COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.2.2017

COM(2017) 74 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al nouălea raport privind transferul și relocarea



x0009

1Introducere

În cel de Al nouălea raport privind transferul și relocarea se prezintă situația actualizată de la ultimul raport din 8 decembrie 1 și se evaluează acțiunile întreprinse de toate părțile interesate relevante în perioada 8 decembrie 2016 – 7 februarie 2017 (perioada de raportare) ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul mecanismelor de transfer și de relocare.

De la 5 decembrie 2016 au sosit în Grecia 3 873 de persoane 2 . Numărul total de migranți aflați în Grecia a rămas stabil în comparație cu perioada precedentă de raportare, astfel că la 7 februarie se înregistrau aproximativ 62 600 de migranți, dintre care circa 15 000 pe insule și circa 47 600 în Grecia continentală 3 . În Italia, de la data de 5 decembrie 2016 au sosit 15 614 persoane 4 . Eritreenii, principala cetățenie eligibilă pentru transfer în Italia 5 , au reprezentat 3,6 % din numărul persoanelor sosite.

În cel de Al 8-lea raport, Comisia a stabilit obiective lunare specifice de cel puțin 1 000 de persoane transferate din Italia și cel puțin 2 000 de persoane transferate din Grecia începând din decembrie 2016. Cu ocazia recentei sale reuniuni din 15 decembrie 6 , Consiliul European a aprobat Planul comun de acțiune privind punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, care a inclus obiective de transfer pentru Grecia și a reiterat apelul de a se intensifica în continuare eforturile de accelerare a transferurilor, în special în cazul minorilor neînsoțiți, precum și a mecanismelor de relocare existente. În pofida acestor apeluri, rezultatele obținute sunt eterogene.

În perioada de raportare au fost transferate alte 3 813 persoane, numărul total de persoane transferate până în prezent ajungând la 11 966 (8 766 din Grecia și 3 200 din Italia) 7 . Luna decembrie, în care au fost transferate 1 926 de persoane (764 din Italia și 1 162 din Grecia), a marcat un nou record pentru transferuri, atât din Italia, cât și din Grecia, ceea ce a permis atingerea obiectivului de peste 10 000 de persoane transferate Rezultatele din luna ianuarie (551 de transferuri din Italia și 1 131 din Grecia) au confirmat stabilizarea transferurilor din Grecia la aproximativ 1 000 pe lună. Cu toate acestea, în vreme ce aceste cifre reprezintă în continuare o tendință pozitivă, ele sunt în continuare departe de obiectivele care au fost stabilite de Comisie și care, în cazul transferurilor din Grecia, s-au bucurat de o aprobare mai largă în cadrul Consiliului European. 

În ceea ce privește relocarea, punerea în aplicare a concluziilor din iulie 2015 8 privind relocarea a 22 504 persoane continuă să fie în grafic. Până în prezent au fost relocate 13 968 de persoane cu nevoie de protecție internațională, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din numărul convenit. De la data de 6 decembrie 2016, au fost relocate 913 9  persoane, în principal din Turcia, Iordania și Liban. O parte din relocările efectuate în temeiul prezentului sistem european contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a mecanismului „unu la unu” prevăzut în Declarația UE-Turcia. De la data de începere, 4 aprilie 10 , 3 098 de sirieni au fost relocați din Turcia în UE în cadrul acestui mecanism, dintre care 487 11 au fost relocați în perioada scursă de la raportul precedent.

2Transfer

2.1Principalele aspecte pe parcursul perioadei de raportare

După adoptarea celui de Al 8-lea raport, Comisia a invitat în mod bilateral aproape toate statele membre să își intensifice eforturile în direcția îndeplinirii obiectivelor. Statele membre și țările asociate deja active au reacționat în mod pozitiv și au comunicat Comisiei planurile privind angajamentele lor lunare. Cu toate acestea, situația este dezamăgitoare în ceea ce privește anumite alte state. Ungaria, Austria și Polonia rămân singurele state membre care nu au transferat nicio persoană. Slovacia continuă transferul pe o scară foarte limitată, iar Republica Cehă nu a mai prezentat angajamente din mai 2016 și nu a transferat pe nimeni din august 2016.

Față de obiectivul de 2 000 de transferuri pe lună, 1 162 de persoane au fost transferate din Grecia în decembrie 2016 și 1 131 de persoane în ianuarie 2017, înregistrându-se 1 178 de angajamente în decembrie și 1 550 în ianuarie 2017. Atingerea obiectivului este posibilă numai dacă toate statele membre prezintă angajamente și realizează transferuri pe o bază lunară stabilă și în funcție de mărimea alocării care corespunde fiecăruia. În special, atingerea obiectivului de 2 000 de persoane transferate ar necesita ca statele membre care nu au transferat încă nicio persoană sau numai un număr redus de persoane să înceapă imediat să realizeze transferuri (Republica Cehă, Ungaria, Croația, Austria, Polonia și Slovacia). În plus, ar fi necesar ca Belgia și Spania să prezinte angajamente lunar în funcție de mărimea cotei care le este alocată, iar România și Lituania să înceapă din nou să prezinte angajamente pe o bază lunară. Cu toate acestea, ar trebui menționat și faptul că Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta și Finlanda sunt pe calea cea bună în îndeplinirea obligațiilor care le revin. Mai mult, la ritmul actual, Elveția și Norvegia își vor îndeplini angajamentele de transfer cel mai târziu în martie 2017. Alte state membre care au început abia recent transferurile din Grecia vor trebui să facă eforturi pentru a ajunge din urmă statele membre și țările asociate cu rezultate mai bune la acest capitol.

Autoritățile elene au continuat să îmbunătățească eficiența înregistrărilor și au reorganizat programările astfel încât, până la mijlocul lunii martie 2017, toți solicitanții preînregistrați (inclusiv cei aparținând naționalităților eligibile pentru transfer) ar trebui să fie complet înregistrați 12 . Atingerea cât mai curând posibil a obiectivelor lunare va fi esențială pentru a evita perioadele lungi de așteptare pentru solicitanți și riscul de deplasări secundare.

În Italia, 764 de persoane au fost transferate în decembrie 2016, ceea ce reprezintă o creștere constantă pe parcursul ultimelor luni și, totodată, creșterea cea mai importantă de la începerea punerii în aplicare a programului. În vreme ce numărul de angajamente în decembrie 2016 era de 735, în ianuarie s-a atins obiectivul de 1 000 de angajamente (au fost prezentate angajamente pentru 1 025 de locuri). În ultimele patru luni s-a înregistrat o creștere rapidă a transferurilor din Italia (de la 230 la aproximativ 750 pe lună), însă numărul persoanelor transferate în luna ianuarie a scăzut pentru prima dată (551 de persoane transferate). Acest lucru pare să fie parțial din cauza perioadei de vacanță, dar și a unor chestiuni operaționale și logistice, legate, în unele cazuri, de dispersia solicitanților pe întreg teritoriul Italiei.

Influxul constant de noi migranți, inclusiv din Eritreea, a făcut ca numărul solicitanților de transfer, potrivit informațiilor primite de la Ministerul italian de Interne, să rămână stabil între 5 300 și 5 800 de eritreeni.

Șapte țări (Germania, Franța, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Finlanda și Elveția) sunt pe deplin angajate în ceea ce privește efectuarea transferurilor din Italia. Dintre acestea, Malta și Finlanda sunt pe cale să își îndeplinească obligațiile, în timp ce, la ritmul actual, Norvegia și Elveția vor îndeplini deja în martie 2017 angajamentele în materie de transfer. Statele membre, în special cele care nu efectuează încă transferuri din Italia, ar trebui să își accelereze eforturile astfel încât obiectivul lunar de 1 000 de transferuri din Italia să fie atins.

În ceea ce o privește, Italia intenționează să mărească numărul personalului care prelucrează cererile în unitatea „Dublin” și a demonstrat flexibilitate în ceea ce privește controalele de securitate. Măsurile convenite cu Europol pentru a facilita controalele de securitate suplimentare excepționale au fost puse pentru prima dată în practică în ianuarie 2017 în baza unei cereri din partea Norvegiei. Pe baza protocolului de transfer pentru Italia, în februarie va avea loc în Italia un prim interviu comun de securitate realizat de către agenți ai Europol, ai Norvegiei și ai Italiei. Acest exercițiu ar trebui să folosească pentru a se trage concluzii privind procedura și pentru a spori încrederea necesară în sistem a tuturor statelor membre care efectuează transferuri din Italia.

Numărul minorilor neînsoțiți 13 care sosesc în Italia continuă să crească: în 2016, în Italia au sosit 28 129 de minori, dintre aceștia 25 772 (91,6 %) erau neînsoțiți, 3 806 fiind eritreeni, 218 sirieni, 394 irakieni și 13 yemeniți 14 . În plus, până la 23 ianuarie 2017, au sosit în Italia 462 de minori neînsoțiți, dintre care patru aveau o cetățenie eligibilă pentru transfer. În Grecia, Centrul Național pentru Solidaritate Socială raportează că numărul minorilor neînsoțiți care se aflau în Grecia la 27 ianuarie este estimat la 2 200. Astfel cum s-a raportat deja, în cadrul exercițiului de preînregistrare în masă din Grecia au fost identificați 1 225 de minori neînsoțiți 15 , dintre care 48 % (aproximativ 588) aveau una dintre cetățeniile eligibile pentru transfer (36 % erau sirieni și 12 % irakieni) 16 .

Până la începutul lunii februarie 2017, au fost înregistrați 523 de minori neînsoțiți (conform definiției din legislația elenă), dar numai 248 au fost transferați. Principala dificultate este aceea de a transfera minori căsătoriți (în special în cazul minorilor care au mai puțin de 17 ani), deoarece în multe state membre există obstacole juridice în calea transferului acestei categorii de copii separați (de exemplu, adultul care a contractat o căsătorie cu un minor poate fi condamnat). În consecință, aceste state membre nu îi acceptă sau chiar resping cererile de transfer prezentate 17 . Statele membre ar trebui să caute modalități de transfer pentru această categorie de copii separați.

Italia depune, de asemenea, eforturi suplimentare pentru a facilita transferul minorilor neînsoțiți. Totuși, există în continuare nevoia de a elabora în mod mai detaliat o procedură specifică pentru facilitarea transferului minorilor neînsoțiți care călătoresc singuri. Numai un singur copil neînsoțit a fost transferat, în noiembrie 2016, din Italia în Țările de Jos.

Numărul total al minorilor neînsoțiți transferați în cursul acestei perioade de raportare a fost de 74 (în Germania, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Finlanda și Elveția), numărul total al minorilor neînsoțiți transferați, aproape în exclusivitate din Grecia, ajungând astfel la 249 18 .

2.2Acțiuni întreprinse de statele membre de transfer

În perioada de la 7 decembrie până la 7 februarie au fost transferate 3 813 persoane suplimentare, 2 558 din Grecia (inclusiv primul transfer către Liechtenstein) 19 și 1 255 din Italia 20 . Franța este țara care a transferat cel mai mare număr de solicitanți (2 727), urmată de Germania (2 042) și de Țările de Jos (1 361).

Acțiuni vizând numărul limitat de angajamente - în perioada de raportare, 13 state membre (Germania, Belgia, Estonia, Franța, Croația, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Slovenia și Finlanda) 21 și Elveția și Norvegia 22 au prezentat 4 413 angajamente oficiale (1 760 de angajamente oficiale prezentate pentru Italia și 2 653 pentru Grecia). Numărul total al angajamentelor oficiale prezentate de statele membre de transfer se ridică la 22 928 (7 599 din Italia și 15 329 din Grecia).

Belgia, Germania, Estonia, Franța, Irlanda, Letonia, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Finlanda și Elveția au anunțat angajamente lunare pentru Grecia, în vreme ce pentru Italia s-au angajat numai Belgia, Germania, Letonia, Țările de Jos, Norvegia, Finlanda și Elveția. În plus, Luxemburg a anunțat angajamente la fiecare două luni atât pentru Italia, cât și pentru Grecia.

Austria 23 și Ungaria sunt în continuare singurele două țări care nu au prezentat niciun angajament și nu au efectuat niciun transfer. Din aprilie 2016, Polonia nu și-a mai onorat angajamentele, nu a prezentat niciun nou angajament și nu a transferat niciun solicitant 24 . În plus, anumite state membre (Bulgaria, Republica Cehă) nu au mai prezentat angajamente de peste șapte luni.

Acțiuni pentru reducerea timpului de răspuns la cererile de transfer -: În cursul perioadei de raportare, statele membre au înregistrat anumite progrese în reducerea timpului de răspuns la cererile de transfer, însă acestea nu sunt încă conforme cu obiectivul de a se răspunde în termen de 10 zile lucrătoare stabilit în protocoalele de transfer. După cum se menționează în rapoartele anterioare, interviurile de securitate ar trebui să fie efectuate numai în cazuri justificate în mod corespunzător și în decursul celor 10 zile lucrătoare stabilite ca termen. Statele membre vor trebui să își îmbunătățească capacitatea de prelucrare a cererilor de transfer pentru a accelera timpul de răspuns.

Anumite refuzuri se bazează în continuare pe criterii care nu sunt prevăzute în deciziile Consiliului, cum ar fi cetățenia (chiar dacă persoana aparține uneia dintre cetățeniile eligibile pentru transfer). De asemenea, motivarea respingerilor ar trebui să cunoască îmbunătățiri pentru a se respecta cerințele prevăzute în deciziile Consiliului. În acest sens, Germania, Țările de Jos și Irlanda pot fi considerate bune exemple privind modul în care justifică respingerea cererilor. Schimbul de informații are o importanță crucială pentru securitatea Uniunii Europene. Prin urmare, statele membre nu ar trebui să respingă anumite cereri făcând exclusiv trimitere la chestiuni de securitate în termeni generali și ar trebui să colaboreze pentru a aborda această problemă de o manieră cuprinzătoare. Drept răspuns la preocupările exprimate de mai multe state membre în ceea ce privește partajarea informațiilor privind securitatea, Europol a oferit un canal de comunicații securizat statelor membre pentru ca acestea să furnizeze în condiții sigure motivele de respingere a cererilor de transfer. Canalul este operațional începând cu data de 1 decembrie 2016, însă până în prezent niciun stat membru nu a făcut uz de acesta pentru a notifica motive de refuz. În Grecia, poliția elenă a instituit un corespondent de securitate națională ca punct de contact pentru comunicarea motivelor de refuz. Comisia subliniază încă o dată posibilitatea de a face schimb de date dactiloscopice prin intermediul canalelor de cooperare polițienească pentru efectuarea verificării de securitate la nivel național, în special în cazurile în care solicitanții nu dețin documente de identitate sau de călătorie.

Acțiuni vizând provocările legate de transferul solicitanților vulnerabili, inclusiv al minorilor neînsoțiți - Ritmul de transfer al minorilor neînsoțiți a fost similar cu cel din perioada de raportare precedentă din cauza dificultăților de a transfera minorii căsătoriți, așa cum se indică în secțiunea 2.1. De asemenea, unele state membre sunt reticente să accepte alte categorii de persoane vulnerabile (de exemplu persoane grav bolnave), altele interpretează prea strict deciziile Consiliului, considerând că angajamentul expiră atunci când transferul a trebuit amânat din motive de sănătate (de exemplu, persoana nu este aptă pentru călătorie din cauza bolii) dincolo de termenul de 2 luni prevăzut în deciziile Consiliului. În conformitate cu deciziile Consiliului, solicitanții vulnerabili ar trebui să fie transferați cu prioritate și este nevoie de flexibilitate atunci când, din motive de sănătate, transferul trebuie amânat și pus în aplicare dincolo de termenul-limită de 2 luni. Acest lucru este cu atât mai valabil atunci când statul membru de transfer nu respectă limita de timp convenită pentru a răspunde la o cerere de transfer. Deciziile Consiliului permit prelungirea perioadei cu încă 4 săptămâni și, în cele din urmă, chiar dincolo de termenul-limită prelungit. De aceea, ar fi de dorit o mai mare flexibilitate din partea statelor membre de transfer.

Acțiuni pentru accelerarea transferului solicitanților - Intervalul de timp dintre acceptarea de către statul membru de transfer și transferul efectiv nu a scăzut în mod semnificativ. Astfel cum s-a menționat în raportul anterior, în vreme ce, în unele cazuri, aceste întârzieri se datorează controalelor suplimentare desfășurate de statele membre după acceptări, alte întârzieri se datorează unor probleme logistice și operaționale sau lipsei capacității de primire în statul membru de transfer. Ar fi de dorit o mai mare flexibilitate din partea statelor membre de transfer în ceea ce privește organizarea și datele zborurilor, inclusiv atunci când transferurile au loc după termenul-limită de două luni din motive de sănătate, și ale zborurilor charter. De asemenea, statele membre vor trebui să se asigure că solicitanții transferați pot fi cazați în cadrul capacității lor de primire.

Acțiuni de consolidare a capacității Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) de a sprijini Italia și Grecia - La 19 decembrie 2016, EASO a modificat decizia consiliului de administrație cu privire la profilurile și numărul total de experți puși la dispoziție pentru echipele de sprijin pentru azil. Această decizie permite personalului interimar al EASO să contribuie la activitatea echipelor de sprijin pentru azil, sub coordonarea personalului permanent al EASO și a experților naționali. EASO va căuta să stabilească un echilibru între numărul de experți naționali și cel al agenților interimari.

Pentru Grecia, Biroul a lansat, la 20 decembrie 2016, prima cerere deschisă de propuneri pentru 26 de experți cu diferite profiluri 25 în cadrul noului plan operațional. Această primă cerere de propuneri se referă la întregul an 2017, permițând statelor membre să organizeze desfășurarea experților lor în perspectivă. Cu ocazia ultimei reuniuni a punctelor naționale de contact privind rezerva de intervenție pentru azil, desfășurată în Malta în zilele de 12 și 13 ianuarie 2017, mai multe state membre (Germania și Țările de Jos) au anunțat că vor împărtăși cu EASO planificarea pe termen lung a desfășurării experților lor.

La data de 6 februarie, numărul total de experți desfășurați în Grecia pentru a sprijini mecanismul de transfer era de 19 experți în materie de azil, dintre care trei experți individuali, și 40 de interpreți. În prezent, există un deficit de 9 experți 26 care se anticipează că se va mări la 21 de experți odată cu săptămâna care începe pe 13 martie. 

Pentru Italia, EASO a publicat prima sa cerere de propuneri în temeiul noului plan operațional (semnat cu Italia la 22 decembrie 2016) pentru un număr total de 72 de experți. La data de 6 februarie, în Italia erau prezenți 48 de experți în materie de azil și 43 de mediatori culturali. În prezent, există un deficit de 24 de experți care se anticipează că se va mări la 35 de experți odată cu săptămâna care începe pe 13 martie. Statele membre trebuie să desemneze în continuare experți pentru a răspunde periodic la diferitele cereri ale EASO, asigurând misiuni mai lungi și profiluri cu mai multă experiență și specializate.

2.3Acțiuni întreprinse de Grecia și Italia

Grecia

Acțiuni pentru accelerarea înregistrării și prelucrării datelor privind migranții și consolidarea capacității de înregistrare a Serviciului elen pentru azil - În urma exercițiului de preînregistrare în masă, asupra căruia Comisia a raportat anterior, Serviciul elen pentru azil a făcut programările pentru depunerea cererilor complete de azil. După ce a mai crescut eficiența procedurii de înregistrare, Serviciul elen pentru azil a refăcut programările astfel încât înregistrarea completă va fi finalizată până la jumătatea lunii martie 2017 (în loc de aprilie, așa cum se prevăzuse inițial). Persoanele care au ratat exercițiul de preînregistrare pot avea în continuare acces la procedura de azil, făcând o programare prin sistemul Skype.

Diferența dintre numărul de înregistrări efectuate de Serviciul elen pentru azil și numărul total de angajamente a crescut în cursul perioadei de raportare (între 6 decembrie și 6 februarie, Grecia a înregistrat 5 233 de cereri de transfer, în vreme ce numărul de angajamente suplimentare a fost de 2 733). În total, până la data de 6 februarie, Grecia înregistrase 24 640 de cereri, în vreme ce numărul total de angajamente era de 15 329, ceea ce înseamnă că există aproximativ 9 000 de cazuri care pot fi imediat transferate, dar pentru care nu există angajamente. Atingerea obiectivelor lunare pentru angajamente și transferuri devine o prioritate pentru a asigura reluarea transferurilor în temeiul regulamentului Dublin și transferarea tuturor solicitanților eligibili în termenele prevăzute de deciziile Consiliului.

Acțiuni pentru îmbunătățirea capacității de primire în Grecia - La data de 7 februarie, capacitatea totală de primire în Grecia era de 75 182 de locuri 27 în structuri temporare și în centre permanente de primire din partea continentală a țării, atât pentru migranții în situație neregulamentară, cât și pentru persoanele care și-au exprimat dorința de a solicita protecție internațională sau care au depus deja cererile lor de protecție internațională. Capacitatea totală a celor 40 de centre permanente din partea continentală este estimată la aproximativ 27 000 de locuri.

Din cele 20 000 de locuri alocate pentru solicitanții eligibili pentru transfer în cadrul sistemului de subvenții pentru închirierea de locuințe al Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR) 28 , la 7 februarie erau disponibile 19 309 locuri 29 , dintre care 1 831 de locuri în clădiri, 5 132 de locuri în hoteluri, 10 865 de locuri în apartamente, 417 locuri în familii-gazdă și 704 locuri în centre special amenajate pentru minorii neînsoțiți. Rata actuală de ocupare este de aproximativ 80 % 30 . Trebuie remarcat faptul că UNHCR a îndeplinit angajamentul de 20 000 de locuri în decembrie 2016 și chiar l-a depășit (la 31 decembrie 2016, erau disponibile 21 057 de locuri). Cu toate acestea, unele dintre aceste locuri nu sunt sustenabile pe termen lung (de exemplu voucherele de hotel) și sunt înlocuite cu alternative (de exemplu, apartamente/clădiri). În cursul lunilor următoare, se va realiza o actualizare a evaluării nevoilor de primire ale Greciei și se va reevalua dimensiunea sistemului de subvenții pentru închiriere.

În plus, în ceea ce privește centrele de transfer special amenajate, la 6 februarie era înființat numai unul din cele trei centre de transfer pentru care autoritățile elene și-au asumat angajamentul (Lagadikia). Din cauza deteriorării condițiilor meteorologice în nordul Greciei, toate corturile au fost eliminate și au fost introduse 60 de containere prevăzute complet pentru condiții de iarnă. În consecință, amplasamentul are în prezent o capacitate de 360 de persoane. În lunile următoare vor fi instalate mai multe containere, până la dublarea capacității amplasamentului. În ceea ce privește celelalte două centre, autoritățile elene nu au desemnat încă amplasamente adecvate. Sunt în continuare în desfășurare discuții între UNHCR și autoritățile elene în ceea ce privește punerea la dispoziție a unui număr mai mare de amplasamente pentru construirea de centre de transfer special amenajate, îndeosebi a unui centru de transfer în regiunea Attica cu o capacitate de 3 000 de persoane. Astfel cum se menționează în rapoartele precedente, Comisia solicită insistent Greciei să desemneze aceste amplasamente cât mai rapid, pentru a evita blocajele în punerea în aplicare a ultimelor etape din fluxul de lucru privind transferul în urma exercițiului de preînregistrare în masă și pentru a garanta rentabilitatea procesului de transfer.

Italia

Acțiuni pentru creșterea numărului de hotspoturi și pentru ca acestea să devină pe deplin operaționale - Numărul total al sosirilor în 2016 a fost de 181 346. Față de acest număr record, capacitatea totală a celor patru hotspoturi operaționale (1 600 de locuri în Pozzallo, Lampedusa, Trapani și Taranto) nu este suficientă. Doar mai puțin de o treime din debarcări au loc în cele patru hotspoturi operaționale (52 337 de persoane). Cu toate acestea, atunci când se iau în considerare debarcările în alte șase porturi care aplică procedurile standard de operare pentru hotspoturi (PSO) 31 , proporția este de două treimi. La 7 decembrie, Ministerul de Interne a decis să desemneze 15 porturi de debarcare ca fiind porturi care aplică procedurile standard de operare pentru hotspoturi. Italia ar trebui să accelereze deschiderea hotspoturilor suplimentare deja anunțate și modernizarea altor porturi de debarcare.

Situația minorilor neînsoțiți în hotspoturi este deosebit de dificilă. Aceștia rămân adesea pentru un timp mai îndelungat în structurile din hotspoturi sau în alte de centre de primire din prima linie deoarece în cazul lor sistemul de primire nu permite un transfer automat în centre din alte părți ale Italiei, ca în cazul adulților și al familiilor. Și alte categorii vulnerabile rămân pentru perioade mai îndelungate în hotspoturi. Autoritățile italiene ar trebui să ia măsuri pentru a oferi zone special amenajate și asistență în toate hotspoturile, pentru a scurta durata procedurilor astfel încât să se permită transferurile într-un timp cât mai scurt posibil către structurile de primire din prima sau a doua linie, unde ar trebui să fie disponibil un număr suficient de locuri, și să desemneze tutori în timp util.

În zilele de 19-20 ianuarie, Italia și EASO au organizat prima reuniune privind primirea minorilor neînsoțiți care solicită azil, menită să contribuie la dezvoltarea capacităților în ceea ce privește identificarea persoanelor cu nevoi speciale (inclusiv copiii neînsoțiți care solicită azil) și prezentarea bunelor practici în materie de primire a copiilor în situații de aflux ridicat. În februarie și martie 2017, vor avea loc alte sesiuni similare.

Acțiuni pentru îmbunătățirea capacităților de prelucrare a cererilor în Italia - Astfel cum s-a raportat anterior, capacitatea autorităților italiene, inclusiv a unității „Dublin”, de a înregistra și de a prelucra cererile va trebui să fie consolidată pentru a accelera înregistrarea persoanelor care au cetățeniile eligibile pentru transfer și pentru a răspunde noilor angajamente. În acest scop, Italia ar putea avea în vedere primirea de sprijin suplimentar din partea EASO. Mai mult, ar trebui redusă repartizarea solicitanților de transfer în numeroase centre pe întreg teritoriul italian, care a devenit inevitabilă într-o oarecare măsură în 2016 din cauza unui aflux record de migranți. Autoritățile italiene ar putea lua în considerare un sistem mai centralizat în cadrul căruia solicitanții de transfer ar fi concentrați, cel puțin în ultimele etape ale procedurii, într-un număr mai mic de centre de transfer special amenajate, astfel încât să fie facilitate diferitele etape dinaintea transferului. Un astfel de sistem ar permite o mai bună facilitare a etapei premergătoare plecării, inclusiv a controalelor medicale și a sesiunilor de orientare culturală necesare. Acest lucru ar trebui să contribuie, de asemenea, la reducerea riscului de sustragere, întrucât cererile solicitanților vor fi prelucrate mai rapid.

Acțiuni pentru reducerea timpului de răspuns la cererile de transfer - Așa cum s-a arătat în secțiunea 2.1, măsurile convenite cu Europol pentru a facilita interviurile de securitate suplimentare excepționale au fost puse pentru prima dată în practică în ianuarie 2017 în urma unei cereri din partea Norvegiei.

Acțiuni pentru a răspunde provocărilor legate de transferul solicitanților vulnerabili și al minorilor neînsoțiți: Comisia continuă să sprijine autoritățile italiene în toate eforturile care vizează clarificarea procedurilor care să permită transferul minorilor neînsoțiți. Acest lucru ar trebui să conducă la începerea transferurilor cât mai curând posibil. În scopul accelerării acestor proceduri, autoritățile italiene ar trebui să creeze unul sau mai multe centre de transfer special amenajate pentru minorii neînsoțiți și să aibă în vedere recurgerea la îndrumare și la mai mult sprijin din partea EASO. Statele membre ar trebui să continue să asume angajamente pentru minorii neînsoțiți astfel încât să existe locuri disponibile atunci când sunt depuse primele cereri. Punerea în practică a transferurilor pentru minorii neînsoțiți poate contribui la reducerea sustragerii. În lumina aplicabilității directe a deciziilor Consiliului, tutorii ar trebui să ia deja în considerare ca o opțiune transferul minorilor neînsoțiți eligibili care se află în custodia lor. Autoritățile italiene ar trebui să garanteze că minorii neînsoțiți eligibili sunt informați cu privire la transfer cât mai curând după debarcare.

Acțiuni pentru a limita deplasările secundare - Ca parte a măsurilor adoptate de autoritățile italiene pentru a limita deplasările secundare, poliția italiană continuă să transfere periodic migranții care s-au deplasat în mod neregulamentar din sudul în nordul țării, înapoi în centrele de primire din sudul Italiei. După cum se arată mai jos, EASO a intensificat activitățile echipei mobile care efectuează înregistrări în vederea transferului în diferite zone în care sunt cazați candidații la transfer (în funcție de nevoile indicate de autoritățile italiene), în afara centrelor de înregistrare. EASO a trimis o echipă de sprijin pentru azil în scopul înregistrării în două locuri suplimentare. Prezența și deplasările pe teritoriul italian ale migranților în situație neregulamentară ar trebui să fie monitorizate îndeaproape și ar trebui prevenite deplasările secundare neregulamentare.

2.4Acțiuni întreprinse de Comisie și de agențiile UE

Comisia Europeană

Principalele activități desfășurate de Comisie au fost evidențiate în prezentul raport, inclusiv contactele bilaterale cu statele membre în scopul de a înregistra progrese în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor. Comisia va continua să discute cu acele state membre care înregistrează întârzieri în punerea în aplicare a deciziilor Consiliului. În cazul în care nu se realizează progrese concrete în lunile următoare, Comisia nu va ezita să facă uz de prerogativele sale prevăzute în tratate.

În plus, cu ocazia reuniunilor periodice ale ofițerilor de legătură organizate de Comisie în Grecia (la 14 decembrie 2016) și în Italia (la 31 ianuarie 2017), Comisia a discutat modalități de îmbunătățire a furnizării de informații pe parcursul procedurii de transfer, inclusiv a informațiilor premergătoare plecării și a sesiunilor de orientare culturală, în scopul unei gestionări mai bune a așteptărilor și pentru a evita, astfel, deplasările secundare sau sustragerea de la procedură și a consolida și mai mult încrederea solicitanților în mecanismul de transfer. Comisia a elaborat un chestionar și un document de reflecție care să identifice acțiunile prioritare care conduc la o mai bună informare în fiecare etapă a procedurii de transfer. În acest scop, ar trebui să fie actualizate broșurile privind transferul elaborate de EASO și, dacă este necesar, să fie revizuite și actualizate pliantele puse la dispoziția solicitanților de către țările de transfer. Comisia a propus, de asemenea, în colaborare cu EASO, să pună la dispoziția țărilor care se confruntă cu provocări în ceea ce privește deplasările secundare sau sustragerea instrumente specifice adaptate pentru furnizarea de informații (de exemplu, materiale video, broșuri de țară, etc.).

Finanțarea transferurilor este pusă la dispoziția Italiei și Greciei, precum și a statelor membre de transfer, prin intermediul programelor lor naționale din cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI). Aceste programe sunt modificate pentru a se ține seama de modificarea Deciziei 2015/1601 a Consiliului. Comisia încurajează transferurile simultane ale cuplurilor și familiilor mixte (de exemplu, unul din soți se încadrează în una din cetățeniile eligibile pentru transfer și celălalt și/sau copiii au o cetățenie diferită) pentru a respecta principiul unității familiale. Transferul soțului care nu are o cetățenie eligibilă pentru transfer se bazează pe o cerere de preluare în temeiului Regulamentului Dublin și, prin urmare, Italia și Grecia nu vor beneficia de suma forfetară de 500 de euro, iar statul membru de transfer nu va beneficia de suma forfetară de 6 000 de euro. Cu toate acestea, statele membre au posibilitatea de a acoperi aceste costuri prin intermediul programelor naționale din cadrul FAMI.

Așa cum este prevăzut în evaluarea necesităților efectuată în cooperare cu Ministerul italian de Interne și cu alte părți interesate relevante, în cursul perioadei de raportare, Comisia a primit de la autoritățile italiene o cerere de asistență de urgență FAMI legată de furnizarea de servicii în facilitățile de cazare pentru candidații la transfer (contribuția UE solicitată: 14,8 milioane de euro). În plus, în perioada de raportare anterioară, Comisia a primit o serie de alte cereri care nu sunt legate de transfer pentru o sumă totală de 113,4 milioane de euro. Comisia a acordat 38,2 milioane de euro și evaluează în prezent o cerere de 14,8 milioane de euro (la fel ca și alte cereri). Se așteaptă în curând o decizie în acest sens.

Având în vedere că actualul acord de delegare cu UNHCR pentru sistemul subvenții pentru închirierea de locuințe în Grecia s-a încheiat la 31 decembrie 2016, sunt în curs de desfășurare discuții între Comisie, UNHCR și autoritățile elene în vederea extinderii sistemului pentru anul 2017 pe baza unei evaluări actualizate a nevoilor de primire ale Greciei.

Biroul European de Sprijin pentru Azil

Acțiuni pentru accelerarea procesului de transfer și pentru creșterea capacității de înregistrare în Grecia și Italia: La 20 și 22 decembrie 2016, EASO a semnat noi planuri operaționale pentru 2017 cu Grecia și, respectiv, Italia. Planurile operaționale definesc toate activitățile de sprijin pentru Grecia și Italia care urmează a fi puse în aplicare în 2017. Pe lângă sprijinul pentru mecanismul de transfer, planurile operaționale asigură sprijinul pentru măsuri legate de procedura generală de azil, inclusiv procedura Dublin, sistemul de primire și, pentru Grecia, sprijin pentru punerea în aplicare a declarației UE-Turcia.

În Grecia, de la 6 februarie, echipele EASO care oferă asistență Serviciului elen pentru azil pentru înregistrare și prelucrare sunt constituite din 8 experți la Salonic 32 , iar biroul de urgență de la Atena este constituit din 5 experți. Mai mult, EASO a mobilizat 4 experți pentru activități de informare la Atena și Salonic, precum și 2 experți în sprijinul unității „Dublin” și 40 de interpreți. EASO a furnizat, de asemenea, birouri mobile echipate integral Serviciului elen pentru azil de la Salonic pentru a sprijini în continuare procedura de înregistrare în vederea transferului. Aceste birouri mobile vor face posibilă fuzionarea procedurilor de înregistrare din Salonic și Alexandroupoli pentru a crește și mai mult eficiența procedurii, ceea ce va permite EASO deplasarea la Salonic a până la 12 experți în procedurile de înregistrare.

În urma reuniunii inițiale din noiembrie, EASO lucrează împreună cu Serviciul elen pentru azil la un instrument-pilot de corelare: sunt definite cerințele funcționale, câmpurile de înregistrare din baza de date elenă Alkyoni și formularele de înregistrare corespunzătoare sunt în curs de adaptare, algoritmul de corelare este în curs ameliorare în vederea testării și se dezvoltă comunicarea de date între baza de date Alkyoni și instrumentul de corelare. Se estimează că o primă interfață utilizabilă a instrumentului de corelare va fi gata în februarie 2017.

În Italia, EASO trimite începând cu 6 februarie 48 de experți din partea statelor membre și a țărilor asociate din cei 72 solicitați: 9 experți în hotspoturi, 9 experți în două echipe mobile (cu sediul la Roma și în Catania), 16 experți în centre de înregistrare, 7 experți în cadrul echipei mobile de înregistrare și 7 experți în cadrul unității „Dublin” din Roma. De asemenea, EASO va trimite până la 43 de mediatori culturali (pentru limbile arabă, tigrinya și kurdă) pentru a sprijini procesul de transfer. În perioada de raportare, EASO a intensificat activitățile echipei sale mobile care efectuează înregistrări în vederea transferului în diferite locuri în care sunt cazați candidații la transfer (în funcție de nevoile indicate de autoritățile italiene), în afara centrelor de înregistrare 33 . De asemenea, echipa mobilă sprijină consolidarea capacității ofițerilor de poliție locali de a efectua ei înșiși înregistrări.

3Relocare

Potrivit informațiilor primite din partea statelor participante, peste jumătate dintre cele 22 504 relocări convenite în Concluziile din 20 iulie 2015 au fost finalizate. De la data de 6 decembrie 2016, au fost relocate 913 34  persoane, în principal din Turcia, Iordania și Liban. Până la 6 februarie 2017, 13 968 de persoane au fost relocate în 21 de state (Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit). Suedia, Regatul Unit, Finlanda și Țările de Jos, precum și țările asociate Elveția, Liechtenstein și Islanda și-au îndeplinit deja angajamentele. În pofida unei imagini de ansamblu pozitive, statele membre care nu au efectuat încă relocări în temeiul Concluziilor din 20 iulie 2015 și cele care sunt încă departe de atingerea obiectivului lor ar trebui să își intensifice eforturile.

Majoritatea statelor participante la mecanism au indicat că eforturile lor în materie de relocare au vizat în principal, dar nu exclusiv, cetățeni sirieni care se aflau în Iordania, Liban și Turcia. Printre acestea se numără eforturile depuse de statele membre pentru a reloca cetățeni sirieni din Turcia în temeiul Declarației UE-Turcia din 18 martie 2016.

Numărul de relocări din Turcia continuă să crească. Statele membre înregistrează progrese în pregătirea viitoarelor operațiuni de relocare, inclusiv noi misiuni în Turcia pentru intervievarea candidaților la relocare. Autoritățile turce își îndeplinesc promisiunea de a-și intensifica eforturile pentru a furniza liste mai cuprinzătoare de candidați la relocare. În ianuarie 2017 au fost prezentate liste cuprinzând în total 10 000 de persoane.

Din 4 aprilie 2016, 3 098 de sirieni au fost relocați din Turcia ca parte a acțiunii de relocare desfășurate în cadrul mecanismului „unu la unu” prevăzut în Declarația UE-Turcia. În total, 487 de persoane au fost relocate în temeiul acestui mecanism de la încheierea precedentei perioade de raportare și numărul de angajamente rămase este de 10 402. Până în prezent, în cadrul mecanismului „unu la unu” au avut loc relocări în Belgia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania și Suedia. În plus, Norvegia a relocat 150 de sirieni din Turcia de la 4 aprilie 35 .

După cum s-a raportat anterior, a fost adoptată Decizia (UE) 2016/1754 a Consiliului 36 de modificare a celei de a doua decizii a Consiliului privind transferul. Modificarea respectivă le permite statelor membre să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul alocării celor 54 000 de locuri fie prin transfer, fie prin admisia legală a resortisanților sirieni din Turcia. Aceasta impune modificarea programelor naționale FAMI. Ca răspuns imediat ulterior adoptării Deciziei (UE) 2016/1754 a Consiliului, precum și ca parte a demersului de a modifica programele naționale FAMI, Comisia a primit primele indicații din partea statelor membre privind numărul de sirieni prezenți în Turcia pe care statele membre intenționează să îi admită legal în temeiul respectivei decizii. Din indicațiile primite până în prezent, statele membre au intenția să admită pe această bază peste 34 000 de sirieni din Turcia, inclusiv prin relocare.

Propunerea Comisiei de Regulament de instituire a cadrului de relocare al Uniunii 37 , adoptată la 13 iulie 2016, este în prezent examinată de colegiuitori.

4Perspective

Șefii de stat sau de guvern au recunoscut în mod repetat nevoia urgentă de a găsi o soluție la situația Europei în materie de migrație și au solicitat luarea de noi măsuri pentru a accelera punerea în aplicare a mecanismului de transfer, ca o expresie fundamentală a solidarității cu statele membre din prima linie. În decembrie 2016, Consiliul European a reiterat încă o dată necesitatea ca statele membre să intensifice și mai mult eforturile de accelerare a relocării și a adoptat planul comun de acțiune pentru a accelera punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia care includea obiectivul de transfer specifice pentru Grecia.

Această solicitare din partea Consiliului European vine pe fondul unor rezultate eterogene în cursul perioadei de raportare. Atingerea obiectivelor de cel puțin 1 000 de persoane transferate din Italia și de cel puțin 2 000 de persoane din Grecia în fiecare lună este posibilă dacă toate statele membre încep să asume angajamente și să efectueze transferuri pe o bază lunară. Unele state membre și țări asociate sunt deschizătoare de drumuri, îndeplinindu-și obligațiile legale și aplicând astfel solidaritatea în practică, iar celelalte state membre ar trebui să le urmeze exemplul. De asemenea, toate statele membre trebuie să desemneze mai mulți experți pentru a răspunde regulat la diferitele cereri ale EASO, asigurând misiuni mai lungi și profiluri cu mai multă experiență și specializate. Aceste eforturi comune vor contribui la reducerea presiunii exercitate asupra Italiei și Greciei.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și să colaboreze cu statele membre pentru a găsi căile cele mai eficace de a pune pe deplin în aplicare cele două decizii ale Consiliului privind transferul. În paralel, statele membre ar trebui să continue să își îndeplinească angajamentele în materie de relocare, și în unele cazuri să își intensifice eforturile, inclusiv ca parte a punerii în aplicare a Declarației UE-Turcia 38 . Comisia va continua să raporteze în mod periodic și va prezenta cel de al zecelea raport în martie 2017.

(1)

     COM(2016) 791 final.

(2)

     Numărul raportat de Grecia de cazuri detectate de trecere ilegală a frontierei din Turcia pe la frontierele maritime și terestre, în perioada 5 decembrie 2016 - 5 februarie 2017, astfel cum a fost înregistrat în aplicațiile de raportare a operațiunilor comune (Joint Operations Reporting Applications).

(3)

     Sursă: autoritățile elene.

(4)

     Sursă: Ministerul de Interne al Italiei, pentru perioada 5 decembrie 2016 - 5 februarie 2017.

(5)

     În prezent, cetățeniile eligibile pentru transfer sunt cele ale statelor: Burundi, Eritreea, Maldive, Oman, Qatar, Siria și Yemen. După cum s-a menționat în rapoartele anterioare, deși unele cetățenii nu mai sunt eligibile pentru transfer, acest lucru nu afectează persoanele deja identificate ca persoane cu potențială nevoie de protecție internațională (astfel, persoanele preînregistrate pot fi încă transferate).

(6)

     http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/12/15-euco-conclusions-final/.

(7)

     Nouă cazuri raportate ca transferuri în rapoartele anterioare s-au dovedit a fi transferuri efectuate în temeiul Regulamentului Dublin, și nu transferuri efectuate în baza mecanismului temporar (patru cazuri din Italia către Portugalia în decembrie 2015 și în aprilie 2016, un caz din Italia către Țările de Jos în noiembrie 2016, un caz din Grecia către Luxemburg în iunie 2016, un caz din Grecia către Franța în iunie 2016 și două cazuri din Grecia către România în august 2016). Acestea au fost, prin urmare, scăzute din numărul total și din transferurile statelor membre respective prezentate în anexe. În plus, în cursul acestei perioade de raportare, un caz din Grecia către Spania în decembrie 2016 și unul din Grecia către Norvegia în ianuarie 2017 au fost de asemenea transferuri în temeiul Regulamentului Dublin și nu au fost calculate în totalurile pentru țările respective.

(8)

     Concluziile reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind relocarea prin sisteme multilaterale și naționale a 20 000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecție internațională (11130/15).

(9)

     Cifra publicată în raportul anterior a trebuit să fie ajustată în urma actualizării informațiilor primite ulterior de la statele care au preluat persoane relocate. Față de 13 887 de relocări raportate, cifra corectă reprezentând numărul de persoane relocate până la 5 decembrie 2016 a fost de 13 055.

(10)

     SN 38/16, 18.3.2016.

(11)

     Cifra publicată în raportul anterior a trebuit ajustată pentru a reflecta faptul că numărul relocărilor sirienilor din Turcia către Norvegia în contextul mecanismului „unu la unu” nu se scade din numărul sirienilor returnați din Grecia.

(12)

      http://asylo.gov.gr/en/?p=1974  

(13)

     La articolul 2 litera (l) din Directiva privind condițiile pentru a beneficia de protecția internațională (Directiva 2011/95/UE), „minorul neînsoțit” este definit drept minorul (cu vârsta sub 18 ani) care intră pe teritoriul statelor membre fără a fi însoțit „de o persoană adultă care să fie responsabilă pentru acesta prin lege sau prin practica statului membru în cauză” [subliniere adăugată]. Având în vedere diferențele dintre legea și practica existente în statele membre, definiția minorilor neînsoțiți variază de la un stat membru la altul, astfel încât copiii separați, inclusiv minorii căsătoriți cu adulți, sunt considerați neînsoțiți în unele state membre, în timp ce în altele nu. Acest lucru creează, de asemenea, inconsecvențe în raportarea numărului total de minori neînsoțiți transferați, întrucât unele state membre consideră că sunt minori neînsoțiți numai minorii care călătoresc singuri și exclud din raportare copiii separați care au fost transferați.

(14)

     Sunt menționate numai cetățeniile potențial eligibile pentru transfer.

(15)

      http://asylo.gov.gr/en/wp-content/uploads/2016/08/Preregistration-data_template_5_EN_EXTERNAL.pdf .

(16)

     Cel mai mare grup de minori neînsoțiți aflați în Grecia sunt afgani, care nu sunt eligibili pentru transfer. Cu toate acestea, guvernul elen este în contact cu mai multe state membre pentru a negocia un posibil transfer voluntar al acestor minori sub un statut diferit, altul decât statutul de solicitanți de protecție internațională.

(17)

     Raportul pe anul 2016 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii privind copiii neînsoțiți furnizează informații cu privire la dispozițiile legale din statele membre cu privire la tratamentul aplicat migranților minori căsătoriți. A se vedea, în special, Tabelul 1 de la pagina 11 din raportul care este disponibil la adresa http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-december-2016-monthly-migration-report-separated-childr.pdf  

(18)

     Autoritățile elene și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) nu utilizează aceeași definiție a minorilor neînsoțiți; în consecință, cifrele raportate de autoritățile elene și de OIM sunt diferite. Conform datelor OIM, numărul total de minori transferați în perioada de raportare este de 51.

(19)

     934 de persoane către Germania, 13 către Cipru, 21 către Estonia, 355 către Franța, 171 către Irlanda, 48 către Letonia, 10 către Liechtenstein, 44 către Lituania, 29 către Luxemburg, 172 către Țările de Jos, 184 către Norvegia, 231 către Portugalia, 26 către România, 252 către Spania, 18 către Finlanda și 50 către Elveția.

(20)

     493 de persoane către Germania, una către Letonia, 21 către Luxemburg, 92 către Țările de Jos, 335 către Norvegia, 10 către Portugalia, 2 către România, 94 către Spania și 207 către Elveția.

(21)

     Germania - 1 000 pentru Italia și 1 000 pentru Grecia, Belgia - 35 pentru Italia și 65 pentru Grecia, Estonia - 58 pentru Grecia, Franța - 50 pentru Italia și 400 pentru Grecia, Croația - 20 pentru Italia și 30 pentru Grecia, Irlanda - 80 pentru Grecia, Letonia - 30 pentru Italia și 60 pentru Grecia, Lituania ­ 10 pentru Italia și 40 pentru Grecia, Luxemburg - 50 pentru Grecia, Malta - 15 pentru Grecia, Țările de Jos - 100 pentru Italia și 200 pentru Grecia, Slovenia - 15 pentru Italia și 35 pentru Grecia și Finlanda - 50 pentru Italia și 100 pentru Grecia.

(22)

     Norvegia - 250 pentru Italia și 200 pentru Grecia, iar Elveția - 200 pentru Italia și 320 pentru Grecia.

(23)

     În conformitate cu Decizia 2016/408 a Consiliului din 10 martie 2016, Austria beneficiază de o suspendare temporară a transferurilor pentru cel mult 30 % din numărul de solicitanți care i-a fost alocat, în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 a Consiliului. În consecință, transferul în Austria al unui număr de 1 065 de solicitanți se suspendă până la 11 martie 2017. Cu toate acestea, obligațiile care derivă din Decizia 2015/1601 continuă să se aplice Austriei în ceea ce privește transferul contingentului rămas; prin urmare, Austria trebuie să își asume în continuare angajamente și să efectueze transferuri.

(24)

     La începutul lunii aprilie, Polonia a suspendat prelucrarea a 73 de cereri de transfer care i-au fost trimise de către Serviciul elen pentru azil pe baza unui angajament pe care Polonia îl prezentase la 16 decembrie 2015, ceea ce a echivalat cu o blocare de facto a procedurii de transfer la trei luni și jumătate de la asumarea angajamentului. Același lucru este valabil și pentru solicitările din partea Italiei.

(25)

     Dintr-un total necesar de 193 de experți, așa cum se prevede în noul plan operațional.

(26)

     Serviciul elen pentru azil a depus o cerere suplimentară pentru doi experți Dublin pentru unitatea „Dublin”, în măsura în care aceștia sunt disponibili.

(27)

     Această cifră include locurile prevăzute în cadrul sistemului de subvenții pentru închirierea de locuințe al UNHCR și locurile de primire organizate oferite de către autoritățile elene în Grecia continentală și în hotspoturi.

http://mindigital.gr/images/prosfygiko/REFUGEE_FLOWS-07-02-2017.pdf

(28)

     De acordul de delegare încheiat cu UNHCR în ianuarie 2016 pentru 20 000 de locuri în cadrul sistemului de subvenții pentru închirierea de locuințe beneficiază în primul rând solicitanții de azil eligibili pentru transfer. Acordul de delegare a fost revizuit în iulie 2016 pentru a clarifica în text faptul că sistemul de cazare include și posibilitatea de a crea locuri în amplasamente gestionate de UNHCR și că grupul-țintă al sistemului de cazare cuprinde nu numai candidații la transfer, ci și alte categorii de solicitanți de azil. UNHCR a acceptat să pună la dispoziție 6 000 de locuri din sistemul de subvenții pentru închirierea de locuințe pentru centrele de transfer în scopul cazării tuturor solicitanților de transfer a căror înregistrare este finalizată.

(29)

     Date UNHCR: 393 de locuri pentru minorii neînsoțiți sunt finanțate de alți donatori.

(30)

     309 locuri pentru minorii neînsoțiți sunt finanțate de alți donatori.

(31)

      http://www.libertaciviliimmigrazione.dlci.interno.gov.it/sites/default/files/allegati/hotspots_sops_-_english_version.pdf .

(32)

     Serviciul elen pentru azil a reorganizat programările planificate la Alexandroupoli în biroul de la Salonic începând cu 6 februarie.

(33)

     Până în prezent, echipa a acoperit 26 de locații din întreaga Italie.

(34)

     Cifra publicată în raportul anterior a trebuit să fie ajustată în urma actualizării informațiilor primite ulterior de la statele care preiau persoane relocate. Față de 13 887 de relocări raportate, cifra corectă reprezentând numărul de persoane relocate până la 5 decembrie 2016 a fost de 13 055.

(35)

     Deși Norvegia aplică procedurile standard de operare pentru relocare convenite cu Turcia în cadrul mecanismului „unu la unu”, numărul de relocări în Norvegia în cadrul mecanismului „unu la unu” nu se calculează pe baza returnărilor sirienilor din Grecia.

(36)

     JO L 268, 1.10.2016, p. 82-84.

(37)

     COM(2016) 468 final.

(38)

     Al patrulea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, COM(2016) 792 final.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.2.2017

COM(2017) 74 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al nouălea raport privind transferul și relocarea

Anexa 1: Transferuri din Grecia până la data de 7 februarie 2016

(1)

Transmise prin intermediul DubliNet în temeiul articolului 5 alineatul (2) din decizia Consiliului.

(2)

     Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/408 a Consiliului din 10 martie 2016 privind suspendarea temporară a transferului a 30 % din numărul de solicitanți care i-a fost alocat Austriei în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

(3)

     Decizia (UE) 2016/946 a Consiliului din 9 iunie 2016 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Suediei în conformitate cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1523 și cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.2.2017

COM(2017) 74 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al nouălea raport privind transferul și relocarea

Anexa 2: Transferuri din Italia până la data de 7 februarie 2016

(1)

Transmise prin intermediul DubliNet în temeiul articolului 5 alineatul (2) din decizia Consiliului.

(2)

     Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/408 a Consiliului din 10 martie 2016 privind suspendarea temporară a transferului a 30 % din numărul de solicitanți care i-a fost alocat Austriei în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

(3)

     Decizia (UE) 2016/946 a Consiliului din 9 iunie 2016 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Suediei în conformitate cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1523 și cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.2.2017

COM(2017) 74 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al nouălea raport privind transferul și relocarea

Anexa 3: Situația privind relocarea la data de 6 februarie 2017, în temeiul concluziilor din 20 iulie 2015
și al „mecanismului unu la unu” convenit cu Turcia (în vigoare din 4 aprilie 2016)

(1)

     Acest număr include cazurile din cadrul programului austriac de admisie umanitară.

(2)

  Această cifră reprezintă o parte a cotei naționale a Finlandei de 750 de relocări pentru 2016.

(3)

     Această cifră nu îi include pe cei 162 de sirieni relocați din Turcia în cadrul mecanismului „unu la unu” prin programul național finlandez.

(4)

     Acest număr se adaugă la cota națională anuală și la angajamentele anterioare ale Franței.

(5)

Cei 228 de sirieni relocați din Turcia în afara mecanismului de relocare din 20 iulie se calculează în conformitate cu Decizia (UE) 2016/1754.

(6)

Islanda a relocat un număr total de 97 de persoane, toate din Liban.

(7)

În timp ce nu a avut încă loc nicio relocare în temeiul Concluziilor din 20 iulie 2015, 98 de sirieni au fost relocați în temeiul programului național al Luxemburgului în cadrul mecanismului „unu la unu” și sunt luați în calcul în conformitate cu Decizia (UE) 2016/1754.

(8)

  Norvegia a relocat 150 de sirieni din Turcia de la data de 4 aprilie 2016, aplicând procedurile standard de operare pentru relocare convenite cu Turcia în cadrul mecanismului „unu la unu”. Numărul de relocări în Norvegia în cadrul mecanismului „unu la unu” nu se deduce din numărul de sirieni returnați din Grecia.

(9)

     În 2015, Suedia a relocat 1 900 de persoane în temeiul programului său național, în afara mecanismului din 20 iulie 2015.

(10)

Până în luna iunie 2016, 3 439 de persoane au fost relocate în Regatul Unit în cadrul programelor naționale de relocare existente în Regatul Unit.