52017IP0316

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52017IP0316 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52017IP0316

Rezoluţia Parlamentului European din 6 iulie 2017 referitoare la promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale Uniunii: aplicarea articolului 349 din TFUE (2016/2250(INI))

JO C 334, 19.9.2018, p. 168–177 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

19.9.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 334/168

P8_TA(2017)0316

Promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale UE

(2018/C 334/19)

Parlamentul European,

—

având în vedere articolul 52 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) care prevede la alineatul (1) că tratatele se aplică statelor membre și la alineatul (2) că domeniul de aplicare teritorială a tratatelor este prevăzut la articolul 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere articolul 355 primul paragraf punctul 1 din TFUE, astfel cum a fost modificat prin Decizia Consiliului European din 29 octombrie 2010 de modificare a statutului în raport cu Uniunea Europeană al Insulei Saint-Barthélemy (2010/718/UE) și prin Decizia din 11 iulie 2012 de modificare a statutului Mayotte în raport cu Uniunea Europeană (2012/419/UE), care prevede că dispozițiile tratatelor se aplică în regiunile ultraperiferice în conformitate cu dispozițiile articolului 349 din TFUE,

—

având în vedere articolul 349 din TFUE, care recunoaște statutul special al regiunilor ultraperiferice (RUP), dispune adoptarea de „măsuri specifice care urmăresc să stabilească, în special, condițiile de aplicare a tratatelor în regiunile respective, inclusiv în ceea ce privește politicile comune” și prevede că măsurile menționate se referă în special, dar nu exclusiv „la politicile vamale și comerciale, politica fiscală, zonele libere, politicile din domeniul agriculturii și pescuitului, condițiile de aprovizionare cu materii prime și bunuri de consum de primă necesitate, ajutoarele de stat și condițiile de acces la fondurile structurale și la programele orizontale ale Uniunii”,

—	având în vedere articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE, care prevede că ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a RUP pot fi compatibile cu piața internă,

—	având în vedere titlul XVIII din TFUE, care instituie obiectivul unei coeziuni economice, sociale și teritoriale și definește instrumentele financiare structurale necesare pentru realizarea acestuia,

—	având în vedere articolul 7 din TFUE, care prevede că Uniunea asigură coerența între diferitele sale politici și acțiuni, ținând seama de ansamblul obiectivelor sale și respectând principiul de atribuire a competențelor,

—	având în vedere toate comunicările Comisiei Europene referitoare la RUP,

—

având în vedere rezoluțiile sale privind RUP, rezoluția sa din 18 aprilie 2012 referitoare la rolul politicii de coeziune în regiunile ultraperiferice din Uniunea Europeană în contextul Strategiei Europa 2020 (1) și rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitor la dezvoltarea optimă a potențialului regiunilor ultraperiferice prin crearea de sinergii între fondurile structurale și alte programe ale Uniunii Europene (2),

—	având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 15 decembrie 2015 (3),

—	având în vedere raportul Comisiei din 15 decembrie 2016 privind punerea în aplicare a programului de măsuri specifice în domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (POSEI) (COM(2016)0797),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor privind modernizarea ajutoarelor de stat în UE (COM(2012)0209),

—

având în vedere memorandumul din 5 martie 1999 semnat la Cayenne de regiunile ultraperiferice, completat cu memorandumul comun între Spania, Franța, Portugalia și regiunile ultraperiferice semnat în mai 2010, care prevede că UE ar trebui să promoveze dezvoltarea sustenabilă a regiunilor ultraperiferice prin valorificarea numeroaselor active naturale și culturale ale acestora, promovând totodată principiile egalității de șanse, parteneriatului, proporționalității și coerenței politicilor UE,

—

având în vedere declarația finală a celei de-a XXI-a Conferințe a președinților regiunilor ultraperiferice din Uniunea Europeană din 22 și 23 septembrie 2016 și memorandumul comun al regiunilor ultraperiferice semnat cu ocazia celui de-al patrulea Forum al RUP din Uniunea Europeană din 30 și 31 martie 2017 de la Bruxelles,

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (4),

—	având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0226/2017),

întrucât articolul 349 din TFUE recunoaște situația economică și socială specială a RUP, care este agravată la nivel structural de anumiți factori (depărtare, caracterul insular, suprafața redusă, relieful și clima dificile, dependența economică de un număr redus de produse etc.) a căror persistență și combinare dăunează grav dezvoltării acestora;

B.	întrucât Curtea de Justiție, reunită în Marea Cameră a inclus, în hotărârea sa din 15 decembrie 2015, o interpretare riguroasă a articolului 349 din TFUE;

întrucât, în această hotărâre, Curtea a confirmat în special că actele având ca obiect stabilirea unor măsuri specifice pentru RUP pot fi adoptate în temeiul juridic al articolului 349, că acest temei juridic permite derogări atât de la dreptul primar, cât și de la dreptul derivat și că lista domeniilor vizate prin modul de redactare a articolului 349 nu este exhaustivă, deoarece „autorii TFUE nu au înțeles să stabilească lista exhaustivă a tipurilor de măsuri care pot fi adoptate în temeiul acestui articol”;

întrucât, atunci când este vorba despre aplicarea tratatelor UE în RUP, articolul 52 din TUE și articolele 349 și 355 din TFUE sunt interconectate, întrucât, în temeiul articolului 355 primul paragraf punctul 1 din TFUE, dispozițiile tratatelor se aplică în RUP, în conformitate cu dispozițiile articolului 349 din TFUE și întrucât această trimitere „la tratate” include legislația secundară;

E.	întrucât articolul 349 din TFUE trebuie coroborat cu alte articole din tratat, în special cu articolul 7, care afirmă că „Uniunea asigură coerența între diferitele sale politici și acțiuni, ținând seama de ansamblul obiectivelor Uniunii”;

F.	întrucât principiile egalității și nediscriminării justifică un tratament diferențiat în cazul unor situații specifice, pentru a permite in fine o aplicare egală a dreptului UE;

G.	întrucât obiectivul articolului 349 din TFUE este să asigure dezvoltarea RUP și integrarea acestora atât în spațiul european, cât și în propriul lor spațiu geografic, permițându-le să beneficieze de politici și, acolo unde este cazul, de măsuri specifice adaptate realităților și necesităților lor;

H.	întrucât RUP ocupă poziții privilegiate în domeniul geostrategic și în domenii de cercetare legate de schimbările climatice și biodiversitate;

I.	întrucât, potrivit estimărilor Comisiei, economia albastră a UE cuprinde aproximativ 5,4 milioane de locuri de muncă și are o valoare adăugată brută de aproximativ 500 de miliarde EUR pe an,

reamintește că articolul 7 din TUE îi conferă Comisiei rolul de gardian al tratatelor; subliniază că RUP sunt pe deplin integrate în Uniunea Europeană și asimilate sistemului juridic al acesteia, situația lor specifică fiind recunoscută în tratate, în special la articolul 349 din TFUE, care stabilește un principiu și un drept de adaptare la nivelul diferitelor politici ale UE;

subliniază faptul că, deși se confruntă cu un dezavantaj semnificativ din cauza distanței geografice față de Uniune, regiunile ultraperiferice beneficiază și de o serie de avantaje importante, precum potențialul dezvoltării activităților legate de turism, creșterea albastră, exploatarea unor resurse semnificative de energie din surse regenerabile, dezvoltarea economiei circulare, precum și valorificarea bogatului lor patrimoniu natural și a biodiversități lor semnificative;

consideră că articolul 349 din TFUE a fost utilizat într-o măsură limitată și că acesta ar putea fi interpretat într-un mod mai inovator și pozitiv, în special în vederea creării unor programe ad hoc și a unor noi politici specifice, bazate pe avantajele RUP, pentru a le oferi acestora mijloace pentru a le exploata, în special în domenii precum energia din surse regenerabile, creșterea albastră, cercetarea și dezvoltarea, turismul sustenabil, protecția biodiversității sau adaptarea la schimbările climatice; reamintește, în acest context, rolul pe care îl are Uniunea pentru a le permite regiunilor ultraperiferice să depășească dificultățile cu care se confruntă și să își valorifice potențialul, însă subliniază totodată necesitatea ca statele membre în cauză să își asume o responsabilitate mai mare în ceea ce privește utilizarea instrumentelor europene care le pot sprijini în garantarea unei dezvoltări sustenabile a RUP;

Situația actuală a punerii în aplicare a articolului 349 din TFUE

își exprimă preocuparea cu privire la faptul că articolele din tratate referitoare la RUP nu au fost puse în aplicare până în prezent în cea mai mare măsură posibilă, ceea ce a limitat capacitatea acestor regiuni de a-și valorifica pe deplin apartenența la Uniune și de a-și crește competitivitatea în zonele lor geografice;

consideră că o punere în aplicare mai extinsă a articolul 349 din TFUE ar favoriza o mai bună integrare a RUP în Uniune și dezvoltarea acestora și valorificarea potențialul lor, ținându-se seama pe deplin de particularitățile și de constrângerile lor structurale, dar și avantajele lor;

reamintește voința politică a legiuitorilor, transpusă în articolul 299 al doilea paragraf și în articolul 349 din TFUE, de a elabora o strategie globală, susținută de măsuri specifice în cadrul unor diferite politici și instrumente;

reiterează faptul că programul de măsuri specifice în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (POSEI) este un program care ține seama pe deplin de particularitățile RUP datorită unui regulament dedicat, care se bazează atât pe articolul 349 din TFUE, cât și pe articolul 42 primul paragraf și articolul 43 alineatul (2) și care recunoaște dublul principiu al apartenenței RUP la Uniune și al adaptării depline a unei politici europene comune la realitățile RUP, precum și că, prin urmare, este esențial să fie urmărit un astfel de program și că ar trebui să se prevadă noi programe POSEI legate de alte politici ale Uniunii;

consideră că succesul POSEI arată că este necesară menținerea dispozițiilor specifice RUP, mai degrabă decât slăbirea lor prin integrarea în programele europene orizontale;

constată că Comisia a adoptat mai multe comunicări referitoare la RUP; regretă faptul că, până în prezent, diversele strategii europene pentru RUP nu au fost decât parțial puse în aplicare și concretizate;

10.

solicită acum Comisiei să propună un plan de acțiune însoțit, după caz, de inițiative legislative care să permită punerea în aplicare a unei strategii coerente și eficiente pentru RUP, care să valorifice pe deplin posibilitățile oferite de articolul 349 din TFUE, în special pentru crearea unor programe și politici specifice, în mod deosebit în ceea ce privește inovarea și investițiile pe termen lung, adaptate nevoilor lor de dezvoltare sustenabilă; subliniază necesitatea de a colabora îndeaproape cu autoritățile regionale ale RUP și cu părțile interesate; prin urmare, solicită instituțiilor UE ca, împreună cu autoritățile regionale din RUP, să deschidă un nou capitol în relațiile UE-RUP;

11.

salută activitatea Comisiei în ceea ce privește o strategie reînnoită privind RUP, care va fi adoptată cel târziu la finalul anului 2017; invită Comisia să includă în strategia sa o abordare detaliată privind RUP și cadre strategice care să vizeze necesitățile în materie de investiții, însoțite de obiective specifice, realizabile și care pot fi evaluate; încurajează Franța, Spania și Portugalia să ofere un sprijin mai mare regiunilor lor ultraperiferice;

12.

reamintește că articolul 349 din TFUE permite RUP să beneficieze de ajutoare de exploatare nelimitate în timp și care nu sunt degresive, pe baza unor proceduri suple, pentru a compensa costurile suplimentare pe care trebuie să le acopere; reamintește că aceste derogări se referă atât la instrumentele financiare ale UE, cât și la ajutoarele de stat;

13.

subliniază necesitatea de a asigura longevitatea mecanismelor, a dispozițiilor și a derogărilor aplicate pentru a menține stabilitatea propice dezvoltării structurale a RUP, ținându-se seama de evaluările realizate;

14.

invită Comisia să efectueze o evaluare detaliată a abordării privind RUP și să examineze situația economică și socială a fiecărei RUP, pentru a garanta realizarea într-o mai mare măsură a obiectivelor politicii de dezvoltare regională europeană, în special în ceea ce privește recuperarea întârzierilor și dezvoltarea sustenabilă, astfel încât să se permită RUP să se apropie de nivelurile medii de dezvoltare din UE;

15.

solicită Comisiei să consolideze coordonarea între diferitele sale direcții generale în privința dosarelor -de interes pentru RUP, pentru a include o abordare adecvată a problematicilor RUP în cadrul politicilor și strategiilor europene; subliniază, în acest sens, rolul determinant al Secretariatului General în ceea ce privește asigurarea aplicării corespunzătoare a articolului 349 din TFUE, având în vedere că adaptările politicilor Uniunii Europene la caracteristicile RUP impun ca deciziile să fie luate la cel mai înalt nivel politic;

Politica agricolă

16.

salută raportul recent al Comisiei (COM(2016)0797), care concluzionează că performanța globală a programelor POSEI (2006-2014) este pozitivă, consideră că aceste programe se dovedesc a fi esențiale pentru menținerea producțiilor RUP și sunt conforme cu noile obiective ale politicii agricole comune (PAC) și recomandă menținerea actualului regulament de bază, ținând însă cont de faptul că ar putea fi necesare adaptări bugetare ca urmare a intrării în vigoare a acordurilor de liber schimb care afectează sau riscă să afecteze în mod serios producțiile RUP;

17.

consideră că POSEI s-a bucurat de un real succes încă de la instituirea sa;

18.

sprijină concluzia raportului Comisiei, care solicită consolidarea caracteristicilor de bază ale programului POSEI, astfel încât să se evite riscul de abandonare a producției agricole și toate efectele negative pe care aceasta le poate avea asupra ocupării forței de muncă, mediului și dimensiunii teritoriale a regiunilor ultraperiferice;

19.

consideră că este necesar să se furnizeze un sprijin mai eficient pentru diversificarea producției în RUP și să introducă măsuri menite să soluționeze crizele de pe piață cu care se confruntă anumite sectoare, cum ar fi cel al tomatelor și al zootehniei, precum și pentru a facilita dezvoltarea producțiilor la scară mică, cum ar fi cele legate de produse lactate;

20.

reamintește faptul că reformele succesive ale organizării comune a piețelor agricole (OCP) nu au luat suficient în considerare particularitățile RUP, și solicită să se țină mai bine seama de acestea în viitor,;

21.

constată că eliminarea cotelor și a prețurilor garantate inițiată de reforma OCP în sectorul zahărului din 2005 slăbește poziția producătorilor de zahăr din trestie de zahăr din RUP; subliniază necesitatea de a menține toate dispozitivele specifice instituite în cadrul articolului 349 din TFUE, pentru a permite competitivitatea sustenabilă a acestui sector; solicită crearea unui mecanism de sprijinire a cultivatorilor de trestie în caz de scădere a prețurilor zahărului pe plan mondial;

22.

invită Comisia să țină seama de importanța vitală a producției de lapte în Insulele Azore, să mențină sprijinul pentru producători și să prevadă măsuri suplimentare în caz de criză;

23.

reamintește că producția de banane are un rol esențial în cadrul structurii socioeconomice a anumitor regiuni; solicită, prin urmare, menținerea și, dacă este necesar, creșterea sprijinului acordat producătorilor;

24.

solicită Comisiei să introducă, în instrumentele sale de gestionare și de identificare a crizelor care afectează piața în diferitele sectoare agricole, precum cel al bananelor, al zahărului, al romului, al pescuitului sau al laptelui, ultimul cu concursul Observatorului pieței laptelui, o definiție clară a crizei pieței din RUP și să-și adapteze indicatorii la realitatea acestor regiuni;

25.

regretă faptul că diferența dintre normele aplicabile certificării ecologice în țările terțe și în statele membre ale UE creează o denaturare a concurenței pe această piață, în detrimentul producătorilor europeni care își desfășoară activitatea în RUP, dar și al consumatorilor europeni, induși în eroare cu privire la condițiile reale de producție ale acestor produse; solicită, prin urmare, ca în cadrul negocierilor în curs privind viitoarele norme europene în domeniul producției și al etichetării produselor ecologice, să se înlocuiască conformitatea cu regimul de echivalare aflat în vigoare în prezent, pentru a asigura o concurență echitabilă între RUP și țările terțe;

26.

consideră că este necesar să se adopte, în temeiul articolul 349 din TFUE, un cadru juridic pentru producțiile etichetate ca fiind ecologice și un cadru juridic în ceea ce privește aspectele sanitare și fitosanitare, care să țină seama de caracteristicile agriculturii din RUP în context tropical;

27.

solicită Comisiei să încurajeze agricultorii din RUP să-și promoveze produsele de înaltă calitate, sprijinind utilizarea logoului RUP și a altor forme de certificare a calității;

28.

subliniază faptul că diferențierea și specializarea produselor pot stimula și promova și mai mult producția locală, prelucrarea și comercializarea produselor alimentare și pot, prin urmare, reduce disparitățile dintre regiunile ultraperiferice și celelalte regiuni ale UE;

29.

subliniază, în scopul asigurării coerenței politicilor, că eforturile depuse în RUP pentru modernizarea și consolidarea competitivității sectoarelor lor nu trebuie compromise de acordurile de liber schimb încheiate între Uniune și țări terțe;

Politica comercială a Uniunii Europene

30.

reamintește că articolul 207 alineatul (3) din TFUE prevede obligativitatea de a asigura „compatibilitatea acordurilor negociate [cu țările terțe] cu politicile și normele interne ale Uniunii”;

31.

constată că creșterea numărului de acorduri comerciale cu țările terțe, printre care se numără cei mai importanți producători de banane și de zahăr din lume, modifică împărțirea pieței, generează presiuni asupra prețurilor și amenință competitivitatea producătorilor comunitari ai acestor produse;

32.

consideră, prin urmare, că politica comercială a Uniunii nu ar trebui să pună în pericol sectoarele RUP, deoarece acestea joacă un rol esențial la nivel economic, social și de mediu;

33.

solicită ca negocierile comerciale desfășurate de Uniune să țină seama de acum încolo de caracteristicile specifice și de producțiile sensibile ale RUP, în special de cea de banane, de zahăr, de rom, de tomate sau de produse pescărești;

34.

solicită Comisiei și statelor membre să fie atente și vigilente la apărarea intereselor RUP în cadrul negocierilor privind Brexit;

35.

solicită Comisiei, în conformitate cu angajamentul luat în comunicarea sa din 20 iunie 2012, să însoțească propunerile de acorduri comerciale, cum ar fi acordurile de parteneriat economic, cu evaluări ale impactului care ar trebui să țină seama, după caz, de dimensiunea ultraperiferică și ca acestea să includă efectele ecologice, sociale, economice și teritoriale asupra RUP; solicită ca aceste evaluări ale impactului să măsoare, de asemenea, efectele cumulate ale acordurilor comerciale asupra RUP;

36.

regretă că până în prezent nu a fost efectuat niciun studiu cu privire la consecințele acordurilor de liber schimb în sectoarele agricole ale RUP; regretă, de asemenea, faptul că în raportul Comisiei Europene din 15 decembrie 2016 cu privire la efectele cumulate ale acordurilor comerciale nu au fost luate în considerare RUP, în pofida cerințelor reglementare prevăzute de POSEI;

37.

solicită să se țină seama în cadrul politicilor comerciale ale Uniunii de dezavantajele concurențiale ale RUP; solicită, după caz, menținerea barierelor tarifare și netarifare, indispensabile pentru protecția producțiilor din RUP și activarea efectivă a clauzelor de salvgardare și a mecanismelor de stabilizare în cazul afectării sau al riscului de afectare gravă a producțiilor din RUP;

38.

subliniază limitele principiului echivalenței, în special pentru produsele care provin din agricultura ecologică, care permite intrarea în Uniunea Europeană a unor produse originare din țări terțe care nu respectă toate cerințele europene; solicită punerea în aplicare imediată a principiului conformității și consolidarea măsurilor de control;

39.

încurajează promovarea rolului RUP în cadrul politicii externe a Uniunii Europene cu țările învecinate, cu scopul de a consolida politica externă în domeniul combaterii sărăciei, al sustenabiliății mediului, al consolidării democrației, al schimburilor culturale și al egalității între femei și bărbați;

O politică sustenabilă în domeniul maritim, al pescuitului și al creșterii albastre

40.

reamintește că articolul 349 din TFUE prevede posibilitatea propunerii de către Comisie a unor măsuri specifice pentru RUP, inclusiv în ceea ce privește politica din domeniul pescuitului;

41.

solicită Comisiei să aibă în vedere instituirea unui sistem de sprijin pentru pescuitul sustenabil în RUP, în temeiul articolul 349 din TFUE, astfel cum se întâmplă în domeniul agriculturii cu programul POSEI;

42.

îndeamnă Comisia și Consiliul să pună în aplicare toate recomandările stabilite în Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2017 privind gestionarea flotelor de pescuit înregistrate în regiunile ultraperiferice (5);

43.

invită UE să se definească împreună cu RUP ca putere maritimă la nivel mondial;

44.

subliniază faptul că atât bogăția oceanelor, cât și progresele tehnologice actuale și viitoare sunt în măsură să deschidă noi posibilități inedite de creștere pentru RUP; consideră că o creștere albastră sustenabilă constituie o oportunitate pentru reducerea inegalităților structurale existente între RUP și Europa continentală și că aceasta poate ajuta regiunile ultraperiferice să devină epicentrul unei politici europene de viitor;

45.

reamintește că, datorită situației lor geografice, RUP ocupă o poziție importantă în ceea ce privește guvernanța maritimă, gestionarea apelor de coastă, combaterea pescuitului ilegal și îmbunătățirea siguranței transporturilor;

46.

încurajează Uniunea și statele membre în cauză să investească mai mult în domeniul mărilor și oceanelor, în special în ceea ce privește RUP, cu scopul de a asigura dezvoltarea economică sustenabilă și eficientă a zonelor economice exclusive ale acestora;

47.

salută studiul lansat de Comisie cu privire la potențialul creșterii albastre sustenabile în RUP și solicită lansarea unui veritabil program european adresat RUP, încercând, de asemenea, să răspundă provocărilor legate de securitatea alimentară, de cercetarea marină și maritimă și de bioeconomie; subliniază, totuși, că unele activități, precum extracția petrolului și a gazelor din subsolul marin și explorarea minereurilor din depozitele submarine, pot avea efecte grave asupra zonelor maritime sensibile și pot perturba speciile și ecosistemele vulnerabile;

48.

reamintește importanța zonelor maritime protejate în RUP;

Politica de coeziune

49.

reamintește faptul că articolul 349 din TFUE prevede un acces specific al RUP la fondurile structurale și că, în acest sens, toate RUP ar trebui considerate „regiuni mai puțin dezvoltate”; salută măsurile adoptate de Comisiei în favoarea RUP într-o serie de patru comunicări privind RUP (2004, 2007, 2008 și 2012); subliniază importanța sprijinului financiar din partea UE pentru toate RUP, care se ridică la 13 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020;

50.

reiterează că politica de coeziune trebuie să rămână unul dintre principalele instrumente de acțiune europeană după 2020, în special în ceea ce privește RUP, în cazul cărora disparitățile regionale sunt în continuare semnificative;

51.

le reamintește statelor membre, având în vedere principiul subsidiarității și responsabilitățile care le revin, să aplice pe deplin condițiile prealabile, în special în ceea ce privește investițiile în domeniile ce țin de competența lor, pentru a asigura o performanță optimă a fondurilor și a politicilor europene în RUP;

52.

consideră că pentru următoarea perioadă de programare ar putea fi avută în vedere o flexibilitate mai mare în cadrul concentrării tematice pentru RUP, în ceea ce privește definirea unor axe prioritare pentru utilizarea fondurilor structurale, în măsura în care se urmărește dezvoltarea sustenabilă; solicită menținerea alocărilor bugetare pentru RUP, compensarea costurilor suplimentare, precum și toate măsurile de derogare justificate corespunzător menite să compenseze dezavantajele lor structurale;

53.

solicită, în contextul următorului cadru financiar multianual (CFM), aplicarea strictă a criteriilor definite de regulamentul general de stabilire a pachetelor financiare;

54.

reamintește obiectivul comun al dublei integrări a RUP; solicită aprofundarea și punerea în funcțiune a tuturor mecanismelor destinate cooperării transfrontaliere dintre RUP, țările și teritoriile de peste mări și țările terțe din cadrul bazinului lor geografic, în special prin menținerea și îmbunătățirea sinergiilor dispozitivelor juridice și financiare din cadrul regulamentelor privind FED și FEDR;

55.

subliniază că trebuie adaptate strategiile de cooperare teritorială europeană pentru a atenua efectele negative asupra regiunilor, cauzate de natura ultraperiferică a acestora, și trebuie promovată cooperarea;

56.

recomandă o mai mare atenție în punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) pentru RUP, regiunile mai puțin dezvoltate și cele mai izolate;

57.

subliniază, în legătură cu ratele șomajului în rândul tinerilor din RUP, necesitatea intensificării acțiunilor Uniunii pentru sprijinirea și formarea tinerilor din RUP, în special prin intermediul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

58.

reamintește că cel mai important fond pentru formare și ocuparea forței de muncă este Fondul social european (FSE); având în vedere caracterul structural și ratele critice ale șomajului în RUP și în temeiul articolului 349 din TFUE care recunoaște regiunilor ultraperiferice dreptul la un acces specific la fondurile structurale, invită Comisia să instituie o alocare suplimentară în cadrul FSE pentru a sprijini capacitatea de inserție profesională, mobilitatea și formarea în RUP;

59.

subliniază importanța utilizării unor strategii de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3) în regiunile ultraperiferice, acestea fiind un element-cheie în punerea în aplicare a politicii de coeziune;

60.

reamintește importanța unor instrumente de dezvoltare locală, precum dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) și investițiile teritoriale integrate (ITI), ca o abordare ascendentă, pentru a răspunde unor provocări structurale locale, promovând totodată proprietatea comunitară; prin urmare, solicită Comisiei și statelor membre în cauză să exploreze modalități de consolidare a utilizării DLRC ca un răspuns flexibil și inovator la nevoia de adaptare exprimată de regiunile ultraperiferice;

61.

subliniază că este necesar să se țină seama de diferențele demografice din RUP, ca factor determinant în stabilirea politicilor lor, în special în domeniile educației, formării și ocupării forței de muncă;

Politica în domeniul concurenței și ajutorul de stat

62.

reamintește că articolul 349 din TFUE prevede posibilitatea ca Comisia să propună măsuri specifice pentru RUP, în special cu privire la politicile vamale și comerciale, politica fiscală, zonele libere, condițiile de aprovizionare cu materii prime și bunuri de consum de primă necesitate și ajutoarele de stat;

63.

reamintește, în plus, că articolul 107 alineatul (3) din TFUE prevede că pot fi considerate compatibile cu piața internă ajutoarele menite să favorizeze dezvoltarea economică a RUP, având în vedere situația lor structurală, economică și socială;

64.

invită Comisia să se bazeze în primul rând pe articolul 107 alineatul (3) litera (a) și pe articolul 349 din TFUE în ceea ce privește orientările privind ajutoarele de stat regionale (ASR) și Regulamentul general de exceptare pe categorii (RGEC), pentru a contribui la dezvoltarea economică și socială a RUP și a asigura faptul că acestea sunt mai bine avute în vedere;

65.

subliniază că, având în vedere caracterul îndepărtat și dimensiunile reduse ale piețelor lor, consolidarea derogărilor în materie de concurență obținute în temeiul articolului 349 din TFUE și al articolul 42 din TFUE nu sunt de natură să afecteze schimburile comerciale între statele membre și nici să perturbe piața internă;

66.

regretă că, în scopul simplificării RGEC și a ASR, propunerile inițiale nu au vizat încă de la început și în amonte adaptarea normelor pentru RUP pentru a asigura în mod efectiv dezvoltarea lor economică și socială;

67.

solicită Comisiei să își intensifice acțiunile de combatere a marilor monopoluri în RUP care contribuie la creșterea costului vieții pentru populația locală, în special în domeniul importurilor, care fac concurență dezvoltării economiei locale, a energiei, a transporturilor și a telecomunicațiilor;

68.

invită Comisia să prelungească după 2020 regimurile fiscale derogatorii pentru RUP, pe baza unei evaluări riguroase a situației acestora, asigurând realizarea de progrese în ceea ce privește sistemele fiscale echitabile și eficiente și consolidarea combaterii fraudei fiscale în Uniune și în țările terțe;

69.

atrage atenția asupra faptului că unele practici comerciale precum cele ale debușeelor pot destabiliza micro-piețele insulare ale economiilor locale;

Cercetare, mediu, educație, cultură, transporturi, energie și telecomunicații

70.

reamintește că articolul 349 din TFUE prevede că Comisia poate să propună măsuri specifice pentru RUP, inclusiv în ceea ce privește condițiile de acces pentru acestea la programele orizontale ale Uniunii;

71.

consideră că programele orizontale ale Uniunii ar trebui să prevadă condiții de acces specifice pentru RUP pentru a asigura participarea efectivă și pentru ca avantajele acestor regiuni să poată fi valorificate, în special în cadrul programelor Orizont 2020, LIFE, COSME, „Europa creativă” etc.;

72.

solicită Comisiei integrarea efectivă a RUP în rețelele transeuropene de transport, energie și telecomunicații;

73.

reamintește necesitatea de a transforma autonomia energetică sustenabilă a RUP într-o prioritate; subliniază faptul că RUP beneficiază de numeroase avantaje în ceea ce privește dezvoltarea energiei din surse regenerabile, eficiența energetică și economia circulară;

74.

evidențiază potențialul semnificativ al dezvoltării de activități de cercetare și inovare pentru o dezvoltare solidă și durabilă; solicită optimizarea accesului RUP la fondurile ESI și la programul Orizont 2020, pentru a conecta mai bine universitățile, centrele de cercetare și întreprinderile inovatoare respective din RUP, a le permite acestor regiuni să devină teritorii atractive și a promova, totodată, dezvoltarea schimburilor dintre cetățeni și instituții, nu numai în RUP, ci și cu continentul european, țările și teritoriile de peste mări și țările terțe;

75.

reamintește rolul central jucat de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în RUP în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială; invită, deci, Comisia să țină mai mult seama de situația RUP în cadrul programelor COSME sau al Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI);

76.

consideră că schimburile și cooperarea între RUP și țările terțe învecinate în domeniile cercetării și inovării, culturii și educației ar trebui să fie încurajate mai mult pentru a favoriza integrarea lor regională;

77.

salută faptul că noul program Erasmus + sprijină mobilitatea studenților și a tinerilor antreprenori din RUP, oferind valoarea maximă a ajutorului; solicită includerea unor dispoziții identice în programul Europa creativă; dorește, cu toate acestea, să se țină seama mai bine, în cadrul programului Erasmus, de caracteristicile comune ale RUP, promovându-se în special schimburile între RUP; regretă faptul că, în pofida considerentul 37 din Regulamentul Erasmus +, care prevede că „[c]onstrângerile impuse de îndepărtarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și a TTPM ar trebui luate în considerare la punerea în aplicare a programului”, valoarea alocațiilor Erasmus pentru mobilitate este adesea insuficientă în raport cu costurile reale ale călătoriei către metropolă a studenților beneficiari proveniți din RUP;

78.

invită Comisia să extindă noul program de mobilitate pentru tineri „Move2Learn, Learn2Move” la cetățenii europeni care locuiesc în RUP și să adapteze sumele oferite pentru acoperirea deplasării la costurile reale pe care le implică deplasarea între RUP și Europa continentală; salută decizia Comisiei de a nu limita acest dispozitiv la transportul feroviar, care ar marginaliza de fapt tinerii din regiunile de peste mări;

79.

ia act de faptul că programul Natura 2000 nu se aplică RUP franceze, deși acestea beneficiază de o biodiversitate extraordinară, dar slăbită, în special de efectele schimbărilor climatice; solicită, prin urmare, să se instituie mecanisme specifice de protecție și să se perpetueze acțiunea pregătitoare a sistemului BEST prin crearea unui mecanism sustenabil pentru finanțarea proiectelor privind biodiversitatea, valorificarea serviciilor ecosistemice și adaptarea la schimbările climatice în teritoriile europene de peste mări;

80.

propune efectuarea unui studiu de impact în ceea ce privește posibilitățile de punere în aplicare a programului Natura 2000 în RUP franceze pentru a defini instrumentele cele mai potrivite pentru protejarea biodiversității și a mediului din aceste regiuni;

81.

reamintește că evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității, publicată de Comisie în octombrie 2015 și menționată de Curtea de Conturi Europeană în Raportul său special nr. 1/2017, a concluzionat că, în pofida progreselor semnificative înregistrate începând cu 2011 în punerea în aplicare a unor măsuri legate de obiectivul nr. 1, principalele provocări rămân realizarea componentei maritime a rețelei Natura 2000 și asigurarea unei gestionări eficiente a siturilor și a finanțării necesare pentru a sprijini rețeaua Natura 2000, ambele aspecte fiind factori importanți pentru RUP;

82.

reamintește că Curtea de Conturi Europeană, în Raportul special nr. 1/2017, considera că sunt necesare progrese semnificative din partea statelor membre și eforturi suplimentare din partea Comisiei pentru a contribui în mai mare măsură la obiectivele ambițioase ale Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020;

83.

reamintește că Curtea de Conturi Europeană, în raportul special din ianuarie 2017, considera că „sunt necesare eforturi suplimentare pentru implementarea rețelei Natura 2000, astfel încât să se valorifice pe deplin potențialul acesteia”;

84.

reamintește rolul pe care trebuie să îl joace în mod obligatoriu îmbunătățirea conectivității la internet asupra coeziunii teritoriale și a promovării egalității de șanse, asupra creării de locuri de muncă și a îmbunătățirii condițiilor de viață ale populațiilor din RUP;

85.

îndeamnă Comisia să țină seama de particularitățile RUP atunci când abordează aspectele legate de acoperirea rețelei digitale;

86.

solicită crearea unui program specific pentru transporturi, similar programului „POSEI”, în scopul promovării coeziunii teritoriale, sociale și economice a acestor regiuni și al atenuării caracterului insular sau dublu insular al anumitor RUP; subliniază faptul că acest program ar trebui să prevadă sprijinirea transportului de persoane și de mărfuri între RUP, între RUP și continent și între RUP apropiate, precum Insulele Azore, Madeira și Canare; subliniază faptul că acest program ar trebui să promoveze, de asemenea, schimburile comerciale între aceste regiuni;

87.

subliniază faptul că RUP sunt regiuni turistice privilegiate și că investițiile într-o rețea de transporturi de calitate și la prețuri accesibile sunt esențiale, în special în ceea ce privește piața internă;

88.

solicită Uniunii Europene să se angajeze în mod decisiv în internaționalizarea accesibilității RUP, prin infrastructuri și rute de transport, menite să lege aceste regiuni de continentul european, de țările terțe învecinate și de restul lumii;

89.

solicită aplicarea în RUP a unei veritabile strategii industriale europene care să genereze locuri de muncă care nu pot fi relocate și care să fie întemeiată pe capacitatea întreprinderilor de a-și consolida rădăcinile locale;

90.

consideră că RUP pot constitui spații privilegiate pentru lansarea unor proiecte-pilot ale căror măsuri ar trebui aplicate orizontal în diferite state membre;

o o

91.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, statelor membre și regiunilor acestora, precum și Comitetului Regiunilor.

(1) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 1.

(2) Texte adoptate, P7_TA(2014)0133.

(3) Hotărârea Curții de Justiție din 15 decembrie 2015, Parlamentul European și Comisia/Consiliul, C-132/14 – C-136/14, ECLI:EU:C:2015:813.

(4) JO L 187, 26.6.2014, p. 1.

(5) Texte adoptate, P8_TA(2017)0195.

Top

Choose the experimental features you want to try