele 40 și 42 se aplică, de asemenea, cu privire la societățile de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) și la societățile de investiții în OPCVM autorizate în conformitate cu Directiva 2009/65/CE și la administratorii de fonduri de investiții alternative (AFIA) autorizați în conformitate cu Directiva 2011/61/UE.”;

Articolul 2 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

punctele 34, 35 și 36 se înlocuiesc cu următorul text:

„34.    «mecanism de publicare aprobat» sau «APA» înseamnă o persoană autorizată în temeiul prezentului regulament să furnizeze serviciul de publicare a rapoartelor privind tranzacțiile în numele unor firme de investiții, în temeiul articolelor 20 și 21;

35. «furnizor de sisteme centralizate de raportare» sau «CTP» înseamnă o persoană autorizată în temeiul prezentului regulament să furnizeze serviciul de colectare a rapoartelor privind tranzacțiile cu instrumente financiare enumerate la articolele 6, 7, 10, 12 și 13, 20 și 21 de la piețele reglementate, MTF-uri, OTF-uri și APA și de consolidare a acestora într-un flux continuu de date electronice în direct care oferă date referitoare la prețuri și volume pentru fiecare instrument financiar;

36. «mecanism de raportare aprobat» sau «ARM» înseamnă o persoană autorizată în temeiul prezentului regulament să furnizeze autorităților competente sau ESMA, în numele firmelor de investiții, serviciul de raportare a detaliilor privind tranzacțiile;”;

se introduce următorul punct 36a:

„36a «furnizori de servicii de raportare a datelor» înseamnă persoanele menționate la punctele 34-36 și persoanele menționate la articolul 38a 27a alineatul (2);”;

Articolul 22 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 22

Furnizarea de informații în scopul transparenței și al altor calcule

1. Pentru a efectua calcule în vederea stabilirii cerințelor de transparență pretranzacționare și posttranzacționare și a regimului obligației de tranzacționare, menționat la articolele 3–11, la articolele 14–21 și la articolul 32, care sunt aplicabile instrumentelor financiare, precum și pentru a stabili dacă o firmă de investiții este un operator independent, ESMA și autoritățile competente pot solicita informații de la:

(a) locurile de tranzacționare;

(b) mecanismele de publicare aprobate (APA); și

(c) furnizorii de sisteme centralizate de raportare (CTP).

2. Locurile de tranzacționare, mecanismele de publicare aprobate și furnizorii de sisteme centralizate de raportare stochează datele necesare pentru o perioadă suficient de lungă.

3. ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili conținutul și frecvența solicitărilor de date, formatele și intervalul de timp în care locurile de tranzacționare, mecanismele de publicare aprobate și furnizorii de sisteme centralizate de raportare trebuie să răspundă la solicitările de date menționate la alineatul (1), tipul de date care trebuie stocate, precum și intervalul minim de timp pentru care locurile de tranzacționare, mecanismele de publicare aprobate și furnizorii de sisteme centralizate de raportare trebuie să stocheze datele pentru a putea răspunde solicitărilor de date, în conformitate cu alineatul (2).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10–14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

Articolul 26 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 26

Obligația de raportare a tranzacțiilor

1.    Firmele de investiții care efectuează tranzacții cu instrumente financiare prezintă ESMA rapoarte care conțin detaliile complete și precise ale acestor tranzacții, cât mai repede posibil și cel târziu până la încheierea următoarei zile lucrătoare.

ESMA pune la dispoziția autorităților competente orice informații raportate în conformitate cu prezentul articol.

2.    Obligația prevăzută la alineatul (1) se aplică:

(a) instrumentelor financiare care sunt admise la tranzacționare sau sunt tranzacționate într-un loc de tranzacționare sau pentru care s-a depus o cerere de admitere la tranzacționare;

(b) instrumentelor financiare bazate pe un instrument financiar tranzacționat într-un loc de tranzacționare; și

(c) instrumentelor financiare bazate pe un indice sau coș compus din instrumente financiare tranzacționate într-un loc de tranzacționare.

Obligația se aplică tranzacțiilor cu instrumentele financiare menționate la literele (a)­(c), indiferent dacă aceste tranzacții se desfășoară sau nu în locul de tranzacționare.

3.    Rapoartele includ în special detalii cu privire la denumirea și numărul instrumentelor financiare cumpărate sau vândute, cantitatea, datele și orele de executare, prețurile tranzacțiilor, o denumire de identificare a clienților în numele cărora firma de investiții a efectuat tranzacția respectivă, o denumire de identificare a persoanelor și a algoritmilor electronici din cadrul firmei de investiții responsabili pentru decizia de investiție și executarea tranzacției, o denumire de identificare a derogării aplicabile pe baza căreia a avut loc tranzacția, mijloacele de identificare a firmelor de investiții în cauză, precum și o denumire de identificare a vânzărilor în lipsă în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012 în ceea ce privește orice acțiuni și datorie suverană care intră în domeniul de aplicare al articolelor 12, 13 și 17 din respectivul regulament. Pentru tranzacțiile care nu sunt efectuate într-un loc de tranzacționare, rapoartele trebuie să includă o denumire de identificare a tipului de tranzacții în conformitate cu măsurile care trebuie adoptate în temeiul dispozițiilor de la articolul 20 alineatul (3) litera (a) și de la articolul 21 alineatul (5) litera (a). Pentru instrumentele financiare derivate pe mărfuri, rapoartele indică dacă tranzacția reduce riscul într-un mod măsurabil în mod obiectiv, în conformitate cu articolul 57 din Directiva 2014/65/UE.

4.    La transmiterea ordinelor, firmele de investiții care transmit ordine includ toate informațiile specificate la alineatele (1) și (3). În loc să includă detaliile menționate atunci când transmite ordinele, o firmă de investiții poate alege să raporteze ordinul transmis, dacă este executat, ca tranzacție, în conformitate cu cerințele de la alineatul (1). În acest caz, în raportul de tranzacții realizat de firma de investiții se precizează că acesta se referă la un ordin transmis.

5.    Operatorul unui loc de tranzacționare prezintă rapoarte care conțin detalii referitoare la tranzacțiile cu instrumente financiare tranzacționate pe propria platformă care sunt executate prin intermediul propriilor sisteme de o firmă care nu face obiectul prezentului regulament în conformitate cu alineatele (1) și (3).

6.    La raportarea denumirii de identificare a clienților în conformitate cu alineatele (3) și (4), firmele de investiții utilizează un identificator al persoanelor juridice stabilit pentru identificarea clienților care sunt persoane juridice.

ESMA elaborează până la [Oficiul pentru publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare] ghiduri, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, pentru a se asigura că aplicarea identificatorilor pentru persoane juridice în Uniune este în conformitate cu standardele internaționale, îndeosebi cu cele elaborate de Consiliul pentru stabilitate financiară.

7.    Rapoartele sunt prezentate ESMA de înseși firmele de investiții, de un ARM care acționează în numele lor sau de locul de tranzacționare prin al cărui sistem s-a încheiat tranzacția, în conformitate cu alineatele (1), (3) și (9).

Firmele de investiții poartă răspunderea pentru integralitatea, corectitudinea și depunerea la timp a rapoartelor transmise ESMA.

Prin derogare de la această responsabilitate, atunci când raportează detalii privind tranzacțiile respective prin intermediul unui ARM care acționează în numele său sau printr-un loc de tranzacționare, o firmă de investiții nu este responsabilă de deficiențele referitoare la integralitatea, corectitudinea și depunerea la timp a rapoartelor care pot fi atribuite mecanismului de raportare aprobat (ARM) sau locului de tranzacționare. În astfel de cazuri și sub rezerva articolului 66 alineatul (4) din Directiva 2014/65/UE, responsabilitatea pentru deficiențele în cauză îi revine ARM sau locului de tranzacționare.

Firmele de investiții trebuie totuși să ia măsuri rezonabile pentru a verifica integralitatea, corectitudinea și depunerea la timp a rapoartelor de tranzacții care au fost depuse în numele lor.

Statul membru de origine impune ca, în cazul în care redactează rapoarte în numele firmei de investiții, locul de tranzacționare să aibă instituite mecanisme de securitate solide care să garanteze securitatea și autenticitatea mijloacelor de transfer al informațiilor, să reducă la minimum riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de informații, menținând în permanență confidențialitatea datelor. Statul membru de origine impune ca locul de tranzacționare să mențină resurse adecvate și să aibă instalate dispozitive de back-up pentru a oferi și menține serviciile sale în orice moment.

Sistemele de corelare a ordinelor (trade-matching) sau cele de raportare, inclusiv registrele centrale de tranzacții înregistrate sau recunoscute în conformitate cu titlul VI din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, pot fi aprobate de către ESMA ca ARM pentru a transmite ESMA rapoarte de tranzacții în conformitate cu alineatele (1), (3) și (9).

În cazul în care tranzacțiile au fost raportate în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 către un registru central de tranzacții care este aprobat ca ARM, iar rapoartele respective conțin detaliile necesare în conformitate cu alineatele (1), (3) și (9) și sunt transmise ESMA de către registrul central de tranzacții în termenul stabilit la alineatul (1), se consideră că obligația firmelor de investiții prevăzută la alineatul (1) a fost respectată.

În cazul în care rapoartele de tranzacții conțin erori sau omisiuni, ARM, firma de investiții sau locul de tranzacționare care raportează tranzacția corectează informațiile și transmite ESMA o versiune corectată a rapoartelor.

8.    În cazul în care, în conformitate cu articolul 35 alineatul (8) din Directiva 2014/65/UE, rapoartele prevăzute la prezentul articol sunt transmise ESMA, aceasta comunică informațiile respective autorităților competente ale statului membru de origine al firmei de investiții, cu excepția cazului în care autoritățile competente ale statului membru de origine decid că nu doresc să le primească.

9.    ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

(a) standardele și formatele în materie de date aplicabile informațiilor care trebuie raportate în conformitate cu alineatele (1) și (3), inclusiv metodele și modalitățile de raportare a tranzacțiilor financiare, precum și forma și conținutul acestor rapoarte;

(b) criteriile de definire a unei piețe relevante în conformitate cu alineatul (1);

(c) referințele instrumentelor financiare cumpărate sau vândute, cantitatea, datele și orele de executare, prețurile tranzacțiilor, informațiile și detaliile privind identitatea clientului, o denumire de identificare a clienților în numele cărora firma de investiții a efectuat tranzacția respectivă, o denumire de identificare a persoanelor și a algoritmilor informatici din cadrul firmei de investiții responsabili pentru decizia de investiție și executarea tranzacției, o denumire de identificare a derogării aplicabile pe baza căreia a avut loc tranzacția, mijloacele de identificare a firmelor de investiții în cauză, modul în care a fost executată tranzacția și câmpurile de date necesare pentru prelucrarea și analizarea rapoartelor de tranzacții în conformitate cu alineatul (3); și

(d) o denumire de identificare a vânzărilor în lipsă de acțiuni și datorie suverană menționate la alineatul (3);

(e) categoriile relevante de instrumente financiare care trebuie să fie raportate în conformitate cu alineatul (2);

(f) condițiile pe baza cărora identificatorii pentru persoanele juridice sunt elaborați, atribuiți și menținuți de statele membre în conformitate cu alineatul (6) și condițiile pe baza cărora acești identificatori pentru persoanele juridice sunt folosiți de firmele de investiții pentru a include, în temeiul alineatelor (3), (4) și (5), denumirea de identificare a clienților în rapoartele de tranzacții pe care au obligația de a le întocmi în conformitate cu alineatul (1);

(g) aplicarea obligațiilor de raportare a tranzacțiilor la sucursalele firmelor de investiții;

(h) ceea ce constituie o tranzacție și executarea unei tranzacții în sensul prezentului articol;

(i) momentul în care se consideră că o firmă de investiții a transmis un ordin în sensul alineatului (4).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

10.    Până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la data intrării în vigoare], ESMA prezintă Comisiei un raport privind funcționarea prezentului articol, inclusiv interacțiunea sa cu obligațiile de raportare conexe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012, și măsura în care conținutul și formatul rapoartelor de tranzacții primite și transmise autorităților competente permit monitorizarea cuprinzătoare a activităților firmelor de investiții în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament. Comisia poate lua măsuri pentru a propune orice modificări în acest sens. Comisia transmite raportul ESMA Parlamentului European și Consiliului.”;

Articolul 27 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 27

Obligația de a furniza date de referință privind instrumentele financiare

1.    În ceea ce privește instrumentele financiare admise la tranzacționare pe piețe reglementate sau tranzacționate în MTF-uri sau OTF-uri, locurile de tranzacționare furnizează ESMA date de referință pentru identificarea instrumentelor, în scopul raportării tranzacțiilor în temeiul articolului 26.

În ceea ce privește celelalte instrumente financiare menționate la articolul 26 alineatul (2) tranzacționate în sistemul său, fiecare operator independent îi furnizează ESMA datele de referință privind instrumentele financiare respective.

Datele de referință pentru identificarea instrumentelor se pregătesc pentru a fi transmise ESMA într-un format electronic standardizat înaintea începerii tranzacționării instrumentului financiar la care se referă. Datele de referință privind instrumentul financiar se actualizează de fiecare dată când apar modificări ale datelor referitoare la un instrument financiar. ESMA publică aceste date de referință imediat pe site-ul său internet. ESMA oferă fără întârziere autorităților competente acces la aceste date de referință.

2.    Pentru a permite autorităților competente să monitorizeze, în temeiul articolului 26, activitățile firmelor de investiții, pentru a se asigura că acestea acționează cu onestitate, corectitudine, profesionalism și într-un mod care promovează integritatea pieței, ESMA, după ce s-a consultat cu autoritățile competente, stabilește dispozițiile necesare pentru a se asigura că:

(a) ESMA primește efectiv datele de referință privind instrumentele financiare, în temeiul alineatului (1);

(b) calitatea datelor primite este adecvată scopurilor pentru care sunt raportate tranzacțiile, în temeiul articolului 26;

(c) datele de referință privind instrumentele financiare primite în temeiul alineatului (1) se transmit în mod eficient și fără întârziere autorităților competente relevante.

(d) există mecanisme eficace între ESMA și autoritățile competente pentru soluționarea aspectelor legate de furnizarea datelor sau de calitatea acestora.

3.    ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

(a) standardele și formatele în materie de date aplicabile datelor de referință privind instrumentele financiare, în conformitate cu alineatul (1), inclusiv metodele și modalitățile de furnizare a datelor și a oricăror actualizări ale acestora către ESMA și de transmitere a acestora către autoritățile competente în conformitate cu alineatul (1), precum și forma și conținutul acestor date;

(b) măsurile tehnice necesare în legătură cu dispozițiile care trebuie stabilite de ESMA și de autoritățile competente în temeiul alineatului (2).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

se introduce titlul IVa, după cum urmează:

„TITLUL IVa

SERVICII DE RAPORTARE A DATELOR

CAPITOLUL 1

Autorizarea furnizorilor de servicii de raportare a datelor

Articolul 27a

Cerința de autorizare

1. Exploatarea unui APA, a unui CTP sau a unui ARM ca ocupație sau activitate obișnuită este condiționată de obținerea unei autorizații prealabile din partea ESMA în conformitate cu prezentul titlu.

2. O firmă de investiții sau un operator de piață care exploatează un loc de tranzacționare poate oferi, de asemenea, serviciile prestate de un APA, un CTP sau un ARM, cu condiția ca ESMA să fi verificat în prealabil dacă firma de investiții sau operatorul de piață respectă prezentul titlu. Furnizarea acestor servicii se include în autorizația lor.

3. ESMA întocmește un registru al tuturor furnizorilor de servicii de raportare a datelor din Uniune. Registrul este disponibil publicului, conține informații privind serviciile pentru care este autorizat furnizorul de servicii de raportare a datelor și se actualizează în mod regulat.

În cazul în care ESMA a retras o autorizație în conformitate cu articolul 27d, respectiva retragere se publică în registru timp de cinci ani.

4. Furnizorii de servicii de raportare a datelor își furnizează serviciile sub supravegherea ESMA. ESMA reexaminează periodic dacă furnizorii de servicii de raportare a datelor respectă dispozițiile prezentului titlu. ESMA verifică dacă furnizorii de servicii de raportare a datelor îndeplinesc în orice moment condițiile impuse pentru autorizarea inițială, stabilite în temeiul prezentului titlu.

Articolul 27b

Autorizarea furnizorilor de servicii de raportare a datelor

1. Furnizorii de servicii de raportare a datelor sunt autorizați de ESMA în sensul titlului IVa, în cazul în care:

(a) furnizorul de servicii de raportare a datelor este o persoană juridică stabilită în Uniune; și

(b) furnizorul de servicii de raportare a datelor îndeplinește cerințele prevăzute la titlul IVa.

2. Autorizația menționată la alineatul (1) precizează serviciul de raportare a datelor pe care furnizorul de servicii de raportare a datelor este autorizat să îl furnizeze. În cazul în care dorește să își extindă activitatea la alte servicii de raportare a datelor, un furnizor de servicii de raportare a datelor autorizat adresează o cerere ESMA de extindere a autorizației respective.

3. Un furnizor de servicii de raportare a datelor autorizat trebuie să respecte în orice moment condițiile de autorizare menționate la titlul IVa. Un furnizor de servicii de raportare a datelor autorizat informează de îndată ESMA în legătură cu orice modificare semnificativă a condițiilor de autorizare.

4. Autorizația menționată la alineatul (1) este aplicabilă și valabilă pe întregul teritoriu al Uniunii și îi permite furnizorului de servicii de raportare a datelor să furnizeze în întreaga Uniune serviciile pentru care a fost autorizat.

Articolul 27c

Proceduri de aprobare și de respingere a cererilor de autorizare

1. Furnizorul de servicii de raportare a datelor depune o cerere în care prezintă toate informațiile necesare pentru a permite ESMA să confirme faptul că furnizorul de servicii de raportare a datelor a luat, la momentul autorizării inițiale, toate măsurile necesare pentru a îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor prezentului titlu, inclusiv a elaborat un program de activitate în care precizează, printre altele, tipurile de servicii avute în vedere și structura organizatorică.

2. În termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii de autorizare, ESMA verifică dacă aceasta este completă.

Dacă cererea nu este completă, ESMA stabilește un termen în care furnizorul de servicii de raportare a datelor trebuie să furnizeze informații suplimentare.

După ce a stabilit că cererea este completă, ESMA îl informează pe furnizorul de servicii de raportare de date în consecință.

3. În termen de șase luni de la primirea cererii complete, ESMA verifică respectarea de către furnizorul de servicii de raportare a datelor a dispozițiilor prezentului titlu și adoptă o decizie riguros motivată prin care aprobă sau respinge cererea de autorizare și îl informează pe furnizorul de servicii de raportare a datelor în cauză cu privire la decizia sa în termen de cinci zile lucrătoare.

4. ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili:

(a) informațiile care trebuie să i se furnizeze în temeiul alineatului (6), inclusiv programul de activitate;

(b) informațiile incluse în notificările realizate în temeiul articolului 27b alineatul (3).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

8. ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formularele, modelele și procedurile standard pentru notificarea sau furnizarea de informații prevăzute la prezentul articol alineatul (2) și la articolul 27e alineatul (3).

Competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 27d

Retragerea autorizației

1. ESMA poate retrage autorizația unui furnizor de servicii de raportare a datelor în cazul în care acesta:

(a) nu folosește autorizația timp de 12 luni, renunță în mod explicit la autorizație sau nu a prestat niciun serviciu în ultimele șase luni;

(b) a obținut autorizația prin declarații false sau prin orice altă modalitate incorectă;

(c) nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora a primit autorizația;

(d) a încălcat grav și în mod sistematic dispozițiile prezentului regulament.

2. ESMA notifică fără întârziere autorității competente din statul membru în care este stabilit furnizorul de servicii de raportare a datelor decizia de retragere a autorizației unui furnizor de servicii de raportare a datelor.”;

Articolul 27e

Cerințe privind organul de conducere al unui furnizor de servicii de raportare a datelor

1. Membrii organului de conducere al unui furnizor de servicii de raportare a datelor trebuie să aibă în orice moment o reputație suficient de bună, să posede suficiente cunoștințe, competențe și experiență și să dedice suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

Membrii organului de conducere trebuie să posede cunoștințe, competențe și experiență adecvate pentru a putea înțelege activitățile furnizorului de servicii de raportare a datelor. Fiecare membru al organului de conducere acționează cu onestitate, integritate și independență de spirit pentru a contesta în mod eficace, după caz, deciziile conducerii superioare și pentru a supraveghea și a monitoriza în mod eficace procesul decizional al conducerii, atunci când este necesar.

În cazul în care un operator de piață dorește să obțină autorizația de exploatare a unui APA, a unui CTP sau a unui ARM în temeiul articolului 27c, iar membrii organului de conducere al APA, CTP sau ARM sunt aceiași ca membrii organului de conducere al pieței reglementate, se consideră că persoanele respective îndeplinesc cerința stabilită la primul paragraf.

2. Furnizorul de servicii de raportare a datelor comunică ESMA care sunt membrii organului său de conducere și orice schimbare a componenței acestuia, împreună cu toate informațiile necesare pentru a aprecia dacă entitatea respectă dispozițiile alineatului (1).

3. Organul de conducere al unui furnizor de servicii de raportare a datelor definește și supraveghează implementarea mecanismelor de guvernanță care asigură gestionarea eficace și prudentă a unei organizații, inclusiv separarea sarcinilor în cadrul organizației și prevenirea conflictelor de interese, într-un mod care promovează integritatea pieței și interesele clienților săi.

4. ESMA nu acordă autorizația dacă nu s-a încredințat că persoana sau persoanele care vor conduce efectiv activitatea furnizorului de servicii de raportare a datelor au o reputație suficient de bună sau dacă există motive obiective și demonstrabile de a crede că schimbările propuse privind organul de conducere al furnizorului ar risca să compromită administrarea corectă și prudentă a acestuia și luarea în seamă în mod corespunzător a intereselor clienților săi și a integrității pieței.

5. ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data – 24 de luni de la intrarea în vigoare] pentru evaluarea caracterului adecvat al membrilor organului de conducere descriși la alineatul (1), ținând seama de diferitele roluri și funcții îndeplinite de aceștia, precum și de necesitatea de a se evita conflictele de interese dintre membrii organului de conducere și utilizatorii APA, CTP sau ARM.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10–14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Capitolul 2

CONDIȚII PENTRU APA-URI, CTP-URI ȘI ARM-URI

Articolul 27f

Cerințe organizatorice pentru APA-uri

1. Un APA trebuie să aibă politici și măsuri adecvate pentru a face publice informațiile prevăzute la articolele 20 și 21 într-un interval de timp cât mai apropiat de timpul real, pe cât posibil din punct de vedere tehnic, în condiții comerciale rezonabile. Informațiile sunt puse la dispoziție gratuit, la 15 minute după publicarea acestora de către APA. APA diseminează în mod eficient și consecvent aceste informații, într-un mod care să asigure accesul rapid și nediscriminatoriu la informații și într-un format care să faciliteze consolidarea informațiilor cu date similare din alte surse.

2. Informațiile publicate de APA în conformitate cu alineatul (1) includ, cel puțin, următoarele detalii:

(a) identificatorul instrumentului financiar;

(b) prețul la care a fost încheiată tranzacția;

(c) volumul tranzacției;

(d) ora tranzacției;

(e) ora la care a fost raportată tranzacția;

(f) unitatea de preț a tranzacției;

(g) codul locului de tranzacționare unde a fost executată tranzacția sau, în cazul în care tranzacția a fost executată printr-un operator independent, codul „SI” sau, după caz, codul „OTC” (extrabursier);

(h) dacă este cazul, un indicator care să arate că tranzacția a făcut obiectul unor condiții specifice.

3. APA aplică și menține măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele de interese cu clienții săi. În special, un APA care este și operator de piață sau firmă de investiții tratează toate informațiile colectate în mod nediscriminatoriu și aplică și menține măsuri corespunzătoare pentru a separa diferitele funcții aferente activității sale.

4. APA trebuie să aibă mecanisme de securitate solide destinate să garanteze securitatea mijloacelor de transmitere a informațiilor, să reducă la minimum riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de informații înainte de publicare. APA menține resurse adecvate și are dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile sale în orice moment.

5. APA trebuie să aibă sisteme care pot, în mod eficace, să verifice integralitatea rapoartelor de tranzacții, să identifice omisiunile și erorile evidente și să solicite retransmiterea eventualelor rapoarte eronate.

6. ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili formate comune, standarde de date și măsuri tehnice care să faciliteze consolidarea informațiilor astfel cum se menționează la alineatul (1).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

7. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 50, prin care să specifice conceptul de „condiții comerciale rezonabile” în legătură cu publicarea informațiilor, astfel cum se menționează la prezentul articol alineatul (1).

8. ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează:

(a) mijloacele prin care un APA poate respecta obligația referitoare la informații menționată la alineatul (1);

(b) conținutul informațiilor publicate în temeiul alineatului (1), care includ cel puțin informațiile menționate la alineatul (2), astfel încât să fie posibilă publicarea informațiilor necesare în temeiul prezentului articol;

(c) cerințele organizatorice concrete prevăzute la alineatele (3), (4) și (5).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Articolul 27g

Cerințe organizatorice pentru CTP-uri

1. Un CTP trebuie să aibă politici și măsuri adecvate pentru a colecta informațiile făcute publice în conformitate cu articolele 6 și 20, pentru a le consolida într-un flux de date electronic continuu și pentru a pune informațiile la dispoziția publicului într-un interval de timp cât mai apropiat de timpul real, pe cât posibil din punct de vedere tehnic, în condiții comerciale rezonabile.

Informațiile respective includ cel puțin următoarele elemente:

(a) identificatorul instrumentului financiar;

(b) prețul la care a fost încheiată tranzacția;

(c) volumul tranzacției;

(d) ora tranzacției;

(e) ora la care a fost raportată tranzacția;

(f) unitatea de preț a tranzacției;

(g) codul locului de tranzacționare unde a fost executată tranzacția sau, în cazul în care tranzacția a fost executată printr-un operator independent, codul „SI” sau, după caz, codul „OTC” (extrabursier);

(h) după caz, faptul că un algoritm informatic din cadrul firmei de investiții a fost responsabil pentru decizia de investiție și executarea tranzacției;

(i) dacă este cazul, un indicator care să arate că tranzacția a făcut obiectul unor condiții specifice;

(j) dacă s-a acordat derogare de la obligația de a face publice informațiile menționate la articolul 3 alineatul (1) în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a) sau (b), se semnalează ce derogări i s-au aplicat tranzacției în cauză.

Informațiile sunt puse la dispoziție gratuit, la 15 minute după publicarea acestora de către CTP. CTP trebuie să fie în măsură să disemineze în mod eficient și consecvent aceste informații, într-un mod care să asigure accesul rapid și nediscriminatoriu la informații și în formate care sunt ușor de accesat și de utilizat de către participanții la piață.

2. Un CTP trebuie să aibă politici și măsuri adecvate pentru a colecta informațiile făcute publice în conformitate cu articolele 10 și 21, pentru a le consolida într-un flux de date electronic continuu și pentru a pune informațiile următoare la dispoziția publicului într-un interval de timp cât mai apropiat de timpul real, pe cât posibil din punct de vedere tehnic, în condiții comerciale rezonabile, incluzând cel puțin următoarele elemente:

(a) identificatorul sau caracteristicile de identificare ale instrumentului financiar;

(b) prețul la care a fost încheiată tranzacția;

(c) volumul tranzacției;

(d) ora tranzacției;

(e) ora la care a fost raportată tranzacția;

(f) unitatea de preț a tranzacției;

(g) codul locului de tranzacționare unde a fost executată tranzacția sau, în cazul în care tranzacția a fost executată printr-un operator independent, codul „SI” sau, după caz, codul „OTC” (extrabursier);

(h) dacă este cazul, un indicator care să arate că tranzacția a făcut obiectul unor condiții specifice.

Informațiile sunt puse la dispoziție gratuit, la 15 minute după publicarea acestora de către CTP. CTP trebuie să fie în măsură să disemineze în mod eficient și consecvent aceste informații, într-un mod care să asigure accesul rapid și nediscriminatoriu la informații și în formate general acceptate, interoperabile și ușor de accesat și de utilizat de către participanții la piață.

3. CTP se asigură că datele furnizate sunt consolidate de la toate piețele reglementate, MTF-urile, OTF-urile și APA-urile și pentru instrumentele financiare specificate prin standardele tehnice de reglementare în temeiul alineatului (8) litera (c).

4. CTP trebuie să aplice și să mențină măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele de interese. În special, un operator de piață sau un APA care exploatează de asemenea un sistem centralizat de raportare tratează toate informațiile colectate în mod nediscriminatoriu și aplică și menține măsuri corespunzătoare pentru a separa diferitele funcții aferente activității sale.

5. CTP trebuie să aibă mecanisme de securitate solide destinate să garanteze securitatea mijloacelor de transmitere a informațiilor și să reducă la minimum riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat. CTP menține resurse adecvate și are dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile sale în orice moment.

ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili standarde și formate de date pentru informațiile care trebuie publicate în conformitate cu articolele 6, 10, 20 și 21, inclusiv identificatorul instrumentului financiar, prețul, cantitatea, ora tranzacției, unitatea de preț, identificatorul locului de tranzacționare și indicatori pentru condițiile specifice impuse tranzacției, precum și măsuri tehnice care promovează o difuzare eficientă și consecventă a informațiilor într-un mod care să asigure faptul că sunt ușor de accesat și de utilizat de către participanții la piață, astfel cum se menționează la alineatele (1) și (2), identificând inclusiv serviciile suplimentare pe care CTP-ul le-ar putea presta pentru a spori eficiența pieței.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

6. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 89 prin care se clarifică conceptul de „condiții comerciale rezonabile” în legătură cu furnizarea accesului la fluxurile de date menționate la prezentul articol alineatele (1) și (2) .

7. ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează:

(a) mijloacele prin care CTP poate respecta obligația referitoare la informații menționată la alineatele (1) și (2);

(b) conținutul informațiilor publicate în temeiul alineatelor (1) și (2);

(c) instrumentele financiare ale căror date trebuie incluse în fluxul de date și, în cazul altor instrumente decât cele de capitaluri proprii, locurile de tranzacționare și APA-urile care trebuie incluse;

(d) alte mijloace pentru asigurarea faptului că datele publicate de diferite CTP­uri sunt consecvente și permit reprezentarea completă și trimiterile încrucișate la alte date similare din alte surse, precum și agregarea la nivelul Uniunii;

(e) cerințele organizatorice concrete prevăzute la alineatele (4) și (5).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Articolul 27h

Cerințe organizatorice pentru ARM-uri

1. Un ARM trebuie să aibă politici și măsuri adecvate pentru a raporta informațiile prevăzute la articolul 26 cât mai rapid posibil și nu mai târziu de încheierea zilei lucrătoare următoare zilei în care a avut loc tranzacția.

2. ARM aplică și menține măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele de interese cu clienții săi. În special, un ARM care este și operator de piață sau firmă de investiții tratează toate informațiile colectate în mod nediscriminatoriu și aplică și menține măsuri corespunzătoare pentru a separa diferitele funcții aferente activității sale.

3. ARM trebuie să aibă mecanisme de securitate solide destinate să garanteze securitatea și autentificarea mijloacelor de transmitere a informațiilor, să reducă la minimum riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de informații, menținând în permanență confidențialitatea datelor. ARM menține resurse adecvate și are dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile sale în orice moment.

4. ARM trebuie să aibă sisteme care să poată să verifice în mod eficace integralitatea rapoartelor de tranzacții, să identifice omisiunile și erorile evidente provocate de firma de investiții și, în cazul producerii unei astfel de erori sau omisiuni, să comunice firmei de investiții detaliile erorii sau omisiunii și să solicite retransmiterea eventualelor rapoarte eronate.

ARM trebuie să aibă sisteme care să îi permită să depisteze erorile sau omisiunile provocate de ARM-ul însuși și care să permită ARM-ului să corecteze și să transmită, sau să retransmită, după caz, autorității competente rapoarte de tranzacții corecte și complete.

5. ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează:

(a) mijloacele prin care ARM poate respecta obligația referitoare la informații menționată la alineatul (1) și

(b) cerințele organizatorice concrete prevăzute la alineatele (2), (3) și (4).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Se inserează titlul VIa:

„TITLUL VIa

Prerogativele și competențele ESMA

CAPITOLUL 1

COMPETENȚE ȘI PROCEDURI

Articolul 38a

Exercitarea competențelor ESMA

Competențele conferite ESMA, oricărui funcționar al ESMA sau oricărei persoane autorizate de ESMA prin articolele 38b-38e nu se utilizează pentru solicitarea divulgării unor informații sau a unor documente care fac obiectul unui privilegiu juridic profesional.

Articolul 38b

Solicitarea de informații

1. Printr-o cerere simplă sau printr-o decizie, ESMA poate solicita următoarelor persoane să furnizeze toate informațiile necesare pentru ca ESMA să își îndeplinească sarcinile în temeiul prezentului regulament:

(a)    unui APA, unui CTP, unui ARM și unei firme de investiții sau unui operator de piață care exploatează un loc de tranzacționare pentru a exploata serviciile de raportare a datelor ale unui APA, ale unui CTP sau ale unui ARM, precum și persoanelor care îi controlează sau care sunt controlate de către aceștia;

   (b) personalului de conducere al persoanelor menționate la litera (a);

(c) auditorilor și consilierilor persoanelor menționate la litera (a).

2. Orice cerere simplă de informații menționată la alineatul (1):

(a) face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective;

(b) menționează scopul cererii;

(c) precizează informațiile solicitate;

(d) cuprinde un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e) include o mențiune conform căreia persoana de la care se solicită informațiile nu este obligată să furnizeze informațiile, dar, în cazul unui răspuns voluntar la cerere, informațiile furnizate nu trebuie să fie incorecte sau să inducă în eroare;

(f) indică amenda care urmează să fie aplicată în conformitate cu articolul 38e în cazul în care informațiile furnizate sunt incorecte sau induc în eroare.

3. Atunci când solicită furnizarea de informații în temeiul alineatului (1) prin intermediul unei decizii, ESMA:

(a) face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective;

(b) menționează scopul cererii;

(c) precizează informațiile solicitate;

(d) stabilește un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e) indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 38g aplicabile pentru situațiile în care informațiile transmise în urma solicitării sunt incomplete;

(f) indică amenda prevăzută la articolul 38f în cazul în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare;

(g) menționează dreptul de a contesta decizia în fața comisiei de apel a ESMA și de a solicita controlul judiciar al deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de Justiție”), în conformitate cu articolele 60 și 61 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

4. Persoanele menționate la alineatul (1) sau reprezentanții acestora și, în cazul persoanelor juridice sau al asociațiilor fără personalitate juridică, persoanele autorizate prin lege sau prin statut să le reprezinte, furnizează informațiile solicitate. Avocații autorizați în mod corespunzător să acționeze pot furniza informațiile în numele clienților lor. Aceștia din urmă au în continuare întreaga responsabilitate în cazul în care informațiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau induc în eroare.

5. ESMA transmite fără întârziere o copie a cererii simple sau a deciziei sale autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia sunt domiciliate sau stabilite persoanele menționate la alineatul (1) vizate de cererea de informații.

Articolul 38c

Investigații generale

1. Pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament, ESMA poate efectua investigațiile necesare cu privire la persoanele menționate la articolul 38b alineatul (1). În acest scop, funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA sunt împuternicite:

(a) să examineze toate evidențele, datele, procedurile și orice alte materiale relevante pentru executarea atribuțiilor lor, indiferent de suportul pe care sunt stocate;

(b) să facă sau să obțină copii certificate ale acestor evidențe, date, proceduri sau alte materiale sau extrase din acestea;

(c) să convoace orice persoană menționată la articolul 38b alineatul (1) sau reprezentanții acesteia sau membrii personalului său și să le solicite explicații verbale sau scrise cu privire la fapte sau documente referitoare la obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile;

(d) să chestioneze orice altă persoană fizică sau juridică ce își dă acordul în acest sens, în scopul colectării de informații referitoare la obiectul unei investigații;

(e) să solicite înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date.

2. Funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA pentru efectuarea investigațiilor menționate la alineatul (1) își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul investigației. Autorizația respectivă indică, de asemenea, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 38i aplicabile în cazul în care evidențele, datele, procedurile sau orice alte materiale solicitate sau răspunsurile la întrebările adresate persoanelor menționate la articolul 38b alineatul (1) nu sunt furnizate ori sunt incomplete, precum și amenzile prevăzute la articolul 38h aplicabile în cazul furnizării unor răspunsuri incorecte sau care induc în eroare la întrebările adresate persoanelor menționate la articolul 38b alineatul (1).

3. Persoanele menționate la articolul 38b alineatul (1) sunt obligate să se supună investigațiilor lansate pe baza unei decizii a ESMA. Decizia specifică obiectul și scopul investigației, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 38i, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum și dreptul de a solicita controlul judiciar al deciziei de către Curtea de Justiție.

4. În timp util înainte de o investigație menționată la alineatul (1), ESMA informează autoritatea competentă din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare investigația cu privire la investigația preconizată și la identitatea persoanelor autorizate. La solicitarea ESMA, funcționarii autorității competente în cauză oferă asistență respectivelor persoane autorizate în îndeplinirea sarcinilor lor. De asemenea, funcționarii autorității competente în cauză pot, la cerere, să participe la investigații.

5. În cazul în care o solicitare a înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale schimburilor de date prevăzută la alineatul (1) litera (e) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare în conformitate cu dreptul intern aplicabil, se solicită această autorizație. Autorizația poate fi solicitată și ca măsură de precauție.

6. Atunci când o autoritate judiciară națională primește o cerere de autorizație pentru solicitarea înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale schimburilor de date prevăzută la alineatul (1) litera (e), autoritatea respectivă verifică dacă:

(a) decizia adoptată de ESMA menționată la alineatul (3) este autentică;

(b) toate măsurile care trebuie luate sunt proporționale și nu sunt arbitrare sau excesive.

În sensul literei (b), autoritatea judiciară națională poate solicita ESMA explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care ESMA suspectează că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu solicită să i se furnizeze informațiile din dosarul ESMA. Controlul legalității deciziei ESMA relevă strict de competența Curții de Justiție în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 38d

Inspecții la fața locului

1. Pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament, ESMA poate efectua toate inspecțiile necesare la fața locului în orice incinte destinate activităților economice ale persoanelor menționate la articolul 38b alineatul (1).

2. Funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA să efectueze o inspecție la fața locului pot intra în orice incinte destinate activităților economice ale persoanelor care fac obiectul unei decizii de investigație adoptate de ESMA și dețin toate competențele stipulate la articolul 38b alineatul (1). De asemenea, aceștia au competența să sigileze orice incinte destinate activităților economice și orice registre sau evidențe pe perioada inspecției și în măsura necesară inspecției.

3. Cu suficient timp înainte de inspecție, ESMA notifică inspecția autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare aceasta. Atunci când desfășurarea corespunzătoare și eficiența inspecției impun acest lucru, ESMA, după informarea autorității competente relevante, poate desfășura inspecția la fața locului fără o notificare prealabilă. Inspecțiile lansate în conformitate cu prezentul articol se desfășoară cu condiția ca autoritatea relevantă să fi confirmat că nu are obiecții cu privire la aceste inspecții.

4. Funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA să efectueze o inspecție la fața locului își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul inspecției, precum și penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 38g aplicabile în cazul în care persoanele vizate nu se supun inspecției.

5. Persoanele menționate la articolul 38b alineatul (1) se supun inspecțiilor la fața locului dispuse printr-o decizie a ESMA. Decizia specifică obiectul și scopul inspecției, precizează data la care inspecția urmează să înceapă și indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 38i, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum și dreptul de a solicita controlul judiciar al deciziei de către Curtea de Justiție.

6. La cererea ESMA, funcționarii autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare inspecția, precum și persoanele autorizate sau desemnate de respectiva autoritate competentă acordă asistență în mod activ funcționarilor și altor persoane autorizate de ESMA. Funcționarii autorității competente a statului membru în cauză pot, de asemenea, să participe la inspecțiile la fața locului.

7. De asemenea, ESMA poate solicita autorităților competente să efectueze în numele său sarcini de investigare specifice și inspecții la fața locului, conform dispozițiilor prezentului articol și ale articolului 38b alineatul (1).

8. Atunci când funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA care îi însoțesc constată că o persoană se opune inspecției dispuse în temeiul prezentului articol, autoritatea competentă a statului membru în cauză le acordă asistența necesară, solicitând, dacă este cazul, intervenția poliției sau a unei autorități echivalente de aplicare a legii, astfel încât să le permită efectuarea inspecției la fața locului.

9. În cazul în care inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau asistența prevăzută la alineatul (7) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare naționale în conformitate cu dreptul intern, se solicită această autorizație. Autorizația poate fi solicitată și ca măsură de precauție.

10. Atunci când o autoritate judiciară națională primește o cerere de autorizație pentru inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau pentru asistența prevăzută la alineatul (7), autoritatea respectivă verifică dacă:

(a)    decizia adoptată de ESMA menționată la alineatul (4) este autentică;

(b)    toate măsurile care trebuie luate sunt proporționale și nu sunt arbitrare sau excesive.

În sensul literei (b), autoritatea judiciară națională poate solicita ESMA explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care ESMA suspectează că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu solicită să i se furnizeze informațiile din dosarul ESMA. Controlul legalității deciziei ESMA relevă strict de competența Curții de Justiție în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 38e

Schimbul de informații

ESMA și autoritățile competente își transmit fără întârziere informațiile necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile care le revin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 38f

Secretul profesional

Obligația de a păstra secretul profesional menționată la articolul 76 din Directiva 2014/65/UE se aplică ESMA, precum și tuturor persoanelor care lucrează sau care au lucrat pentru ESMA sau pentru oricare alte persoane cărora ESMA le-a delegat sarcini, inclusiv auditorilor și experților mandatați de ESMA.

Articolul 38g

Măsuri de supraveghere adoptate de ESMA

1. Atunci când constată că una dintre persoanele enumerate la articolul 38a alineatul (1) litera (a) a săvârșit una dintre încălcările enumerate în titlul IVa, ESMA întreprinde una sau mai multe dintre următoarele acțiuni:

(a) adoptă o decizie prin care îi solicită persoanei în cauză să pună capăt încălcării;

(b) adoptă o decizie de impunere a unor amenzi în temeiul articolelor 38h și 38i;

(c) emite anunțuri publice.

2. Atunci când întreprinde acțiunile menționate la alineatul (1), ESMA ține seama de natura și gravitatea încălcării, având în vedere următoarele criterii:

(a) durata și frecvența încălcării;

(b) dacă încălcarea a facilitat sau a dat naștere unor infracțiuni de natură financiară sau dacă acestea din urmă sunt imputabile în alt mod respectivei încălcări;

(c) dacă încălcarea a fost săvârșită în mod intenționat sau din neglijență;

(d) gradul de răspundere al persoanei responsabile de încălcare;

(e) puterea financiară a persoanei responsabile de încălcare, astfel cum este indicată de cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual și de activele nete ale persoanei fizice responsabile;

(f) impactul încălcării asupra intereselor investitorilor;

(g) cuantumul profiturilor obținute, al pierderilor evitate de către persoana responsabilă de încălcare sau al pierderilor suferite de terți ca urmare a încălcării, în măsura în care acestea pot fi calculate;

(h) măsura în care persoana responsabilă de încălcare cooperează cu ESMA, fără a aduce atingere necesității de a asigura recuperarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana respectivă;

(i) încălcările săvârșite anterior de persoana responsabilă de încălcare;

(j) măsurile ulterioare încălcării luate de persoana responsabilă de încălcare pentru a împiedica repetarea acesteia.

3. ESMA notifică fără întârziere orice acțiune întreprinsă în temeiul alineatului (1) persoanei răspunzătoare de încălcare și comunică acțiunea respectivă autorităților competente ale statelor membre și Comisiei. ESMA publică orice decizie de acest fel pe site-ul său internet în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării acesteia.

Publicarea menționată la primul paragraf include următoarele:

(a)    o declarație în care se afirmă dreptul persoanei responsabile de încălcare de a contesta decizia;

(b)    dacă este cazul, o declarație din care să reiasă că s-a introdus o cale de atac și care să precizeze că o astfel de cale de atac nu are efect suspensiv;

(c)    o declarație din care să reiasă posibilitatea comisiei de apel a ESMA de a suspenda aplicarea deciziei contestate, în conformitate cu articolul 60 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

CAPITOLUL 2

SANCȚIUNI ȘI ALTE MĂSURI ADMINISTRATIVE

Articolul 38h

Amenzi

1. Atunci când, în conformitate cu articolul 38k alineatul (5), ESMA constată că orice persoană a săvârșit, cu intenție sau din neglijență, una dintre încălcările enumerate în titlul IVa, aceasta adoptă o decizie de aplicare a unei amenzi în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

Se consideră că o încălcare a fost săvârșită cu intenție dacă ESMA descoperă factori obiectivi care demonstrează faptul că o persoană a acționat în mod deliberat pentru a săvârși încălcarea respectivă.

2. Cuantumul maxim al amenzii menționate la alineatul (1) este de 200 000 EUR sau, pentru statele membre în care euro nu este moneda oficială, valoarea echivalentă în moneda națională.

3. La stabilirea nivelului amenzii în temeiul alineatului (1), ESMA ține seama de criteriile stabilite la articolul 38g alineatul (2).

Articolul 38i

Penalități cu titlu cominatoriu

1. ESMA impune, prin decizie, penalități cu titlu cominatoriu pentru a obliga:

(a) o persoană să pună capăt unei încălcări, în conformitate cu o decizie adoptată în temeiul articolului 38b alineatul (1) litera (a);

(b) o persoană dintre cele menționate la articolul 38b alineatul (1):

să furnizeze informațiile complete care au fost solicitate prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 38b;

să se supună unei investigații și, în special, să prezinte evidențe, date și proceduri complete sau orice alte materiale solicitate și să completeze și să rectifice alte informații furnizate în cadrul unei investigații lansate printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 38c;

să se supună unei inspecții la fața locului dispuse printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 38d.

2. Penalitățile cu titlu cominatoriu trebuie să fie eficace și proporționale. Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică pentru fiecare zi de întârziere.

3. Fără a aduce atingere alineatului (2), cuantumul penalităților cu titlu cominatoriu este de 3 % din cifra de afaceri medie zilnică din exercițiul financiar precedent sau, în cazul persoanelor fizice, 2 % din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Acesta se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalităților cu titlu cominatoriu.

4. Se impun penalități cu titlu cominatoriu pentru o perioadă de maximum șase luni de la data notificării deciziei ESMA. La sfârșitul acestei perioade, ESMA reexaminează măsura.

Articolul 38j

Publicarea, natura, executarea și alocarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

1. ESMA face publice toate amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 38h și 38i, cu excepția cazurilor în care publicarea lor ar perturba grav piețele financiare sau ar aduce un prejudiciu disproporționat părților implicate. Informațiile astfel publicate nu conțin date cu caracter personal în sensul Regulamentului (CE) nr. 45/2001.

2. Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 38h și 38i sunt de natură administrativă.

3. În cazul în care decide să nu impună amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, ESMA informează în acest sens Parlamentul European, Consiliul, Comisia și autoritățile competente ale statului membru în cauză, prezentând argumente în sprijinul deciziei sale.

4. Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 38h și 38i sunt executorii.

5. Executarea silită este reglementată de normele de procedură civilă aflate în vigoare în statul pe teritoriul căruia aceasta are loc.

6. Cuantumurile amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii Europene.

Articolul 38k

Norme procedurale pentru luarea măsurilor de supraveghere și impunerea amenzilor

1. Atunci când constată, în îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui una sau mai multe dintre încălcările enumerate la titlul IVa, ESMA numește un agent de investigații independent din cadrul său pentru a cerceta chestiunea respectivă. Agentul numit nu poate să fie sau să fi fost implicat, direct sau indirect, în supravegherea sau în procesul de autorizare a furnizorului de servicii de raportare a datelor vizat și își îndeplinește funcțiile independent de ESMA.

2. Agentul de investigații menționat la alineatul (1) cercetează presupusele încălcări, ținând seama de orice observații transmise de persoanele care fac obiectul investigațiilor și prezintă ESMA un dosar complet cuprinzând constatările sale.

3. Pentru a-și îndeplini sarcinile, agentul de investigații își poate exercita competența de a solicita informații în conformitate cu articolul 38b și de a efectua investigații și inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 38c și 38d.

4. În îndeplinirea sarcinilor sale, agentul de investigații are acces la toate documentele și informațiile colectate de ESMA în cadrul activităților sale de supraveghere.

5. După încheierea investigației sale și înainte de a înainta ESMA dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații le oferă persoanelor care fac obiectul investigațiilor posibilitatea de a fi ascultate pe tema aspectelor cercetate. Agentul de investigații își întemeiază constatările numai pe fapte cu privire la care persoanele vizate au avut ocazia să formuleze observații.

6. Drepturile la apărare ale persoanelor vizate sunt pe deplin respectate pe parcursul investigațiilor efectuate în temeiul prezentului articol.

7. Atunci când înaintează ESMA dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații transmite o notificare persoanelor care fac obiectul investigațiilor. Persoanele care fac obiectul investigațiilor au drept de acces la dosar, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informațiilor confidențiale care afectează părți terțe.

8. Pe baza dosarului cuprinzând constatările agentului de investigații și după ascultarea persoanelor care fac obiectul investigațiilor în conformitate cu articolul 38l, dacă persoanele vizate solicită acest lucru, ESMA decide dacă una sau mai multe dintre încălcările enumerate în titlul IVa au fost săvârșite de persoanele care fac obiectul investigațiilor și, dacă este cazul, ia o măsură de supraveghere în conformitate cu articolul 38m.

9. Agentul de investigații nu participă la deliberările ESMA și nu intervine în niciun alt fel în procesul decizional al ESMA.

10. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 50 până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data - 24 de luni de la intrarea în vigoare] în care precizează în detaliu normele procedurale pentru exercitarea competenței de a impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, inclusiv normele referitoare la dreptul la apărare și dispozițiile temporale, precum și normele privind încasarea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu și termenele de prescripție pentru impunerea și executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu.

11. ESMA sesizează autoritățile naționale de resort în vederea urmăririi penale atunci când constată, în îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui infracțiuni. În plus, ESMA se abține de la aplicarea unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o achitare sau o condamnare prealabilă în temeiul unor fapte identice sau al unor fapte în esență identice a dobândit autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.

Articolul 38l

Audierea persoanelor în cauză

1. Înainte de a lua orice decizie în temeiul articolelor 38g, 38h și 38i, ESMA acordă persoanelor care fac obiectul procedurilor posibilitatea de a fi ascultate pe tema constatărilor sale. ESMA își întemeiază deciziile numai pe constatările asupra cărora persoanele care fac obiectul procedurilor au avut posibilitatea să formuleze observații.

Primul paragraf nu se aplică dacă este necesară adoptarea de acțiuni urgente pentru a preveni aducerea unor prejudicii grave și iminente sistemului financiar. Într-o asemenea situație, ESMA poate adopta o decizie provizorie și acordă persoanelor în cauză posibilitatea de a fi ascultate cât mai curând posibil după adoptarea deciziei.

2. Drepturile la apărare ale persoanelor care fac obiectul investigațiilor sunt pe deplin garantate pe durata procedurilor. Aceste persoane au drept de acces la dosarul ESMA, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informaților confidențiale sau al documentelor pregătitoare interne ale ESMA.

Articolul 38m

Controlul Curții de Justiție

Curtea de Justiție are competență nelimitată de a exercita controlul judiciar asupra deciziilor prin care ESMA impune o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiție poate anula, reduce sau majora amenda sau penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate.

Articolul 38n

Taxe de autorizare și de supraveghere

1. ESMA percepe taxe de la furnizorii de servicii de raportare a datelor în conformitate cu prezentul regulament și cu actele delegate adoptate în temeiul alineatului (3). Taxele respective acoperă integral cheltuielile ESMA necesare autorizării și supravegherii furnizorilor de servicii de raportare a datelor, precum și rambursarea oricăror costuri pe care le pot suporta autoritățile competente care desfășoară activități în temeiul prezentului regulament, în special ca urmare a delegării unor sarcini în conformitate cu articolul 38o.

2. Cuantumul taxei individuale aplicate unui anumit furnizor de servicii de raportare a datelor trebuie să acopere toate costurile administrative suportate de ESMA pentru activitățile pe care le-a desfășurat în legătură cu prospectul, inclusiv suplimentele la acesta, întocmit de emitent, ofertant sau de persoana care solicită admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată. Acesta trebuie să fie proporțional cu cifra de afaceri a emitentului, a ofertantului sau a persoanei care solicită admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată.

3. Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 50 până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data - 24 de luni de la intrarea în vigoare] în care precizează în detaliu tipurile de taxe, cazurile în care se percep taxe, cuantumul taxelor și modalitatea de plată a acestora.

Articolul 38o

Delegarea de sarcini autorităților competente de către ESMA

1. Atunci când este necesar pentru îndeplinirea corespunzătoare a unei sarcini de supraveghere, ESMA poate delega sarcini de supraveghere specifice autorității competente a unui stat membru în conformitate cu ghidurile emise de ESMA în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Aceste sarcini de supraveghere specifice pot include, în special, competența de a formula cereri de informații în conformitate cu articolul 38b și de a efectua investigații și inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 38c și 38d.

2. Înainte de delegarea unei sarcini, ESMA consultă autoritatea competentă relevantă în legătură cu:

(a) sfera de aplicare a sarcinii care urmează să fie delegată;

(b) calendarul pentru îndeplinirea sarcinii; și

(c) transmiterea informațiilor necesare de către ESMA și în atenția ESMA.

3. În conformitate cu regulamentul privind taxele adoptat de Comisie în temeiul articolului 38n alineatul (3), ESMA rambursează autorității competente costurile suportate de aceasta ca urmare a îndeplinirii sarcinilor delegate.

4. ESMA revizuiește, la intervale corespunzătoare, decizia menționată la alineatul (1). Delegarea unei sarcini poate fi revocată în orice moment.

5. Delegarea sarcinilor nu afectează responsabilitatea ESMA și nu limitează capacitatea acesteia de a efectua și de a supraveghea activitatea delegată.”; Articolul 50 se modifică după cum urmează:

   alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 1 alineatul (9), articolul 2 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 15 alineatul (5), articolul 17 alineatul (3), articolul 19 alineatele (2) și (3), articolul 27c, articolul 31 alineatul (4), articolul 40 alineatul (8), articolul 41 alineatul (8), articolul 42 alineatul (7), articolul 45 alineatul (10) și articolul 52 alineatele (10) și (12) se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată, începând de la 2 iulie 2014.”;

   la alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatul (9), articolul 2 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 15 alineatul (5), articolul 17 alineatul (3), articolul 19 alineatele (2) și (3), articolul 27c, articolul 31 alineatul (4), articolul 40 alineatul (8), articolul 41 alineatul (8), articolul 42 alineatul (7), articolul 45 alineatul (10) și articolul 52 alineatele (10) și (12) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu.”;

la alineatul (5), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (9), articolului 2 alineatul (2), articolului 13 alineatul (2), articolului 15 alineatul (5), articolului 17 alineatul (3), articolului 19 alineatele (2) și (3), articolului 27c, articolului 31 alineatul (4), articolului 40 alineatul (8), articolului 41 alineatul (8), articolului 42 alineatul (7), articolului 45 alineatul (10) și articolului 52 alineatele (10) și (12) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni.”;

la articolul 52, se adaugă următoarele alineate (13) și (14):

„13.    În urma consultării ESMA, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte referitoare la funcționarea sistemului centralizat de raportare instituit în conformitate cu titlul IVa. Raportul referitor la articolul 27d alineatul (1) este prezentat până la 3 septembrie 2019. Raportul referitor la articolul 27d alineatul (2) este prezentat până la 3 septembrie 2021.

Rapoartele menționate la primul paragraf evaluează funcționarea sistemului centralizat de raportare în baza următoarelor criterii:

(a)    disponibilitatea și prezentarea la timp a informațiilor posttranzacționare într-un format consolidat care să cuprindă toate tranzacțiile, indiferent dacă sunt sau nu tranzacționate în locuri de tranzacționare;

(b)    disponibilitatea și prezentarea la timp a informațiilor posttranzacționare complete și parțiale, de înaltă calitate, în formate ușor de accesat și de utilizat pentru participanții la piață și disponibile în condiții comerciale rezonabile.

În cazul în care Comisia concluzionează că CTP-urile nu au furnizat informații într-o manieră care respectă criteriile prevăzute la al doilea paragraf, Comisia atașează raportului o solicitare adresată ESMA privind lansarea unei proceduri negociate pentru desemnarea, prin intermediul unui proces de achiziții publice organizat de ESMA, a unei entități comerciale care să exploateze un sistem centralizat de raportare. ESMA lansează procedura după primirea solicitării din partea Comisiei în condițiile specificate în solicitarea Comisiei și în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (**).

14.    Atunci când se inițiază procedura prevăzută la alineatul (13), Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 50, specificând măsuri care:

(a)    să prevadă durata contractului entității comerciale care exploatează un sistem centralizat de raportare, precum și procesul și condițiile privind reînnoirea contractului și lansarea noii proceduri de achiziții publice;

(b)    să prevadă faptul că entitatea comercială care exploatează un sistem centralizat de raportare realizează acest lucru în mod exclusiv și că nicio altă entitate nu este autorizată în calitate de CTP în conformitate cu articolul 27a;

(c)    să împuternicească ESMA să asigure respectarea condițiilor de atribuire a contractului de achiziție publică de către entitatea comercială care exploatează un sistem centralizat de raportare, desemnată în urma unei proceduri de achiziții publice;

(d)    să garanteze că entitatea comercială care exploatează un sistem centralizat de raportare furnizează informații posttranzacționare de înaltă calitate, în formate ușor de accesat și de utilizat pentru participanții la piață și într-un format consolidat care să cuprindă întreaga piață;

(e)    să garanteze că informațiile posttranzacționare sunt furnizate în condiții comerciale rezonabile, atât pe bază consolidată, cât și pe bază neconsolidată, și că răspund nevoilor utilizatorilor acestor informații din întreaga Uniune;

(f)    să garanteze că locurile de tranzacționare și APA-urile pun datele privind tranzacționarea la dispoziția entității comerciale care exploatează un sistem centralizat de raportare, desemnată în urma unei proceduri de achiziții publice organizate de ESMA, la un cost rezonabil;

(g)    să prevadă măsurile aplicabile în cazul în care entitatea comercială care exploatează un sistem centralizat de raportare, desemnată în urma unei proceduri de achiziții publice, nu îndeplinește condițiile de atribuire a contractului de achiziție publică;

(h)    să prevadă măsuri în temeiul cărora CTP-urile autorizate în temeiul articolului 27a pot continua să exploateze un sistem centralizat de raportare în cazul în care nu este folosită împuternicirea menționată la prezentul alineat litera (b) sau în cazul în care în urma procedurii de achiziții publice nu este desemnată nicio entitate până când se finalizează o nouă procedură de achiziție publică și se desemnează o entitate care să exploateze un sistem centralizat de raportare.

*    Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

**    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).”;

Se introduc următoarele articole 54a și 54b:

„Articolul 54a
Măsuri tranzitorii privind ESMA

1. Toate competențele și sarcinile legate de activitatea de supraveghere și de asigurare a respectării legislației în domeniul furnizorilor de servicii de raportare a datelor care sunt conferite autorităților competente în temeiul articolului 67 din Directiva 2014/65/UE încetează la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data - 36 de luni de la intrarea în vigoare]. Competențele și sarcinile respective sunt preluate de ESMA la aceeași dată.

2. Toate dosarele și documentele de lucru referitoare la activitatea de supraveghere și de asigurare a respectării legislației în domeniul furnizorilor de servicii de raportare a datelor, inclusiv orice examinări în curs și măsuri de asigurare a respectării legislației, sau copiile certificate ale acestora sunt preluate de ESMA la data prevăzută la alineatul (1).

Cu toate acestea, o cerere de autorizare care a fost primită de autoritățile competente înainte de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data - 36 de luni de la intrarea în vigoare] nu trebuie transferată către ESMA, iar decizia de înregistrare sau de refuz al înregistrării este luată de autoritatea relevantă.

3. Autoritățile competente menționate la alineatul (1) se asigură că toate evidențele și documentele de lucru existente sau copiile certificate ale acestora sunt transferate către ESMA cât mai curând posibil și în orice caz de către furnizorii de servicii de raportare a datelor. De asemenea, autoritățile competente respective acordă asistența și consultanța necesară ESMA pentru a facilita transferul și preluarea efectivă și eficientă a activității de supraveghere și de asigurare a respectării legislației în domeniul furnizorilor de servicii de raportare a datelor.

4. ESMA acționează ca succesor legal al autorităților competente menționate la alineatul (1) în cadrul oricăror proceduri administrative sau judiciare rezultate din activitatea de supraveghere și de asigurare a respectării legislației desfășurată de autoritățile competente respective în legătură cu aspecte reglementate prin prezentul regulament.

5. Orice autorizare a unui furnizor de servicii de raportare a datelor acordată de o autoritate competentă menționată la alineatul (1) rămâne valabilă după transferul competențelor către ESMA.

Articolul 54b
Relațiile cu auditorii

1.    Orice persoană autorizată în temeiul Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*), care îndeplinește în cadrul unui furnizor de servicii de raportare a datelor sarcina prevăzută la articolul 34 din Directiva 2013/34/UE sau la articolul 73 din Directiva 2009/65/CE sau orice altă sarcină prevăzută de lege, este obligată să informeze fără întârziere ESMA despre orice fapt sau orice decizie privind întreprinderea respectivă de care a luat cunoștință în exercitarea sarcinii respective și care ar putea:

(a)     să constituie o încălcare semnificativă a actelor cu putere de lege sau actelor administrative care stabilesc condițiile de autorizare sau care reglementează în mod expres desfășurarea activităților furnizorului de servicii de raportare a datelor;

(b)     să compromită continuitatea funcționării furnizorului de servicii de raportare a datelor;

(c)     să conducă la refuzul certificării conturilor sau la formularea anumitor rezerve.

Persoana menționată anterior are, de asemenea, obligația de a semnala orice fapt sau decizie de care a luat cunoștință în îndeplinirea uneia dintre sarcinile menționate la primul paragraf într-o întreprindere care are legături strânse cu furnizorul de servicii de raportare a datelor în cadrul căruia îndeplinește sarcina respectivă.

2.    Informarea cu bună credință a autorităților competente, de către persoanele autorizate în sensul Directivei 2006/43/CE, cu privire la orice fapt sau orice decizie menționată la alineatul (1) nu constituie o încălcare a clauzelor contractuale sau a dispozițiilor legale care restricționează comunicarea de informații și nu antrenează în niciun fel răspunderea acestor persoane.

*    Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87).”.

Articolul 7

Modificări la Regulamentul (UE) 2015/760 privind fondurile europene de investiții pe termen lung

Regulamentul (UE) nr. 2015/760 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 2 se modifică după cum urmează:

punctul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„10.    «autoritate competentă» înseamnă orice autoritate competentă menționată la articolul 4 alineatul (1) literele (f) și (h) din Directiva 2011/61/UE;”;

punctul 11 se elimină;

la articolul 3, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3.    ESMA ține un registru central public în care se identifică fiecare ELTIF autorizat în temeiul prezentului regulament și administratorul ELTIF. Registrul este făcut public în format electronic.”;

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cererea de acordare a autorizației ca ELTIF se depune la ESMA.”;

(ii)    la al doilea paragraf, se adaugă următoarea literă (e):

„(e)    o listă a statelor membre în care se intenționează ca ELTIF să fie distribuit.”;

(iii)    al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„ESMA poate solicita clarificări și informații cu privire la documentația și la informațiile furnizate în temeiul celui de-al doilea paragraf.”;

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)    primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Doar un AFIA din UE autorizat în conformitate cu Directiva 2011/61/UE poate solicita ESMA aprobarea de a administra un ELTIF pentru care o cerere de autorizare este depusă în conformitate cu alineatul (1).”;

(ii)    ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„ESMA poate cere autorității competente a AFIA din UE clarificări și informații referitoare la documentația menționată la al doilea paragraf sau o atestare a faptului că ELTIF face sau nu obiectul autorizației acordate AFIA din UE de a administra FIA. Autoritatea competentă a AFIA din UE furnizează un răspuns în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care a primit cererea transmisă de ESMA.”;

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4.    Orice modificare ulterioară a documentației menționate la alineatele (1) și (2) se notifică imediat ESMA.”;

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5.    Prin derogare de la alineatele (1)-(3), un FIA din UE a cărui formă juridică permite administrarea internă și al cărui organ de conducere decide să nu numească un AFIA extern depune concomitent la ESMA o cerere de autorizare ca ELTIF în conformitate cu prezentul regulament și o cerere de autorizare ca AFIA în conformitate cu Directiva 2011/61/UE.

Cererea de acordare a autorizației ca ELTIF administrat intern include următoarele:

(a)    regulile sau actele constitutive ale fondului;

(b)    informații privind identitatea depozitarului;

(c)    descrierea informațiilor ce urmează a fi puse la dispoziția investitorilor, inclusiv descrierea mecanismelor prevăzute pentru soluționarea reclamațiilor depuse de investitorii de retail;

(e)    o listă a statelor membre în care se intenționează ca ELTIF să fie distribuit;

(f)    informațiile menționate la articolul 7 alineatul (2) literele (a)-(e) din Directiva 2011/61/UE.

ESMA informează FIA din UE, în termen de trei luni de la data depunerii unei cereri complete, dacă s-a acordat sau nu autorizația menționată la primul paragraf.”;

se adaugă alineatele (6) și (7) după cum urmează:

„6. ESMA notifică fără întârziere autorităților competente ale statelor membre în care se intenționează ca ELTIF să fie distribuit autorizațiile acordate în temeiul articolului 6 în conformitate cu articolul 31 alineatul (2).

7. Notificarea menționată la alineatul (6) conține următoarele informații:

(a)    identificarea administratorului ELTIF, identificarea ELTIF și identificarea statului membru în care ELTIF își are sediul social sau sediul principal;

(b)    regulile sau actele constitutive ale ELTIF;

(c)    identificarea depozitarului ELTIF;

(d)    descrierea informațiilor ce urmează a fi puse la dispoziția investitorilor;

(e)    descrierea mecanismelor prevăzute pentru soluționarea reclamațiilor depuse de investitorii de retail;

(f)    prospectul și, dacă este cazul, documentul cu informații esențiale menționat în Regulamentul (UE) nr. 1286/2014;

(g)    informații privind structurile prevăzute la articolul 26.”;

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

alineatele (1)-(3) se înlocuiesc cu următorul text:

„1.    Un FIA din UE este autorizat ca ELTIF numai dacă ESMA:

(a)    s-a încredințat că FIA din UE este în măsură să îndeplinească toate cerințele prevăzute de prezentul regulament;

(b)    a aprobat cererea unui AFIA din UE autorizat în conformitate cu Directiva 2011/61/UE să gestioneze ELTIF, precum și regulile sau actele constitutive ale fondului și alegerea depozitarului.

2.    În cazul în care un FIA din UE depune o cerere în temeiul articolului 5 alineatul (5) din prezentul regulament, ESMA autorizează FIA din UE ca ELTIF numai dacă:

(a)    s-a încredințat că FIA din UE îndeplinește cerințele prezentului regulament;

(b)    s-a încredințat că FIA din UE îndeplinește cerințele prevăzute în Directiva 2011/61/UE;

(c)    a aprobat regulile sau actele constitutive ale fondului și alegerea depozitarului.

3.    ESMA poate refuza să aprobe cererea AFIA din UE de a administra un ELTIF numai în cazul în care AFIA din UE:

(a)    nu respectă prezentul regulament;

(b)    nu respectă Directiva 2011/61/UE în ceea ce privește ELTIF pe care intenționează să îl administreze;

(c)    nu a primit din partea autorității competente a AFIA din UE autorizația de a administra FIA care urmăresc strategii de investiții de tipul celor care fac obiectul prezentului regulament;

(d)    nu a prezentat documentația menționată la articolul 5 alineatul (2) sau orice clarificare sau informație solicitată la alineatul respectiv.

ESMA consultă autoritatea competentă a AFIA din UE înainte de a refuza să aprobe o cerere.”;

alineatul (4) se elimină;

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5.    ESMA informează FIA din UE cu privire la motivul refuzului de acordare a autorizației ca ELTIF.”;

alineatele (6) și (7) se elimină;

se introduce următorul articol 6a:

„Articolul 6a

Retragerea autorizației

1. Fără a aduce atingere articolului 35, ESMA retrage autorizația unui ELTIF în cazul în care administratorul respectivului ELTIF îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:

(a)    administratorul a renunțat în mod expres la autorizație sau nu a făcut uz de autorizație în termen de șase luni de la acordarea acesteia;

(b)    administratorul a obținut autorizația prin declarații false sau prin orice alte mijloace neregulamentare;

(c)    ELTIF nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora a primit autorizația.

2. Retragerea autorizației produce efecte imediate în întreaga Uniune.”;

la articolul 7, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3.    Administratorul ELTIF răspunde pentru asigurarea respectării prezentului regulament și a cerințelor relevante din Directiva 2011/61/UE în ceea ce privește ELTIF. Administratorul ELTIF răspunde și pentru pierderile sau daunele care rezultă din nerespectarea prezentului regulament.”;

la articolul 17 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Data menționată la primul paragraf litera (a) ia în considerare particularitățile și caracteristicile activelor în care urmează să investească ELTIF și nu intervine mai târziu de cinci ani de la data autorizării ca ELTIF sau mai târziu de jumătate din durata de viață a ELTIF stabilită în conformitate cu articolul 18 alineatul (3), în funcție de data care survine mai devreme. În circumstanțe excepționale, ESMA poate aproba, cu condiția prezentării unui plan de investiții motivat în mod corespunzător, o prelungire a acestui termen cu cel mult încă un an.”;

la articolul 18 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)    la momentul autorizării și pe întreaga durată de viață a ELTIF, administratorul ELTIF poate demonstra ESMA că există un sistem adecvat de management al lichidității și proceduri efective de monitorizare a riscului de lichiditate al ELTIF, compatibile cu strategia de investiții pe termen lung a ELTIF și cu politica de răscumpărare propusă;”;

la articolul 21, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.    ELTIF adoptă un calendar detaliat pentru cesiunea ordonată a activelor sale, astfel încât să asigure răscumpărarea unităților sau a acțiunilor investitorilor la încheierea duratei de funcționare a ELTIF și informează ESMA cu privire la acest lucru cu cel puțin un an înainte de data la care se încheie durata de funcționare a ELTIF.”;

la articolul 23 alineatul (3), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)    orice alte informații pe care ESMA le consideră relevante în sensul alineatului (2).”;

la articolul 24, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.    ELTIF trimite ESMA prospectul și toate modificările aduse acestuia, precum și raportul anual. La cerere, ELTIF furnizează documentația respectivă autorității competente a administratorului ELTIF. Documentația respectivă trebuie furnizată de ELTIF în termenul specificat de ESMA și de autoritatea competentă a administratorului ELTIF.”;

la articolul 28, se adaugă alineatul (3):

„3.    Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 36a până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data - 24 de luni de la intrarea în vigoare] care să specifice procesul intern prin care se determină dacă ELTIF este potrivit pentru distribuirea către investitori de retail, astfel cum se menționează la alineatul (1), asigurând consecvența cu dispozițiile privind evaluarea caracterului corespunzător și adecvat prevăzute la articolul 25 din Directiva 2014/65/UE*.

___________________________________

* Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).”;

articolele 31, 32, 33 și 34 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 31

Distribuirea unităților sau a acțiunilor ELTIF