COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles,13.6.2018
COM(2018) 472 final
2018/0250(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de instituire a Fondului pentru securitate internă
{SWD(2018) 347 final}
{SWD(2018) 348 final}
{SEC(2018) 315 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
În ultimii ani, amenințările la adresa securității cu care s-a confruntat Europa s-au intensificat și s-au diversificat, luând forma atacurilor teroriste, a unor noi tipuri de criminalitate organizată și a criminalității informatice. Dată fiind dimensiunea transfrontalieră intrinsecă a securității, se impune o intervenție fermă și coordonată din partea UE. În afară de provocările legate de securitatea internă, Europa se confruntă cu amenințări externe complexe, la care niciun stat membru nu poate răspunde pe cont propriu. Intervenția UE a oferit un răspuns cuprinzător și rapid, care a fost formulat în Agenda privind securitatea din 2015. Securitatea va continua să fie un subiect definitoriu pentru UE în anii care vor urma, iar cetățenii europeni așteaptă de la Uniune și de la guvernele lor naționale să le ofere securitate într-o lume nesigură, aflată într-o evoluție rapidă.
Provocările cu care se confruntă UE, în special cele pe care le ridică terorismul internațional, nu pot fi abordate de statele membre la nivel individual și fără sprijinul financiar și tehnic al UE. Astăzi, când terorismul și alte forme de criminalitate gravă au o sferă de acțiune care depășește frontierele naționale, cu toate că responsabilitatea față de cetățeni a garantării securității publice, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale UE, le revine în continuare statelor membre, UE poate sprijini aceste acțiuni. În această privință, tratatele prevăd necesitatea de a se asigura un nivel ridicat de securitate, inclusiv prin adoptarea unor măsuri de prevenire, precum și a unor măsuri de coordonare și cooperare între autoritățile polițienești și judiciare și alte autorități competente.
Agențiile descentralizate ale Uniunii – Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) – au un rol operațional, de coordonare și de sprijin crucial în ceea ce privește punerea în aplicare a priorităților, a obiectivelor și a acțiunilor UE în domeniul securității.
Fondul pentru securitate internă a fost instituit cu scopul de a facilita cooperarea transfrontalieră și schimburile de informații dintre funcționarii responsabili cu aplicarea legii din statele membre și alte autorități relevante, în special prin asigurarea interoperabilității diferitelor sisteme de informații ale UE din domeniul securității, prin asigurarea unei eficiențe și eficacități sporite a gestionării frontierelor și migrației și prin facilitatea acțiunilor operaționale comune, precum și prin oferirea de sprijin pentru formare, pentru construirea de instalații esențiale relevante pentru securitate, pentru luarea măsurilor necesare în vederea colectării și a prelucrării datelor din registrele cu numele pasagerilor, în conformitate cu acquis-ul UE relevant, și pentru achiziționarea echipamentelor tehnice necesare. Fondul vizează intensificarea cooperării operaționale transfrontaliere în materie de prevenire, depistare și investigare a actelor de criminalitate transfrontalieră și sprijinirea eforturilor în vederea consolidării capacităților necesare pentru prevenirea acestor forme de criminalitate, inclusiv a terorismului, în special printr-o cooperare sporită între autoritățile publice, societatea civilă și partenerii privați din toate statele membre.
În comunicarea sa intitulată Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără, Comisia propune multiplicarea finanțării acordate de Uniune pentru securitatea internă cu un factor de 1,8 față de perioada actuală 2014-2020, astfel încât să se asigure un nivel ridicat de securitate în Uniune și, în același timp, să se consolideze rolul agențiilor descentralizate în acest domeniu. Prezenta propunere nu acoperă însă alocarea de finanțare către agenții și nu reglementează decât Fondul pentru securitate internă, care va contribui la asigurarea unui nivel ridicat de securitate în Uniune. Pachetul financiar care va fi alocat Fondului pentru securitate internă în perioada 2021-2027 va fi de 2,5 miliarde EUR (în prețuri curente).
Principala provocare pe care urmărește să o abordeze propunerea este necesitatea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește gestionarea viitorului fond în comparație cu perioada de programare actuală, dar și dotarea cu instrumente care să garanteze faptul că finanțarea este direcționată către prioritățile UE și către acțiunile care au o valoare adăugată semnificativă pentru Uniune. Pentru a aborda noile provocări și priorități, sunt necesare noi mecanisme pentru alocarea finanțării între gestiunea partajată, directă și indirectă.
Finanțarea este pusă în aplicare de către statele membre în cadrul gestiunii partajate și de către Comisie în cadrul gestiunii directe/indirecte.
Un element esențial al repartizării finanțării îl reprezintă identificarea modului optim de gestiune și a domeniilor în care trebuie să se aloce finanțare, păstrându-se, în același timp, o masă critică de finanțare inițială care să poată fi acordată pentru investițiile structurale și pentru investițiile multianuale substanțiale, în funcție de nevoile statelor membre de a-și dezvolta în continuare sistemele de securitate. La alocarea finanțării se va ține, de asemenea, seama pe deplin de necesitatea ca statele membre să respecte integral acquis-ul Uniunii și de necesitatea canalizării investițiilor către prioritățile-cheie ale UE.
Alocarea finanțării către programele statelor membre se va baza pe o cheie de repartizare alcătuită din trei criterii: 1) produsul intern brut; 2) mărimea teritoriului și 3) populația statului. Se propune ca diferitele criterii să fie ponderate după cum urmează: 45 % invers proporțional cu produsul intern brut, 40 % proporțional cu mărimea populației și 15 % proporțional cu mărimea teritoriului statului membru.
Cota alocată programelor statelor membre este de 60 % din pachetul total al fondului. Se propune ca statelor membre să li se aloce 50 % din pachet la începutul perioadei de programare, menținându-se totodată posibilitatea de a completa periodic suma respectivă. Se preconizează că, la jumătatea perioadei, pachetul va fi completat cu o sumă fixă reprezentând 10 % din valoarea pachetului financiar (ajustarea tehnică a cheii de repartizare în funcție de performanța financiară a statelor, fiecare stat membru trebuind să prezinte cereri de plată care să acopere cel puțin 10 % din valoarea inițială a creditelor de plată).
Restul de 40 % din pachetul financiar total ar trebui să fie gestionat prin intermediul facilității tematice, care va oferi periodic finanțare pentru o serie de priorități definite în deciziile de finanțare ale Comisiei. Această facilitate oferă flexibilitate în ceea ce privește gestionarea fondului prin acordarea de finanțare pentru asistența tehnică la inițiativa Comisiei și pentru următoarele componente:
–sprijin pentru acțiuni specifice, prin care se furnizează finanțare suplimentară pentru acțiuni specifice cu o valoare adăugată europeană importantă, prin intermediul programelor naționale ale statelor membre;
–sprijin pentru acțiunile Uniunii, gestionat prin gestiune directă și indirectă și
–asistență de urgență.
Programarea acțiunilor în cadrul facilității tematice ar urma să se facă prin intermediul programelor de lucru anuale și multianuale, adoptate printr-o decizie de punere în aplicare a Comisiei. Facilitatea va permite abordarea de noi priorități sau luarea de măsuri urgente și punerea lor în aplicare prin modul de gestiune care este considerat cel mai potrivit pentru atingerea obiectivului de politică.
Este necesară asigurarea unei simplificări sporite în ceea ce privește punerea în aplicare a instrumentului, în special prin asigurarea unei abordări coerente cu normele aplicabile gestionării altor fonduri ale UE („cadrul unic de reglementare”), prin oferirea de orientări îmbunătățite cu privire la sistemele de gestiune și de control și la cerințele în materie de audit, precum și prin asigurarea faptului că normele de eligibilitate din cadrul gestiunii partajate valorifică pe deplin opțiunile simplificate în materie de costuri (OSC). Este, de asemenea, important să se asigure o valoare adăugată europeană cât mai mare în domeniile de intervenție și să se instituie un cadru de monitorizare și de evaluare îmbunătățit, astfel încât să se consolideze gestionarea bazată pe performanță a fondurilor.
Prezenta propunere prevede o dată de aplicare, fixată la 1 ianuarie 2021, și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, în conformitate cu notificarea Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică
Fondul pentru securitate internă se bazează pe investițiile și realizările obținute cu sprijinul instrumentelor care l-au precedat:
(i)programul „Securitate și protecția libertăților”, care a inclus programe specifice pentru „Prevenirea și combaterea infracționalității” (ISEC) și pentru „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate” (CIPS), în perioada 2007-2013;
(ii)Instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor (FSI - Poliție), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 513/2014, care a făcut parte din Fondul pentru securitate internă aferent perioadei 2014-2020 și
(iii)componenta referitoare la politica în materie de droguri a programului „Justiție”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1382/2013 pentru perioada 2014-2020.
Instrumentele menționate mai sus au sprijinit politicile generale ale UE din domeniul securității interne, respectiv privind cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității (inclusiv combaterea terorismului, consolidarea coordonării și a cooperării între autoritățile de aplicare a legii din statele membre și Europol), gestionarea crizelor (protejarea persoanelor și a infrastructurii critice) și combaterea traficului de droguri.
Activitățile finanțate din Fondul pentru securitate internă vor trebui să fie convergente cu cele desfășurate de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), de Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT). Fondul va interveni în deplină complementaritate cu aceste agenții. În comunicarea sa intitulată Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără, Comisia propune alocarea sumei de 1 128 000 000 EUR (în prețuri curente) către agențiile Uniunii din domeniul securității. Prezentul regulament nu acoperă finanțarea pentru aceste agenții, care se stabilește în cadrul procedurii bugetare anuale obișnuite.
•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii
Anvergura și importanța, precum și caracterul evolutiv și transversal al amenințărilor la adresa securității impun un răspuns coordonat din partea UE și intervenția tuturor instrumentelor UE. Securitatea este o chestiune transversală, iar în absența sinergiilor cu alte instrumente de finanțare, Fondul pentru securitate internă nu poate oferi un răspuns eficace la nivelul UE. Securitatea face, așadar, obiectul mai multor programe ale Uniunii. În primul rând, securitatea va fi abordată în sinergie și coerență cu Fondul pentru migrație și azil și cu Fondul de gestionare integrată a frontierelor (alcătuit din instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize și instrumentul pentru echipamente de control vamal). Supravegherea, adică depistarea traficului de bunuri ilegale, explozivi, precursori, a migrației ilegale, și verificările de securitate la frontierele externe sunt elemente-cheie pentru menținerea securității generale a UE. Un alt element-cheie pentru asigurarea sinergiei cu politicile în materie de migrație și frontiere îl va constitui extinderea semnificativă și operaționalizarea deplină a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care ar urma să dispună de o rezervă permanentă de aproximativ 10 000 de polițiști de frontieră.
În plus, este important să se asigure sinergia și coerența cu fondurile politicii de coeziune, cu componenta de cercetare în domeniul securității a programului Orizont Europa, cu programul „Europa digitală”, cu programul „Justiție” și cu programul „Drepturi și valori”. Având în vedere legăturile intrinsece dintre securitate și justiție pe teren, vor exista, de asemenea, sinergii speciale între Fondul pentru securitate internă și programul „Justiție” în ceea ce privește oferirea unei protecții adecvate victimelor infracțiunilor, finanțarea echipelor comune de anchetă și a formării judiciare, asigurarea interoperabilității cu Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare, îmbunătățirea condițiilor de detenție și a cooperării interinstituționale în domeniul justiției și al securității, inclusiv prin intermediul agențiilor cu atribuții în domeniul justiției, cum ar fi Eurojust și Parchetul European. În domeniul politicii în materie de droguri, există sinergii cu Fondul social european+, în special cu componenta sa de sănătate. Se va încerca să se asigure sinergii și în domeniul securității infrastructurii și a spațiilor publice, al securității informatice și al prevenirii radicalizării. FSE+ poate juca un rol important în prevenirea radicalizării printr-o mai bună integrare, iar FEDR și InvestEU pot avea un rol esențial în sporirea securității investițiilor în infrastructură în întreaga Uniune, în timp ce problema securității informatice poate fi abordată prin sporirea securității sistemelor informatice. Securitatea informatică este, ca și securitatea în general, un fenomen transfrontalier și transsectorial și un element important al programului „Europa digitală”, prin urmare trebuie asigurate sinergii cu Fondul pentru securitate internă.
Securitatea în ceea ce privește subiectele internaționale și acțiunile desfășurate în afara frontierelor Uniunii poate avea un impact semnificativ asupra securității interne a Uniunii. Prin urmare, măsurile desfășurate în țări terțe și în legătură cu țări terțe vor fi finanțate în continuare cu sprijinul fondului, însă vor trebui să fie puse în aplicare în deplină sinergie, coerență și complementaritate cu alte acțiuni derulate în afara Uniunii care beneficiază de sprijin din partea instrumentelor Uniunii de finanțare externă, inclusiv a instrumentului de asistență pentru preaderare. Mai exact, la punerea în aplicare a acestor acțiuni, ar trebui să se urmărească în special asigurarea coerenței depline cu principiile și obiectivele generale ale acțiunilor externe și ale politicii externe ale Uniunii cu privire la țara sau la regiunea în cauză. În ceea ce privește dimensiunea externă, fondul ar trebui să consolideze cooperarea cu țările terțe în domeniile de interes pentru securitatea internă a Uniunii, cum ar fi lupta împotriva terorismului și a radicalizării, cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii din țările terțe în lupta împotriva terorismului (inclusiv prin detașări și echipe comune de anchetă), a criminalității grave și organizate și a corupției, a traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți. Securitatea este, de asemenea, strâns legată de sectorul apărării, iar în acest domeniu Uniunea trebuie să își asume o mai mare responsabilitate pentru protejarea intereselor și a valorilor sale, precum și a modului de viață european.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
Dreptul UE de a acționa în domeniul afacerilor interne decurge în special din articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), conform căruia „Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen”.
Intervenția Uniunii este justificată de obiectivele prevăzute la articolul 67 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care stabilește mijloacele de constituire a unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Se atrage, de asemenea, atenția asupra articolului 80 din TFUE, care subliniază faptul că aceste politici ale Uniunii și punerea lor în aplicare trebuie guvernate de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, inclusiv pe plan financiar.
Prezentul regulament are ca temei juridic articolul 82 alineatul (1), articolul 84 și articolul 87 alineatul (2) din TFUE, care sunt temeiuri juridice compatibile având în vedere circumstanțele juridice specifice care se aplică procesului decizional conform titlului V din TFUE.
Prezentul regulament va furniza sprijin financiar pe baza politicilor comune ale Uniunii (strategii, programe și planuri de acțiune), a legislației, a cooperării practice și a evaluărilor amenințărilor și riscurilor. Prin urmare, programul care oferă în prezent sprijin financiar în acest domeniu de politică (FSI-Poliție) ar trebui abrogat de la 1 ianuarie 2021, sub rezerva unor norme tranzitorii.
În plus, Comisia a adoptat, la 29 mai 2018, o propunere de regulament privind dispozițiile comune, menită să asigure o mai bună coordonare și să armonizeze punerea în aplicare a sprijinului în cadrul gestiunii partajate, cu obiectivul principal de a simplifica punerea în aplicare a politicilor. Componenta FSI care face obiectul gestiunii partajate este reglementată de aceste dispoziții comune.
Diferitele fonduri executate în cadrul gestiunii partajate urmăresc obiective complementare și au în comun același mod de gestiune, prin urmare Regulamentul (UE) nr..../... [Regulamentul privind dispozițiile comune] stabilește o serie de principii comune, precum parteneriatul. Regulamentul respectiv conține și elementele comune de planificare strategică și programare, inclusiv dispozițiile privind Acordul de parteneriat care urmează să fie încheiat cu fiecare stat membru, și stabilește o abordare comună în ceea ce privește orientarea spre performanță a fondurilor. În consecință, regulamentul include condiții favorizante și măsuri de monitorizare, raportare și evaluare. Se stabilesc dispoziții comune și în ceea ce privește normele de eligibilitate, gestiunea financiară și măsurile de gestiune și de control.
•Subsidiaritatea (pentru competența neexclusivă)
Gestionarea amenințărilor la adresa securității ridică probleme ce nu pot fi rezolvate de statele membre acționând la nivel individual. În general, acesta este un domeniu în care acțiunea Uniunii și mobilizarea bugetului UE comportă o valoare adăugată clară.
În domeniul securității, criminalitatea gravă și organizată, terorismul și alte amenințări legate de securitate au un caracter transfrontalier tot mai pronunțat. Cooperarea și coordonarea transnațională între autoritățile de aplicare a legii este esențială pentru reușita acțiunilor de prevenire și de combatere a acestor amenințări, de exemplu prin schimburi de informații, anchete comune, tehnologii interoperabile și evaluări comune ale amenințărilor și ale riscurilor. Sprijinul financiar acordat în temeiul prezentului regulament va contribui la consolidarea capacităților naționale și europene în aceste domenii de politică, facilitând crearea unui cadru al Uniunii de exprimare a solidarității și a unei platforme pentru dezvoltarea sistemelor informatice comune care să susțină aceste politici.
Abordarea problemei securității în UE necesită resurse și capacități considerabile din partea statelor membre. Îmbunătățirea cooperării și a coordonării operaționale, care presupune punerea în comun a resurselor statelor membre, creează economii de scară și sinergii, ceea ce asigură o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și consolidează sentimentul de solidaritate, încrederea reciprocă și partajarea responsabilității între statele membre în ceea ce privește politicile comune ale UE. Acest lucru este deosebit de relevant în domeniul securității, în care sprijinul financiar pentru toate formele de operațiuni transfrontaliere comune este esențial pentru a îmbunătăți cooperarea între poliție, vamă, poliția de frontieră și autoritățile judiciare.
În ceea ce privește dimensiunea externă a afacerilor interne, este evident că adoptarea de măsuri și punerea în comun de resurse la nivelul UE vor spori semnificativ influența de care are nevoie UE pentru a convinge alte țări să se implice alături de UE în problemele legate de securitate care prezintă interes în primul rând pentru UE și pentru statele membre.
Prezenta propunere respectă principiul subsidiarității, deoarece cea mai mare parte a finanțării va fi executată în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu competențele instituționale ale statelor membre, recunoscându-se totodată pe deplin faptul că intervenția Uniunii ar trebui să aibă loc la un nivel corespunzător, iar rolul UE nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar.
•Proporționalitate
Propunerea respectă principiul proporționalității și intră în sfera de acțiune a spațiului de libertate, securitate și justiție, astfel cum a fost definit în titlul V din TFUE. Obiectivele și nivelurile de finanțare corespunzătoare sunt proporționale cu ceea ce urmărește să realizeze fondul. Acțiunile avute în vedere de prezenta propunere abordează dimensiunea europeană a cooperării polițienești.
•Alegerea instrumentului
Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui Fond pentru securitate internă.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente
Propunerea ține seama de rezultatele evaluărilor instrumentelor de finanțare anterioare din domeniul cooperării polițienești. Propunerea se bazează pe evaluarea ex post a CIPS și ISEC, instrumentele aferente perioadei de programare 2007-2013, și pe evaluarea intermediară a Instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor din cadrul Fondului pentru securitate internă, care este fondul corespunzător perioadei actuale (2014-2020). În ceea ce privește diferitele criterii de evaluare, au fost formulate următoarele constatări:
FSI - componenta de cooperare polițienească a fost în general un instrument eficace și a contribuit la asigurarea unui nivel înalt de securitate în cadrul Uniunii prin prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, a criminalității grave și organizate, inclusiv a terorismului, și prin consolidarea coordonării și a cooperării dintre autoritățile de aplicare a legii. Instrumentul a contribuit, de asemenea, la îmbunătățirea capacității statelor membre de a gestiona în mod eficace riscurile și crizele legate de securitate și, într-o măsură mai mică, de a proteja persoanele și infrastructurile critice împotriva atacurilor teroriste și a altor incidente legate de securitate. Datele disponibile indică faptul că instrumentul a contribuit la intensificarea cooperării și a coordonării între statele membre și organismele europene, precum și la îmbunătățirea capacității statelor membre de a elabora evaluări cuprinzătoare ale riscurilor și ale amenințărilor, în ciuda faptului că a finanțat un număr relativ mic de proiecte la nivel național și la nivelul Uniunii. Au fost finanțate câteva acțiuni ale Uniunii legate de avertizarea timpurie și de cooperarea în materie de prevenire a situațiilor de criză (de exemplu, rețeaua ATLAS).
Cu toate acestea, până în prezent, în cadrul FSI - componenta de cooperare polițienească s-au realizat progrese limitate în ceea ce privește consolidarea capacității administrative și operaționale a statelor membre de a asigura protejarea infrastructurii critice, protejarea victimelor, dezvoltarea de programe de formare și de schimb și adoptarea de măsuri în colaborare cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, în ciuda faptului că majoritatea proiectelor legate de aceste obiective operaționale sunt încă în desfășurare.
În ceea ce privește eficiența instrumentului, în ansamblu, evaluarea indică, pe baza datelor disponibile, că s-au obținut rezultate cu costuri umane și financiare rezonabile. Unele state membre au adoptat măsuri la nivel național în vederea asigurării eficienței. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre se confruntă cu probleme legate de orientările furnizate de UE, de indicatorii comuni și de calendarul de raportare/monitorizare. În pofida îmbunătățirilor constatate în materie de simplificare, se poate considera că eficiența a fost afectată de sarcina administrativă percepută.
S-a considerat că setul unic de proceduri pentru cele trei fonduri [Fondul pentru securitate internă – componenta de cooperare polițienească, Fondul pentru securitate internă – componenta frontiere și vize și Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI)] a favorizat simplificarea. Puținele state membre care au utilizat opțiunile simplificate în materie de costuri au recunoscut eficiența acestora în ceea ce privește reducerea sarcinii administrative. Cu toate acestea, măsurile de simplificare și de reducere a sarcinii administrative și-au atins doar parțial scopul. În ciuda îmbunătățirilor în materie de simplificare, există puține dovezi, în acest stadiu, că s-a reușit o reducere semnificativă a sarcinii administrative. Măsurile de monitorizare, raportare și control sunt încă percepute drept împovărătoare, iar statele membre au solicitat orientări suplimentare pentru a respecta cerințele UE. S-a semnalat, de asemenea, faptul că cerințele de raportare și lipsa de relevanță a unora dintre indicatorii folosiți au sporit sarcina administrativă.
Motivele care au stat la baza instituirii instrumentului și obiectivele sale inițiale sunt relevante și acum, în perioada de după încheierea crizei legate de migrație și securitate. Au fost instituite mecanisme corespunzătoare care să permită operarea de ajustări în funcție de evoluția nevoilor atât în etapa de programare, cât și în etapa de punere în aplicare. Flexibilitatea oferită de instrument (posibilitatea de a transfera fonduri între obiective) a permis adaptarea la evoluția nevoilor; cu toate acestea, statele membre ar aprecia gradul și mai mare de flexibilitate care s-ar obține prin reducerea numărului de obiective naționale și prin renunțarea la stabilirea unei alocări minime pentru fiecare obiectiv.
Instrumentul este considerat a fi coerent, iar obiectivele sale complementare cu cele ale altor politici naționale. Coerența și complementaritatea cu alte instrumente de finanțare ale UE au fost asigurate în etapele de concepție, de programare și de punere în aplicare. Au fost instituite mecanisme de coordonare care să asigure coerența și complementaritatea în etapa de punere în aplicare. Comitetul de monitorizare și autoritățile competente joacă un rol esențial în asigurarea coerenței. Diferitele moduri de punere în aplicare s-au completat reciproc. Cu toate acestea, mai pot fi aduse îmbunătățiri în ceea ce privește agențiile UE și coerența internă, întrucât există un nivel scăzut de informare în rândul beneficiarilor cu privire la acțiunile și proiectele derulate în cadrul FSI.
În ansamblu, instrumentul a asigurat o valoare adăugată europeană prin faptul că a îmbunătățit cooperarea transfrontalieră, schimbul de cunoștințe și de bune practici, a stimulat încrederea între autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre și aplicarea și punerea în aplicare a politicilor-cheie ale UE (efecte asupra proceselor). Instrumentul a contribuit, de asemenea, la extinderea domeniului de aplicare al acțiunilor și la îmbunătățirea calității acestora, reflectate în investițiile realizate în domeniile considerate neprioritare sau în domeniile foarte specializate. Achiziționarea de echipamente de ultimă generație a sporit capacitatea autorităților naționale de a efectua intervenții specializate cu un domeniu de aplicare mai larg. Instrumentul a permis, de asemenea, o lărgire a tipurilor de schimburi de cunoștințe și a modalităților de formare în domeniul aplicării legii (efecte asupra domeniului de aplicare). Instrumentul a contribuit la armonizarea cercetării la nivelul UE cu privire la prevenirea criminalității, a favorizat creșterea volumului investițiilor și s-a concentrat asupra măsurilor pe termen lung în acest domeniu. Instrumentul a permis, de asemenea, realizarea de investiții substanțiale, în special în sistemele informatice, în formare și în echipamente specializate (efecte asupra volumului). În absența acordării de finanțare prin FSI – componenta de cooperare polițienească, calitatea răspunsului UE la cooperarea transfrontalieră și capacitatea statelor membre de a pune în aplicare soluții inovatoare ar fi avut de suferit (efecte asupra rolului).
Durabilitatea instrumentului a fost asigurată prin alinierea și complementaritatea dintre acțiunile sale și acțiunile întreprinse ca răspuns la prioritățile naționale sau la cerințele UE. Au fost instituite măsuri cuprinzătoare și mecanisme care să asigure durabilitatea instrumentului în etapele de programare și de punere în aplicare, atât în cadrul gestiunii partajate, cât și al gestiunii directe. Cu toate acestea, dat fiind faptul că majoritatea proiectelor sunt în desfășurare, este dificil să se determine durabilitatea efectelor asupra grupurilor-țintă și asupra unor domenii specifice.
•Consultări cu părțile interesate
În perioada 10 ianuarie – 9 martie 2018, au avut loc două consultări publice deschise cu privire la fondurile UE din domeniul migrației și al securității. În general, respondenții au subliniat cu fermitate nevoia simplificării gestiunii instrumentelor de finanțare din domeniul afacerilor interne, a unei mai mari flexibilități (în special în ceea ce privește capacitatea de răspuns în cazul unor crize legate de migrație și de securitate) și a suplimentării finanțării și a sprijinului în domeniile cu un nivel ridicat de partajare a responsabilităților (azilul și gestionarea frontierelor) și/sau a cooperării între statele membre și cu agențiile din domeniul afacerilor interne. Răspunsurile demonstrează că aceste măsuri pot îmbunătăți eficacitatea și eficiența instrumentelor și valoarea adăugată europeană. Părțile interesate au subliniat, de asemenea, necesitatea ca politicile din domeniul afacerilor interne să aibă un impact mai mare în țările terțe.
Autoritățile responsabile din statele membre au fost consultate în cadrul Comitetului FAMIFSI. Statele membre au furnizat contribuții cu privire la principalele priorități de finanțare, la problemele întâmpinate, la arhitectura fondurilor și la modurile de gestiune. Au fost, de asemenea, consultate și alte părți interesate cheie și beneficiari ai finanțărilor din partea FAMI și FSI care fac obiectul gestiunii directe și indirecte, cum ar fi organizațiile internaționale și organizațiile societății civile, ca și agențiile din domeniul afacerilor interne.
Părțile interesate au fost de acord că, în vederea maximizării valorii adăugate europene, cheltuielile UE ar trebui să reflecte prioritățile și angajamentele de politică asumate la nivelul UE și să sprijine punerea în aplicare a acquis-ului UE în domeniul afacerilor interne. Părțile interesate au solicitat punerea la dispoziție a unei finanțări suficiente pentru a face față provocărilor prezente și viitoare. Ar trebui să se prevadă o finanțare suficientă și pentru agențiile din domeniul afacerilor interne, care să corespundă intensității sporite a activității lor. Părțile interesate au fost de acord că este nevoie să se prevadă o mai mare flexibilitate, care să fie integrată în structura fondurilor. Părțile au conchis că, pentru a se menține un grad suficient de flexibilitate care să le permită să reacționeze în cazul unei modificări a situației, ar trebui să se mențină programele naționale multianuale. Organizațiile neguvernamentale au fost de părere că ar trebui să se continue și modul de gestiune directă.
Aceste consultări au confirmat existența unui consens general în rândul principalelor părți interesate cu privire la necesitatea de a menține o sferă largă de acțiune pentru finanțarea UE, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea sa externă, prin sporirea impactului politicilor în domeniul afacerilor interne, printr-o mai mare simplificare a mecanismelor de acordare a finanțării și printr-un grad sporit de flexibilitate, în special pentru a răspunde la situațiile de urgență.
•Obținerea și utilizarea expertizei
Activitatea de pregătire a viitoarelor instrumente financiare pentru domeniul afacerilor interne a început în 2016 și a continuat în 2017 și în 2018. În acest context, au fost efectuate în 2017 studii privind CFM pentru a sprijini evaluarea impactului care a fost lansată în septembrie 2017. Aceste studii au coroborat rezultatele disponibile în urma evaluărilor instrumentelor financiare existente și a consultărilor cu părțile interesate și au analizat problemele, obiectivele și opțiunile de politică, inclusiv impactul estimat al acestora, astfel cum a reieșit din evaluarea impactului.
•Evaluarea impactului
S-a efectuat o evaluare a impactului propunerii, care a vizat: Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și Fondul de gestionare integrată a frontierelor, compus din instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize și instrumentul pentru echipamente de control vamal. Rezumatul evaluării impactului și avizul pozitiv al Comitetului de analiză a reglementării sunt disponibile pe următorul site:
http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/?fuseaction=ia
.
Raportul de evaluare a impactului analizează diferite opțiuni de politică din perspectiva modului în care va fi acordată finanțarea, abordând aspecte cum ar fi coerența și complementaritățile cu alte instrumente de finanțare ale UE, dimensiunea externă a finanțării pentru migrație și securitate, flexibilitatea într-un mediu financiar stabil (inclusiv facilitatea tematică), modalitățile de execuție (gestiune partajată, directă și indirectă), posibilitatea de a oferi asistență de urgență și mecanismul de evaluare la jumătatea perioadei. Opțiunea preferată este o combinație de opțiuni care se bazează pe rezultatele și recomandările evaluării ex post a fondurilor precedente (din perioada de programare 2007-2013) și ale evaluărilor intermediare ale fondurilor actuale (din perioada de programare 2014-2020).
Evaluarea impactului dă curs recomandărilor formulate de Comitetul de analiză a reglementării. Tabelul de mai jos prezintă, pe de o parte, principalele concluzii și recomandări de îmbunătățire privind Fondul pentru azil și migrație, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor) și Fondul pentru securitate internă și, pe de altă parte, modul în care raportul de evaluare a impactului a fost modificat pentru a reflecta aceste concluzii și recomandări.
|
Principalele considerații (Comitetul de analiză a reglementării)
|
Modificări ale raportului de evaluare a impactului
|
|
Raportul nu explică cum va fi afectat sistemul de extinderea competențelor UE în aceste domenii [ale afacerilor interne] și de extinderea rolului agențiilor.
|
Pentru Fondul pentru azil și migrație, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor) și Fondul pentru securitate internă, raportul a fost revizuit pentru a explica în ce fel extinderea competențelor UE și a rolului agențiilor afectează rolul îndeplinit de fondurile respective (secțiunea 3.2). Dat fiind rolul esențial pe care îl îndeplinesc în punerea în aplicare a politicilor Uniunii în domeniul migrației și al securității, agențiile din domeniul afacerilor interne vor avea un rol important în etapa de programare a programelor naționale, iar concluziile activităților lor de monitorizare vor fi integrate în evaluarea la jumătatea perioadei. Scopul extinderii mandatului agențiilor nu ar fi acela de a prelua sarcinile îndeplinite în prezent de statele membre, ci, mai degrabă, acela de a consolida și a îmbunătăți acțiunile Uniunii și ale statelor sale membre în domeniul migrației, al gestionării frontierelor și al securității.
|
|
Considerații suplimentare și recomandări de îmbunătățire
|
Modificări ale raportului de evaluare a impactului
|
|
(1) Raportul ar trebui să prezinte principalele modificări aduse structurii programului și priorităților în comparație cu actuala perioadă de programare. În plus, raportul ar trebui să clarifice sfera de acoperire a componentei externe a programului, respectiv complementaritatea sa cu instrumentele externe.
|
Raportul a fost revizuit pentru a prezenta principalele modificări aduse structurii programului în comparație cu actuala perioadă de programare (secțiunea 3.2) și pentru a clarifica sfera de acțiune a componentei externe și complementaritatea sa cu instrumentele externe (secțiunea 3.3). Obiectivele fondurilor se bazează pe sfera de aplicare a fondurilor care le-au precedat și care, în general, au fost considerate suficient de cuprinzătoare pentru a sprijini punerea în aplicare a priorităților de politică ale UE, oferind o valoare adăugată europeană. Adaptările aduse priorităților și acțiunilor reflectă evoluțiile politicii în domeniu și nevoia asigurării sinergiei cu alte fonduri ale UE. Intervențiile care țin de dimensiunea externă vor fi concepute și puse în aplicare asigurându-se coerența lor cu acțiunile externe și politica externă a UE, în special cu instrumentul extern al UE.
|
|
(2) Raportul ar trebui să explice în ce fel extinderea competențelor UE și rolul sporit al agențiilor afectează rolurile programelor respective. Sporesc aceste modificări necesitatea întreprinderii de acțiuni la nivel național, necesitatea delegării de competențe către agenții sau a reducerii priorității unor intervenții?
|
A se vedea modificările aduse raportului principal, care țin seama de principalele considerații ale Comitetului de analiză a reglementării prezentate mai sus.
|
|
(3) Comitetul înțelege că noul mecanism pentru rezervele de performanță era încă în faza de elaborare în momentul întocmirii raportului. Versiunea sa finală ar trebui totuși să actualizeze și să clarifice mecanismul ales și să justifice alegerea acestuia în lumina experienței avute cu alte fonduri ale UE (astfel cum s-a explicat verbal în cadrul comitetului).
|
Raportul a fost revizuit pentru a actualiza și a clarifica mecanismul preferat, ținând seama de experiența avută cu alte fonduri ale UE și de evoluțiile apărute în contextul elaborării viitorului Regulament privind dispozițiile comune pentru gestiunea partajată (secțiunea 4.1.4). În cadrul opțiunii preferate nu se prezintă nicio rezervă de performanță special constituită în acest scop. Este inclus un nivel minim de execuție financiară pentru alocarea de fonduri suplimentare cu ocazia ajustării tehnice de la jumătatea perioadei, în timp ce elementele de performanță vor fi avute în vedere atunci când se furnizează fonduri suplimentare prin intermediul facilității tematice.
|
|
(4) Raportul ar trebui să clarifice modul în care va funcționa noul mecanism de urgență în cadrul pachetelor financiare pentru fiecare dintre cele trei fonduri pentru migrație și securitate, precum și faptul că utilizarea asistenței de urgență ar trebui să fie limitată, dată fiind noua flexibilitate oferită de facilitatea tematică. Raportul ar trebui să explice avantajul acestui mecanism în raport cu finanțarea de urgență pusă la dispoziție în perioada de programare anterioară.
|
Raportul a fost revizuit pentru a oferi clarificări cu privire la modul în care va funcționa noul mecanism de urgență (secțiunea 4.1.3). Asistența de urgență furnizată prin intermediul fondurilor ar trebui să fie complementară rezervei pentru ajutoare de urgență (la nivelul bugetului UE) și să fie utilizată în situații clar definite. Având în vedere flexibilitatea pe care o oferă facilitatea tematică, se preconizează că utilizarea asistenței de urgență va fi mai limitată decât în perioada de programare actuală. Asistența de urgență poate fi executată prin gestiune partajată, directă sau indirectă.
|
|
(5) Măsurile de monitorizare nu sunt bine dezvoltate. Raportul ar trebui să clarifice în ce mod va fi definit și măsurat succesul programelor.
|
Raportul a fost revizuit (secțiunea 5.1) pentru a prezenta modalitățile de măsurare a succesului programelor. Acestea se vor baza pe obiectivele stabilite între Comisie și statele membre, care urmează să fie convenite în cadrul programelor naționale, și pe măsurarea ulterioară a realizărilor în direcția îndeplinirii acestor obiective, prin intermediul unor indicatori de realizare și de rezultat incluși în propunerile legislative. Cerințele de raportare pentru gestiunea partajată sunt stabilite în Regulamentul privind dispozițiile comune.
|
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea
Regulamentul privind dispozițiile comune (care este comun pentru toate domeniile de politică ce fac obiectul gestiunii partajate) va asigura simplificarea fondului prin utilizarea, în măsura posibilului, a unor norme comune pentru punerea în aplicare a programelor. În plus, statele membre vor fi încurajate să utilizeze într-o măsură mai mare opțiunile simplificate în materie de costuri. Abordarea în materie de audit va fi raționalizată pentru a se axa mai mult asupra unei eșantionări a auditului bazate pe riscuri și pentru a respecta principiul „auditului unic” cu scopul reducerii sarcinii administrative.
O simplificare suplimentară în cadrul gestiunii directe se va realiza prin utilizarea instrumentelor informatice comune la nivelul întregii Comisii (sistemul de gestionare online a granturilor).
•Drepturile fundamentale
Sprijinul financiar de la bugetul Uniunii este indispensabil pentru punerea în aplicare a FSI în vederea sprijinirii statelor membre în eforturile lor de a asigura un nivel ridicat de securitate în Uniune, în special prin combaterea terorismului și a radicalizării, a criminalității grave și organizate și a criminalității informatice și prin acordarea de asistență și protecție victimelor infracțiunilor, acționând, în același timp, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Aceste obiective vor fi urmărite cu respectarea deplină a angajamentelor Uniunii privind drepturile fundamentale. Acest lucru va fi monitorizat îndeaproape pe durata executării fondului.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Propunerea Comisiei privind următorul cadru financiar multianual prevede 2 500 000 000 EUR (în prețuri curente) pentru Fondul pentru securitate internă pentru perioada 2021-2027.
Punerea în aplicare se va face prin intermediul gestiunii partajate sau directe/indirecte. Pachetul financiar se utilizează după cum urmează: 60 % se va aloca programelor statelor membre care urmează să fie puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate, în vreme ce 40 % se va aloca facilității tematice și se va utiliza pentru acțiuni specifice la nivel național sau transnațional, pentru acțiunile Uniunii și pentru asistența de urgență. Pachetul alocat pentru facilitatea tematică va fi utilizat și pentru asistența tehnică la inițiativa Comisiei.
5.ALTE ELEMENTE
•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare
Cadrul de monitorizare și de evaluare va fi îmbunătățit, printre altele printr-o mai bună metodologie de urmărire a investițiilor între diferitele fonduri relevante ale Uniunii, astfel încât să se stimuleze obținerea de rezultate în timp util și să se asigure faptul că evaluările pot oferi o contribuție eficace la orice revizuire viitoare a intervențiilor de politică. Acest lucru se va realiza prin folosirea unor indicatori mai buni, printr-o cooperare mai strânsă cu partenerii relevanți și prin mecanisme care să stimuleze performanța. Comisia va efectua o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare retrospectivă. Aceste evaluări vor fi efectuate în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016, în care cele trei instituții au confirmat faptul că evaluările legislației și ale politicii existente ar trebui să stea la baza evaluării impactului opțiunilor în perspectiva unei eventuale acțiuni viitoare. Evaluările vor măsura impactul pe teren al fondului pe baza unor indicatori și a unor obiective de atins, precum și a unei analize detaliate a măsurii în care se poate considera că fondul este relevant, eficace, eficient, că oferă o valoare adăugată europeană suficientă și că este coerent cu alte politici ale UE. Evaluările vor include lecțiile învățate pentru a identifica orice deficiență, problemă sau orice posibilitate de a îmbunătăți în continuare acțiunile sau rezultatele acestora și de a contribui la maximizarea impactului lor.
În ceea ce privește raportarea, statele membre trebuie să prezinte rapoarte privind punerea în aplicare a programelor lor în conformitate cu modalitățile prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul privind dispozițiile comune.
•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii
Capitolul I – Dispoziții generale din regulamentul propus descrie scopul, domeniul de aplicare și definițiile-cheie. De asemenea, acest capitol stabilește obiectivele regulamentului și sfera de aplicare a sprijinului care urmează să fie furnizat. Domeniul de aplicare propus al acestor articole se bazează în mare parte pe actualul regulament privind Fondul pentru securitate internă – componenta de cooperare polițienească, ținând cont, în același timp, de noile evoluții ale politicilor, precum Agenda europeană privind securitatea, lupta împotriva terorismului, a criminalității grave și organizate și a criminalității informatice, precum și noua agendă privind interoperabilitatea.
Capitolul II — Cadrul financiar și de punere în aplicare stabilește principii generale pentru sprijinul oferit în temeiul regulamentului și subliniază importanța coerenței și a complementarității cu instrumentele de finanțare relevante ale UE. În plus, capitolul prevede modurile de gestiune pentru acțiunile sprijinite în temeiul regulamentului: gestiunea partajată, directă și indirectă. Combinația de moduri de gestiune propuse se bazează pe experiența pozitivă avută cu acest mix cu ocazia punerii în aplicare a actualului instrument de finanțare.
Prima secțiune din acest capitol stabilește cadrul financiar. Propunerea indică o sumă pentru pachetul financiar al fondului și precizează utilizarea sa prin diferitele modalități de execuție.
A doua, a treia și a patra secțiune descriu cadrul de punere în aplicare a fondului, cum ar fi programele Comisiei și ale statelor membre. Sunt prevăzute și condițiile care se aplică acțiunilor sprijinite în temeiul prezentului regulament, cum ar fi cele legate de achiziționarea de echipamente și activitățile de formare. Secțiunea prevede dispoziții detaliate privind evaluarea la jumătatea perioadei a programelor statelor membre și privind punerea în aplicare a acțiunilor specifice, a acțiunilor Uniunii, a asistenței de urgență, a asistenței tehnice, a operațiunilor de finanțare mixtă și a sprijinului operațional.
Cea de a cincea și ultima secțiune stabilește dispozițiile necesare privind rapoartele anuale de performanță ale statelor membre, precum și privind monitorizarea și evaluarea.
Capitolul III — Dispoziții tranzitorii și finale conține dispoziții privind delegarea de competențe către Comisie pentru adoptarea de acte delegate și privind procedura comitetului. Se stabilește data intrării în vigoare a regulamentului propus și se prevede că regulamentul va fi obligatoriu în toate elementele sale și se va aplica direct în toate statele membre, în conformitate cu tratatele, de la 1 ianuarie 2021.
2018/0250 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de instituire a Fondului pentru securitate internă
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 82 alineatul (1), articolul 84 și articolul 87 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Asigurarea securității interne, care este de competența statelor membre, este un efort comun la care ar trebui să contribuie împreună instituțiile UE, agențiile relevante ale Uniunii și statele membre. În perioada 2015-2020, Comisia, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au definit priorități comune, descrise în Agenda europeană privind securitatea din aprilie 2015, care au fost reafirmate de Consiliu în Strategia reînnoită de securitate internă din iunie 2015 și de Parlamentul European în rezoluția sa din iulie 2015. Această strategie comună a urmărit să ofere un cadru strategic pentru activitățile desfășurate la nivelul Uniunii în domeniul securității interne și a definit principalele priorități de acțiune pentru a asigura un răspuns eficace al Uniunii la amenințările la adresa securității în perioada 2015-2020, și anume combaterea terorismului și prevenirea radicalizării, dezmembrarea rețelelor de criminalitate organizată și lupta împotriva criminalității informatice.
(2)În Declarația de la Roma, semnată la 25 septembrie 2017, liderii celor 27 de state membre și-au afirmat angajamentul de a construi o Uniune sigură și securizată, în care toți cetățenii se simt în siguranță și se pot deplasa liber, în care frontierele externe sunt securizate, cu o politică în materie de migrație eficace, responsabilă și viabilă, conformă cu normele internaționale, precum și o Europă care este hotărâtă să combată terorismul și criminalitatea organizată.
(3)Consiliul European din 15 decembrie 2016 a îndemnat statele membre să continue să asigure interoperabilitatea sistemelor de informații și a bazelor de date ale UE. Consiliul European din 23 iunie 2017 a subliniat necesitatea îmbunătățirii interoperabilității între bazele de date, iar la 12 decembrie 2017, Comisia a adoptat o Propunere de regulament privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE (cooperare polițienească și judiciară, azil și migrație).
(4)Obiectivul Uniunii de a asigura un nivel ridicat de securitate în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție, în conformitate cu articolul 67 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să se realizeze, printre altele, prin măsuri de prevenire și de combatere a criminalității, precum și prin măsuri de coordonare și cooperare între autoritățile de aplicare a legii și alte autorități naționale din statele membre, inclusiv cu alte agenții și organisme relevante ale Uniunii, precum și cu țările terțe și organizațiile internaționale relevante.
(5)Pentru realizarea acestui obiectiv, ar trebui să fie întreprinse acțiuni la nivelul Uniunii pentru a proteja persoanele și bunurile în fața amenințărilor cu un caracter transnațional tot mai pregnant și pentru a sprijini activitatea desfășurată de autoritățile competente ale statelor membre. Terorismul, criminalitatea gravă și organizată, criminalitatea itinerantă, traficul de droguri, corupția, criminalitatea informatică, traficul de persoane și de arme, printre altele, continuă să constituie o provocare la adresa securității interne a Uniunii.
(6)Finanțarea de la bugetul Uniunii ar trebui să se axeze pe activitățile în care intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre. În conformitate cu articolul 84 și cu articolul 87 alineatul (2) din TFUE, finanțarea ar trebui să sprijine măsurile de promovare și de sprijinire a acțiunilor statelor membre în domeniul prevenirii criminalității și al cooperării polițienești care implică toate autoritățile competente ale statelor membre, în special în ceea ce privește schimbul de informații, intensificarea cooperării operaționale și sprijinirea eforturilor de consolidare a capacităților de combatere și de prevenire a criminalității. Fondul nu ar trebui să sprijine costurile de funcționare și activitățile legate de atribuțiile esențiale ale statelor membre în ceea ce privește menținerea legii și a ordinii și garantarea securității interne și naționale, astfel cum se menționează la articolul 72 din TFUE.
(7)Pentru a menține integritatea spațiului Schengen și a consolida funcționarea acestuia, statele membre au, de la 6 aprilie 2017, obligația să efectueze verificări sistematice în bazele de date relevante cu privire la cetățenii UE care trec frontierele externe ale UE. În plus, Comisia a emis o recomandare adresată statelor membre de a utiliza mai bine verificările polițienești și cooperarea transfrontalieră. Solidaritatea între statele membre, claritatea în ceea ce privește împărțirea sarcinilor, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și a statului de drept, acordarea unei atenții deosebite perspectivei globale și asigurarea coerenței necesare cu dimensiunea externă a securității ar trebui să fie principiile de bază care guvernează acțiunea Uniunii și a statelor membre în vederea construirii unei uniuni a securității efective și reale.
(8)Pentru a contribui la construirea și transpunerea în realitate a unei uniuni a securității efective și reale, care să asigure un nivel înalt de securitate internă în întreaga Uniune Europeană, ar trebui să se acorde statelor membre sprijin financiar adecvat din partea Uniunii, prin înființarea și gestionarea unui Fond pentru securitate internă („fondul”).
(9)Fondul ar trebui pus în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor și a principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a obligațiilor internaționale asumate de Uniune în materie de drepturi fundamentale.
(10)În temeiul articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), fondul ar trebui să sprijine activitățile care asigură protecția copiilor împotriva violenței, a abuzurilor, a exploatării și a neglijenței. Fondul ar trebui, de asemenea, să sprijine măsurile de protecție și de asistență acordate copiilor care sunt martori sau victime, în special copiilor neînsoțiți sau copiilor care au nevoie de tutelă.
(11)În conformitate cu prioritățile comune identificate la nivelul Uniunii pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în Uniune, fondul va sprijini acțiunile menite să abordeze principalele amenințări la adresa securității, în special combaterea terorismului și a radicalizării, a criminalității grave și organizate, a criminalității informatice, precum și să acorde asistență și protecție victimelor infracțiunilor. Fondul va garanta faptul că Uniunea și statele sale membre dispun de mijloacele necesare pentru a răspunde, de asemenea, evoluției amenințărilor și amenințărilor noi în vederea realizării unei veritabile uniuni a securității. Acest lucru ar trebui realizat prin acordarea de asistență financiară, pentru a sprijini îmbunătățirea schimbului de informații, a spori cooperarea operațională și a îmbunătăți capacitățile naționale și colective.
(12)În cadrul cuprinzător al fondului, asistența financiară acordată prin intermediul fondului ar trebui să sprijine în special activitățile de cooperare polițienească și judiciară și de prevenire în domenii precum criminalitatea gravă și organizată, traficul ilicit de arme, corupția, spălarea de bani, traficul de droguri, infracțiunile împotriva mediului, schimbul de informații și accesul la informații, terorismul, traficul de persoane, exploatarea imigrației ilegale, exploatarea sexuală a copiilor, distribuirea de imagini cu abuzuri asupra copiilor și pornografia infantile, precum și criminalitatea informatică. Fondul ar trebui să sprijine, de asemenea, protecția persoanelor, a spațiilor publice și a infrastructurii critice împotriva incidentelor legate de securitate, precum și gestionarea eficace a riscurilor și a crizelor legate de securitate, inclusiv prin dezvoltarea de politici comune (strategii, cicluri de elaborare a politicilor, programe și planuri de acțiune), prin legislație și prin cooperarea practică.
(13)Fondul ar trebui să se bazeze pe rezultatele obținute și pe investițiile realizate cu sprijinul instrumentelor financiare care l-au precedat: programul „Prevenirea și combaterea infracționalității” (ISEC) și programul „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate” (CIPS), aferente perioadei 2007-2013, și Instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor din cadrul Fondului pentru securitate internă, aferent perioadei 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, iar sfera sa ar trebui extinsă pentru a ține seama de noile evoluții.
(14)Se impune maximizarea impactului finanțării acordate de Uniune prin mobilizarea și punerea în comun a resurselor financiare publice și private, precum și prin valorificarea efectului de pârghie al acestora. Fondul ar trebui să promoveze și să încurajeze participarea activă și utilă și implicarea sporită a societății civile, inclusiv a organizațiilor neguvernamentale, precum și a sectorului industrial în procesul de dezvoltare și punere în aplicare a politicii de securitate, inclusiv, dacă este cazul, cu implicarea altor actori relevanți, a agențiilor Uniunii și a altor organisme ale Uniunii, a țărilor terțe și a organizațiilor internaționale în legătură cu obiectivul fondului.
(15)În cadrul cuprinzător al strategiei antidrog a Uniunii, care sprijină o abordare echilibrată, bazată pe reducerea simultană a ofertei și a cererii, asistența financiară oferită în cadrul fondului ar trebui să sprijine toate acțiunile menite să prevină și să combată traficul de droguri (reducerea cererii și a ofertei), în special măsurile care vizează producerea, fabricarea, extragerea, vânzarea, transportul, importul și exportul de droguri ilegale, inclusiv deținerea și cumpărarea acestora cu scopul de a desfășura activități de trafic de droguri. Fondul ar trebui să acopere în special aspectele de prevenire ale politicii în materie de droguri. Pentru a aduce noi sinergii și claritate în domeniul politicii în materie de droguri, aceste elemente ale obiectivelor în materie de droguri – care, în perioada 2014-2020, intrau sub incidența programului „Justiție” – ar trebui să fie integrate în cadrul fondului.
(16)Pentru a se garanta faptul că fondul are o contribuție eficace la asigurarea unui nivel mai ridicat de securitate internă în întreaga Uniune Europeană și la construirea unei veritabile uniuni a securității, acesta ar trebui să fie utilizat într-un mod care să aducă un maximum de valoare adăugată acțiunilor statelor membre.
(17)În interesul asigurării solidarității în cadrul Uniunii și în spiritul responsabilității comune pentru securitatea acesteia, în cazul în care sunt identificate deficiențe sau riscuri, mai ales în urma unei evaluări Schengen, statul membru în cauză ar trebui să abordeze în mod corespunzător respectivele deficiențe sau riscuri prin utilizarea resurselor disponibile în cadrul programului său pentru a da curs recomandărilor adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului.
(18)Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor fondului, statele membre ar trebui să se asigure că prioritățile programelor lor abordează obiectivele specifice ale fondului, că prioritățile alese sunt aliniate la măsurile de punere în aplicare prevăzute în anexa II și că alocarea resurselor între obiective este de așa natură încât permite atingerea obiectivului general al politicii.
(19)Ar trebui să se urmărească asigurarea sinergiilor, a coerenței și a eficienței cu alte fonduri ale UE și ar trebui să se evite suprapunerile dintre acțiuni.
(20)Fondul ar trebui să fie coerent și complementar cu alte programe financiare ale Uniunii din domeniul securității. Se va încerca să se asigure sinergii în special cu Fondul pentru azil și migrație, cu Fondul de gestionare integrată a frontierelor, alcătuit din instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize, instituit prin Regulamentul (UE) X și din instrumentul pentru echipamente de control vamal, instituit prin Regulamentul (UE) X, precum și cu celelalte fonduri ale politicii de coeziune care intră sub incidența Regulamentului (UE) X [RDC], cu componenta de cercetare în domeniul securității a programului Orizont Europa, instituit prin Regulamentul (UE) X, cu programul „Drepturi și valori”, instituit prin Regulamentul X, cu programul „Justiție”, instituit prin Regulamentul (UE) X, cu programul „Europa digitală”, instituit prin Regulamentul (UE) X și cu programul InvestEU, instituit prin Regulamentul (UE) X. Ar trebui să se asigure sinergii în special cu privire la securitatea infrastructurii și a spațiilor publice, cu privire la securitatea informatică și la prevenirea radicalizării. Existența unor mecanisme eficace de coordonare este esențială pentru a asigura potențialul maxim de îndeplinire a obiectivelor de politică, pentru a exploata economiile de scară și a evita suprapunerile între acțiuni.
(21)Măsurile desfășurate în țările terțe și în legătură cu țările terțe care sunt finanțate cu sprijin din partea fondului ar trebui să fie întreprinse în deplină sinergie, coerență și complementaritate cu alte acțiuni derulate în afara Uniunii care beneficiază de sprijin din partea instrumentelor Uniunii de finanțare externă. Mai exact, la punerea în aplicare a acestor acțiuni, ar trebui să se urmărească în special asigurarea coerenței depline cu principiile și obiectivele generale ale acțiunilor externe și ale politicii externe ale Uniunii cu privire la țara sau la regiunea în cauză. În ceea ce privește dimensiunea externă, fondul ar trebui să consolideze cooperarea cu țările terțe în domeniile de interes pentru securitatea internă a Uniunii, cum ar fi lupta împotriva terorismului și a radicalizării, cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii din țările terțe în lupta împotriva terorismului (inclusiv prin detașări și echipe comune de anchetă), a criminalității grave și organizate și a corupției, a traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți.
(22)Finanțarea de la bugetul Uniunii ar trebui să se axeze pe activitățile în care intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre. Dată fiind dimensiunea transfrontalieră intrinsecă a securității, se impune o intervenție fermă și coordonată din partea Uniunii. Sprijinul financiar furnizat în temeiul prezentului regulament va contribui în special la consolidarea capacităților naționale și ale Uniunii în domeniul securității.
(23)Se poate considera că un stat membru nu respectă acquis-ul relevant al Uniunii în ceea ce privește utilizarea sprijinului operațional oferit în cadrul prezentului fond dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor în domeniul securității, dacă există un risc clar de încălcare gravă de către respectivul stat membru a valorilor Uniunii în contextul punerii în aplicare a acquis-ului privind securitatea sau dacă un raport de evaluare efectuat în cadrul mecanismului de evaluare și de monitorizare Schengen a identificat deficiențe în domeniul relevant.
(24)Fondul ar trebui să reflecte necesitatea unei flexibilități și a unei simplificări sporite, respectând, totodată, cerințele în materie de previzibilitate și asigurând o repartizare echitabilă și transparentă a resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute de prezentul regulament.
(25)Prezentul regulament ar trebui să stabilească sumele inițiale care să fie acordate statelor membre, calculate pe baza criteriilor prevăzute în anexa I.
(26)Aceste sume inițiale ar trebui să constituie punctul de plecare pentru investițiile pe termen lung ale statelor membre în domeniul securității. Pentru a ține seama de evoluția amenințărilor la adresa securității față de situația inițială, ar trebui să se aloce statelor membre o sumă suplimentară la jumătatea perioadei, calculată pe baza celor mai recente date statistice disponibile, astfel cum se reflectă în cheia de repartizare, ținându-se seama de stadiul de punere în aplicare a programului.
(27)Întrucât provocările în domeniul securității sunt într-o evoluție continuă, este necesar să se adapteze alocarea finanțării în funcție de evoluția amenințărilor la adresa securității și să se direcționeze finanțarea către prioritățile care aduc cea mai mare valoare adăugată pentru Uniune. Pentru a răspunde unor necesități urgente, evoluției politicilor și a priorităților Uniunii și pentru a direcționa finanțarea către acțiunile cu o valoare adăugată europeană ridicată, o parte din finanțare va fi alocată, periodic, acțiunilor specifice, acțiunilor Uniunii și asistenței de urgență prin intermediul unei facilități tematice.
(28)Statele membre ar trebui să fie încurajate, printr-o contribuție mai mare din partea Uniunii, să își utilizeze o parte din alocarea corespunzătoare programelor lor pentru a finanța acțiunile enumerate în anexa IV.
(29)O parte din resursele disponibile în cadrul fondului ar putea, de asemenea, să fie distribuită în scopul punerii în aplicare a acțiunilor specifice care necesită un efort de cooperare între statele membre sau în cazul în care noi evoluții în Uniune necesită punerea la dispoziție de finanțare suplimentară pentru unul sau mai multe state membre. Aceste acțiuni specifice ar trebui definite de Comisie în cadrul programelor sale de lucru.
(30)Fondul ar trebui să contribuie la sprijinirea costurilor operaționale legate de securitatea internă și ar trebui să permită statelor membre să mențină capacități care sunt esențiale pentru Uniune în ansamblul său. Acest sprijin constă în rambursarea integrală a unora dintre costurile specifice legate de obiectivele fondului și ar trebui să constituie o parte integrantă a programelor statelor membre.
(31)Pentru a completa punerea în aplicare a obiectivului de politică al acestui fond la nivel național prin intermediul programelor statelor membre, fondul ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin pentru acțiunile la nivelul Uniunii. Acțiunile respective ar trebui să urmărească scopuri strategice globale care să se înscrie în domeniul de intervenție al fondului, legate de analiza politicilor și de inovare, de învățarea reciprocă transnațională și de parteneriatele transnaționale, precum și de testarea a noi inițiative și acțiuni în întreaga Uniune.
(32)În vederea consolidării capacității Uniunii de a reacționa imediat la incidentele legate de securitate sau la amenințările nou apărute la adresa Uniunii, ar trebui să se poată acorda asistență de urgență, în conformitate cu cadrul stabilit în prezentul regulament. Asistența de urgență ar trebui, prin urmare, să nu fie furnizată pentru a sprijini măsuri pur contingente și măsuri pe termen lung sau pentru a aborda situații în care urgența de a acționa decurge din organizarea administrativă inadecvată și din planificarea operațională insuficientă a autorităților competente.
(33)Pentru a asigura flexibilitatea de acțiune necesară și pentru a răspunde nevoilor care apar, ar trebui să se ia măsurile necesare pentru a permite agențiilor descentralizate să beneficieze de mijloace financiare suplimentare adecvate pentru a îndeplini anumite sarcini de urgență. În situațiile în care sarcina care trebuie îndeplinită este, prin natura ei, într-atât de urgentă încât o modificare a bugetelor lor nu ar putea fi finalizată în timp util, agențiile descentralizate ar trebui să poată beneficia de asistență de urgență, inclusiv sub formă de granturi, în conformitate cu prioritățile și inițiativele identificate la nivelul Uniunii de către instituțiile UE.
(34)Obiectivele de politică ale prezentului fond vor fi abordate, de asemenea, prin instrumentele financiare și garanția bugetară din cadrul componentelor de politică ale programului InvestEU. Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară.
(35)Prezentul regulament stabilește, pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul punctului x din Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară, pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.
(36)Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”) se aplică acestui fond. Acesta prevede norme privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv norme privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte cu sprijin din partea FSI.
(37)În vederea punerii în aplicare a acțiunilor în cadrul gestiunii partajate, fondul ar trebui să facă parte dintr-un cadru coerent format din prezentul regulament, Regulamentul financiar și Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].
(38)Regulamentul (UE) nr. X [RDC] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize din cadrul Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) și stabilește în special normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. În plus, este necesar să se precizeze în prezentul regulament obiectivele Fondului pentru securitate internă și să se prevadă dispoziții specifice privind activitățile care pot fi finanțate cu sprijin din partea acestui fond.
(39)Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele acțiunilor și de a oferi rezultate, ținându-se seama în special de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui să se aibă, de asemenea, în vedere utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și recurgerea la o finanțare nelegată de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
(40)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă infracțiune care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, Parchetul European poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
(41)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii și execuție indirectă și prevăd controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.
(42)În temeiul articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului, persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru a beneficia de finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor fondului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legată țara respectivă sau teritoriul respectiv.
(43)În temeiul articolului 349 din TFUE și în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, aprobată de Consiliu în cadrul concluziilor sale din 12 aprilie 2018, statele membre în cauză ar trebui să se asigure că programele lor naționale abordează amenințările specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice. Fondul sprijină aceste state membre cu resurse adecvate pentru a veni în ajutorul acestor regiuni, în funcție de necesități.
(44)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze prezentul fond pe baza informațiilor colectate cu ajutorul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată o reglementare excesivă și impunerea unor sarcini administrative excesive, în special asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili, ca bază a evaluării impactului fondului pe teren. Pentru a măsura realizările fondului, ar trebui să se instituie indicatori și ținte conexe în legătură cu fiecare dintre obiectivele specifice ale fondului.
(45)Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul fond va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine îndeplinirea obiectivelor din domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a fondului, iar ulterior acestea vor fi reevaluate în cadrul evaluărilor și al procedurilor de evaluare relevante.
(46)Comisia și statele membre ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a fondului cu ajutorul acestor indicatori și al raportării financiare, în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) nr. X [RDC] și din prezentul regulament.
(47)Pentru a completa și a modifica unele elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește lista acțiunilor eligibile pentru o rată de cofinanțare mai mare, astfel cum sunt enumerate în anexa IV, sprijinul operațional și pentru dezvoltarea în continuare a cadrului de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.
(48)În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Competențele în cauză ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și a principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării de către Comisie a competențelor sale de executare . Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru actele de punere în aplicare care stabilesc obligații comune pentru statele membre, în special cu privire la furnizarea de informații către Comisie, iar procedura de consultare ar trebui folosită pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind modalitățile de furnizare de informații către Comisie în contextul programării și al raportării, dată fiind natura lor pur tehnică.
(49)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.
(50)În conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda [nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale/ și-a notificat dorința de a participa la adoptarea și la punerea în aplicare a prezentului regulament].
(51)Se impune alinierea duratei de aplicare a prezentului regulament cu cea a Regulamentului (UE, Euratom) nr. X al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect
1.Prezentul regulament instituie Fondul pentru securitate internă (denumit în continuare „fondul”).
2.Regulamentul stabilește obiectivele fondului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
(a)„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă o acțiune sprijinită de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă prevăzute la articolul 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;
(b)„prevenirea criminalității” înseamnă toate măsurile care vizează reducerea criminalității sau care contribuie în alt mod la reducerea criminalității și a sentimentului de nesiguranță al cetățenilor, astfel cum sunt menționate la articolul 2 alineatul (2) din Decizia 2009/902/JAI a Consiliului;
(c)„infrastructură critică” înseamnă un element, o rețea, un sistem sau o parte din acestea care este esențială pentru menținerea funcțiilor vitale ale societății, a sănătății, siguranței, securității și bunăstării economice sau sociale a cetățenilor și a cărei deteriorare sau distrugere ar avea un impact semnificativ într-un stat membru sau în Uniune din cauză că menținerea acestor funcții ar fi imposibilă;
(d)„criminalitate informatică” înseamnă infracțiunile dependente de mediul informatic, adică infracțiunile care pot fi săvârșite doar prin utilizarea dispozitivelor și a sistemelor de tehnologie a informației și comunicațiilor (TIC), care sunt fie instrumentele pentru săvârșirea infracțiunilor, fie țintele principale ale infracțiunilor; și infracțiunile facilitate de calculator, adică infracțiunile tradiționale, cum ar fi exploatarea sexuală a copiilor, a căror anvergură și acoperire pot fi amplificate prin utilizarea calculatoarelor, a rețelelor de calculatoare sau a altor forme de TIC;
(e)„acțiuni EMPACT” înseamnă acțiunile desfășurate în cadrul platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT). EMPACT este o platformă de cooperare multidisciplinară structurată care reunește statele membre, instituțiile și agențiile UE relevante, precum și țările terțe, organizațiile internaționale și alți parteneri publici și privați, în vederea abordării amenințărilor prioritare reprezentate de criminalitatea internațională organizată și gravă, în cadrul ciclului de politici ale UE;
(f)„ciclul de politici ale UE” se referă la o inițiativă multidisciplinară bazată pe informații, care are drept scop combaterea celor mai importante amenințări la adresa Uniunii legate de criminalitatea gravă și organizată prin încurajarea cooperării dintre statele membre, instituțiile Uniunii, agenții și, după caz, țările terțe și organizațiile relevante;
(g)„schimb de informații și acces la informații” înseamnă colectarea, stocarea, prelucrarea, analizarea și schimbul, în condiții sigure, de informații relevante pentru autoritățile menționate la articolul 87 din TFUE, precum și pentru Europol, în legătură cu prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor, în special a criminalității organizate transfrontaliere;
(h)„cooperare judiciară” înseamnă cooperarea judiciară în materie penală;
(i)„LETS” înseamnă Programul european de formare în materie de aplicare a legii, care vizează punerea la dispoziția personalului responsabil cu aplicarea legii a cunoștințelor și competențelor de care are nevoie pentru a preveni și a combate cu eficacitate criminalitatea transfrontalieră printr-o cooperare eficientă, astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei din 27 martie 2013 privind instituirea unui program LETS european și astfel cum se menționează în Regulamentul CEPOL;
(j)„criminalitate organizată” înseamnă un comportament pasibil de pedeapsă legat de participarea la o organizație criminală, astfel cum este definită în Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului;
(k)„pregătire” înseamnă orice măsură care are drept scop prevenirea sau reducerea riscurilor legate de eventuale atacuri teroriste sau de alte incidente legate de securitate;
(l)„mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen” înseamnă verificarea aplicării corecte a acquis-ului Schengen, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, inclusiv în domeniul cooperării polițienești;
(m)„combaterea corupției” acoperă toate domeniile definite în Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, inclusiv măsurile de prevenire, incriminare și aplicare a legii, cooperarea internațională, recuperarea activelor, asistența tehnică și schimbul de informații;
(n)„terorism” înseamnă oricare dintre faptele și infracțiunile săvârșite cu intenție, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea terorismului.
Articolul 3
Obiectivele fondului
1.Obiectivul de politică al fondului este de a contribui la asigurarea unui nivel înalt de securitate în Uniune, în special prin combaterea terorismului și a radicalizării, a criminalității grave și organizate și a criminalității informatice și prin acordarea de asistență și protecție victimelor infracțiunilor.
2.În cadrul obiectivului de politică descris la alineatul (1), fondul contribuie la următoarele obiective specifice:
(a)intensificarea schimburilor de informații dintre autoritățile de aplicare a legii și în cadrul acestora și alte autorități competente și organisme relevante din Uniune, precum și cu țările terțe și organizațiile internaționale;
(b)intensificarea operațiunilor comune transfrontaliere ale autorităților de aplicare a legii și în cadrul acestora cu alte autorități competente din Uniune în ceea ce privește criminalitatea gravă și organizată cu o dimensiune transfrontalieră și
(c)sprijinirea eforturilor de consolidare a capacităților în ceea ce privește combaterea și prevenirea criminalității, inclusiv a terorismului, în special prin cooperarea sporită dintre autoritățile publice, societatea civilă și partenerii din sectorul privat din statele membre.
3.În cadrul obiectivelor specifice stabilite la alineatul (2), fondul este pus în aplicare prin intermediul măsurilor de punere în aplicare enumerate în anexa II.
4.Acțiunile finanțate sunt puse în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a demnității umane. În special, acțiunile respectă dispozițiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, normele Uniunii privind protecția datelor și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO). În special, ori de câte ori este posibil, statele membre acordă o atenție deosebită, în contextul punerii în aplicare a acțiunilor, acordării de asistență și protecție persoanelor vulnerabile, în special copiilor și minorilor neînsoțiți.
Articolul 4
Domeniul de aplicare al sprijinului
1.În cadrul obiectivelor menționate la articolul 3 și în conformitate cu măsurile de punere în aplicare enumerate în anexa II, fondul sprijină în special acțiunile enumerate în anexa III.
2.Pentru a îndeplini obiectivele prezentului regulament, fondul poate sprijini acțiunile care sunt conforme cu prioritățile Uniunii menționate în anexa III în ceea ce privește țările terțe și în aceste țări, după caz, în conformitate cu articolul 5.
3.Următoarele acțiuni nu sunt eligibile:
(a)acțiunile care se limitează la menținerea ordinii publice la nivel național;
(b)acțiunile care au ca obiect achiziționarea sau întreținerea echipamentelor standard, a mijloacelor standard de transport sau a instalațiilor standard ale autorităților de aplicare a legii și ale altor autorități competente menționate la articolul 87 din TFUE;
(c)acțiunile cu scop militar sau de apărare;
(d)echipamentele care au cel puțin unul dintre scopuri controlul vamal;
(e)echipamentele coercitive, inclusiv arme, muniții, explozivi și batoane de poliție, cu excepția celor utilizate în scopuri de formare;
(f)recompensele acordate informatorilor și banii „flash” în afara cadrului unei acțiuni EMPACT.
În cazul apariției unei situații de urgență, acțiunile neeligibile menționate la prezentul alineat pot fi considerate eligibile.
Articolul 5
Entități eligibile
1.Pot fi eligibile următoarele entități:
(a)entitățile juridice stabilite într-una dintre următoarele țări:
(i)un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;
(ii)o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate în program;
(b)orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.
2.Persoanele fizice nu sunt eligibile.
3.Entitățile juridice stabilite într-o țară terță sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.
4.Entitățile juridice care participă la consorții formate din cel puțin două entități independente, stabilite în diferite state membre sau țări sau teritorii de peste mări legate de aceste state sau țări terțe sunt eligibile.
CAPITOLUL II
CADRUL FINANCIAR ȘI DE PUNERE ÎN APLICARE
SECȚIUNEA 1
Dispoziții comune
Articolul 6
Principii generale
1.Sprijinul furnizat în temeiul prezentului regulament completează intervențiile la nivel național, regional și local și vizează aducerea de valoare adăugată obiectivelor prezentului regulament.
2.Comisia și statele membre se asigură că sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament și de către statele membre este compatibil cu activitățile, politicile și prioritățile relevante ale Uniunii și este complementar altor instrumente ale Uniunii.
3.Fondul este pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate, directe sau indirecte, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul financiar.
Articolul 7
Buget
1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a fondului în perioada 2021-2027 este de 2 500 000 000 EUR în prețuri curente.
2.Pachetul financiar se utilizează după cum urmează:
(a)suma de 1 500 000 000 EUR se alocă programelor puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate;
(b)suma de 1 000 000 000 EUR se alocă facilității tematice.
3.Până la 0,84 % din valoarea pachetului financiar se alocă asistenței tehnice la inițiativa Comisiei pentru punerea în aplicare a fondului.
Articolul 8
Dispoziții generale privind punerea în aplicare a facilității tematice
1.Pachetul financiar menționat la articolul 7 alineatul (2) litera (b) se alocă în mod flexibil prin intermediul facilității tematice în cadrul gestiunii partajate, directe și indirecte, astfel cum se prevede în programele de lucru. Finanțarea din cadrul facilității tematice se utilizează pentru componentele acesteia:
(a)acțiuni specifice;
(a)acțiuni ale Uniunii și
(b)asistență de urgență.
Asistența tehnică la inițiativa Comisiei va fi, de asemenea, finanțată din pachetul financiar aferent facilității tematice.
2.Finanțarea din facilitatea tematică vizează prioritățile cu o valoare adăugată ridicată pentru Uniune sau este utilizată pentru a răspunde unor nevoi urgente, în conformitate cu prioritățile convenite ale Uniunii menționate în anexa II.
3.În cazul în care statele membre primesc finanțare din facilitatea tematică în cadrul gestiunii directe sau indirecte, este necesar să se asigure că proiectele selectate nu fac obiectul unui aviz motivat al Comisiei cu privire la o încălcare în temeiul articolului 258 din TFUE care pune în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea proiectelor.
4.În cazul în care finanțarea acordată din facilitatea tematică este pusă în aplicare în cadrul gestiunii partajate, Comisia verifică, în sensul articolului 18 și al articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], dacă acțiunile avute în vedere fac obiectul unui aviz motivat al Comisiei cu privire la o încălcare în temeiul articolului 258 din TFUE care pune în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea proiectelor.
5.Comisia stabilește suma totală pusă la dispoziție pentru facilitatea tematică în cadrul creditelor anuale ale bugetului Uniunii. Comisia adoptă deciziile de finanțare pentru facilitatea tematică, astfel cum se menționează la articolul [110] din Regulamentul financiar, identificând obiectivele și acțiunile care urmează să fie sprijinite și specificând sumele pentru fiecare dintre componentele sale, astfel cum se prevede la alineatul (1). Deciziile de finanțare stabilesc, după caz, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
6.În urma adoptării deciziei de finanțare menționate la alineatul (3), Comisia poate modifica în consecință programele puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate.
7.Aceste decizii de finanțare pot fi anuale sau multianuale și pot viza una sau mai multe componente ale facilității tematice.
SECȚIUNEA 2
Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii partajate
Articolul 9
Domeniul de aplicare
1.Prezenta secțiune se aplică părții din pachetul financiar menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (a), precum și resurselor suplimentare care urmează să fie puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu decizia Comisiei privind facilitatea tematică menționată la articolul 8.
2.Sprijinul acordat în temeiul prezentei secțiuni este pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul financiar și cu Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].
Articolul 10
Resurse bugetare
1.Resursele menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (a) se alocă programelor naționale puse în aplicare de statele membre în cadrul gestiunii partajate („programele”), cu titlu indicativ, după cum urmează:
(a)1 250 000 000 EUR pentru statele membre, în conformitate cu criteriile definite în anexa I;
(b)250 000 000 EUR pentru statele membre, în scopul ajustării alocărilor pentru programe, menționată la articolul 13 alineatul (1).
2.În cazul în care suma menționată la alineatul 1 litera (b) nu este alocată, suma rămasă poate fi adăugată la suma menționată la articolul 7 alineatul (2) litera (b).
Articolul 11
Rate de cofinanțare
1.Contribuția de la bugetul Uniunii nu depășește 75 % din totalul cheltuielilor eligibile ale unui proiect.
2.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 90 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele puse în aplicare în cadrul acțiunilor specifice.
3.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 90 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru acțiunile enumerate în anexa IV.
4.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 100 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru sprijinul operațional.
5.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 100 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru asistența de urgență.
6.Decizia Comisiei de aprobare a unui program stabilește rata de cofinanțare și cuantumul maxim al sprijinului din partea acestui fond pentru tipurile de acțiuni menționate la alineatele (1)-(5).
7.Pentru fiecare obiectiv specific, decizia Comisiei stabilește dacă rata de cofinanțare pentru obiectivul specific se aplică:
(a)contribuției totale, inclusiv contribuției publice și private sau
(b)doar contribuției publice.
Articolul 12
Programe
1.Fiecare stat membru se asigură că prioritățile abordate prin programele sale sunt în concordanță cu prioritățile Uniunii și răspund acestora și provocărilor cu care Uniunea se confruntă în domeniul securității, precum și că acestea sunt pe deplin conforme cu acquis-ul relevant al Uniunii și cu prioritățile convenite ale Uniunii. În definirea priorităților programelor lor, statele membre se asigură că măsurile de punere în aplicare stabilite în anexa II sunt abordate în mod corespunzător în program.
2.Comisia se asigură că Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) sunt asociate în cadrul procesului de elaborare a programelor încă dintr-un stadiu incipient, în ceea ce privește domeniile lor de competență. Mai precis, statele membre consultă Europol cu privire la conceperea acțiunilor lor, în special atunci când includ în programele lor acțiuni care țin de ciclul de politici ale UE, acțiuni EMPACT sau acțiuni coordonate de Grupul de acțiune comună împotriva criminalității informatice (J-CAT). Înainte de a include acțiuni de formare în programele lor, statele membre își coordonează acțiunile cu CEPOL pentru a se evita suprapunerile.
3.Comisia poate asocia Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), după caz, în cadrul executării sarcinilor de monitorizare și evaluare, astfel cum sunt specificate în secțiunea 5, în special cu scopul de a se asigura că acțiunile puse în aplicare cu sprijin din partea fondului sunt conforme cu acquis-ul relevant al Uniunii și cu prioritățile convenite ale Uniunii.
4.Un procent maxim de 15 % din alocarea pentru un program al unui stat membru poate fi utilizat pentru achiziționarea de echipamente, mijloace de transport sau pentru construirea de instalații relevante pentru securitate. Acest plafon poate fi depășit numai în cazuri justificate în mod corespunzător.
5.În programele lor, statele membre acordă prioritate abordării:
(a)priorităților Uniunii și acquis-ului din domeniul securității, în special schimbului de informații și interoperabilității sistemelor informatice;
(b)recomandărilor cu implicații financiare formulate în cadrul Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 privind mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen în domeniul cooperării polițienești;
(c)deficiențelor specifice fiecărei țări care au implicații financiare, astfel cum sunt identificate în evaluările necesităților, de exemplu în recomandările în domeniul corupției formulate în contextul semestrului european.
6.După caz, programul în cauză se modifică pentru a ține seama de recomandările menționate la alineatul (5). În funcție de impactul ajustării, programul revizuit poate fi aprobat de Comisie.
7.Statele membre desfășoară în special acțiunile enumerate în anexa IV. În cazul apariției unor situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica anexa IV.
8.În cazul în care un stat membru decide să pună în aplicare proiecte cu o țară terță sau într-o țară terță cu sprijinul fondului, statul membru în cauză consultă Comisia înainte să înceapă proiectul.
9.Programarea menționată la articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] se bazează pe tipurile de intervenție stabilite în tabelul 1 din anexa VI.
Articolul 13
Evaluarea la jumătatea perioadei
1.În 2024, Comisia va aloca pentru programele statelor membre în cauză suma suplimentară menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (b), în conformitate cu criteriile menționate în anexa I punctul 2. Finanțarea se acordă cu începere din anul calendaristic 2025.
2.În cazul în care un procent de cel puțin 10 % din alocarea inițială a unui program, menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (a), nu a fost acoperit de cereri de plată intermediară prezentate în conformitate cu articolul 85 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], statul membru în cauză nu este eligibil să primească alocări suplimentare pentru programul menționat la alineatul (1).
3.Alocarea fondurilor din cadrul facilității tematice începând cu anul 2025 ține seama, după caz, de progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea obiectivelor de etapă din cadrul de performanță, astfel cum se menționează la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], precum și de deficiențele identificate în materie de punere în aplicare.
Articolul 14
Acțiuni specifice
1.Acțiunile specifice sunt proiecte transnaționale sau naționale conforme cu obiectivele prezentului regulament, pentru care unul, mai multe sau toate statele membre pot primi o alocare suplimentară pentru programele lor.
2.Statele membre pot primi, în plus față de alocarea care le-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), finanțare pentru acțiuni specifice, cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în program și să fie utilizată pentru a contribui la punerea în aplicare a obiectivelor prezentului regulament, inclusiv pentru acoperirea amenințărilor nou apărute.
3.Această finanțare nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.
Articolul 15
Sprijin operațional
1.Sprijinul operațional este o parte a alocării destinate unui stat membru care poate fi utilizată ca sprijin pentru autoritățile publice responsabile cu îndeplinirea sarcinilor și furnizarea serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune.
2.Un stat membru poate utiliza până la 10 % din suma alocată din fond pentru programul său pentru a finanța sprijinul operațional destinat autorităților publice responsabile cu îndeplinirea sarcinilor și furnizarea serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune.
3.Statele membre care utilizează sprijinul operațional trebuie să respecte acquis-ul Uniunii în materie de securitate.
4.Statele membre justifică, în cadrul programului și al rapoartelor anuale de performanță menționate la articolul 26, utilizarea sprijinului operațional pentru realizarea obiectivelor prezentului regulament. Înainte de aprobarea programului, Comisia evaluează situația inițială din statele membre care și-au manifestat intenția de a solicita sprijin operațional, ținând seama de informațiile furnizate de statele membre respective, precum și de recomandările rezultate din mecanismele de control al calității și de evaluare, cum ar fi mecanismul de evaluare Schengen și alte mecanisme de evaluare și de control al calității.
5.Sprijinul operațional vizează sarcinile și serviciile specifice menționate în anexa VII.
6.Pentru a aborda situațiile neprevăzute sau noi ori pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica sarcinile și serviciile specifice din anexa VII.
Secțiunea 3
Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii directe și indirecte
Articolul 16
Domeniul de aplicare
Comisia pune în aplicare sprijinul prevăzut în prezenta secțiune fie direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, fie indirect, în conformitate cu același articol litera (c).
Articolul 17
Acțiunile Uniunii
1.Acțiunile Uniunii sunt proiecte transnaționale sau proiecte de interes special pentru Uniune care sunt conforme cu obiectivele prezentului regulament.
2.La inițiativa Comisiei, fondul poate fi utilizat pentru finanțarea acțiunilor Uniunii legate de obiectivele prezentului regulament, astfel cum sunt menționate la articolul 3 și în conformitate cu anexa III.
3.Acțiunile Uniunii pot oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, fondul poate oferi finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.
4.Granturile puse în aplicare în cadrul gestiunii directe se atribuie și se gestionează în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.
5.Comitetul de evaluare care examinează propunerile poate fi format din experți externi.
6.Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscurile asociate cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și se consideră o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X din] Regulamentul X [care succede Regulamentului privind Fondul de garantare].
Articolul 18
Operațiuni de finanțare mixtă
Operațiunile de finanțare mixtă decise în cadrul prezentului fond sunt puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul privind fondul InvestEU și cu Titlul X din Regulamentul financiar.
Articolul 19
Asistența tehnică la inițiativa Comisiei
Fondul poate sprijini măsurile de asistență tehnică puse în aplicare la inițiativa sau în numele Comisiei. Aceste măsuri pot fi finanțate în proporție de 100 %.
Articolul 20
Audituri
Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale prevăzute la articolul 127 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii].
Articolul 21
Informare, comunicare și publicitate
1.Destinatarii finanțării Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, în special atunci când promovează acțiunile și rezultatele acestora, oferind informații specifice, coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
2.Comisia desfășoară acțiuni de informare și de comunicare privind fondul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate fondului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament.
Secțiunea 4
Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii partajate, directe și indirecte
Articolul 22
Asistența de urgență
1.Fondul furnizează asistență financiară pentru a răspunde nevoilor urgente și specifice în cazul unei situații de urgență rezultate ca urmare a unui incident legat de securitate sau a unei amenințări nou apărute care intră în sfera de aplicare a prezentului regulament, care are sau poate avea un impact negativ semnificativ asupra securității persoanelor dintr-unul sau mai multe state membre.
2.Asistența de urgență poate fi acordată direct, sub formă de granturi, agențiilor descentralizate.
3.Asistența de urgență poate fi alocată pentru programele statelor membre în plus față de alocarea care le-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în program. Această finanțare nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.
4.Granturile puse în aplicare în cadrul gestiunii directe se atribuie și se gestionează în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.
Articolul 23
Finanțare cumulativă, complementară și combinată
1.O acțiune care a beneficiat de o contribuție din partea fondului poate, la rândul său, primi o contribuție din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv a fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui astfel de program al Uniunii se aplică pentru contribuția respectivului program la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.
2.Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care respectă următoarele condiții comparative cumulative:
(a)au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în cadrul fondului;
(b)respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;
(c)nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare;
pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) X [RDC] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) X [Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului din care se acordă sprijin.
Secțiunea 5
Monitorizare, raportare și evaluare
Subsecțiunea 1 Dispoziții comune
Articolul 24
Monitorizare și raportare
1.În conformitate cu obligațiile sale de raportare în temeiul articolului [43 alineatul (3) litera (h) punctul (i) subpunctul (iii)] din Regulamentul financiar, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații referitoare la performanță, în conformitate cu anexa V.
2.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica anexa V în scopul efectuării adaptărilor necesare la informațiile privind performanța care urmează să fie puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.
3.În anexa VIII sunt enumerați indicatorii pentru raportările privind progresele înregistrate de fond în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3. Pentru indicatorii de realizare, valorile de referință se stabilesc la zero. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2024 și țintele stabilite pentru 2029 sunt cumulative.
4.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și (dacă este cazul) statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.
5.Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de fond în direcția atingerii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica anexa VIII în scopul de a revizui și a completa indicatorii, după caz, și de a completa prezentul regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare, inclusiv cu privire la informațiile privind proiectele pe care trebuie să le furnizeze statele membre.
Articolul 25
Evaluare
1.Comisia efectuează o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare retrospectivă a prezentului regulament, inclusiv a acțiunilor puse în aplicare în cadrul prezentului fond.
2.Evaluarea la jumătatea perioadei și evaluarea retrospectivă sunt efectuate în timp util pentru a putea integra concluziile acestora în procesul de luare a deciziilor, în conformitate cu calendarul stabilit la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].
Subsecțiunea 2 Norme aplicabile gestiunii partajate
Articolul 26
Rapoarte anuale de performanță
1.Până la 15 februarie 2023 și până la aceeași dată din fiecare an ulterior până în 2031 inclusiv, statele membre prezintă Comisiei un raport anual de performanță, astfel cum este menționat la articolul 36 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC]. Raportul prezentat în 2023 se referă la punerea în aplicare a programului până la 30 iunie 2022.
2.Raportul anual de performanță cuprinde, în special, informații privind:
(a)progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului și realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor, ținând seama de cele mai recente date, astfel cum se prevede la articolul 37 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC];
(b)orice probleme care afectează performanța programului și măsurile luate pentru a le soluționa;
(c)complementaritatea dintre acțiunile sprijinite de fond și sprijinul acordat de alte fonduri ale Uniunii, în special cele desfășurate în țări terțe sau în legătură cu țări terțe;
(d)contribuția programului la punerea în aplicare a acquis-ului relevant și a planurilor de acțiune ale Uniunii;
(e)punerea în aplicare a acțiunilor legate de comunicare și vizibilitate;
(f)îndeplinirea condițiilor favorizante și aplicarea acestora pe toată durata perioadei de programare.
3.Comisia poate formula observații privind raportul anual de performanță în termen de două luni de la data primirii acestuia. În cazul în care Comisia nu prezintă observații în termenul respectiv, se consideră că raportul este acceptat.
4.În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare în care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru raportul anual de performanță. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 29 alineatul (2).
Articolul 27
Monitorizare și raportare
1.Monitorizarea și raportarea în conformitate cu titlul IV din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] se bazează pe tipurile de intervenții stabilite în tabelele 1, 2 și 3 din anexa VI. Pentru a aborda situațiile neprevăzute sau noi ori pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica anexa VI.
2.Indicatorii sunt utilizați în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) și cu articolele 17 și 37 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].
CAPITOLUL III
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
Articolul 28
Exercitarea delegării de competențe
1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.
2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 12, 15, 24 și 27 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.
3.Parlamentul European sau Consiliul poate revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolele 12, 15, 24 și 27. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
4.Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.
5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
6.Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 12, 15, 24 și 27 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a exprimat obiecții în termen de două luni de la primirea notificării sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 29
Procedura comitetului
1.Comisia este asistată de un comitet de coordonare pentru Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
3.În cazul în care când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare. Această dispoziție nu se aplică actului de punere în aplicare menționat la articolul 26 alineatul (4).
Articolul 30
Dispoziții tranzitorii
1.Regulamentul (UE) nr. 513/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.
2.Fără a aduce atingere alineatului (1), prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în cadrul Fondului pentru securitate internă – componenta de cooperare polițienească, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.
3.Pachetul financiar al fondului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între fond și măsurile adoptate în temeiul instrumentului anterior, și anume Fondul pentru securitate internă - componenta de cooperare polițienească, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 513/2014.
Articolul 31
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European,
Pentru Consiliu,
Președintele
Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)
1.3.Natura propunerii/inițiativei
1.4.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.Durata și impactul financiar
1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare
2.2.Sistemul de gestiune și de control
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ
3.2.3.Contribuția terților
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul pentru securitate internă (FSI)
1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)
Rubrica 5 (Securitate și apărare); Titlul 12 Securitate
1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:
☑ o acțiune nouă
◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare
◻ prelungirea unei acțiuni existente
◻ o fuziune sau o redirecționare a una sau mai multe acțiuni către o altă/o nouă acțiune
1.4.Motivele propunerii/inițiativei
1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei
Fondul ar trebui să se bazeze pe rezultatele și investițiile realizate cu sprijinul fondurilor precedente, și anume să sprijine politicile generale ale UE în domeniul securității interne, cum ar fi cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității, gestionarea crizelor (protecția persoanelor, a spațiilor publice și a infrastructurii critice) și lupta împotriva drogurilor.
În plus, finanțarea UE ar trebui să fie în măsură să abordeze situațiile cauzate de noile amenințări la adresa securității sau alte situații care necesită o acțiune imediată și care nu pot fi abordate de statele membre la nivel individual.
Fără a aduce atingere eventualelor evoluții viitoare ale politicii în acest domeniu, orice propunere viitoare va include o fișă financiară legislativă proprie; resursele financiare corespunzătoare acesteia ar putea fi acoperite fie din pachetul financiar al fondului, fie prin orice alte mijloace financiare suplimentare disponibile în bugetul CFM.
1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, certitudinea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care este suplimentară față de valoarea care ar fi fost altfel creată numai de statele membre.
Gestionarea amenințărilor la adresa securității reprezintă o provocare ce nu poate fi abordată numai de statele membre.
În domeniul securității, criminalitatea gravă și organizată, terorismul și alte amenințări legate de securitate au tot mai frecvent un caracter transfrontalier. Cooperarea și coordinarea transnațională între autoritățile de aplicare a legii este esențială pentru reușita prevenirii și combaterii acestor infracțiuni, de exemplu prin schimburi de informații, investigații comune, tehnologii interoperabile și evaluări comune ale amenințărilor și ale riscurilor. Sprijinul financiar acordat în temeiul prezentului regulament contribuie, în special, la consolidarea capacităților naționale și europene în aceste domenii de politică, ceea ce plasează Uniunea pe o poziție mai favorabilă pentru a furniza un cadru în care să se exprime solidaritatea Uniunii și pentru a oferi o platformă pentru dezvoltarea sistemelor informatice comune care stau la baza acestor politici.
Abordarea securității UE necesită resurse și capacități considerabile din partea statelor membre. Îmbunătățirea cooperării și a coordonării operaționale, care implică punerea în comun a resurselor în domenii cum ar fi formarea și dotarea cu echipamente, atrage după sine economii de scară și sinergii, ceea ce asigură o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și consolidează solidaritatea, încrederea reciprocă și partajarea responsabilității între statele membre în ceea ce privește politicile comune ale UE. Acest lucru este deosebit de relevant în domeniul securității, în care sprijinul financiar pentru toate formele de operațiuni transfrontaliere comune este esențial pentru îmbunătățirea cooperării între poliție, vamă, poliția de frontieră și autoritățile judiciare.
În ceea ce privește dimensiunea externă a afacerilor interne, este evident că adoptarea unor măsuri și punerea în comun a resurselor la nivelul UE vor spori în mod semnificativ influența de care are nevoie UE pentru a convinge țările terțe să se implice alături de UE în problemele legate de securitate care prezintă interes în primul rând pentru UE și pentru statele membre.
1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare
Evaluarea intermediară a programului FSI-Poliție aferentă perioadei de programare 2014-2020 și evaluările ex post ale fondurilor din perioada 2007-2013 [„Prevenirea și combaterea criminalității” - (ISEC) și „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate” (CIPS)] au condus la constatările descrise de mai jos. Este demn de remarcat faptul că FSI-Poliție este primul program de finanțare al UE din acest domeniu de politică ce a fost executat, la rândul său, în cadrul gestiunii partajate cu statele membre; fondurile anterioare au fost puse în aplicare doar prin intermediul gestiunii directe de către Comisie.
–Relevanța, domeniul de aplicare și mărimea
Datorită domeniului vast de aplicare al actualului program FSI-Poliție, acesta a putut să sprijine punerea în aplicare a acțiunilor necesare la nivelul UE în domeniul securității. Flexibilitatea oferită de fond (prin posibilitatea transferării fondurilor între obiective), a contribuit la abordarea nevoilor în continuă schimbare, însă statele membre ar dori să dispună de o flexibilitate și mai mare prin renunțarea la alocările minime de fonduri către obiective și prin reducerea numărului de obiective naționale. În plus, alocările stabilite la începutul perioadei de programare, pe baza datelor statistice, nu reflectă evoluția nevoilor statelor membre în timpul perioadei de punere în aplicare. Atunci când se acordă sprijin financiar suplimentar în timpul perioadei de programare, cheia de repartizare stabilită la începutul perioadei de programare nu permite nicio flexibilitate, fapt care ar putea afecta eficacitatea și eficiența fondului.
- Eficacitatea
Se consideră că actualul program FSI-Poliție este eficace și contribuie la îndeplinirea obiectivelor sale. Evaluările arată că o combinație de moduri de acordare a finanțării în domeniile securității, migrației și gestionării frontierelor a permis realizarea eficace a obiectivelor fondurilor. Această proiectare holistică a mecanismelor de acordare a finanțării ar trebui să fie menținută. Pe de altă parte, evaluările indică faptul că, din cauza persistenței unor elemente lipsite de flexibilitate (având în vedere că trebuie să se asigure un echilibru între flexibilitate și previzibilitate, întrucât autoritățile statelor membre și beneficiarii au nevoie de securitate financiară și juridică pentru a planifica executarea fondului pe perioada de programare), eficacitatea acestora a avut de suferit. Actualul program FSI-Poliție nu include un pachet financiar care să fie distribuit între programele naționale în cadrul evaluării la jumătatea perioadei, fapt care limitează posibilitatea de a acorda finanțare suplimentară pentru programele naționale. O altă limitare se referă la faptul că evaluarea la jumătatea perioadei poate fi utilizată numai la un moment predeterminat, în timpul perioadei de punere în aplicare. Criza migrației și intensificarea, în ultimii ani, a amenințărilor la adresa securității în UEau demonstrat că este nevoie de flexibilitate încă de la începutul perioadei de programare, pentru a se putea reacționa la schimbările intervenite pe teren. Evaluările intermediare au evidențiat, de asemenea, necesitatea unei logici de intervenție clare, faptul că stabilirea unor programe naționale mai bine orientate le-ar spori eficacitatea, întrucât ar permite să se acorde prioritate anumitor obiective, precum și importanța unui sistem de monitorizare și evaluare, atât pentru gestiunea directă, cât și pentru gestiunea partajată. Un astfel de sistem, integrat în structura fondului dintr-o etapă timpurie, ar asigura, încă de la început, o monitorizare consecventă și uniformă a progreselor și a eficacității.
- Eficiența (inclusiv în ceea ce privește simplificarea și reducerea sarcinii administrative)
Părțile interesate au remarcat unele progrese în simplificarea procedurilor. Măsurile inovatoare (opțiuni simplificate în materie de costuri, programare multianuală) sunt considerate benefice. Stabilirea unor norme comune privind executarea FAMI și a FSI a sprijinit legăturile dintre entitățile responsabile cu gestionarea celor două instrumente de finanțare, conducând la o cooperare strânsă între acestea și, în unele cazuri, la unificarea autorităților responsabile cu gestionarea celor 2 fonduri.
Cu toate acestea, sarcina administrativă este percepută în continuare, atât de administrații, cât și de beneficiari, ca fiind ridicată, fapt care subminează eficiența fondurilor. De exemplu, deși utilizarea normelor naționale de eligibilitate ar putea să reducă sarcina administrativă, normele de eligibilitate aplicate uneori rămân prea împovărătoare. Opțiunile simplificate în materie de costuri nu sunt aplicate pe deplin. Există, de asemenea, o sarcină administrativă relativ importantă, atât pentru statele membre, cât și pentru Comisie, în ceea ce privește furnizarea de asistență de urgență prin gestiune directă. Aceasta presupune elaborarea, într-o perioadă scurtă de timp, a unui acord de grant detaliat și a unor cerințe de raportare mai detaliată către Comisie pentru beneficiarii fondului (în comparație cu gestiunea partajată). Este nevoie de un nivel suficient de asistență tehnică pentru a se facilita gestionarea cu succes a fondului și de eforturi suplimentare de simplificare a accesului la fonduri al potențialilor beneficiari prin oferirea de informații cu privire la măsurile și oportunitățile de finanțare. În plus, în actualul fond FSI-Poliție nu există niciun mecanism care să vizeze îmbunătățirea performanței, cum ar fi, de exemplu, un sistem de stimulente care să îmbunătățească și mai mult eficacitatea și eficiența fondurilor. În absența unui astfel de mecanism, statele membre care au rezultate bune în ceea ce privește executarea fondurilor ar putea să nu fie recompensate. Un astfel de mecanism ar fi putut spori eficacitatea fondurilor în ceea ce privește atingerea obiectivelor lor.
- Coerență
Fondul este considerat a fi coerent și obiectivele sale sunt complementare cu alte politici naționale. Coerența și complementaritatea cu alte instrumente de finanțare ale UE au fost asigurate în etapele de proiectare, programare și punere în aplicare. Au fost create mecanisme de coordonare menite să asigure coerența și complementaritatea în etapa de punere în aplicare. Formatul fondurilor (programe naționale care vizează capacitățile pe termen lung, asistență de urgență menită să atenueze presiunile imediate și acțiuni ale Uniunii concepute să sprijine cooperarea transnațională) a fost considerat drept un element pozitiv. Cu toate acestea, în trei domenii principale, asigurarea coerenței și a sinergiilor rămâne problematică: sprijinirea obiectivelor în materie de azil și integrare prin intermediul fondurilor ESI, sprijinirea gestionării frontierelor și a măsurilor de returnare și reintegrare, precum și dezvoltarea de sisteme de protecție în țări terțe și, în cele din urmă, asigurarea coerenței între intervențiile fondurilor UE în domeniul securității.
1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare
Obiectivele fondului în domeniul securității vor fi sprijinite prin intermediul unui set coordonat de instrumente de finanțare, care include atât aspectele lor interne, cât și aspectele lor externe. Este important să se evite suprapunerile cu finanțarea furnizată prin intermediul altor instrumente ale UE prin stabilirea unor linii de demarcație și a unor mecanisme eficace de coordonare.
Viitorul FSI va acționa ca un instrument specific al Uniunii în domeniul securității. Se va asigura, în special, complementaritatea cu politica de coeziune, cu Fondul european de gestionare integrată a frontierelor, care constă în instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize și instrumentul pentru echipamente de control vamal, cu partea de cercetare în domeniul securității a programului Orizont Europa și cu viitorul program „Drepturi și valori”. Se va urmări crearea de sinergii în special în următoarele domenii: gestionarea frontierelor și echipamentele de control vamal, securitatea infrastructurii și a spațiilor publice, securitatea cibernetică și prevenirea radicalizării. Existența unor mecanisme eficace de coordonare este esențială pentru maximizarea eficacității, îndeplinirea obiectivelor de politică, valorificarea economiilor de scară și evitarea suprapunerii acțiunilor.
Măsurile adoptate în țările terțe și care au legătură cu acestea, susținute prin intermediul fondului, ar trebui adoptate în sinergie și concordanță cu alte acțiuni întreprinse în afara Uniunii, care sunt sprijinite prin intermediul instrumentelor de asistență externă ale Uniunii. În special, în punerea în aplicare a unor astfel de acțiuni ar trebui să se urmărească coerența cu principiile și obiectivele generale ale acțiunii externe și ale politicii externe ale Uniunii referitoare la țara sau regiunea în cauză. În ceea ce privește dimensiunea externă, fondul va viza sprijinirea obiectivului de îmbunătățire a cooperării cu țările terțe în domenii de interes pentru securitatea internă a Uniunii, cum ar fi, în special, lupta împotriva terorismului și a radicalizării, comerțul și securitatea transporturilor, cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii din țările terțe în lupta împotriva terorismului (inclusiv prin detașări și echipe comune de investigație), combaterea criminalității organizate și a corupției, precum și a traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți.
1.5.Durata și impactul financiar
☑ durată limitată
–☑
în vigoare de la 1.1.2021 până la 31.12.2027
–☑
Impactul financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 pentru creditele de plată.
◻ durată nelimitată
–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,
–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.
1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)
☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie
–☑ prin intermediul serviciilor acesteia, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;
–◻
prin intermediul agențiilor executive
☑ Gestiune partajată cu statele membre
☑ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:
–☑ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;
–☑ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);
–☑ BEI și Fondului european de investiții;
–☑ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;
–☑ organismelor de drept public;
–☑ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;
–☑ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;
–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.
–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.
Observații
Fondul propus va fi executat prin gestiune partajată, gestiune directă sau gestiune indirectă. Cea mai mare parte a resurselor va fi alocată pentru programele naționale în cadrul gestiunii partajate. Partea rămasă va fi alocată unei facilități tematice și ar putea fi utilizată pentru acțiuni specifice (puse în aplicare de statele membre la nivel național sau transnațional), acțiuni ale Uniunii (gestiune directă/indirectă), asistență de urgență (gestiune partajată, directă sau indirectă).
Asistența tehnică la inițiativa Comisiei va fi pusă în aplicare prin gestiune directă.
.
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare
A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.
Gestiune directă/indirectă:
Comisia va monitoriza în mod direct punerea în aplicare a acțiunilor în conformitate cu modalitățile descrise în respectivele acorduri de grant, în acordurile delegate cu organizațiile internaționale, dacă este cazul, și în contractele încheiate cu beneficiarii.
Gestiune partajată:
Fiecare stat membru va stabili sisteme de gestiune și de control pentru programul său și va asigura calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare și a datelor privind indicatorii, în conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC). Pentru a facilita demararea rapidă a executării, este posibil ca sistemele de gestiune și de control existente care funcționează în mod adecvat să fie folosite în continuare și în următoarea perioadă de programare.
În acest context, statele membre vor fi invitate să înființeze un comitet de monitorizare la care Comisia va participa cu titlu consultativ. Comitetul de monitorizare se va întruni cel puțin o dată pe an. Acesta va examina toate aspectele care afectează evoluția programului în direcția atingerii obiectivelor.
Statele membre vor trimite anual un raport de performanță, care ar trebui să prezinte informații privind progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului și în realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor. Raportul ar trebui să abordeze, de asemenea, problemele care afectează performanța programului, și să descrie măsurile luate pentru a le soluționa.
La sfârșitul perioadei, fiecare stat membru va prezenta un raport de performanță final. Raportul final ar trebui să se axeze pe progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor programului și ar trebui să ofere o imagine de ansamblu a principalelor probleme care au afectat performanța programului, a măsurilor luate pentru soluționarea acestor probleme, precum și a evaluării eficacității acestor măsuri. În plus, acesta ar trebui să prezinte contribuția programului la abordarea provocărilor identificate în recomandările relevante ale UE adresate statelor membre, progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea țintelor stabilite în cadrul de performanță, constatările evaluărilor relevante și acțiunile întreprinse în urma acestor constatări, precum și rezultatele acțiunilor de comunicare.
În conformitate cu proiectul de propunere privind RDC, statele membre vor trimite în fiecare an un pachet de asigurare, care include conturile anuale, declarația de gestiune și avizele autorității de audit privind conturile, sistemul de gestiune și de control și legalitatea și regularitatea cheltuielilor declarate în conturile anuale. Acest pachet de asigurare va fi utilizat de Comisie pentru a stabili suma cu care se va contribui din fond într-un an contabil.
Pentru a se analiza performanța fiecărui program, se va organiza, o dată la doi ani, o reuniune de evaluare între Comisie și fiecare stat membru.
Statele membre transmit, de 6 ori pe an, pentru fiecare program, date defalcate pe obiective specifice. Aceste date se referă la costul operațiunilor și al valorilor indicatorilor comuni în materie de realizări și de rezultate.
În general:
Comisia va efectua o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare retrospectivă a acțiunilor puse în aplicare în temeiul prezentului fond, în conformitate cu RDC. Evaluarea la jumătatea perioadei ar trebui să se bazeze, în special, pe evaluarea la jumătatea perioadei a programelor înaintate Comisiei de către statele membre până la 31 decembrie 2024.
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control
2.2.1.Justificarea modalității/modalităților de management, mecanismul/mecanismele de bază, modalitățile de plată și strategia de control propusă.
Potrivit atât evaluărilor ex post ale fondurilor gestionate de DG HOME în perioada 2007-2013, cât și evaluărilor intermediare ale actualelor fonduri gestionate de DG HOME, o combinație a modalităților de acordare a finanțării în domeniul migrației și al afacerilor interne a permis atingerea într-un mod eficace a obiectivelor fondurilor. Această abordare holistică a mecanismelor de acordare a finanțării este menținută și include gestiunea partajată, directă și indirectă.
Prin intermediul gestiunii partajate, statele membre pun în aplicare programe care contribuie la obiectivele de politică ale Uniunii și care sunt adaptate la contextul lor național. Gestiunea partajată garantează că sprijinul financiar este disponibil în toate statele participante. În plus, gestiunea partajată permite previzibilitatea finanțării și planificarea corespunzătoare a resurselor pe termen lung de către statele membre, care cunosc cel mai bine provocările cu care se confruntă. Finanțarea complementară pentru acțiuni specifice (care necesită un efort de cooperare între statele membre sau în cazul în care noi evoluții în Uniune necesită punerea la dispoziția unuia sau a mai multor state membre a unor fonduri suplimentare) și pentru activități de relocare și transfer poate fi pusă în aplicare prin intermediul gestiunii partajate. Ca element de noutate, fondul poate oferi, de asemenea, asistență de urgență prin intermediul gestiunii partajate, pe lângă gestiunea directă și indirectă.
Prin intermediul gestiunii directe, Comisia sprijină alte acțiuni care contribuie la realizarea obiectivelor comune de politică ale Uniunii. Acțiunile permit acordarea de asistență personalizată pentru a răspunde nevoilor urgente și specifice din statele membre („asistență de urgență”), sprijină rețelele și activitățile transnaționale, testează activitățile inovatoare care ar putea fi aplicate pe scară mai largă, în cadrul programelor naționale, și acoperă studii în interesul întregii Uniuni („acțiuni ale Uniunii”).
Prin intermediul gestiunii indirecte, fondul dispune de posibilitatea de a delega, în anumite scopuri, sarcinile de execuție bugetară, printre altele, organizațiilor internaționale și agențiilor din domeniul afacerilor interne.
Având în vedere diferitele obiective și necesități, se propune crearea, în cadrul fondului, a unei facilități tematice, ca modalitate de echilibrare a previzibilității alocării multianuale a finanțării către programele naționale, cu flexibilitate în ceea ce privește acordarea periodică de finanțare acțiunilor periodice cu un nivel ridicat de valoare adăugată pentru Uniune. Facilitatea tematică va fi utilizată pentru acțiuni specifice în statele membre și între acestea, pentru acțiuni ale Uniunii, pentru asistența de urgență, pentru relocare și transfer. Aceasta va asigura alocarea și transferul fondurilor conform diferitelor modalități descrise mai sus, pe baza unei programări bianuale.
Modalitățile de plată în cazul gestiunii partajate sunt descrise în proiectul de propunere privind RDC, care prevede o prefinanțare anuală, urmată de maximum 4 plăți intermediare pentru fiecare program, pe an, pe baza cererilor de plată transmise de statele membre pe parcursul anului contabil. În conformitate cu proiectul de propunere privind RDC, prefinanțarea este verificată în ultimul an contabil al programelor.
Strategia de control se va baza pe noul Regulament financiar și pe RDC. Noul Regulament financiar și proiectul de propunere privind RDC ar trebui să extindă utilizarea formelor simplificate de granturi, cum ar fi sumele forfetare, ratele forfetare și costurile unitare. De asemenea, acesta introduce noi forme de plăți, bazate pe rezultatele obținute, nu pe costuri. Beneficiarii vor putea primi o sumă fixă de bani în cazul în care demonstrează că au avut loc anumite acțiuni, cum ar fi cursurile de formare sau acordarea de asistență umanitară. Se preconizează că acest lucru va simplifica sarcina de control atât la nivelul beneficiarilor, cât și la nivelul statelor membre (de exemplu, verificarea facturilor și a chitanțelor aferente costurilor).
În ceea ce privește gestiunea partajată, proiectul de propunere privind RDC se bazează pe strategia de gestiune și control existentă pentru perioada de programare 2014-2020, dar introduce unele măsuri care vizează simplificarea punerii în aplicare și reducerea sarcinii pe care o presupune controlul atât la nivelul beneficiarilor, cât și la nivelul statelor membre. Noutățile includ:
- eliminarea procedurii de desemnare (care ar trebui să permită accelerarea executării programelor);
- verificări ale gestiunii (administrative și la fața locului) care trebuie să fie efectuate de către autoritatea de management în funcție de riscuri (comparativ cu nivelul de 100 % verificări administrative, cerut în perioada de programare 2014-2020). În plus, în anumite condiții, autoritățile de management pot aplica mecanisme de control proporționale, în conformitate cu procedurile naționale.
- condiții pentru evitarea auditurilor multiple având ca obiect aceeași operațiune/aceleași cheltuieli.
Autoritățile programului vor prezenta Comisiei cereri de plăți intermediare pe baza cheltuielilor suportate de beneficiari. Proiectul de propunere privind RDC permite autorităților de management să efectueze verificări ale gestiunii în funcție de riscuri, și prevede de asemenea controale specifice (de exemplu, controale la fața locului, efectuate de autoritatea de management, și audituri ale operațiunilor/cheltuielilor, efectuate de autoritatea de audit), după ce cheltuielile conexe au fost declarate Comisiei în cererile de plăți intermediare. Pentru a atenua riscul de rambursare a cheltuielilor neeligibile, propunerea privind RDC prevede ca plățile intermediare efectuate de Comisie să fie plafonate la 90 %, având în vedere faptul că în acest moment nu au fost efectuate decât o parte a controalelor naționale. Comisia va plăti soldul restant în urma exercițiului de verificare a conturilor anuale, după primirea pachetului de asigurare din partea autorităților responsabile de programe. Orice nereguli constatate de Comisie sau Curtea de Conturi Europeană după transmiterea pachetului anual de documente privind asigurarea poate duce la o corecție financiară netă.
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor
Gestiune partajată:
DG HOME nu s-a confruntat cu riscuri majore de eroare în programele sale de cheltuieli. Acest lucru este confirmat de absența constantă a unor constatări semnificative în rapoartele anuale ale Curții de Conturi. În plus, DG HOME și-a revizuit deja temeiul juridic [Regulamentul (UE) 2015/378 și Regulamentul (UE) nr. 1042/2014] pentru a se alinia și mai mult la cadrul de control al politicii de coeziune și la modelul său de asigurare și pentru a menține în continuare un nivel scăzut de erori în programele sale de cheltuieli. Acest efort de aliniere continuă cu actuala propunere, în cazul căreia cadrul de control este compatibil cu cel al DGurilor responsabile cu politica de coeziune.
În cazul gestiunii partajate, riscurile generale legate de punerea în aplicare a actualelor programe se referă la subutilizarea fondului de către statele membre și la posibilele erori provenite din complexitatea normelor și din deficiențe ale sistemelor de gestiune și control. Propunerea privind RDC simplifică cadrul de reglementare prin armonizarea normelor și a sistemelor de gestiune și control între diferitele fonduri executate în cadrul gestiunii partajate. Aceasta permite totodată cerințe de control diferențiate în funcție de riscuri (de exemplu, verificări ale gestiunii bazate pe riscuri, posibilitatea de crearea a unor mecanisme de control proporționale, bazate pe procedurile naționale, limitări ale activității de audit în ceea ce privește durata și/sau operațiunile specifice).
Gestiune directă/indirectă:
Din recenta analiză cu privire la principalele cauze și tipuri de erori depistate cel mai frecvent în timpul auditurilor ex post, a reieșit că principalele domenii în care au fost constatate nereguli sunt legate de calitatea slabă a gestiunii financiare a granturilor acordate beneficiarilor, de lipsa sau caracterul necorespunzător al documentelor justificative, de achizițiile publice incorecte și de costurile care nu au fost prevăzute în buget.
Prin urmare, riscurile sunt legate în principal de:
- asigurarea unei bune calități a proiectelor selectate și a executării tehnice a acestora, de faptul că orientările puse la dispoziția beneficiarilor sunt neclare ori incomplete sau de o monitorizare insuficientă;
- utilizarea ineficace sau neeconomică a fondurilor acordate, atât în cazul granturilor (complexitatea rambursării costurilor eligibile reale, combinată cu posibilități limitate de verificare pe bază de documente a costurilor eligibile), cât și al achizițiilor publice (uneori, numărul furnizorilor economici care dispun de cunoștințele de specialitate necesare este limitat, motiv pentru care posibilitățile de a compara ofertele de preț sunt insuficiente);
capacitatea (în special a) organizațiilor mai mici de a controla efectiv cheltuielile și de a asigura transparența operațiunilor desfășurate;
reputația Comisiei, în cazul în care se descoperă acte de fraudă sau activități infracționale; sistemele de control intern ale părților terțe oferă numai o asigurare parțială dat fiind numărul mai degrabă mare de contractanți și beneficiari eterogeni, fiecare dintre aceștia operând propriul sistem de control, deseori destul de redus ca dimensiune.
Se preconizează că majoritatea acestor riscuri vor fi reduse grație unei mai bune elaborări a cererilor de propuneri și a orientărilor destinate beneficiarilor, unei mai bune direcționări a propunerilor, precum și unei utilizări îmbunătățite a costurilor simplificate și valabilității transversale a auditurilor și evaluărilor prevăzute de noul Regulamentul financiar.
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)
Gestiune partajată:
Se estimează că, pentru statele membre, costul controalelor va rămâne același sau sar putea reduce. Pentru actualul ciclu de programare 2014-2020, din 2017, costul cumulativ al controalelor efectuate de statele membre este estimat la aproximativ 5 % din suma totală a plăților solicitate de statele membre pentru anul 2017.
Se preconizează că acest procent va scădea în contextul obținerii de câștiguri în materie de eficiență în punerea în aplicare a programelor și al creșterii plăților în beneficiul statelor membre.
Prin introducerea, în propunerea privind RDC, a abordării bazate pe risc pentru gestionare și control, coroborată cu eforturi susținute în vederea adoptării opțiunilor simplificate în materie de costuri (OSC), costul controalelor pentru statele membre ar urma să fie redus și mai mult.
Gestiune directă/indirectă:
Costul controalelor se ridică la aproximativ 2,5 % din plățile efectuate de DG HOME. Se așteaptă ca acesta să rămână stabil sau să scadă ușor în cazul în care utilizarea OSC va fi extinsă în următoarea perioadă de programare.
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.
Prevenirea și detectarea fraudelor reprezintă unul dintre obiectivele controlului intern, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, și un aspect fundamental în materie de guvernanță, pe care Comisia trebuie să îl abordeze pe parcursul întregului ciclu de viață al cheltuielilor.
În plus, strategia antifraudă a DG HOME vizează în principal, prevenirea, detectarea și repararea fraudei, asigurând, printre altele, alinierea deplină a controalele sale interne legate de combaterea fraudei cu strategia antifraudă a Comisiei (SAFC) și orientarea abordării privind gestionarea riscului de fraudă către identificarea domeniilor expuse riscului de fraudă și către definirea unui răspuns adecvat la această problemă.
În ceea ce privește gestiunea partajată, statele membre vor asigura legalitatea și regularitatea cheltuielilor incluse în conturile lor pe care le-au prezentat Comisiei. În acest context, statele membre vor lua toate măsurile necesare pentru a preveni, a detecta și a corecta neregulile, inclusiv frauda. La fel ca în actualul ciclu de programare (2014-2020), statele membre vor fi obligate să instituie proceduri de detectare a neregulilor și de combatere a fraudei și să raporteze Comisiei neregulile constatate, inclusiv cazurile de suspiciune de fraudă și de fraudă confirmată din domeniile gestiunii partajate. Măsurile de combatere a fraudei vor rămâne un principiu transversal și o obligație pentru statele membre.
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Linia bugetară
|
Tipul de
cheltuieli
|
Contribuție
|
|
|
Rubrica 5: „Securitate și apărare”
|
Dif./ Nedif.
|
Țări AELS
|
Țări candidate
|
din țări terțe
|
în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar
|
|
5
|
12.02.01 — Fondul pentru securitate internă (FSI)
|
Dif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
|
5
|
12.01.01 — Cheltuieli de sprijin pentru Fondul pentru securitate internă (asistență tehnică)
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Rubrica din cadrul financiar
multianual
|
5
|
„Securitate și apărare”
|
|
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
După 2027
|
TOTAL
|
|
Credite operaționale (împărțite în funcție de liniile bugetare enumerate la punctul 3.1)
|
Angajamente
|
(1)
|
224,811
|
341,107
|
345,694
|
384,921
|
389,693
|
394,560
|
398,214
|
—
|
2 479,000
|
|
|
Plăți
|
(2)
|
23,212
|
51,821
|
105,901
|
265,329
|
373,387
|
371,677
|
369,230
|
918,443
|
2 479,000
|
|
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului
|
Angajamente = Plăți
|
(3)
|
2,827
|
2,884
|
2,941
|
3,000
|
3,060
|
3,121
|
3,167
|
—
|
21,000
|
|
TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului
|
Angajamente
|
=1+3
|
227,638
|
343,991
|
348,635
|
387,921
|
392,753
|
397,681
|
401,381
|
—
|
2 500,000
|
|
|
Plăți
|
=2+3
|
26,039
|
54,705
|
108,842
|
268,329
|
376,447
|
374,798
|
372,397
|
918,443
|
2 500,000
|
.
.
.
.
.
.
.
Rubrica din cadrul financiar
multianual
|
7
|
„Cheltuieli administrative”
|
Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele din buget care au caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în
anexa la fișă financiară legislativă
, încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.
.
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
După 2027
|
TOTAL
|
|
Resurse umane
|
5,942
|
6,943
|
6,943
|
6,943
|
6,943
|
6,943
|
6,943
|
|
47,600
|
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
|
1,412
|
|
TOTAL credite pentru RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
|
(Total angajamente = Total plăți)
|
6,144
|
7,145
|
7,145
|
7,145
|
7,145
|
7,145
|
7,145
|
|
49,012
|
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
|
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
După 2027
|
TOTAL
|
|
TOTAL credite
în RUBRICILE
din cadrul financiar multianual
|
Angajamente
|
233,782
|
351,136
|
355,780
|
395,066
|
399,898
|
404,826
|
408,526
|
-
|
2 549,012
|
|
|
Plăți
|
32,182
|
61,849
|
115,987
|
275,474
|
383,592
|
381,943
|
379,542
|
918,443
|
2 549,012
|
3.2.2.Rezumatul impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ
–☑
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anii
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Resurse umane
|
5,942
|
6,943
|
6,943
|
6,943
|
6,943
|
6,943
|
6,943
|
47,600
|
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
0,202
|
1,412
|
|
Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual
|
6,144
|
7,145
|
7,145
|
7,145
|
7,145
|
7,145
|
7,145
|
49,012
|
|
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Resurse umane
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Alte cheltuieli
cu caracter administrativ
|
2,827
|
2,884
|
2,941
|
3,000
|
3,060
|
3,121
|
3,167
|
21,000
|
|
Subtotal
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual
|
2,827
|
2,884
|
2,941
|
3,000
|
3,060
|
3,121
|
3,167
|
21,000
|
|
TOTAL
|
8,971
|
10,029
|
10,086
|
10,145
|
10,205
|
10,266
|
10,312
|
70,012
|
Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DGului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.
[Pentru recomandări referitoare la eventuala delegare a sarcinilor de punere în aplicare a programului către agențiile executive, a se vedea p. 8/9 de mai sus].
3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.
–☑
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:
Estimări în echivalent normă întreagă
|
Anii
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
|
|
La sediu și în birourile reprezentanțelor Comisiei
|
38
|
45
|
45
|
45
|
45
|
45
|
45
|
|
Delegații
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
|
Cercetare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
•Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED
Rubrica 7
|
|
Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual
|
- la sediu
|
3
|
3
|
3
|
3
|
3
|
3
|
3
|
|
|
- în delegații
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Finanțare din pachetul financiar al programului
|
- la sediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- în delegații
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cercetare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Altele (precizați)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
43
|
50
|
50
|
50
|
50
|
50
|
50
|
Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.
Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:
|
Funcționari și personal temporar
|
Personalul de 50 de ENI până în 2027 reprezintă numărul total de membri ai personalului necesar pentru executarea și gestionarea fondului. Acesta este compus din personalul care lucrează deja în cadrul DG HOME pentru FSI (situație de referință: 33 ENI = 3 AC, 11 AST, 19 AD), începând din aprilie 2018, și personal suplimentar (+ 3 AST, + 14 AD, din care 2 pentru delegații). A se vedea mai jos descrierea sarcinilor acestui personal suplimentar:
Planificare, programare, relația cu agențiile (+ 1 AD):
- furnizare de contribuții pentru procedura bugetară;
- realizarea unei legături între fonduri și agenții (de exemplu, granturi sau acorduri de delegare cu agențiile)
Audituri, OLAF, Curtea de Conturi Europeană (+ 3 AD):
- efectuarea de controale, astfel cum sunt descrise mai sus (verificare ex ante, comitetul pentru achiziții , audituri ex post, audit intern, închiderea conturilor);
- urmărirea auditurilor gestionate de IAS și CCE.
Gestiune directă (+ 1 AST, + 2 AD):
- pregătirea programelor de lucru anuale/a deciziilor de finanțare, stabilirea priorităților anuale;
- comunicarea cu părțile interesate (beneficiarii potențiali/efectivi, statele membre etc.);
- gestionarea cererilor de propuneri, a procedurilor de ofertare și a procedurilor de selecție ulterioare;
- gestionarea operațională a proiectelor.
Gestiunea partajată (inclusiv CT) (+ 1 AST, + 3 AD):
- desfășurarea dialogului cu statele membre privind politica în domeniu;
- gestionarea programelor naționale;
- elaborarea de orientări pentru statele membre;
- dezvoltarea și gestionarea instrumentelor informatice de gestionare a granturilor și a programelor naționale;
Sinergiile cu alte fonduri (+ 1 AD):
- coordonarea cu fondurile care țin de dimensiunea externă;
- coordonarea în contextul RDC;
- sinergiile și complementaritatea cu alte fonduri.
Gestiune financiară (+ 1 AST):
- inițierea financiară și verificarea financiară;
- contabilitatea;
- monitorizare și raportare privind realizarea obiectivelor, inclusiv în cadrul rapoartelor de activitate anuale și al rapoartelor ordonatorului de credite subdelegat.
Personal pentru alte direcții care se ocupă de aspecte legate de finanțare (+ 2 AD):
- funcționari responsabili de politici implicați în executarea fondurilor (de exemplu, evaluarea rapoartelor tehnice ale beneficiarilor gestiunii directe, examinarea rapoartelor anuale de punere în aplicare a gestiunii partajate, gestionarea operațională a proiectelor).
|
|
Personal extern
|
Sarcinile sunt similare celor îndeplinite de funcționarii și agenții temporari, cu excepția sarcinilor care nu pot fi îndeplinite de personalul extern.
|
|
Personalul din delegații
|
+ 2 AD: Pentru a contribui la dezvoltarea punerii în aplicare a politicii în domeniul afacerilor interne, în special a dimensiunii sale externe, delegațiile UE vor trebui să aibă suficientă expertiză în materie de afaceri interne. Aceasta poate fi asigurată de personal din cadrul Comisiei Europene și/sau al Serviciului European de Acțiune Externă.
|
3.2.3.Contribuția terților
Propunerea/inițiativa:
–◻
nu prevede cofinanțare din partea terților
–☑
prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:
Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anii
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
TOTAL
|
|
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
|
Stat membru
|
Stat membru
|
Stat membru
|
Stat membru
|
Stat membru
|
Stat membru
|
Stat membru
|
|
|
TOTAL credite cofinanțate
|
de stabilit
|
de stabilit
|
de stabilit
|
de stabilit
|
de stabilit
|
de stabilit
|
de stabilit
|
|
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
–☑
Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.
–◻
Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:
–◻
asupra resurselor proprii
–◻
asupra altor venituri
vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻
Milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Linia bugetară pentru venituri:
|
Impactul propunerii/inițiativei
|
|
|
2021
|
2022
|
2023
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
Articolul ………….
|
|
|
|
|
|
|
|
Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).
Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).