52018DC0417

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Maltei pentru 2018

și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Maltei pentru 2018

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene 2 ,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European 3 ,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

întrucât:

(1)La data de 22 noiembrie 2017, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european de coordonare a politicilor economice pentru 2018. Comisia a ținut seama în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 22 martie 2018. De asemenea, la data de 22 noiembrie 2017, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Malta printre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de Consiliul European la 22 martie 2018. La 14 mai 2018, Consiliul a adoptat o recomandare privind politica economică a zonei euro („Recomandarea privind zona euro”).

(2)În calitate de stat membru a cărui monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Malta ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a recomandării privind politica economică a zonei euro, astfel cum se reflectă în recomandările de mai jos, în special în recomandarea 1. Raportul de țară pentru Malta din 2018 4 a fost publicat la 7 martie 2018. Acesta a evaluat progresele realizate de Malta în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice țării adoptate de Consiliu la 11 iulie 2017, măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor din anii anteriori, precum și progresele realizate în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

(3)La 13 aprilie 2018, Malta și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2018 și Programul de stabilitate pentru 2018. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(4)Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 5 , în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția menționată anterior în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene și buna guvernanță economică 6 .

(5)În prezent, Malta face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. Conform Programului de stabilitate pentru 2018, guvernul intenționează să mențină un excedent în termeni globali în perioada 2018-2021. Obiectivul bugetar pe termen mediu – o poziție bugetară echilibrată din perspectiva PIB – continuă să fie îndeplinit cu o marjă pozitivă pe întreaga perioadă a programului. Conform Programului de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB se va menține sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat și că aceasta va scădea treptat de la 50,8 % din PIB în 2017 la aproximativ 36 % în 2021. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil pentru perioada 2018-2019 și favorabil pentru perioada 2020-2021. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, se preconizează că soldul structural va înregistra un excedent de 0,6 % din PIB în 2018 și de 1,1 % din PIB în 2019, situându-se peste obiectivul bugetar pe termen mediu. În ansamblu, Consiliul estimează că Malta va respecta dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere în 2018 și în 2019. În același timp, evoluția cheltuielilor ar trebui să fie monitorizată cu atenție pe termen scurt și mediu, în special având în vedere eventualele riscuri viitoare pentru soliditatea veniturilor.

(6)După cum se indică în recomandarea privind zona euro pentru 2018, este esențial să se combată strategiile agresive de planificare fiscală, astfel încât să se prevină denaturarea concurenței dintre firme, să se asigure tratamentul echitabil al contribuabililor și să se protejeze finanțele publice. Efectele de propagare între statele membre ale strategiilor de planificare agresivă ale contribuabililor impun o acțiune coordonată a politicilor naționale care să completeze legislația UE. Din cauza faptului că nu se rețin la sursă taxe și impozite pentru dividendele, dobânzile și redevențele plătite de societățile cu sediul în Malta către alte țări (cu alte cuvinte de la rezidenți din UE către rezidenți din țări terțe), s-ar putea ca respectivele plăți să evite complet impunerea dacă nu sunt impozitate nici în țara destinatară. Noul regim maltez al deducerii dobânzilor noționale va contribui la reducerea favorizării finanțării prin îndatorare în detrimentul capitalului, însă insuficiența normelor anti-abuz, combinată cu o rată relativ ridicată și un regim axat pe stocuri, poate oferi oportunități pentru evitarea obligațiilor fiscale. Existența unor dispoziții în cadrul tratatelor fiscale bilaterale dintre Malta și alte state membre ale UE, alături de sistemul fiscal al Maltei, în care o societate care este rezidentă, dar nu își are domiciliul în Malta este impozitată pe baza principiului „source and remittance basis”, pot fi utilizate de către societăți pentru a evita obligațiile fiscale. Comisia ia notă de angajamentul Maltei de a combate planificarea fiscală agresivă a contribuabililor. Pe baza recentelor schimburi, Comisia va continua dialogul constructiv care are drept scop combaterea strategiilor de planificare agresivă ale contribuabililor.

(7)Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice rămâne o provocare în Malta. Aceasta este generată integral de impactul bugetar al cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, cum ar fi asistența medicală, îngrijirea pe termen lung și pensiile. Sistemul de pensii se confruntă cu o dublă provocare: realizarea sustenabilității, asigurând, în același timp, venituri adecvate din pensii. Perspectivele de sustenabilitate pe termen lung a cheltuielilor cu pensiile s-au îmbunătățit, în principal datorită unei evaluări mai favorabile a potențialului Maltei de creștere pe termen lung. Cu toate acestea, măsurile introduse în bugetul pentru 2016 au avut doar un impact limitat asupra sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii, care continuă așadar să reprezintă o provocare semnificativă. În plus, în ciuda introducerii unor măsuri de îmbunătățire a adecvării pensiilor, disparitatea dintre femei și bărbați în ceea ce privește pensiile continuă să fie ridicată. Performanța sistemului de sănătate s-a îmbunătățit și perioadele de așteptare s-au redus. Persistă însă provocări în ceea ce privește redistribuirea resurselor și a activităților de la serviciile medicale spitalicești la serviciile de asistență medicală primară. Cadrul instituțional pentru furnizarea de asistență medicală primară pune presiune atât asupra serviciilor medicale spitalicești, cât și asupra serviciilor medicale de urgență. Serviciile medicale spitalicești și asistența medicală primară nu sunt bine coordonate, iar serviciile medicale de urgență rămân insuficient utilizate. Accesul la medicamente inovatoare rămâne o provocare majoră, inclusiv în termeni bugetari. S-au întreprins inițiative pentru a răspunde cererii tot mai mari din cadrul sistemului de îngrijire pe termen lung, cum ar fi furnizarea de stimulente pentru îngrijirea acordată la nivelul comunității și îngrijirea la domiciliu.

(8)S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește îmbunătățirea cooperării transfrontaliere. Cu toate acestea, personalul Autorității Serviciilor Financiare din Malta pare încă insuficient și persistă îngrijorări cu privire la capacitatea sa de a supraveghea un sistem financiar transfrontalier de mari dimensiuni, în special în ceea ce privește segmentul nebancar. În plus, deși sectorul serviciilor (în special, sectorul jocurilor de noroc online) a contribuit în mod semnificativ la creșterea economică susținută a țării, acest lucru poate pune sub semnul întrebării integritatea sistemului financiar, fiind necesar un cadru solid de combatere a spălării banilor. Malta a transpus recent cea de a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor; eficacitatea punerii sale în aplicare urmează să fie evaluată. În plus, după transpunerea directivei în legislația națională, autoritățile malteze au prezentat recent o strategie integrată de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Printre alte măsuri, va fi creat un Comitet național de coordonare privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, compus din reprezentanți ai guvernului și ai altor autorități naționale competente. Cu toate acestea, persistă probleme privind asigurarea punerii în aplicare corespunzătoare și eficace a cadrului de reglementare recent adoptat.

(9)În contextul unei creșteri economice puternice și al reformelor care susțin ocuparea forței de muncă în rândul femeilor și actualizarea competențelor forței de muncă, rezultatele de pe piața forței de muncă din Malta au continuat să se îmbunătățească. Cu toate acestea, diferența mare între bărbați și femei în privința ocupării forței de muncă și participarea redusă a femeilor cu vârsta de peste treizeci de ani și a persoanelor cu handicap pe piața muncii continuă să reprezinte provocări. Modul în care este conceput concediul de paternitate și concediul pentru creșterea copilului rămâne relativ deficitar, însă aceste concedii sunt importante pentru împărțirea echitabilă a responsabilităților familiale între femei și bărbați și pentru sprijinirea femeilor în mediul muncii. Deficitele de forță de muncă sunt din ce în ce mai mari și necorelarea competențelor persistă. O parte importantă a forței de muncă din Malta are în continuare un nivel scăzut de calificare, iar dependența de forța de muncă străină pentru a aborda deficitul de forță de muncă și de competențe este în creștere. Inițiativele de politică care sunt puse în aplicare în domeniul pieței forței de muncă, al competențelor și al incluziunii sociale ar trebui să continue, dar acestea trebuie să se bazeze pe o monitorizare și o evaluare bazate pe rezultate.

(10)În 2017, rata părăsirii timpurii a școlii a fost de 18,6 %, rămânând cea mai ridicată din UE și înregistrând doar o ușoară îmbunătățire față de anul precedent. De asemenea, Malta are cea mai ridicată rată a părăsirii timpurii a școlii pentru persoanele cu handicap, și anume 50 %, procent dublu față de media UE. În plus, rezultatele în materie de educație sunt puternic influențate de mediul socioeconomic, de tipul școlii și de statutul de persoană cu handicap. Decalajul în ceea ce privește performanțele în domeniul științei dintre elevii din școlile cele mai slabe și școlile cele mai bune este printre cele mai ridicate din UE și de 1,5 ori mai mare decât media furnizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Proporția elevilor cu rezultate slabe la matematică, științe și lectură este a patra din UE. Lipsește o strategie cuprinzătoare pentru a îmbunătăți calitatea învățământului și a reduce inegalitățile în privința rezultatelor școlare între diferitele grupuri sociale și diferitele tipuri de școli.

(11)Creșterea economică puternică a sporit presiunea asupra infrastructurii și a resurselor naturale. În special, sectorul transportului rutier se confruntă cu provocări majore de infrastructură și privind sustenabilitatea pe termen lung. Infrastructura de transport insuficientă și creșterea costurilor generate de congestionare reprezintă piedici în calea investițiilor. Creșterea numărului de vehicule și intensificarea traficului duc la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și au un impact negativ asupra calității aerului, fiind susceptibile să aibă un impact negativ și asupra turismului, care reprezintă un pilon important al economiei malteze. Prin urmare, necesitatea de a rezolva problemele de infrastructură merge mână în mână cu nevoia de a găsi soluții de transport ecologice. În 2016, guvernul a adoptat o strategie națională de transport pentru 2050 și un master plan operațional în sectorul transporturilor pentru 2025. Acesta a anunțat, de asemenea, un proiect în valoare de 700 de milioane EUR pentru modernizarea rețelei rutiere. Împreună, se preconizează că aceste măsuri vor reduce costurile economice provocate de congestionare cu peste 20 %. Intensificarea activității economice poate agrava blocajele de infrastructură existente, punând și mai multă presiune asupra resurselor naturale și a mediului. În plus, planul nu stabilește o țintă clară pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi și nu propune un sistem eficient de monitorizare a punerii în aplicare a măsurilor raportate (în afara unui ciclu de revizuire la cinci ani). Prin urmare, este important să se stabilească ținte și să se pună în aplicare măsuri în vederea reducerii semnificative a congestionării traficului și a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi până în 2025. Progresele înregistrate ar trebui monitorizate periodic.

(12)Având în vedere provocările create de dimensiunea țării și de insularitatea sa, necesitatea de a trece la o economie mai circulară este cu atât mai stringentă. Investiții inteligente pot contribui la reducerea presiunii asupra resurselor naturale vulnerabile ale insulei. De exemplu, dacă nu sunt abordate, dificultățile legate de eliminarea deșeurilor din construcții și demolări ar putea reduce calitatea mediului și atractivitatea țării ca destinație turistică. Malta a rămas în grupul cu performanțele cele mai slabe în materie de ecoinovare (locul 26 în UE în 2016, de la locul 18 la 2013, potrivit indicelui privind ecoinovarea). Cu toate acestea, țara are potențialul de a mobiliza investiții pentru a genera sau a adopta soluții inovatoare menite să îmbunătățească eficiența energetică și a utilizării resurselor în domeniul construcțiilor, precum și gestionarea deșeurilor și a apelor reziduale. În special, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, precum și investiții în instalațiile de reciclare a deșeurilor din construcții și demolări. Trebuie, de asemenea, introduse controale pentru a împiedica depunerea ilegală sau deversarea în mare a deșeurilor din construcții și demolări.

(13)Sistemul judiciar se confruntă în continuare cu provocări în materie de eficiență. Este necesar un cadru juridic și instituțional consolidat de combatere a corupției pentru a asigura un mediu de afaceri de înaltă calitate. Deficiențele guvernanței în cadrul de combatere a corupției ar putea afecta negativ climatul de afaceri și investițiile. Eficacitatea eforturilor Maltei de a combate corupția trebuie îmbunătățită în continuare, în special în ceea ce privește cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. Îmbunătățirea cadrului de guvernanță este esențială pentru menținerea reputației și a atractivității Maltei ca destinație a investițiilor internaționale.

(14)În contextul semestrului european 2018, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Maltei, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2018. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2018 și Programul național de reformă pentru 2018, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Maltei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Malta, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(15)Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2018 prin prisma acestei evaluări și consideră că este de așteptat ca Malta să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere,

RECOMANDĂ ca, în perioada 2018-2019, Malta să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.Să consolideze cadrul global de guvernanță prin îmbunătățirea supravegherii naționale a întreprinderilor financiare orientate către piața internațională care au licență în Malta, asigurând punerea eficace în aplicare a cadrului de combatere a spălării banilor și continuând să intensifice combaterea corupției.

2.Să asigure sustenabilitatea sistemului de sănătate și a sistemului de pensii, inclusiv prin majorarea vârstei legale de pensionare și prin limitarea pensionării anticipate.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Președintele

Choose the experimental features you want to try