COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.12.2017

COM(2017) 738 final

RAPORT AL COMISIEI

privind aplicarea în 2016 a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei

Introducere

În 2016, Comisia a continuat să pună în practică angajamentul său ferm față de creșterea gradului de transparență și de responsabilitate. Una dintre modalitățile prin care Comisia urmărește să realizeze acest obiectiv este încurajarea exercitării eficace a dreptului de acces la documentele 1 deținute de instituțiile UE. Acest drept este consacrat în articolul 42 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în articolul 15 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE și în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei 2 .

O agendă mai extinsă privind transparența

Comisia a luat o serie de măsuri importante pentru a spori transparența proceselor sale de legiferare și de punere în aplicare a politicilor, inclusiv în contactele sale cu părțile interesate și cu grupurile de interese.

În 2016, Comisia a continuat să pună în aplicare Agenda pentru o mai bună reglementare, care urmărește o funcționare mai bună și mai transparentă a Uniunii Europene, veghind mai ales să acționeze într-un mod mai simplu și numai cu privire la chestiunile importante pentru cetățeni. Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) al Comisiei a continuat să garanteze că legislația UE dă rezultate pentru cetățeni și întreprinderi, în mod eficace, eficient și cu costuri minime. În ianuarie 2016, a fost lansată în mod oficial platforma REFIT, care permite autorităților naționale, cetățenilor și altor părți interesate să se implice în îmbunătățirea legislației UE într-o manieră transparentă.

În aprilie 2016, în urma unei propuneri a Comisiei, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au adoptat Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. Acordul întărește și mai mult transparența printr-o serie de măsuri menite să sporească gradul de deschidere a procesului decizional al UE.

De la adoptarea Deciziilor C(2014) 9048 și 9051 3 în noiembrie 2014, pe site-ul Europa au fost făcute publice informații referitoare la peste 11 000 de întâlniri bilaterale ale comisarilor, ale membrilor cabinetelor și ale directorilor generali cu reprezentanți de grupuri de interese. Ca regulă generală, aceste reuniuni pot avea loc numai cu reprezentanții de grupuri de interese care sunt înregistrați în registrul de transparență 4 . Registrul de transparență a continuat să se extindă constant și, în prezent, include peste 11 000 de intrări și a atras peste 3 500 de noi înscriși din ianuarie 2016 5 .

În mai 2016, Comisia a adoptat noi norme referitoare la grupurile de experți 6 , care consolidează cerințele în materie de transparență și introduc sinergii cu registrul de transparență.

În septembrie 2016, ținând cont de rezultatele consultării publice privind viitorul registrului de transparență, Comisia a adoptat o propunere de acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu, care reprezintă un pas important către un regim comun și obligatoriu de transparență la nivelul UE. Comisia a invitat Parlamentul European și Consiliul să înceapă negocierile în vederea înființării unui astfel de registru, care să acopere toate cele trei instituții, în cel mai scurt timp posibil.

Ca răspuns la cererile din partea publicului de a se asigura o mai mare transparență cu privire la posibilele cazuri de „uși turnante”, Comisia a publicat, în decembrie 2016, cea de-a doua comunicare anuală a sa 7 prin care a furnizat informații despre înalții funcționari care au părăsit Comisia pentru noi locuri de muncă, detaliind sarcinile anterioare ale acestora, activitățile noi ale acestora în afara Comisiei, precum și decizia corespunzătoare a autorității împuternicite să facă numiri. Transparența este asigurată, de asemenea, cu privire la toate deciziile de autorizare a activităților desfășurate de foștii comisari după încheierea mandatului, prin intermediul unei pagini web dedicate pe portalul Europa 8 .

Accesul la documente

În cadrul agendei mai extinse privind transparența, dreptul de acces la documente reprezintă o parte importantă a abordării Comisiei în ceea ce privește transparența. Pe lângă asigurarea accesului la documentele aflate în posesia sa în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001, Comisia a publicat, de asemenea, în mod proactiv și într-o manieră ușor accesibilă, o gamă largă de informații și documente, atât în diferitele sale registre publice, cât și pe paginile sale web.

Prezentul raport este întocmit în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001. Acesta oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care Comisia a aplicat normele privind accesul la documente în 2016. Raportul se bazează pe date statistice, care sunt rezumate în anexă 9 . Statisticile reflectă numărul de cereri primite în 2016 și răspunsurile furnizate cu privire la acestea. Ele nu reflectă numărul de documente solicitate sau (parțial) divulgate, care a fost mult mai ridicat. Deși solicitanții pot solicita accesul la un singur document, în mod frecvent, aceștia solicită accesul la mai multe de documente sau chiar la dosare întregi privind un anumit subiect sau o anumită procedură 10 . Statisticile arată importanța dreptului de acces la documente ca parte a politicii generale de transparență a Comisiei. Documentele solicitate au fost divulgate integral sau parțial în 81,3 % din cazuri în etapa inițială, în timp ce, în etapa de confirmare, s-a acordat acces mai extins sau chiar integral în 52 % din cazurile analizate.

1.Registre și site-uri internet

11 12 13 În 2016, 18 523 de documente noi au fost adăugate în registrul documentelor Comisiei (a se vedea anexa – tabelul 1), acestea încadrându-se în categoriile C, COM, JOIN, OJ, PV, SEC sau SWD. În 2016, Comisia nu a creat sau primit niciun document sensibil care să se încadreze în una dintre aceste categorii de documente.

14 În 2016, site-ul „Access to documents” (Acces la documente) de pe portalul Europa a înregistrat o ușoară creștere a numărului de vizite (19 191, comparativ cu 18 939 în 2015), în timp ce numărul vizitatorilor și cel al paginilor vizualizate au rămas constante (a se vedea anexa – tabelul 2).

2.Cooperarea cu alte instituții care fac obiectul regulamentului

În 2016, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au continuat să organizeze ședințe tehnice periodice la nivel administrativ pentru a face schimb de experiență, a elabora bune practici și a asigura o aplicare consecventă a Regulamentului nr. 1049/2001.

3.Analiza cererilor de acces

3.1.Numărul cererilor

În 2016, numărul de cereri inițiale a scăzut cu aproape 10 % (6 077 comparativ cu 6 752 în 2015). Pe de altă parte, numărul de răspunsuri inițiale oferite în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001 a crescut cu mai mult de 2 % (de la 5 819 în 2015 la 5 944 în 2016 - fiind cel mai mare număr de răspunsuri din ultimii cinci ani).

Restul de 1 193 de răspunsuri au fost furnizate în afara domeniului de aplicare al Regulamentului nr. 1049/2001 sau au confirmat faptul că documentele solicitate nu se aflau în posesia Comisiei (a se vedea anexa – tabelul 3).

În ceea ce privește cererile de confirmare prin care se solicită o revizuire de către Comisie a răspunsurilor inițiale prin care se refuză integral sau parțial accesul, numărul acestora a crescut cu 4 % (295 în 2016 comparativ cu 284 în 2015), continuând tendința ascendentă constantă observată din 2012. Pe de altă parte, numărul răspunsurilor de confirmare formulate în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001 a scăzut ușor, de la 230 în 2015 la 219 în 2016, întrucât unele dintre solicitări s-au dovedit a fi solicitări de informații.

În alte cazuri, mai multe solicitări din partea unui singur solicitant au fost regrupate și tratate într-un singur răspuns (a se vedea anexa – tabelul 5).

3.2.Procentul cererilor pe direcții generale/servicii ale Comisiei (a se vedea anexa – tabelul 10)

Secretariatul General (SG) a înregistrat cel mai ridicat procent de cereri inițiale primite (8,6 % comparativ cu 8,7 % în 2015), în timp ce DG SANTE a ocupat al doilea loc, înregistrând o scădere de la 9,2 % în 2015 la 8 % în 2016. Numărul cererilor inițiale privind documentele deținute de DG GROW a scăzut de la 8,6 % la 7,6 % în 2016, plasând această direcție generală pe locul al treilea.

DG COMP (7,2 %) și DG FISMA (5,6 %) au fost singurele dintre celelalte direcții generale care au primit, fiecare, peste 5 % din totalul cererilor inițiale. Celelalte servicii ale Comisiei reprezintă fiecare 4 % sau mai puțin din totalul cererilor inițiale.

În ceea ce privește cererile de confirmare primite de Secretariatul General, cel mai mare procent s-a referit la răspunsurile inițiale furnizate de DG COMP (15,9 % în 2016, comparativ cu 16,2 % în 2015). Aceasta a fost urmată de DG SANTE (10,2 % comparativ cu 7 % în 2015) și de SG (6,8 % comparativ cu 10,2 % în 2015).

Direcțiile generale JUST și TAXUD (ambele cu 6,1 % în 2016 comparativ cu 7,4 %, respectiv 6,3 %, în 2015) s-au plasat împreună pe locul al patrulea. Răspunsurile inițiale ale altor două servicii ale Comisiei au făcut obiectul a peste 5 % din totalul cererilor de confirmare (DG GROW și EPSO). Celelalte servicii ale Comisiei au reprezentat mai puțin de 5 % din totalul cererilor de confirmare.

3.3.Categoria socioprofesională a solicitanților 15 (a se vedea anexa – tabelul 8)

Cele mai multe cereri inițiale formulate în 2016 au provenit în continuare de la cetățeni. Acestea au reprezentat aproape 40 % din totalul cererilor (38,3 % comparativ cu 24,7 % în 2015). Instituțiile academice și grupurile de reflecție s-au plasat pe poziția a doua în clasamentul celor mai active categorii, reprezentând 16 % din totalul cererilor inițiale (comparativ cu 21,3 % în 2015).

Poziția a treia a fost ocupată de practicienii în domeniul dreptului (13,5 % comparativ cu 12,7 % în 2015), urmați de societatea civilă (ONG-uri) (11,9 % comparativ cu 15,2 % în 2015), societățile comerciale (9,7 % comparativ cu 2 % în 2015) și jurnaliști (5,9 % în 2016 comparativ cu 7,1 % în 2015).

Cele mai multe cereri de confirmare primite în anul 2016 au provenit de la cetățeni. Acestea au reprezentat peste 30 % din totalul cererilor (30,2 % comparativ cu 24,3 % în 2015). Practicienii în domeniul dreptului, cu 26,4 % din totalul cererilor (comparativ cu 27,8 % în 2015), s-au plasat pe poziția a doua în clasamentul celor mai active categorii de solicitanți.

Aceștia au fost urmați îndeaproape de societatea civilă (ONG-uri), cu 24,7 % din cereri (24,6 % în 2015). Jurnaliștii au ocupat locul al patrulea cu 8,1 % (13 % în 2015), iar instituțiile academice și grupurile de reflecție s-au plasat pe poziția a cincea, cu 4,4 % din cereri (5,6 % în 2015).

3.4.Originea geografică a solicitanților (a se vedea anexa – tabelul 9)

În ceea ce privește repartizarea geografică a cererilor inițiale, cel mai mare procent a continuat să provină de la solicitanții din Belgia (27,2 % comparativ cu 26,8 % în 2015), urmați de cei din Germania (12,6 % comparativ cu 11,7 % în 2015) și de cei din Regatul Unit (o creștere semnificativă, de la 7,6 % în 2015 la 10 % în 2016). Au urmat Franța, Spania, Italia și Țările de Jos, fiecare cu peste 5 % din totalul cererilor. Cererile provenind din celelalte 21 de state membre au reprezentat mai puțin de 2 % pentru fiecare stat membru.

Dreptul de acces la documente a fost, de asemenea, exercitat în continuare de către solicitanții cu reședința sau sediul social în țări terțe, cererile inițiale ale acestora reprezentând 4,1 % din totalul cererilor inițiale (4,4 % în 2015).

În ceea ce privește repartizarea geografică a cererilor de confirmare, cel mai mare procent a provenit, de departe, de la solicitanții din Belgia (33,2 % comparativ cu 30,3 % în 2015), urmați de cei din Germania (13,2 % comparativ cu 15,1 % în 2015). Italia (cu 9,8 %), Spania (cu 8,8 %), Țările de Jos (cu 6,4 %), Regatul Unit (cu 5,8 %) și Franța (cu 5,1 %) au fost singurele alte state membre din care au provenit peste 5 % din totalul cererilor.

Cererile provenind din celelalte 21 de state membre au reprezentat cel mult 2 % pentru fiecare dintre ele. În cele din urmă, cererile de la solicitanții cu reședința sau sediul social în țări terțe au reprezentat 3,7 % din totalul cererilor (comparativ cu 2,5% în 2015).

4.Aplicarea excepțiilor la dreptul de acces

4.1.Tipuri de acces acordat

În 2016, s-a acordat acces integral sau parțial la documente în peste 80 % din cazuri în etapa inițială (81,3 % comparativ cu 84,7 % în 2015). S-a acordat în continuare acces integral în aproape 61 % din totalul cazurilor. Această valoare reprezintă o scădere față de anul precedent (68,8 %), continuând tendința descendentă care a început în 2012 și care poate fi parțial justificată de o aplicare mai strictă a politicii Comisiei privind protecția datelor.

Din același motiv, procentul răspunsurilor parțial pozitive a crescut semnificativ, cu 30 % (20,4 % în 2016 comparativ cu 15,9 % în 2015). 18,7 % din cereri au fost respinse integral (comparativ cu 15,3 % în 2015) – a se vedea anexa (tabelul 4).

În 2016, fiecare al doilea răspuns inițial contestat printr-o cerere de confirmare a fost modificat (integral sau parțial) în etapa de confirmare (ceea ce reprezintă o creștere semnificativă, de la 41,3 % în 2015 la 52 % în 2016). În 47 % din cazuri, s-a acordat un acces mai larg (totuși nu integral) decât în etapa inițială (ceea ce reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu 31,7 % în 2015). În etapa de confirmare, refuzul integral inițial a fost confirmat numai în 48 % din cazuri (comparativ cu 58,7 % în 2015).

Pe de altă parte, numărul cererilor de confirmare care au condus la un răspuns integral pozitiv a fost mai scăzut (5 %) decât în 2015 (9,6 %) – a se vedea anexa (tabelul 6).

4.2.Excepții de la dreptul de acces invocate (a se vedea anexa – tabelul 7)

Protecția vieții private și a integrității persoanei a continuat să constituie principalul motiv de refuzare (integrală sau parțială) a accesului în etapa inițială, rămânând la o valoare constantă de 30 %. Cea de a doua categorie de excepții cel mai des invocate a fost cea referitoare la protecția procesului decizional al instituției (o ușoară creștere, de la 20,3 % în 2015 la 21,7 % în 2016). Excepția menită să protejeze obiectivele activităților de inspecție, de anchetă și de audit, care ocupă poziția a treia, a fost invocată mult mai puțin frecvent decât în 2015 (16,2 % în 2016 comparativ cu 20,9 % în 2015).

Utilizarea relativă a excepției care vizează protecția intereselor comerciale a scăzut ușor (13,7 % în 2016 comparativ cu 14,7 % în 2015), dar a rămas pe poziția a patra. Cea mai semnificativă creștere a fost observată în cazul excepției care vizează protecția interesului public în ceea ce privește siguranța publică (7,3 % în 2016 comparativ cu 2,4 % în 2015).

În etapa de confirmare, motivul cel mai frecvent invocat și motivul principal pentru confirmarea unui refuz al accesului (integral sau parțial) a fost protecția vieții private și a integrității persoanei, reprezentând o creștere cu 45 % comparativ cu anul precedent (28,3 % în 2016 comparativ cu 15,6 % în 2015). Pe poziția a doua s-a plasat excepția care vizează protecția procesului decizional (22,3 % comparativ cu 16,4 % în 2015). Excepția care vizează protecția obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit a fost invocată mult mai puțin frecvent (20,3 % în 2016 comparativ cu 37,7 % în 2015), plasându-se pe poziția a treia.

Pozițiile a patra și a cincea au fost ocupate, respectiv, de excepțiile care vizează protecția intereselor comerciale (15,9 % comparativ cu 13,1 % în 2015) și protecția procedurilor judiciare și a consultanței juridice (5,6 % comparativ cu 4,9% în 2015).

5.Plângeri adresate Ombudsmanului European

16 17 18 În 2016, Ombudsmanul a închis 21 de dosare de plângeri împotriva Comisiei cu privire la tratarea cererilor de acces la documente. Șase dintre acestea au fost închise cu comentarii suplimentare sau critice. Comparativ, în 2015, Ombudsmanul a închis 23 de dosare de plângeri, șase fiind însoțite de un comentariu critic.

În 2016, Ombudsmanul a deschis 12 anchete noi în cadrul cărora accesul la documente a constituit fie elementul principal, fie un element subsidiar al plângerii (o ușoară creștere comparativ cu 2015, când au fost deschise 11 anchete noi).

6.Controlul jurisdicțional

În 2016, instanțele UE au pronunțat un număr semnificativ de hotărâri judecătorești noi care vor influența practica Comisiei în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001.

6.1.Curtea de Justiție

Curtea de Justiție a pronunțat trei hotărâri privind recursul, în care Comisia era parte la procedurile judiciare.

În cauza Internationaler Hilfsfonds 19 privind accesul la dosarul ce viza un contract de ajutor umanitar, Curtea a confirmat ordonanța Tribunalului de respingere a cererii introduse de apelant împotriva Comisiei.

În hotărârea sa pronunțată în cauza SeaHandling 20 , Curtea de Justiție a confirmat existența unei prezumții generale conform căreia divulgarea conținutului documentelor din dosarul administrativ al unei anchete privind ajutoarele de stat subminează, în principiu, protecția obiectivelor activităților de anchetă. De asemenea, aceasta a hotărât că un eventual interes în obținerea unui document în scopul procedurilor judiciare nu poate constitui un interes public superior care să justifice divulgarea conținutului documentului. În plus, a explicat că, în cazul unui răspuns întârziat, solicitantul poate depune o plângere la Ombudsman sau poate iniția o acțiune în despăgubiri pentru a-și exercita dreptul de acces și dreptul la un proces echitabil.

În hotărârea sa în cauza Stichting Greenpeace Nederland 21 , Curtea de Justiție a stabilit că noțiunea de „emisii în mediu” în temeiul Regulamentului nr. 1367/2006 22 nu se limitează la emisiile efective, ci include și emisiile previzibile în mediu, în condiții normale sau realiste de utilizare a unui produs sau a unei substanțe. Curtea a mai precizat că informațiile care „se referă la emisii în mediu” sunt informații care privesc sau sunt referitoare la astfel de emisii, iar nu informații care prezintă o legătură directă sau indirectă cu emisiile în mediu.

6.2.Tribunalul

23 24 Tribunalul a pronunțat 12 hotărâri privind dreptul de acces la documente, în care Comisia era parte la procedurile judiciare. În două cauze, Tribunalul a decis că acțiunea în anulare a deciziei Comisiei era inadmisibilă. Una dintre cauze nu a avut ca rezultat pronunțarea unei hotărâri.

25 26 În șase cauze, Tribunalul a respins acțiunea formulată de solicitant pentru anularea deciziei de confirmare a Comisiei privind accesul la documente, confirmând poziția Comisiei. În trei cauze, Tribunalul a anulat parțial decizia Comisiei.

În ceea ce privește datele cu caracter personal, Tribunalul a pronunțat o hotărâre potrivit căreia Comisia nu poate oculta datele personale ale solicitantului, dacă este clar că acesta din urmă este de acord cu divulgarea lor. De asemenea, a clarificat faptul că instituția nu este obligată să evalueze lipsa prejudiciului asupra intereselor legitime ale persoanei vizate în cazul în care solicitantul nu a furnizat nicio justificare expresă și legitimă sau niciun argument convingător pentru a demonstra necesitatea transferării datelor cu caracter personal respective 27 .

În ceea ce privește interesele comerciale, Tribunalul a reamintit prezumția generală de nedivulgare a conținutului ofertelor depuse de ofertanți în procedurile de achiziții publice, întrucât o astfel de divulgare ar aduce atingere intereselor comerciale ale ofertantului câștigător și concurenței loiale între ofertanți.

În ceea ce privește obiectivele activităților de anchetă, Tribunalul a confirmat prezumția generală privind inaccesibilitatea documentelor de investigație ale OLAF pentru investigațiile în curs și, în anumite cazuri, pentru cele închise. De asemenea, acesta a mai arătat că apariția unor scurgeri neautorizate de informații confidențiale nu justifică, în sine, divulgarea conținutului acestor documente în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001. De asemenea, Tribunalul a mai susținut că, și în cazul în care solicitantul deține documentele solicitate (sau părți ale acestora), Comisia nu poate refuza tratarea cererii sale în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001 28 .

În plus, Tribunalul a reconfirmat existența unei prezumții generale de nedivulgare a conținutului documentelor care fac parte din dosarul unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cursul fazei sale precontencioase, întrucât o astfel de divulgare ar aduce, în principiu, atingere protecției obiectivelor activităților de anchetă 29 .

În ceea ce privește documentele care au o legătură relevantă cu un litigiu aflat pe rol la nivelul UE sau cu proceduri naționale care ar putea da naștere unei hotărâri preliminare, Tribunalul a hotărât că astfel de documente pot fi protejate împotriva divulgării. Scopul este să se asigure respectarea principiilor egalității armelor și a bunei administrări a justiției și, în același context, protecția procedurilor judiciare 30 .

În plus, Tribunalul a confirmat că, în scopul aplicării excepției referitoare la protecția consultanței juridice, calendarul și modalitatea (formală sau informală) în care au fost oferite aceste recomandări sunt irelevante. De asemenea, acesta a admis că protecția consultanței juridice cuprinde poziția serviciului juridic al Comisiei în apărarea poziției Comisiei în fața Curții de Justiție, pe poziție de egalitate cu celelalte părți. În sfârșit, Tribunalul a statuat că simplul fapt de a se acorda consultanță juridică în cadrul unui proces legislativ nu este, în sine, suficient pentru a constitui un interes public superior 31 .

În ceea ce privește protecția procesului decizional, Tribunalul a stabilit că, fără a proceda la o examinare concretă și individuală a documentelor întocmite în cadrul pregătirii unei evaluări a impactului, Comisia este îndreptățită să prezume că divulgarea conținutului fiecăruia dintre aceste documente ar aduce, în principiu, o atingere gravă procesului său decizional de elaborare a unei propuneri de politică 32 .

De asemenea, Tribunalul a recunoscut importanța posibilității ca personalul UE să își exprime opiniile în mod independent. Acesta a confirmat că divulgarea opiniilor acestora, destinate uzului intern, în cadrul deliberărilor și al consultărilor preliminare, ar putea compromite grav procesul decizional al Comisiei, întrucât i-ar putea descuraja pe membrii personalul să își exprime opinia în mod independent și fără a fi influențați în mod necorespunzător de perspectiva unei divulgări ample care ar expune instituția din care fac parte 33 .

Într-o altă hotărâre, Tribunalul a clarificat că realitatea presiunii externe la care ar fi expus procesul decizional trebuie stabilită cu certitudine și că trebuie prezentate dovezi pentru a arăta că exista un risc previzibil în mod rezonabil ca procesul să fie afectat substanțial de această presiune externă 34 .

În 2016, Tribunalul nu a pronunțat nicio hotărâre referitoare la dreptul de acces la documente privind recursul formulat împotriva unor hotărâri ale Tribunalului Funcției Publice în care Comisia era parte la procedurile judiciare.

6.3.Noi acțiuni în instanță

35 36 În 2016, au fost introduse la Tribunal 19 acțiuni noi împotriva deciziilor Comisiei în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001. În plus, la Curtea de Justiție au fost introduse patru recursuri noi împotriva unor hotărâri ale Tribunalului în care Comisia era parte la procedurile judiciare.

7.Concluzii

În 2016, Comisia a continuat să pună în practică angajamentul său față de creșterea gradului de transparență, atât în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001, cât și ca parte a agendei sale mai extinse privind transparența.

Acest lucru s-a reflectat inter alia în punerea în aplicare treptată a Agendei pentru o mai bună reglementare, prin publicarea sistematică a informațiilor cu privire la reuniunile liderilor săi politici și ale înalților funcționari cu părțile interesate, prin propunerea sa de Acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu și prin politica sa privind „ușile turnante”.

De asemenea, Comisia a continuat să publice, în mod proactiv și într-o manieră ușor accesibilă, o gamă largă de informații și documente privind diferitele sale activități legislative și nelegislative.

Dreptul de acces la documente în baza unei cereri, astfel cum este prevăzut în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în tratate și în Regulamentul nr. 1049/2001, a continuat să fie un instrument important cu ajutorul căruia Comisia își respectă angajamentul în materie de transparență.

În 2016, Comisia a primit peste de 6 000 de cereri inițiale de acces la documente și aproape 300 de cereri de confirmare. Acest lucru demonstrează faptul că cetățenii UE și alți beneficiari își exercită în mod activ dreptul de acces la documentele deținute de Comisie.

Comisia rămâne de departe instituția care gestionează cel mai mare număr de cereri de acces la documente. Rata ridicată de divulgare a documentelor ca urmare a numeroaselor cereri de acces a avut ca rezultat punerea la dispoziție a unui număr mare de documente. Acestea s-au adăugat documentației și informațiilor publicate în mod proactiv de către Comisie în 2016 sau care erau deja accesibile publicului pe numeroasele pagini web ale Comisiei și în diferitele sale registre publice.

(1)      Beneficiarii dreptului de acces la documente sunt cetățenii UE și persoanele care au reședința sau sediul social într-un stat membru. În plus, persoanele fizice și juridice din țări terțe care nu au reședința sau sediul social într-un stat membru beneficiază, de asemenea, de acest drept.

(2)    Jurnalul Oficial L 145, 31.5.2001, p. 43 (denumit în continuare „Regulamentul nr. 1049/2001”).

(3)    Decizia Comisiei din 25 noiembrie 2014 privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile dintre directorii generali din cadrul Comisiei și organizații sau persoane care desfășoară activități independente [C(2014) 9048] și Decizia Comisiei din 25 noiembrie 2014 privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile dintre membrii Comisiei și organizații sau persoane care desfășoară activități independente [C(2014) 9051].

(4)      Regula potrivit căreia nu se organizează reuniuni dacă nu s-a efectuat înregistrarea este prevăzută în Comunicarea Președintelui Comisiei: Metodele de lucru ale Comisiei Europene 2014-2019 [C(2014) 9004], p. 9.

(5)    Datele se bazează pe cifrele extrase la data de 1 februarie 2017.

(6)      Decizia C(2016) 3301 a Comisiei din 30 mai 2016 de instituire a normelor orizontale privind crearea și funcționarea grupurilor de experți ale Comisiei.

(7)      Comunicare către Comisie privind publicarea informațiilor cu privire la activitățile profesionale ale înalților funcționari după încetarea raporturilor de muncă în serviciul UE [articolul 16 alineatele (3) și (4) din Statutul funcționarilor Uniunii Europene], C(2016) 8928, disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/civil_service/docs/2016_annual_report_en.pdf .

(8)       https://ec.europa.eu/info/about-european-union/principles-and-values/ethics-and-integrity/ethics-and-integrity-eu-commissioners/former-european-commissioners-authorised-occupations_en

(9)    În absența unei indicații contrare, statisticile prezentate în prezentul raport au la bază cifre extrase din aplicațiile informatice ale Comisiei la 3 mai 2017. Procentele din partea narativă a raportului sunt rotunjite la cea mai apropiată zecimală.

(10)      În cazul cererilor care cuprind sute (sau, în anumite cazuri, chiar mii) de documente, dacă se ajunge la o soluție echitabilă cu solicitanții, cererile sunt de obicei tratate în etape succesive, fiecare acoperind un număr de documente care permite prelucrarea în termenele prevăzute de Regulamentul nr. 1049/2001.

(11)      Un număr apropriat de cel din 2015 (18 945).

(12)      C: acte autonome ale Comisiei; COM: propuneri legislative ale Comisiei și alte documente comunicate altor instituții, împreună cu documentele pregătitoare ale acestora; JOIN: acte adoptate în comun de Comisie și de Înaltul Reprezentant; OJ: ordini de zi ale reuniunilor Comisiei; PV: procese-verbale ale reuniunilor Comisiei; SEC: documente ale Comisiei care nu pot fi clasificate în niciuna dintre celelalte serii; SWD: documente de lucru ale serviciilor Comisiei.

(13)      În sensul Regulamentului nr. 1049/2001, documentele sensibile sunt documente clasificate drept „top secret” (strict secret), „secret” (secret) sau „confidential” (confidențial) [a se vedea articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001].

(14)    Accesul la documente: http://ec.europa.eu/transparency/access_documents/index_en.htm .

(15) În cererea lor, solicitanții pot (dar nu sunt obligați) să indice categoria socioprofesională din care fac parte (adică să aleagă una dintre cele șapte categorii date). În scopuri statistice, categoria „cetățeni” cuprinde solicitanții care au indicat că se încadrează în categoria „cetățeni”, împreună cu solicitanții care nu au indicat în ce categorie socioeconomică se încadrează (adică nu au ales niciuna dintre cele șapte categorii).

(16)      Statisticile se referă la cazurile adresate Ombudsmanului pentru toate serviciile Comisiei, cu excepția OLAF.

(17)      Cele șase cazuri pentru care s-au formulat comentarii suplimentare sau critice: 2012/0803/TN (+ 2013/369/TN), 2014/0852/LP, 2014/1871/JN, 2014/2063/PMC și 2015/437/OMB. Trei cazuri au fost închise cu sugestii de îmbunătățire, iar 12 cazuri au fost închise fără alte acțiuni.

(18)    Statisticile furnizate în Raportul anual pentru 2015 s-au referit numai la cazurile provenite din cererile de confirmare și tratate la nivel centralizat de Secretariatul General (16 plângeri, două dintre acestea fiind închise cu un comentariu critic). Alte servicii ale Comisiei au tratat alte șapte plângeri, patru dintre acestea fiind închise cu un comentariu critic.

(19)      Ordonanța Curții din 21 ianuarie 2016 în cauza Internationaler HilfsfondseV/Comisia, C-103/15 P.

(20)      Hotărârea din 14 iulie 2016 în cauza Sea Handling SpA, în lichidare, fosta Sea Handling SpA/Comisia, C-271/15 P.

(21)      Hotărârea din 23 noiembrie 2016 în cauza Comisia/Stichting Greenpeace Nederland și PAN Europe, C-673/13 P.

(22)      Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO L 264, 25.9.2006, pp. 13-19).

(23)      Ordonanțele Tribunalului în cauzele (1) PITEE/Comisia , T-674/15 (care face obiectul unui recurs) și (2) Anikó Pint/Comisia, T-660/16 (care face obiectul unui recurs).

(24)      Ordonanța Tribunalului în cauza TMG Landelijke Media și Menzo Willems/Comisia, T-189/15, EU:T:2016:22.

(25)      International Management Group/Comisia, T-110/15; Philip Morris Ltd/Comisia, T-796/14 și T­800/14; Herbert Smith Freehills/Comisia, T-755/14; Syndial SpA/Comisia, T-581/15; și Secolux/Comisia, T-363/14.

(26)      Hotărâri în cauzele PAN Europe/Comisia, T 51/15; Philip Morris Ltd/Comisia, T-18/15; și Strack/Comisia, T-221/08.

(27)      Hotărârea din 26 aprilie 2016 în cauza Strack/Comisia, T-221/08, și hotărârea din 21 septembrie 2016 în cauza Secolux/Comisia, T-363/14.

(28)      Hotărârea din 26 mai 2016 în cauza International Management Group/Comisia, T-110/15, și hotărârea din 26 aprilie 2016 în cauza Strack/Comisia, T-221/08.

(29)      Hotărârea din 25 mai 2016 din cauza Syndial SpA/Comisia, T-581/15.

(30)      Hotărârile din 15 septembrie 2016 în cauza Philip Morris Ltd/Comisia, T-18/15, T-796/14 și T­800/14.

(31)      Hotărârile din 15 septembrie 2016 în cauza Herbert Smith Freehills/Comisia, T-755/14, și în cauza Philip Morris/Comisia, T-796/14 și T-800/14.

(32)      Hotărârea din 13 noiembrie 2015 în cauza ClientEarth/Comisia, T-424/14 și T-425/14 (care face obiectul unui recurs).

(33)      Hotărârea din 15 septembrie 2016 în cauza Philip Morris Ltd./Comisia, T-18/15.

(34)      Hotărârea din 20 septembrie 2016 în cauza Pesticide Action Network Europe (PAN Europe)/Comisia Europeană, T-51/15.

(35)      Steven Verschuur/Comisia, T-877/16; Falcon Technologies Int. LLC/Comisia, T-875/16; Access Info Europe/Comisia, T-852/16 și T-851/16; Anikó Pint/Comisia, T-660/16; Malta/Comisia, T­653/16 și T-653/16R; ClientEarth/Comisia, T-644/16; Verein Deutsche Sprache e.V./Comisia, T­468/16; Fabio De Masi/Comisia, T-423/16, T-341/16 și T-11/16; MS/Comisia, T-314/16; CEE Bankwatch Network/Comisia, T-307/16; Pagkyprios organismos ageladotrofon (POA) Dimosia Ltd/Comisia, T-74/16; European Environmental Bureau (EEB)/Comisia, T-38/16; Association Justice & Environment, z.s./Comisia, T-727/15; PITEE/Comisia, T-674/15; Stichting Greenpeace Nederland și Pesticide Action Network Europe (PAN Europe)/Comisia, T-545/11RENV.

(36)      ClientEarth/Comisia, C-57/16 P; Syndial/Comisia, C-410/16 P; PITEE/Comisia, C-464/16 P; și Pint/Comisia, C-625/16 P.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.12.2017

COM(2017) 738 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI

privind aplicarea în 2016 a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei

1.Numărul de documente depuse la registru

2.Consultarea site-ului „Access to documents” (Acces la documente) pe portalul Europa

3.Numărul de cereri inițiale primite și prelucrate

4.Răspunsuri furnizate în etapa inițială

5.Numărul de cereri de confirmare primite și prelucrate

6.Răspunsuri furnizate în etapa de confirmare

7.Refuzarea accesului pe categorii de excepții aplicate (%)

8.
Categoria socioprofesională a solicitanților (%) 6

9.Originea geografică a solicitanților (%)

10.
Cereri per servicii ale Comisiei (%)

(1)    O singură cerere poate viza mai multe documente și, prin urmare, poate conduce la mai multe răspunsuri diferite. Pe de altă parte, există posibilitatea ca, în unele cazuri, mai multe cereri să fie grupate și să conducă la un singur răspuns.

(2)    Această categorie include numai răspunsurile prin care se acordă sau se refuză (parțial) accesul la documentele solicitate în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001. Ea nu include răspunsurile în care Comisia a indicat că nu deține documentele solicitate. În plus, această categorie nu include răspunsurile la cererile de acces la documente considerate a nu intra în domeniul de aplicare al Regulamentului nr. 1049/2001 (de exemplu, răspunsuri furnizate în temeiul principiului cooperării loiale cu statele membre sau alte instituții, răspunsuri bazate pe Codul European al Bunei Conduite Administrative etc.).

(3)      A se vedea explicația de la nota de subsol 1.

(4)    A se vedea explicația de la nota de subsol 2.

(5)      Această categorie nu mai este utilizată, întrucât nu constituie o excepție în sensul articolului 4 din Regulamentul nr. 1049/2001. Însă categoria apare în continuare deoarece datele brute disponibile nu au permis în toate cazurile o filtrare în conformitate cu excepțiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul nr. 1049/2001.

(6)      În 2016, categoriile socioprofesionale au fost reconfigurate și nu mai corespund categoriilor indicate în Raportul anual pentru 2015. Prin urmare, în Raportul anual pentru 2016, statisticile din 2015 sunt reconfigurate pentru a ține seama de noile categorii introduse în 2016.

(7)      În 2015, cererile din partea autorităților naționale/subnaționale au fost înregistrate ca cereri formulate în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001. În 2016, acestea nu mai sunt înregistrate astfel, deoarece sunt considerate ca fiind cereri formulate în temeiul principiului cooperării loiale între Comisie și statele membre.

(8)      Această categorie apare în statistici pentru situațiile în care cererea inițială nu a fost depusă prin intermediul instrumentul online, ci a fost codificată manual și, în anumite cazuri, din cauza unei greșeli administrative, țara solicitantului nu a fost indicată în sistemul informatic utilizat pentru gestionarea cazurilor de acces la documente (GestDem).

(9)    De la înființarea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), numai documentele FPI au rămas în cadrul Comisiei.

(10)      Datele pentru Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) se referă la cererile de acces la documente privind activitățile sale administrative, care sunt înregistrate în același sistem informatic utilizat și de alte servicii ale Comisiei (GestDem). Cererile de acces la documente referitoare la activitățile de investigare ale OLAF nu fac obiectul prezentului raport.