COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.9.2016

COM(2016) 647 final

2012/0236(COD)

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN

în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

privind

poziția Consiliului cu privire la adoptarea unui Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1342/2008 din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan pe termen lung pentru rezervele de cod și zonele piscicole care exploatează aceste rezerve

2012/0236 (COD)

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN

în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

privind

poziția Consiliului cu privire la adoptarea unui Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1342/2008 din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan pe termen lung pentru rezervele de cod și zonele piscicole care exploatează aceste rezerve

1.Istoricul dosarului

2.Obiectivul propunerii Comisiei

Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 al Consiliului („planul de refacere pentru cod”) a fost adoptat în 2008. Planul acoperea Marea Nordului și unele mări vecine (Kattegat, Skagerrak, partea de est a Canalului Mânecii, apele din vestul Scoției și Marea Irlandei). Principalele elemente ale acestuia erau regulile de stabilire a capturilor totale admisibile (TAC) și un regim de gestionare a efortului de pescuit care limita timpul pe care pescarii îl pot petrece pe mare. Limitările efortului de pescuit au fost considerate, la momentul respectiv, drept un instrument de reglementare necesar, în plus față de stabilirea unor limite de captură sub formă de TAC (captură totală admisibilă), pentru reducerea aruncării capturilor înapoi în mare. Planul prevedea reduceri ale efortului de pescuit consecutive și uneori drastice.

În 2012, Comisia a propus o modificare a Regulamentului (CE) nr. 1342/2008 al Consiliului, pentru a ține seama de unele deficiențe ale planului, menținând, în același timp, elementele principale ale acestuia. Propunerea avea la bază articolul 43 alineatul (2) din TFUE și includea o dispoziție care permitea Consiliului să reporteze efortul de pescuit după patru reduceri consecutive.

Adoptând o poziție diferită asupra relației dintre articolul 43 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (3) din TFUE, Consiliul a eliminat anumite elemente ale propunerii Comisiei (articolele 9 și 12) și a adoptat, pe baza articolului 43 alineatul (3) din TFUE, un regulament corespondent de modificare a planului de refacere pentru cod [Regulamentul (UE) nr. 1243/2012 al Consiliului], fără implicarea Parlamentului European. Regulamentul de modificare a preluat regula care permite reportarea efortului de pescuit după patru reduceri consecutive.

Parlamentul European și Comisia au contestat acest regulament al Consiliului în fața Curții, afirmând că modificarea planului de refacere pentru cod aflată în discuție ar fi trebuit adoptată prin intermediul procedurii legislative ordinare, care presupune implicarea deplină a Parlamentului European, în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din TFUE, și nu prin exercitarea competențelor exclusive ale Consiliului, în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.

Prin hotărârea din data de 1 decembrie 2015 pronunțată în cauzele conexate C-124/13, Parlamentul European/Consiliu și C-125/13, Comisie/Consiliu, Curtea a anulat regulamentul Consiliului în cauză, dar a menținut efectele acestuia pentru încă un an, astfel încât, în acest termen, să poată fi adoptat un nou regulament, având la bază temeiul juridic corect, și anume articolul 43 alineatul (2) din TFUE.

În condițiile în care Curtea a permis ca efectele regulamentului anulat să fie menținute pentru încă un an, a fost necesar ca negocierile să se desfășoare pornind de la această propunere a Comisiei, deoarece nu exista suficient timp pentru a elabora o nouă propunere și a o adopta în termen de un an.

Cu toate acestea, întrucât propunerea Comisiei a fost emisă în 2012, circumstanțele s-au schimbat considerabil. Noul regulament de bază al PCP [Regulamentul (UE) nr. 1380/2013] a introdus o obligație de debarcare, până în 2019, a tuturor capturilor de specii care fac obiectul unor limite de captură („obligația de debarcare”), conform căreia pescarii trebuie să pună capăt practicii de aruncare a capturilor înapoi în mare și trebuie să scadă toate capturile din propria lor alocare din cotă (datele intrării în vigoare treptate a acestei obligații depind de activitatea de pescuit și de speciile care definesc activitățile de pescuit). În cazurile în care se aplică obligația de debarcare, regimul de gestionare a efortului de pescuit, care vizează, la rândul său, reducerea capturilor aruncate înapoi în mare, a devenit un nivel suplimentar de reglementare inutil. Din acest motiv, Comisia a decis să abandoneze regimul de gestionare a efortului de pescuit în propunerea sa privind un Plan de gestionare pentru Marea Baltică [COM (2014)614].

Noul regulament de bază a introdus, de asemenea, o dispoziție care prevede obligația Consiliului de a stabili TAC pe baza MSY (producția maximă durabilă). Din acest motiv, regulile de stabilire a TAC incluse în planul de refacere pentru cod sunt caduce.

3.Observații privind poziția Consiliului

3.1.    Observații generale privind poziția Consiliului:

Poziția Consiliului reflectă acordul politic la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul la 29 iunie 2016. Comisia sprijină acest acord.

3.2.    Amendamentele Parlamentului European adoptate în primă lectură:

În timpul negocierilor, Parlamentul European și-a revizuit poziția. Prin urmare, poziția în primă lectură a Parlamentului European, adoptată la 11 iunie 2013, a fost considerată ca fiind mai puțin relevantă pentru negocieri.

3.3.    Dispoziții introduse de Consiliu și poziția Comisiei în acest sens:

Consiliul a modificat semnificativ textul, reducându-l la foarte puține dispoziții (cu excepția definițiilor, a articolelor finale etc.):

articolul 5 privind obiectivele, care face trimitere la obiectivul MSY, în conformitate cu regulamentul de bază și Planul de gestionare convenit pentru Marea Baltică;

articolul 6 privind măsuri minime și de precauție, care face referire la necesitatea de a lua în considerare „nivelurile minim și de precauție ale biomasei”, în conformitate cu regulamentul de bază, fără a specifica aceste niveluri;

articolul 9 cu privire la stabilirea TAC în condiții de date insuficiente, care face referire la principiul precauției ce figurează în regulamentul de bază, fără a prevedea reguli detaliate;

fostul articol 14 a fost menținut, cu modificări minore. Articolul prevede obligația statelor membre de a se asigura că, în fiecare dintre zonele vizate de plan, capacitatea de pescuit nu depășește capacitatea de pescuit observată în 2006 sau 2007;

articolul 25 (nemodificat): obligația de debarcare a capturilor de cod în porturile desemnate;

articolul 33 (nemodificat): asistența în cadrul FEP/FEPAM: autorizarea plăților din FEPAM.

Textul de compromis se îndepărtează semnificativ de propunerea inițială a Comisiei din 2012, dar este în concordanță cu noile norme stabilite în noul regulament de bază și noua abordare a Comisiei privind planurile multianuale. Comisia poate accepta toate modificările.

4.Concluzie

Serviciile juridice și juriștii-lingviști din cadrul Parlamentului European și al Consiliului au fost abilitați să efectueze toate ajustările pertinente ale textului. Documentul care a rezultat reprezintă prin urmare acordul politic la care au ajuns colegiuitorii la data de 29 iulie 2016.