Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018AE4953

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind acțiunile Uniunii în urma aderării la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice [COM(2018) 365 final – 2018/0189 (COD)]

    EESC 2018/04953

    JO C 110, 22.3.2019, p. 55–57 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    22.3.2019   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 110/55


    Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind acțiunile Uniunii în urma aderării la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice

    [COM(2018) 365 final – 2018/0189 (COD)]

    (2019/C 110/10)

    Raportor:

    Arnold PEUCH d’ALISSAC

    Sesizare

    Parlamentul European: 10.9.2018

    Consiliu: 17.10.2018

    Temei juridic

    Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

    Secțiunea competentă

    Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

    Data adoptării în secțiune

    21.11.2018

    Data adoptării în sesiunea plenară

    12.12.2018

    Sesiunea plenară nr.

    539

    Rezultatul votului

    (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

    208/1/3

    1.   Concluzii și recomandări

    1.1.

    Indicațiile geografice (IG) reprezintă o resursă valoroasă și unică pentru producătorii din Uniunea Europeană, pe o piață mondială tot mai liberalizată și mai competitivă.

    1.2.

    În acțiunile sale, Comisia Europeană ar trebui să aibă în vedere întotdeauna protejarea modelelor de producție și a sistemelor de calitate recunoscute la nivel mondial pentru durabilitatea lor, în beneficiul consumatorilor și producătorilor.

    1.3.

    Indicațiile au, prin urmare, particularitatea de a pune accentul pe dimensiunea locală a unui produs, fructificând astfel expertiza și aspectele culturale locale, teritoriul și particularitățile sale agroecologice. Aceste caracteristici trebuie păstrate.

    1.4.

    La nivel global, se observă o tendință semnificativă de elaborare a unor însemne oficiale de identificare a calității și a originii (SICO).

    1.5.

    CESE subliniază acest fapt pozitiv și salută propunerea Comisiei Europene de protejare la nivel internațional a denumirilor de origine și a indicațiilor geografice înregistrate, în cadrul Acordului de la Geneva și al practicilor sale juridice, și consideră că este absolut necesar să se încerce crearea unui cadru armonizat de protecție a însemnelor de calitate la nivel internațional. Cu toate acestea, Comitetul consideră că este esențial să se acționeze în sensul unei abordări globale, care urmărește să protejeze și să promoveze sistemul mărcilor de calitate în ansamblul său.

    1.6.

    Trebuie propus un sistem care garantează un tratament echitabil tuturor producătorilor europeni care doresc ca și indicațiile lor geografice să fie recunoscute la nivel internațional.

    1.7.

    CESE consideră că drepturile dobândite de aceste indicații geografice deja înregistrate și protejate la nivel european ar trebui să fie păstrate, pentru a evita penalizări și inegalități de tratament.

    2.   Propunerea de regulament

    2.1.

    Scopul prezentei propuneri a Comisiei este de a asigura cadrul juridic pentru participarea efectivă a Uniunii Europene la Uniunea de la Lisabona privind denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, a Organizației Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI), după ce Uniunea Europeană va fi devenit parte contractantă la Actul de la Geneva.

    2.2.

    Actul de la Geneva prevede angajamentul fiecărei părți contractante de a proteja pe teritoriul său denumirile de origine și indicațiile geografice înregistrate în cadrul propriului sistem juridic și al propriilor practici juridice. Astfel, o denumire de origine sau indicație geografică înregistrată este protejată de toate părțile contractante care nu o resping explicit.

    2.3.

    Odată ce Uniunea Europeană devine parte contractantă la Actul de la Geneva, Comisia va propune o listă a indicațiilor sale geografice (ce urmează să fie convenite cu statele membre), care să beneficieze de protecție în cadrul sistemului de la Lisabona. După aderarea Uniunii Europene la Uniunea de la Lisabona, depunerea cererilor de înregistrare internațională a indicațiilor geografice suplimentare protejate și înregistrate în Uniune este posibilă la inițiativa Comisiei sau la solicitarea unui stat membru sau a unui grup de producători interesați.

    2.4.

    Ar trebui să se instituie proceduri adecvate pentru evaluarea de către Comisie a denumirilor de origine și a indicațiilor geografice originare din părți contractante terțe și înregistrate în registrul internațional. Punerea în aplicare de către Uniune a denumirilor de origine și a indicațiilor geografice originare din părți contractante terțe și înregistrate în registrul internațional se realizează în conformitate cu capitolul III din Actul de la Geneva.

    2.5.

    Acest act impune fiecărei părți contractante să prevadă în special căi de atac efective pentru protecția denumirilor de origine înregistrate și a indicațiilor geografice înregistrate (cf. articolul 14 din actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona) (1).

    2.6.

    Șapte state membre ale UE sunt membre ale Uniunii de la Lisabona și, în această calitate, au acceptat protecția denumirilor din țări terțe. Pentru a le oferi mijloacele necesare îndeplinirii obligațiilor internaționale asumate înainte de aderarea Uniunii Europene la Uniunea de la Lisabona, ar trebui instituită o dispoziție tranzitorie care să producă efecte doar la nivel național și să nu aibă niciun efect asupra comerțului în interiorul Uniunii sau asupra comerțului internațional.

    2.7.

    Taxele care trebuie plătite în temeiul Actului de la Geneva și al regulamentului comun pentru depunerea unei cereri în vederea înregistrării internaționale a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice sunt suportate de statul membru din care este originară denumirea de origine sau indicația geografică respectivă (cf. articolul 11 din Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona) (2).

    2.8.

    UE a instituit sisteme de protecție uniforme și cuprinzătoare a indicațiilor geografice pentru produsele agricole. Prin intermediul acestor sisteme, denumirile protejate pentru produsele vizate beneficiază de protecție amplă pe întreg teritoriul UE, pe baza unui proces de înregistrare cu cerere unică. Propunerea este în concordanță cu politica generală a UE de promovare și consolidare a protecției indicațiilor geografice prin acorduri bilaterale, regionale și multilaterale.

    3.   Observații generale

    3.1.

    CESE salută propunerea Comisiei Europene de a proteja la nivel internațional denumirile de origine și indicațiile geografice înregistrate, în cadrul Actului de la Geneva și al propriilor practici juridice. În contextul globalizării continue, în special în ceea ce privește comerțul cu produse agroalimentare, este imperativ să se încerce crearea unui cadru armonizat de protecție a însemnelor de înaltă calitate la nivel internațional.

    3.2.

    În acțiunile sale, Comisia Europeană ar trebui să aibă în vedere întotdeauna protejarea modelelor de producție și a sistemelor de control al calității recunoscute la nivel mondial pentru efectele lor benefice asupra sănătății consumatorilor și asupra durabilității economice și ecologice.

    3.3.

    Indicațiile geografice (IG) reprezintă o resursă unică (5,7 % din vânzările industriei agroalimentare, adică mai mult de 54 de miliarde EUR în 2010) (3) și valoroasă pentru producătorii din Uniunea Europeană, pe o piață mondială tot mai liberalizată. Cu toate acestea, eforturile pentru a concura în domeniul calității sunt inutile dacă vectorul principal utilizat de produsele noastre de calitate (indicațiile geografice) nu este suficient protejat pe piețele internaționale.

    3.4.

    CESE subliniază că indicațiile geografice sunt semne distinctive care permit o diferențiere între produsele concurente și îi informează pe consumatori cu privire la originea unui produs. Spre deosebire de mărcile comerciale, o indicație geografică subliniază legătura dintre un produs și teritoriul său de origine. Indicațiile au această trăsătură specifică, de a pune accentul pe dimensiunea locală a unui produs, punând astfel în valoare aspectele culturale și expertiza locală, teritoriul și particularitățile sale agroecologice. Aceste caracteristici trebuie păstrate.

    3.5.

    În avizul său privind indicațiile și denumirile geografice, CESE sublinia, încă din 2008 (4): „În cadrul societății civile europene se înregistrează […] o creștere progresivă și continuă a sensibilității consumatorilor în ceea ce privește caracteristicile produselor agroalimentare, aceasta traducându-se într-o cerere de produse de calitate”. Această declarație este valabilă astăzi mai mult ca oricând, consumatorul european căutând din ce în ce mai mult produse de calitate care provin dintr-un anume loc, dintr-o regiune sau o țară anume și a căror calitate și reputație, printre alte trăsături, sunt legate intrinsec de originea geografică a acestuia (5).

    3.6.

    Conform unui aviz recent al Consiliului Economic, Social și de Mediu din Franța, intitulat „Etichetele oficiale de atestare a calității și a originii produselor alimentare”, la nivel mondial se observă o mișcare semnificativă de dezvoltare a însemnelor oficiale de atestare a calității și a originii (SICO). Indicațiile geografice fac progrese, deoarece răspund cererii crescânde a consumatorilor și, de asemenea, valorifică o istorie, un patrimoniu și o expertiză ancestrală legată de un teritoriu dat.

    3.7.

    CESE dorește să reamintească că, potrivit FAO (6), se înregistrează un impact foarte pozitiv al indicațiilor geografice asupra prețurilor, indiferent de tipul de produs, de regiunea de origine sau de durata înregistrării.

    3.8.

    În toate acordurile bilaterale încheiate sau aflate în curs de negociere, se acordă tot mai multă importanță aspectelor referitoare la protecția indicațiilor geografice. CESE subliniază acest aspect pozitiv. Cu toate acestea, Comitetul consideră că este esențial să se acționeze în sensul unei abordări globale, care să urmărească să protejeze și să promoveze sistemul mărcilor de calitate în ansamblul său.

    3.9.

    În acest scop, CESE consideră necesar să se reconsidere propunerea de a introduce o listă pozitivă la nivelul UE, care nu este în concordanță cu cerința de protecție globală a sistemului indicațiilor geografice. Într-adevăr, trebuie propus un sistem care garantează un tratament echitabil tuturor producătorilor europeni care doresc ca și indicațiile lor geografice să fie recunoscute la nivel internațional. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât criteriile alese nu iau în considerare alte criterii socioeconomice esențiale pentru dezvoltarea economiei anumitor regiuni ale Uniunii Europene. În ceea ce privește indicațiile geografice, se dezvoltă adesea o economie de proximitate care generează locuri de muncă, fapt care are urmări semnificative în alte sectoare ale economiei, cum ar fi turismul, și care este benefic pentru amenajarea și utilizarea teritoriului.

    3.10.

    CESE invită Comisia să țină seama de efectele viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit și de impactul pe care stabilirea unei liste pozitive l-ar putea avea asupra negocierilor în curs, care ar trebui să se desfășoare pe baza protecției sistemului de calitate al Uniunii Europene în ansamblul său. După retragere, Regatul Unit va trebui să respecte în continuare indicațiile geografice garantate printr-un sistem de care a beneficiat el însuși până în prezent.

    3.11.

    CESE subliniază că sectorul agroalimentar european este foarte amenințat de produsele contrafăcute. Un raport (7) recent publicat de Comisia Europeană confirmă că cele mai frecvent contrafăcute sunt produsele agroalimentare.

    3.12.

    CESE reamintește că, până în prezent, șapte țări din UE sunt deja membre depline ale Acordului de la Lisabona (Bulgaria, Franța, Ungaria, Italia, Portugalia, Republica Cehă și Slovacia) și că acest acord cuprinde în prezent mai mult de 1 000 indicații geografice înregistrate, pentru care o singură procedură de înregistrare asigură protecția internațională a denumirilor de origine protejată (DOP) și a indicațiilor geografice protejate (IGP).

    3.13.

    CESE consideră că drepturile dobândite de aceste indicații geografice deja înregistrate și protejate la nivel european ar trebui să fie menținute, pentru a evita penalizări și dezechilibre de tratament.

    3.14.

    În sfârșit, CESE atrage atenția asupra studiului din 2012 (singurul disponibil în prezent) privind valoarea comercială a indicațiilor geografice în UE (8). Totuși, se pare că rata primei de valoare pentru IG (value premium rate) nu s-a schimbat substanțial între timp.

    Bruxelles, 12 decembrie 2018.

    Președintele Comitetului Economic și Social European

    Luca JAHIER


    (1)  http://www.wipo.int/edocs/pubdocs/fr/wipo_pub_239.pdf.

    (2)  Ibid.

    (3)  Cf. licitația nr. AGRI-2011-EVAL-04.

    (4)  JO C 204, 9.8.2008, p. 57.

    (5)  Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

    (6)  Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

    (7)  https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/report_on_eu_customs_enforcement_of_ipr_2017_en.pdf (pentru moment, disponibil doar în limba engleză).

    (8)  https://ec.europa.eu/agriculture/external-studies/value-gi_en (pentru moment, disponibil doar în limba engleză).


    Top