COMISIA EUROPEANĂ
Brussels, 21.11.2017
COM(2017) 672 final
2017/0306(NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de stabilire, pentru 2018, a posibilităților de pescuit pentru anumite resurse halieutice și grupe de resurse halieutice din Marea Neagră
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
·Motivele și obiectivele propunerii
Regulamentul (CE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind politica comună în domeniul pescuitului (PCP), de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului are scopul de a garanta exploatarea resurselor acvatice vii în condiții economice, ecologice și sociale sustenabile. Un instrument important în acest sens îl constituie stabilirea anuală a posibilităților de pescuit.
Obiectivul prezentei propuneri este de a stabili, pentru 2018, posibilitățile de pescuit ale statelor membre pentru stocurile de pește cele mai importante din punct de vedere comercial din Marea Neagră.
În ceea ce privește șprotul, propunerea se bazează pe avizele științifice referitoare la o cotă autonomă, pentru a menține actualul nivel al mortalității prin pescuit.
În ceea ce privește calcanul, propunerea se bazează pe TAC și pe cotele stabilite prin Recomandarea CGPM (CGPM/41/2017/4) privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan în subzona geografică 29 (Marea Neagră).
·Contextul general
·Contextul propunerii este prezentat succint în Comunicarea Comisiei privind o consultare referitoare la posibilitățile de pescuit pentru 2018 [COM(2017) 368 final].
·Posibilitățile de pescuit ar trebui stabilite în conformitate cu articolul 16 alineatele (1) (referitor la principiul stabilității relative) și (4) (referitor la obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului și la regulile prevăzute în planurile multianuale).
Deși stocurile de pește din Marea Neagră exploatate de Bulgaria și România sunt împărțite cu țări din afara UE, de exemplu cu Turcia, Ucraina, Georgia și Federația Rusă, până în 2016 nu s-au stabilit capturi totale admisibile (TAC) la nivel regional între țările din interiorul și din afara UE. În fiecare an, începând din 2008, Uniunea Europeană a stabilit cote autonome pentru stocurile de calcan și șprot, pentru a garanta aplicarea corectă a normelor PCP.
Avizele științifice privind posibilitățile de pescuit în Marea Neagră pentru 2018 au fost furnizate de CSTEP în cadrul sesiunii din septembrie 2017.
Activitățile de pescuit de șprot au o mare importanță socio-economică pentru țările cu ieșire la Marea Neagră. Conform evaluării Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) privind Marea Neagră pentru perioada 2015-2016, cota țărilor UE din capturile de șprot din Marea Neagră a fost de 4 % în 2014, 14 % în 2013 și 9 % în 2012, potrivit debarcărilor raportate oficial. Conform raportului din 2017 al Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), stocurile de șprot din Marea Neagră sunt exploatate în mod sustenabil. Totuși, pentru a se asigura sustenabilitatea stocurilor de șprot din Marea Neagră, este necesar să se mențină nivelul actual al ratei mortalității prin pescuit, și anume 11 475 tone.
Activitățile de pescuit care exploatează calcan prezintă o mare importanță socio-economică pentru țările cu ieșire la Marea Neagră. Cu ocazia celei de a 41-a sesiuni anuale, în 2017, CGPM a adoptat o recomandare privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan în subzona geografică 29 (Marea Neagră). Recomandarea CGPM/41/2017/4 stabilește un nivel al capturii totale admisibile pentru calcan (644 de tone) valabil pentru următorii doi ani, 2018 și 2019, cu o alocare temporară de cote pentru părțile contractante. În cazul în care avizul din 2018 al grupului de lucru al CGPM privind Marea Neagră nu confirmă continuarea evoluției constructive a mortalității prin pescuit în direcția regenerării stocurilor de calcan din Marea Neagră, CGPM ar putea reevalua TAC și cotele respective. Pentru UE, cota alocată este de 114 tone în 2018. TAC și cotele pentru calcan, gestionarea efortului de pescuit și limitarea zilelor de pescuit la 180 pe an, precum și perioada de interdicție de două luni aplicabilă în prezent între 15 aprilie și 15 iunie sunt dispoziții care ar trebui transpuse în prezentul regulament.
În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului, se propune ca articolele 3 și 4 să nu se aplice stocurilor vizate de prezentul regulament. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul citat se aplică stocurilor care fac obiectul obligației de debarcare.
·Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii
Posibilitățile de pescuit și modalitatea de alocare a acestora către statele membre se reglementează anual. Ultimul act legislativ de acest fel este Regulamentul (UE) 2016/2372 al Consiliului din 19 decembrie 2016 de stabilire, pentru 2017, a posibilităților de pescuit pentru anumite resurse halieutice și grupe de resurse halieutice din Marea Neagră.
Pe lângă posibilitățile anuale de pescuit, ar trebui menționate următoarele măsuri relevante pentru activitățile de pescuit din Marea Neagră vizate de prezenta propunere. Comisia lucrează la propunerea de transpunere a recomandărilor CGPM, însă unele dintre acestea sunt intrinsec legate de posibilitățile anuale de pescuit și trebuie, prin urmare, luate în considerare în prezenta propunere:
–Dimensiunile minime pentru conservare și dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă pentru pescuitul de calcan din Marea Neagră sunt stabilite în Regulamentul (UE) nr. 227/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/98 al Consiliului pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine și a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 al Consiliului de specificare a condițiilor în care heringul poate fi descărcat la țărm în scopuri industriale, altele decât consumul uman direct.
–Recomandarea CGPM/37/2013/2 de stabilire a unui set de standarde minime pentru pescuitul de calcan utilizând setci fixe de fund și pentru conservarea cetaceelor din Marea Neagră, adoptată de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) în cadrul celei de-a 37-a sesiuni (Split, mai 2013).
–Recomandarea CGPM/39/2015/3 de stabilire a unui set de măsuri pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat de calcan în Marea Neagră, adoptată de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) în cadrul celei de-a 39-a sesiuni (Milano, mai 2015).
–Declarația de la București aprobată în contextul unei reuniuni la nivel înalt organizate de CGPM în octombrie 2016 pe tema guvernanței în domeniul pescuitului în Marea Neagră. Participanții la conferință au adoptat această declarație, care subliniază necesitatea unor abordări comune, bazate pe colaborare în rândul statelor riverane, cu scopul de a îmbunătăți sustenabilitatea pescuitului în Marea Neagră.
–Strategia multianuală a CGPM pentru perioada 2017-2020 în vederea asigurării sustenabilității pescuitului din Marea Mediterană și Marea Neagră, care a adoptat, printre altele, un set de acțiuni pentru consolidarea, la nivel multilateral, a guvernanței în domeniul pescuitului în Marea Neagră.
–Implementarea angajamentelor asumate de Bulgaria și România în decembrie 2016, în contextul regulamentului privind posibilitățile de pescuit pentru 2017, în vederea îmbunătățirii controlului, a combaterii pescuitului INN și a implementării unor măsuri pentru protecția calcanului și a câinelui de mare, este eficientă. Atât Bulgaria, cât și România au întreprins o serie de acțiuni, și anume limitarea autorizațiilor de pescuit la nivelurile din 2016, înregistrarea tuturor capturilor, inclusiv a celor sub 50 kg, intensificarea inspecțiilor pe piață și pe mare și desfășurarea de inspecții comune în cadrul EFCA.
·Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii
Măsurile propuse sunt conforme cu obiectivele și normele politicii comune în domeniul pescuitului și cu politica de dezvoltare durabilă a Uniunii.
2.REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
·Obținerea și utilizarea expertizei
Principalele organizații consultate/Principalii experți consultați
Organizația științifică al cărei aviz a fost solicitat este Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP).
În fiecare an, Uniunea solicită avize științifice din partea CSTEP în legătură cu situația resurselor halieutice importante. CSTEP formulează avize conform mandatului primit din partea Comisiei. Cele mai recente și exacte avize la momentul discutării acestei propuneri în cadrul Consiliului vor acoperi toate stocurile de pește din Marea Neagră pentru care sunt propuse cote.
Obiectivul final este aducerea și menținerea stocurilor la niveluri care să permită o producție maximă durabilă (MSY). Acest obiectiv a fost special inclus în noul Regulament de bază privind PCP, în care se precizează, la articolul 2 alineatul (2), că el „trebuie să fie îndeplinit până în 2015, acolo unde este posibil, și [...] până cel târziu în 2020 pentru toate stocurile”. Această dispoziție reflectă angajamentul asumat de Uniune în raport cu concluziile Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă desfășurat în 2002 la Johannesburg și cu planul de implementare propus cu acest prilej.
·Consultarea părților interesate
Părțile interesate au fost consultate prin intermediul Comunicării Comisiei privind consultarea referitoare la posibilitățile de pescuit pentru 2018. Fundamentele științifice ale propunerii vor fi furnizate de CSTEP. Toate rapoartele CSTEP sunt disponibile pe site-ul DG MARE.
·Evaluarea impactului
La nivelul UE, riscul unui impact negativ asupra refacerii stocului este limitat prin măsuri suplimentare de control introduse și puse în aplicare de România și Bulgaria, în conformitate cu angajamentele asumate de aceste state membre în contextul adoptării regulamentului de stabilire, pentru 2017, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește în Marea Neagră.
La nivel multilateral, riscul unui impact negativ asupra redresării stocului este redus de o serie de acțiuni noi: 1) adoptarea, în cadrul celei de-a 41-a sesiuni anuale a CGPM, a Planului de acțiune regional al CGPM pentru combaterea pescuitului INN, 2) punerea în aplicare la nivel multilateral a proiectului CGPM „BlackSea4Fish” referitor la cooperarea regională în domeniul datelor științifice. 3) adoptarea, în cadrul celei de-a 41-a sesiuni anuale a CGPM a unui plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan în Marea Neagră (subzona geografică 29). Acest plan are la bază o abordare în 2 etape: (a) limită de captură pentru 2 ani (2018-2019) și un proiect-pilot pentru inspecția pe mare; (b) TAC însoțită de o cheie de repartizare incluzând un program permanent de inspecție până în 2020. Clauza de revizuire inclusă în plan va permite reevaluarea TAC și a cotelor în anul următor, în cazul în care avizele științifice nu confirmă continuarea evoluției constructive a mortalității prin pescuit. Acest plan va contribui la combaterea eficientă a activităților INN și la gestionarea adecvată a stocurilor de calcan de către toate țările riverane.
Propunerea nu reflectă numai preocupările pe termen scurt, ci face parte și dintr-o abordare pe termen mai lung, care urmărește adaptarea treptată a pescuitului la niveluri sustenabile pe termen lung.
În consecință, abordarea urmărită în propunere poate determina, pe termen mediu, o reducere a efortului de pescuit, dar și cote stabile sau în creștere pe termen lung. Se așteaptă ca, pe termen lung, abordarea să aibă drept efect un impact redus asupra mediului, ca urmare a adaptării efortului de pescuit și a posibilităților de pescuit. Pe termen lung, sustenabilitatea activităților de pescuit va crește.
3.ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII
·Rezumatul acțiunii propuse
Propunerea stabilește limitele de captură aplicabile în Marea Neagră activităților de pescuit ale Uniunii, în scopul realizării obiectivului politicii comune în domeniul pescuitului de garantare a unor niveluri ale activităților de pescuit care să fie sustenabile din punct de vedere biologic, economic și social.
·Temei juridic
Temeiul juridic al prezentei propuneri îl constituie articolul 43 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Obligațiile Uniunii în ceea ce privește exploatarea sustenabilă a resurselor acvatice vii decurg din obligațiile prevăzute la articolul 2 din regulamentul de bază al PCP.
·Principiul subsidiarității
Propunerea este de competența exclusivă a Uniunii, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.
·Principiul proporționalității
Propunerea respectă principiul proporționalității din următorul motiv.
Politica comună în domeniul pescuitului este o politică comună. În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE, Consiliului îi revine obligația de a adopta măsurile privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit.
Propunerea de regulament al Consiliului alocă posibilități de pescuit statelor membre. În conformitate cu articolul 16 alineatele (6) și (7) și cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, statele membre au libertatea de a aloca aceste posibilități navelor care le arborează pavilionul după cum consideră oportun. Prin urmare, statele membre dispun de o marjă de manevră semnificativă în luarea deciziilor legate de modelele sociale și economice pe care le aleg pentru exploatarea posibilităților de pescuit care le sunt alocate.
Propunerea nu are implicații financiare noi pentru statele membre. Acest regulament este adoptat anual de Consiliu, iar mijloacele publice și private necesare pentru punerea sa în aplicare există deja.
·Alegerea instrumentelor
Instrumente propuse: regulament.
Prezentul document este o propunere referitoare la gestionarea activităților de pescuit în temeiul articolului 43 alineatul (3) din TFUE și în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Propunerea nu are implicații asupra bugetului Uniunii.
2017/0306 (NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de stabilire, pentru 2018, a posibilităților de pescuit pentru anumite resurse halieutice și grupe de resurse halieutice din Marea Neagră
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit.
(2)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului prevede că măsurile de conservare se adoptă ținând seama de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP).
(3)Consiliului îi revine sarcina de a adopta măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit pe resurse halieutice sau grupe de resurse halieutice din Marea Neagră, inclusiv, atunci când este cazul, anumite condiții legate funcțional de acestea. Articolul 16 alineatele (1) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că posibilitățile de pescuit trebuie alocate între statele membre într-un mod care să asigure fiecărui stat membru o stabilitate relativă a activităților de pescuit pentru fiecare stoc sau activitate de pescuit și în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv.
(4)La cea de-a 41-a reuniune anuală a sa, în 2017, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) a adoptat Recomandarea CGPM/40/2017/4 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan în subzona geografică 29 (Marea Neagră). Recomandarea stabilește un nivel al capturii totale admisibile pentru calcan pentru doi ani (2018-2019), cu o alocare temporară de cote. Măsura respectivă ar trebui să fie transpusă în dreptul Uniunii.
(5)Posibilitățile de pescuit ar trebui stabilite pe baza avizelor științifice disponibile, luându-se în considerare aspectele biologice și socio-economice și asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultării părților interesate.
(6) În conformitate cu avizele științifice disponibile furnizate de CSTEP, este necesar să se mențină nivelul actual al mortalității prin pescuit, pentru a se asigura sustenabilitatea stocurilor de șprot din Marea Neagră.
(7)Pentru pescuitul de șprot, obligația de debarcare menționată la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică de la 1 ianuarie 2015. Pentru pescuitul de calcan, obligația de debarcare menționată la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică de la 1 ianuarie 2017.
(8)Utilizarea posibilităților de pescuit prevăzute în prezentul regulament face obiectul Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului și în special al articolelor 33 și 34 referitoare la înregistrarea capturilor și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.
(8)În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului, trebuie identificate stocurile care fac obiectul diferitelor măsuri prevăzute de acesta.
(9)În ceea ce privește stocurile de calcan, ar trebui luate măsuri de remediere suplimentare. Prin menținerea perioadei de interdicție de două luni aplicabile în prezent între 15 aprilie și 15 iunie s-ar asigura în continuare protecția stocurilor pe durata sezonului de reproducere a calcanului. Gestionarea efortului de pescuit și limitarea zilelor de pescuit la 180 pe an ar avea un impact pozitiv asupra conservării stocurilor de calcan.
(10)Pentru a evita întreruperea activităților de pescuit și pentru a asigura mijloacele de subzistență ale pescarilor din Uniune, este important ca respectivele activități de pescuit din Marea Neagră să fie deschise de la 1 ianuarie 2018. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa.
(11)Posibilitățile de pescuit ar trebui utilizate în deplină conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
Obiect, domeniu de aplicare și definiții
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește, pentru 2018, posibilitățile de pescuit disponibile pentru navele de pescuit din Uniune care arborează pavilioanele Bulgariei și României pentru următoarele stocuri:
(a) șprot (Sprattus sprattus) în Marea Neagră
(b) calcan (Psetta maxima) în Marea Neagră.
Articolul 2
Domeniul de aplicare
Prezentul regulament se aplică navelor de pescuit ale Uniunii care arborează pavilioanele Bulgariei și României și care își desfășoară activitatea în Marea Neagră.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
(a)„CGPM” înseamnă Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană;
(b)„Marea Neagră” constituie subzona geografică 29, astfel cum este definită în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului;
(c)„navă de pescuit” înseamnă orice navă echipată pentru exploatarea comercială a resurselor biologice marine;
(d)„navă de pescuit a Uniunii” înseamnă o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru și care este înmatriculată în Uniune;
(e)
„stoc” înseamnă o resursă biologică marină existentă într-o anumită zonă de gestionare;
(f)„cotă autonomă a Uniunii” înseamnă o limită a capturilor alocate în mod autonom navelor de pescuit ale Uniunii în lipsa unui acord asupra unei capturi totale admisibile (TAC);
(g)„cotă analitică” înseamnă o cotă autonomă a Uniunii pentru care este disponibilă o evaluare analitică.
CAPITOLUL II
Posibilități de pescuit
Articolul 4
Alocarea posibilităților de pescuit
1. Cota autonomă a Uniunii pentru șprot, alocarea acestei cote între statele membre și, atunci când este cazul, condițiile legate funcțional de aceasta sunt stabilite în anexă.
2. TAC pentru calcan, aplicabilă în apele Uniunii și pentru navele de pescuit din Uniune, precum și alocarea TAC între statele membre și, acolo unde este cazul, condițiile legate funcțional de aceasta sunt stabilite în anexă.
Articolul 5
Dispoziții speciale privind alocarea
Alocarea posibilităților de pescuit între statele membre conform prezentului regulament nu aduce atingere:
(a)schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(b)deducerilor și realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
(c)deducerilor efectuate în conformitate cu articolele 105 și 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Articolul 6
Gestionarea efortului de pescuit pentru calcan
Navele de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască calcan în Marea Neagră, indiferent de lungimea lor maximă, nu depășesc 180 de zile de pescuit pe an.
CAPITOLUL III
Dispoziții finale
Articolul 7
Transmiterea datelor
Atunci când, în temeiul articolelor 33 și 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind cantitățile debarcate din fiecare stoc de pește, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa la prezentul regulament.
Articolul 8
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2018.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre.
Done at Brussels,
Pentru Consiliu
Președintele