2.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 81/216

Raportor:

Petr ZAHRADNÍK

Coraportor:

Javier DOZ ORRIT

1.1.

Prezentele concluzii și recomandări sunt redactate în completarea Avizului ECO/423, cu care prezentul aviz este pe deplin de acord și care constituie punctul de plecare. Ele sunt în concordanță și cu alte trei avize cu privire la viitorul economic al Europei, menționate în preambul.

1.2.

CESE salută progresele realizate în dezvoltarea politicii economice a zonei euro și monitorizează îndeaproape circumstanțele care conturează această evoluție. Cu toate acestea, CESE consideră că circumstanțele care corelează mediul din zona euro cu aspectele bugetare și consolidarea cadrului său instituțional sunt deosebit de importante.

1.3.

CESE consideră esențială existența unei combinații echilibrate de politici economice în zona euro, cu componentele lor monetare, bugetare și structurale corelate în mod corespunzător. Dată fiind regruparea preconizată a acestor politici în concordanță cu dezvoltarea economică, această combinație devine un factor tot mai important.

1.4.

CESE își exprimă dezacordul față de respingerea unei orientări bugetare pozitive de către Consiliul European și îl invită să reanalizeze această concluzie. În special, măsura preconizată de renunțare la politica de relaxare cantitativă a Băncii Centrale Europene reprezintă un argument în favoarea adoptării unei orientări bugetare pozitive. În același timp, CESE recunoaște că sfera de aplicare a unei orientări bugetare pozitive trebuie definită în mod corespunzător, astfel încât să nu crească nivelul, încă ridicat, al datoriei publice și să vizeze domenii care generează beneficii clare pe termen lung.

1.5.

CESE ia notă de îmbunătățirea situației economice în zona euro și, pentru a menține și a consolida această stare de fapt, recomandă luarea unor măsuri esențiale pentru stimularea investițiilor și realizarea unor reforme structurale, care să promoveze atât o productivitate mai mare, cât și locuri de muncă de calitate. Reformele structurale ar trebui aplicate mai ferm în conformitate cu procesele din cadrul semestrului european. În plus, CESE recomandă ca necesitatea unor reforme structurale să fie abordată la nivelul zonei euro sau la nivelul UE în ansamblul său, nu doar din perspectiva unor măsuri structurale izolate din diferitele state membre.

1.6.

CESE sprijină cu fermitate sporirea coeziunii în zona euro, atât sub forma unei coordonări crescute a politicii economice și bugetare, cât și prin îmbunătățirea activităților de intermediere financiară, prin realizarea unei uniuni financiare și prin asigurarea unei influențe sporite a zonei euro în economia mondială. Pentru a face față acestor provocări, CESE recomandă o consolidare corespunzătoare a cadrului instituțional al zonei euro.

1.7.

În opinia CESE, euro este moneda întregii UE; CESE susține îmbunătățirea situației economice a UE care să conducă din nou la posibilitatea de a extinde zona euro, cu un efect pozitiv previzibil atât pentru zona euro, cât și pentru noii săi membri.

1.8.

CESE observă că, din cauza Brexitului și a previzibilității limitate a actualei administrații americane, este necesar să se acorde atenția cuvenită evoluțiilor politice și economice de la nivel mondial.

1.9.

CESE este conștient de faptul că există limite în ceea ce privește îmbunătățirea modului în care funcționează zona euro în cadrul setului actual de norme (în primul rând, măsuri cu caracter structural); pentru unele dintre aspectele fundamentale (care presupun, de exemplu, îmbunătățirea cadrului său instituțional sau punerea în aplicare a unor noi instrumente bugetare), trebuie adoptate noi norme.

1.10.

În contextul viitoarelor recomandări politice și economice pentru 2018, CESE subliniază necesitatea de a lansa o dezbatere cu privire la:

1.11.

CESE este conștient că este categoric necesar ca intensificarea activităților de investiții să se reflecte în tendințele salariale și în scăderea șomajului. De asemenea, acestea ar trebui să fie orientate către abordarea dezechilibrelor descrise în aviz, care, dacă persistă și nu sunt soluționate, ar putea constitui un obstacol fundamental în calea creșterii economice pe termen lung.

1.12.

Pentru a obține sprijinul cetățenilor, vital pentru reconstrucția zonei euro și realizarea unor reforme structurale în această privință, dimensiunea socială a acestor reforme trebuie să fie consolidată, folosind forme democratice și transparente de guvernanță a zonei euro, menite să asigure prosperitatea economică și un nivel de trai ridicat.

2.1.

În cadrul procesului semestrului european, care se repetă la intervale regulate, Comisia Europeană a publicat, în noiembrie 2016, documente privind Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro, precum și o comunicare („Către o orientare bugetară pozitivă pentru zona euro”). CESE a elaborat Avizul ECO/423 privind aceste documente, aviz care a fost adoptat în sesiunea plenară din februarie 2017. De atunci, dezvoltarea politicii economice a UE, precum și activitățile desfășurate de unele state membre au arătat că problema a evoluat considerabil. Prezentul aviz suplimentar se concentrează asupra reflectării celor mai importante dintre aceste evoluții:

În paralel, în perioada respectivă au fost publicate o carte albă privind viitorul Europei, un document de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare și un altul privind viitorul finanțelor UE, acestea fiind dezvoltate ulterior de către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2017. În plus, s-a putut observa o evoluție a funcționării zonei euro în ceea ce privește aspectul său bugetar. Prezentul aviz ține astfel cont de evoluția economică din 2018 și reflectă propunerile CESE referitoare la recomandările privind politica economică a zonei euro pentru anul 2018.

2.2.

Actuala redresare este puțin mai rapidă decât se preconiza; cu toate acestea, zona euro are încă nevoie de investiții mai însemnate, care ar putea fi, de asemenea, susținute de măsuri de stimulare fiscală uniforme, care să evite creșterea nivelului datoriei publice pe termen lung. Efectele crizei și ale politicilor aplicate continuă să aibă un impact asupra șomajului, a sărăciei și a inegalităților și reprezintă și o cauză a decalajelor economice și sociale dintre statele membre. Prin urmare, este esențial să se stimuleze perspectivele de creștere, printr-un sprijin sporit pentru investițiile din zona euro, însoțit de o politică socială care să reducă sărăcia și inegalitatea. În conformitate cu previziunile economice din primăvară ale Comisiei, investițiile însoțite de evoluții salariale corespunzătoare și de scăderea constantă a ratei șomajului, care, în acest mod, contribuie la consolidarea cererii interne, reprezintă un factor esențial în susținerea redresării economice.

2.3.

În plus, în zona euro trebuie să existe mai multă coeziune. Acest lucru ar putea fi favorizat de: finalizarea uniunii financiare, preconizată a avea un efect benefic asupra investițiilor, ceea ce s-ar putea realiza în temeiul normelor actuale; consolidarea suplimentară a coordonării politicilor economice și bugetare, orientată spre o capacitate fiscală a zonei euro și spre crearea unui buget autonom pentru zona euro; o arhitectură instituțională mai solidă pentru zona euro, care să permită o mai bună reprezentare internă și externă, precum și o responsabilitate sporită a membrilor săi, aceasta impunând, în prezent, introducerea unor noi norme.

2.4.

Unul dintre scenariile prezentate în Cartea albă privind viitorul Europei ia în calcul posibilitatea unei Europe cu mai multe viteze, zona euro devenind o posibilă linie de demarcație importantă. Cu toate acestea, în cazul de față, CESE este de părere că euro este moneda UE în ansamblul său. Prin urmare, ar fi de dorit crearea de stimulente pentru statele din afara zonei euro, pentru a lua în considerare aderarea la aceasta ca pe una dintre prioritățile politicilor lor interne.

2.5.

Previziunile din iarnă și din primăvară ale Comisiei Europene se concentrează asupra unei situații de „incertitudine ridicată” în ceea ce privește atât riscurile interne, cât și cele externe pentru creștere, generate de factori comerciali, financiari și geopolitici. În previziunile sale din primăvară, Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la evoluțiile din SUA și din Regatul Unit (Brexit), care ar putea afecta negativ redresarea (modestă) din Europa. Administrația Trump este și mai puțin previzibilă decât a părut inițial, iar excedentul constant mare de cont curent al Germaniei și al zonei euro constituie o problemă. Acest lucru ar putea determina SUA să ia măsuri nefavorabile privind politica comercială, cu efecte dăunătoare pentru UE și zona euro. Brexitul este, de asemenea, dificil de descifrat: preludiul îndelungat al negocierilor nu este de natură să inspire încredere în ceea ce privește rezultatul final, iar alegerile din iunie lasă să se întrevadă complicații și întârzieri în progresul negocierilor.

2.6.

Cele mai recente previziuni economice din primăvară ale Comisiei Europene sugerează că recomandarea acesteia și Avizul ECO/423 al CESE, care au sprijinit o orientare bugetară pozitivă pentru zona euro în ansamblu pentru 2017 – respinsă acum de recomandarea Consiliului din 10 martie 2017 –, au fost corecte. CESE nu este de acord cu decizia Consiliului European și consideră că riscurile care au apărut ulterior și previziunile din primăvară ale Comisiei confirmă caracterul adecvat al menținerii unei orientări bugetare pozitive în ceea ce privește politica bugetară.

3.1.

Importanța UEM ca prioritate-cheie a integrării europene a fost subliniată cu ocazia celei de a 60-a aniversări a semnării Tratatelor de la Roma și a dezbaterilor ulterioare privind viitorul UE. De asemenea, s-a afirmat că, în ciuda problemelor care persistă și care nu au fost încă soluționate, ar fi greșit să se adopte un ton prea defensiv referitor la zona euro. În schimb, ar fi de preferat să se adopte o viziune mai ambițioasă asupra viitorului său și să se acționeze în vederea luării unor măsuri specifice, care să valorifice mai bine potențialul acesteia. CESE este de acord cu acest punct de vedere.

3.2.

În ceea ce privește prosperitatea economiei UE și redistribuirea echitabilă a veniturilor și a bogăției pe care aceasta o creează, Avizul ECO/423 subliniază că este important ca o combinație echilibrată de politici economice să cuprindă instrumente monetare, fiscale și structurale și măsuri axate pe consolidarea funcționalității și a eficienței pieței financiare, inclusiv o reglementare adecvată pentru prevenirea unui comportament iresponsabil și primejdios al unor instituții financiare. CESE este convins că evoluțiile din ultimele luni au făcut ca acest lucru să fie, din multe puncte de vedere, și mai important.

3.3.

CESE sprijină pe deplin finalizarea și aprofundarea UEM până în 2025. În acest sens, prezentul aviz este în concordanță cu pachetul celorlalte avize ale CESE privind viitorul economic al Europei, menționat în preambul. CESE consideră că ar trebui acordată o atenție deosebită următoarelor aspecte:

3.3.1.

consolidarea și coordonarea în continuare a politicilor fiscale, economice și structurale cu scopul de a crea o combinație eficientă a acestor politici, în vederea punerii în aplicare a liniei bugetare bine înzestrate și dedicate în mod specific zonei euro în cadrul bugetului UE. Pentru prima dată la un nivel politic atât de înalt, Documentul de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare folosește termenul de „uniune fiscală”. O „uniune fiscală” într-un mediu monetar și economic omogen și într-o piață internă funcțională ar include, de asemenea, o politică bugetară comună sau strâns coordonată (din perspectiva fiscală și a cheltuielilor), care să sprijine impozitarea echitabilă și o orientare sistematică și eficientă privind evaziunea fiscală și frauda fiscală;

3.3.2.

o condiție prealabilă esențială pentru îmbunătățirea mediului din zona euro este – în cadrul unei percepții complexe asupra guvernanței economice a UE, în special în contextul semestrului european – răspunderea actorilor individuali: responsabilitatea și obligațiile individuale ale statelor membre ar trebui menținute sau chiar sporite în cadrul tuturor mecanismelor de guvernanță economică existente, inclusiv monitorizarea obiectivă, aplicarea tuturor măsurilor preventive și corective și, în final, a sancțiunilor, dacă este necesar;

3.3.3.

un instrument recomandabil îl reprezintă consiliile pentru productivitate. Acestea se bazează pe participarea activă a tuturor partenerilor sociali relevanți și pot facilita punerea în aplicare a reformelor structurale care, pe lângă îmbunătățirea capacității economice a fiecărui stat membru, contribuie în mod substanțial la creșterea funcționalității și a omogenității pieței unice în ansamblu, prin eliminarea anumitor obstacole și bariere de reglementare, fără a aduce atingere drepturilor sociale și ale lucrătorilor deja dobândite;

3.3.4.

îmbunătățirea substanțială a eficienței activităților de intermediere financiară, prin utilizarea întregului spectru al participanților la piața financiară, în conformitate cu ideea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital; în cadrul creșterii eficienței activităților de intermediere financiară ar trebui să se pună accentul în primul rând pe investițiile reale și nu pe creșterea volumului sectorului financiar virtual;

3.3.5.

pentru o UEM puternică și respectată – în contextul schimbărilor care au loc în economia mondială –, reprezentarea sa externă este, de asemenea, foarte importantă; este esențial să existe nu numai un acord între statele membre față de partenerii lor globali, în cadrul căruia UE să se exprime cu o singură voce, ci să se și acționeze pentru înființarea unei structuri instituționale adecvate, care să corespundă acestui interes comun în context mondial (4);

3.3.6.

în plus, posibilitatea extinderii actualei zone euro ar fi trebuit luată în considerare în cazuri rezonabile; unele țări – în special cele din Europa Centrală și de Est – prezintă indicatori de performanță economică foarte pozitivi și fac obiectul unor evaluări pozitive în cadrul semestrului european; se pare că acestea ar putea sprijini funcționarea zonei euro și ar putea spori ponderea zonei euro în cadrul UE;

3.3.7.

în cele din urmă, sprijinul cetățenilor pentru noul proiect UEM necesită crearea unor instrumente care să garanteze faptul că deciziile privind guvernanța economică sunt democratice și că piața unică este completată de un pilon social puternic.

3.4.

CESE consideră că încurajarea dezvoltării investițiilor și realizarea și punerea în aplicare a reformelor structurale care ar fi putut fi promovate și mai intens în cadrul procesului semestrului european, în special având în vedere cadrul pieței unice, sunt esențiale pentru funcționarea zonei euro. Investițiile finanțate de BEI, FEI sau FEIS prezintă rezultate pozitive, inclusiv proiectele regionale necesare. Totuși, volumul acestora nu este încă suficient pentru a depăși deficitele de investiții care apar în special în perioadele de criză. Aceste instrumente ar trebui să contribuie la crearea unui sistem suficient de robust, care să permită partajarea surselor de finanțare publice și private. Flexibilitatea gestionată în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere ar trebui valorificată pentru a permite utilizarea regulii de aur potrivit căreia execuția investițiilor și a cheltuielilor curente asociate trebuie să producă în viitor beneficii și efecte. Accentul reformelor structurale ar trebui deplasat în mod clar de la nivelul fiecărui stat membru la funcționarea globală a pieței unice.

3.4.1.

Scopul reformelor structurale ar trebui să fie în primul rând acela de a eradica dezechilibrele existente și de a crea condiții favorabile dezvoltării pe termen lung, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. Printre aceste dezechilibre se numără diferențele tot mai mari din cadrul UE și din interiorul statelor membre. Reformele structurale ar trebui să contribuie la adoptarea unor măsuri care să ia în considerare contextul paneuropean, și nu doar nevoile locale ale fiecărui stat membru.

3.4.2.

În contextul UE, reformele ar trebui nu numai orientate către prioritățile politice interne, ci și privite din perspectiva UE în ansamblu, adică a proiectelor strategice care pot crea o valoare adăugată solidă la nivelul UE.

3.4.3.

Reformele structurale ar trebui să fie însoțite și de promovarea unor locuri de muncă de calitate, cu accent pe niveluri de remunerare adecvate și pe respectarea deplină a justiției sociale.

3.4.4.

Sunt încă necesare multe reforme pentru a îmbunătăți reglementările care pot sprijini dezvoltarea economică și pot asigura o protecție adecvată pentru cetățeni. Printre domeniile în care ar trebui realizate reforme structurale se numără: regulile privind înființarea unei întreprinderi, autorizațiile de construcție, obținerea creditelor, plata impozitelor, comerțul transfrontalier, înregistrarea proprietății și armonizarea politicii fiscale, toate acestea urmând să contribuie la buna funcționare a pieței interne și, în același timp, la limitarea concurenței dăunătoare în cadrul acesteia. Climatul public/politic (adică eficiența și integritatea sectorului public, certitudinea și stabilitatea pe toată durata proiectului) joacă, de asemenea, un rol important. Nu în ultimul rând, din punctul de vedere al acceptării publice a acestor reforme, ar trebui remarcat cât de complicat este procesul de punere în aplicare a acestora și faptul că rezultatul lor macroeconomic depinde de funcționarea multor procese complexe la nivel micro. Explicarea acestor implicații este o condiție prealabilă importantă pentru obținerea sprijinului public pentru aceste reforme. Acest sprijin necesită ca instrumentele create pentru a ajuta la funcționarea zonei euro în viitor să fie decise într-un mod legitim și democratic, care să stabilească un echilibru corect între pilonul economic și pilonul social.

3.4.5.

Este loc pentru o relație consolidată între nevoia de reforme structurale, semestrul european, cadrul multianual de punere în aplicare a fondurilor ESI (sau a bugetului UE în general) și o zonă euro mai dezvoltată și mai eficientă. Consolidarea relației dintre reformele structurale și bugetul UE, care urmărește să promoveze convergența pe termen mediu și lung, este strâns legată de restricționarea preconizată a politicii de relaxare cantitativă a BCE, înăsprirea politicii monetare urmând să creeze o mai mare marjă de manevră pentru utilizarea fluxurilor bugetare.

3.5.

În același timp, avem nevoie de eforturi reînnoite pentru convergența pozitivă a standardelor de viață și a celor sociale și a salariilor în cadrul statelor membre și între acestea, ca o condiție minimă pentru sporirea încrederii în UE și pentru asigurarea viitorului Europei. Pilonul european al drepturilor sociale ar trebui să sprijine convergența.

3.5.1.

Acest context sugerează că avem nevoie de politici care să consolideze cererea de pe piața internă în UE și în zona euro, în general, precum și în țările cu un nivel ridicat al excedentului de cont curent/comercial în special, pentru o reechilibrare în cadrul zonei euro și în restul lumii.

3.5.2.

Statele membre ale UE nu ar trebui să își bazeze strategiile privind competitivitatea pe premisa că nivelurile de salarizare vor rămâne scăzute. O combinație eficientă de politici economice ar trebui să conducă la o relansare a activității de investiții în infrastructură, iar creșterea cheltuielilor în învățământ, cercetare, formare și competențe ar trebui să se reflecte în creșterea productivității, a salariilor și a veniturilor, reflectând în același timp parcursul ciclului de viață, dezvoltarea carierei și evoluția costului vieții. Cu toate acestea, CESE respectă diferitele situații din statele membre și responsabilitatea principală a acestora de a aborda situația prin intermediul metodelor moderne de negociere colectivă.

3.5.3.

Situația de pe piața forței de muncă în mai multe țări din zona euro indică faptul că reformele structurale în curs în acest domeniu ar trebui să se concentreze pe reducerea nivelului ridicat al muncii temporare și al muncii involuntare cu fracțiune de normă, pe creșterea salariilor mici, precum și pe promovarea unor locuri de muncă de calitate, cu o forță de muncă mai bine calificată și mai competentă. Calitatea dialogului social și a negocierilor colective bazate pe autonomia partenerilor sociali ar trebui să stea la baza unui nou tip de reformă a pieței muncii. Astfel, nu doar se îmbunătățește justiția socială, ci se și stimulează productivitatea economiei.

3.6.

În special, măsurile referitoare la realizarea reformelor structurale și la sporirea coordonării politicilor economice și bugetare pot fi executate în cadrul sistemului actual de norme; acestea pot fi ulterior consolidate prin următorul cadru financiar multianual după 2020. Pe de altă parte, continuarea consolidării zonei euro printr-o politică bugetară comună sau o prezență mai pregnantă a zonei euro pe scena mondială necesită crearea unor norme complet noi.

4.1.

Din motivele menționate în prezentul aviz, CESE invită Comisia Europeană și Consiliul să includă o orientare fiscală pozitivă corespunzătoare în recomandările privind politica economică a zonei euro pentru anul 2018. Această propunere este deosebit de importantă în ceea ce privește necesitatea unei creșteri economice corespunzătoare și durabile și asigurarea unei combinații de politici economice și monetare funcționale al căror caracter expansionist nu poate fi prelungit pe o perioadă nedeterminată.

4.2.

Considerăm că, în punerea în aplicare a Planului de investiții pentru Europa, pe care îl susținem, prioritare ar trebui să fie proiectele care respectă obiectivele de dezvoltare durabilă și care țin cont de responsabilitatea socială și de mediu.

4.3.

CESE este convins că cele mai recente evoluții ale paradigmei politicii economice a UE din ultimele luni demonstrează în mod clar că sprijinul politic pentru abordarea care are ca obiectiv o uniune bugetară bazată pe platforma zonei euro crește; în acest sens, CESE recomandă o monitorizare foarte atentă a acesteia și este pe deplin pregătit să se alăture procesului de consolidare a accentului pus pe politica bugetară, ca o condiție prealabilă pentru un mediu mai omogen în zona euro; este, de asemenea, esențial să observăm modul în care această evoluție se reflectă în posibilele schimbări ale structurilor și regimurilor instituționale.

4.4.

CESE continuă să creadă că, într-o perioadă în care aprofundarea UEM reprezintă din nou o prioritate de vârf, este foarte important să nu se subestimeze procesele legate de îmbunătățirea eficienței și a funcționării pieței unice. O piață unică eficientă și funcțională reprezintă o cerință de bază înainte de a ne putea gândi la o UEM aprofundată. UEM nu poate să răspundă așteptărilor referitoare la avantajele pe care le aduce decât în cazul în care viitoarea deschidere și liberalizare a pieței unice vor continua, omogenitatea acesteia va fi consolidată, iar barierele naționale protecționiste, vizibile și ascunse, vor fi eliminate.

4.5.

CESE susține opinia conform căreia mediul unei UEM aprofundate trebuie, de asemenea, să respecte procesul de intermediere financiară. Punctele esențiale ale uniunii financiare sunt reprezentate de uniunea bancară și de uniunea piețelor de capital. Uniunea bancară vizează în primul rând un comportament stabil și previzibil al sectorului bancar. De asemenea, aceasta trebuie să fie susținută de resurse financiare adecvate pentru a face față posibilelor situații de dificultate a unei bănci. Între timp, uniunea piețelor de capital este înțeleasă ca fiind o extindere a posibilităților de alocare a surselor financiare și se află încă într-un stadiu incipient al dezvoltării sale. Funcționarea îmbunătățită a activităților de intermediere financiară ar trebui să fie mai evidentă în sfera activității reale de investiții.

4.6.

Viitorul UE depinde de consolidarea integrării și a rolului său în context global. Aceasta este una dintre cele câteva priorități esențiale, mai ales în momentul de față, și este o chestiune de interes comun pentru toate statele membre ale UE. Pentru a realiza acest obiectiv, s-ar putea dovedi benefică o acțiune de consolidare a reprezentării comune a UE pe scena internațională și, la acest nivel, promovarea și respectarea valorilor, principiilor și politicilor comune, cum ar fi libertatea și egalitatea politică și economică și justiția socială, valoarea activităților economice neîngrădite în domeniul comerțului și al investițiilor, crearea condițiilor pentru un mediu concurențial echitabil și deschis și eliminarea practicilor ilegale și infracționale din activitățile economice, ca de exemplu folosirea abuzivă a regimurilor fiscale sau a procedurilor privind achizițiile publice; în plus, respectarea drepturilor sociale și civile și îndeplinirea cerințelor elementare privind standardele de mediu sunt absolut esențiale.