30.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 207/7

1.

constată reducerea cu 15 % în general a investițiilor în Europa, ca rezultat direct al crizei economice și financiare, dar și scăderea investițiilor publice din cauza constrângerilor introduse prin mecanismele de reglementare bugetară la nivel european și național, precum și menținerea în ansamblu, în termeni nominali, a investițiilor totale în UE sub nivelul de dinaintea crizei, ele fiind mai mici în 2015 cu aproape 60 de miliarde EUR decât în 2008 (1). Consideră că, pe lângă scăderea investițiilor în termeni absoluți, Uniunea Europeană suferă și de un deficit de competitivitate, din cauza infrastructurii învechite și a investițiilor insuficiente în tranziția digitală și ecologică și în inovare;

2.

subliniază că autoritățile locale și regionale (ALR) sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din investițiile publice în UE și că investițiile lor în domenii cum ar fi infrastructura, energia, educația, serviciile medicale, transportul public și multe altele au un impact direct asupra economiilor locale, asupra dinamismului întreprinderilor și asupra vieții și bunăstării cetățenilor europeni;

3.

salută apelul Parlamentului European în favoarea unei mai mari responsabilizări la nivel național, regional și local pentru formularea și punerea în aplicare a strategiilor de creștere economică și de creare de locuri de muncă și salută sprijinul adus propunerii CoR de elaborare a unui cod de conduită privind participarea autorităților locale și regionale la semestrul european (2);

4.

în acest context, subliniază că cheltuielile publice curente pentru investiții sunt în prezent la jumătate din valoarea de dinaintea crizei, ceea ce înseamnă că anual, în regiunile și orașele Europei, nu mai sunt făcute investiții de sute de milioane de euro;

5.

reamintește o anchetă desfășurată în comun de Comitetul European al Regiunilor (CoR) și de OCDE în 2015, în care 96 % dintre respondenți (reprezentanți ai orașelor și regiunilor) au raportat cheltuieli publice deficitare pentru investiții (3). Acest lucru a fost reconfirmat de o recentă anchetă a CoR (4), în care 75 % dintre respondenții de la nivel local și regional au declarat o scădere semnificativă a investițiilor totale în orașul sau regiunea proprie între 2008 și 2014, numai o treime considerând că situația este pe cale să se îmbunătățească;

6.

subscrie apelului lansat de OCDE (5) și de FMI pentru o lansare bugetară mondială coordonată, date fiind marjele de manevră limitate în prezent ale politicii monetare, ratele dobânzii extrem de reduse și faptul că eforturile de consolidare bugetară din ultimii ani au permis reducerea ponderii datoriei în PIB în numeroase țări și oferă o mai mare marjă de acțiune. Pentru ca impulsionarea activității să reușească, cheltuielile publice suplimentare ar trebui să fie corect dozate și, mai ales, orientate către priorități de investiții care favorizează creșterea, precum cercetarea și dezvoltarea, formarea salariaților sau infrastructura ecologică;

7.

subliniază că potențialul investițiilor strategice în orașe și regiuni este mult mai mare decât arată tendințele generale anterioare crizei, nu în ultimul rând ca urmare a dezvoltării masive a cunoștințelor și competențelor, a reducerii ratelor dobânzii, a posibilităților oferite de digitalizare, de economia colaborativă și circulară și de marjele existente pentru facilitarea participării IMM-urilor la globalizarea crescândă a mediului de afaceri;

8.

reiterează că scăderea constantă a investițiilor globale este nesustenabilă și că scăderea investițiilor nu numai că încetinește redresarea, ci și amenință viitorul potențial de creștere și de inovare al UE, afectându-i performanțele economice pe termen lung și crearea de locuri de muncă;

9.

subliniază că investițiile în orașele și regiunile Europei sunt cruciale pentru stimularea unei creșteri durabile și crearea de locuri de muncă în întreaga Europă, dar și pentru sprijinirea locurilor de muncă amenințate cu dispariția din cauza nivelului insuficient al investițiilor actuale. Ca atare, insistă asupra necesității de a elimina obstacolele care împiedică revenirea la nivelurile de investiții de dinaintea crizei în Europa și de a mobiliza potențialul real pe care regiunile și orașele îl au ca vectori de progres ai Europei;

10.

sprijină dezvoltarea – la nivel global, european și național – a capitalului pe termen lung (patient capital), ca parte a unui demers pe termen lung în slujba finanțării nevoilor fundamentale care nu corespund logicii anuale a cheltuielilor publice și nici abordării predominant trimestriale a finanțatorilor privați. Acest capital ar trebui să fie axat pe investiții în măsuri de combatere a schimbărilor climatice, pe infrastructura strategică, precum și pe inovare și accesul la resursele rare;

11.

subliniază că este important să se dispună de o viziune de ansamblu asupra investițiilor inteligente și durabile, ca principală prioritate politică a mandatului 2015-2020 (6). Prezentul aviz marchează, împreună cu alte avize, cu Declarația de la Bratislava (7) și cu planul de acțiune al CoR pentru investiții, un punct de cotitură în acest proces;

12.

salută inițiativele Comisiei Europene și ale Băncii Europene de Investiții (BEI) și interesul fundamental pe care îl arată pentru stimularea investițiilor și reamintește cooperarea fructuoasă dintre BEI și CoR în cadrul Planului comun de acțiune (8);

13.

evidențiază acțiunile desfășurate de Comisia Europeană și de Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru punerea în practică a instrumentelor financiare care implică mai multe regiuni, deoarece contribuie în mod semnificativ la creșterea lichidităților pe piețe și la generarea de investiții;

14.

subliniază că mecanismele europene de investiții pot avea un impact pozitiv asupra finanțării publice, printre altele sub aspectul capacității administrative prealabile, mai ales în cazul proiectelor finanțabile care generează venituri; de aceea, instrumentele de acest tip trebuie să evolueze în direcția utilizării de împrumuturi, de instrumente financiare inovatoare și de achiziții publice inovatoare. Cu toate acestea, subliniază și rolul subvențiilor ca instrument financiar esențial în regiuni și orașe în cazul proiectelor menite să redreseze neajunsurile pieței sau care nu generează destule venituri ca să atragă investitori;

15.

subliniază importanța fondurilor de coeziune, care trebuie să rămână coloana vertebrală a politicii de investiții a UE și să consolideze parteneriatul dintre regiunile europene, ca expresie autentică a cooperării și solidarității: viitorul politicii de coeziune este legat de cel al UE. Prin urmare, este necesar să se acorde aceeași importanță politicii de coeziune în UE și după 2020 (9);

16.

reafirmă necesitatea evaluării tuturor formelor de finanțare [cadrul financiar multianual, politica de coeziune și fondurile ESI, planul Juncker, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și toate celelalte instrumente financiare]; dat fiind că fiecare este sprijinită de o anumită filosofie proprie, care nu intră în opoziție cu celelalte, ele ar trebui să se completeze reciproc și să funcționeze în sinergie atunci când este nevoie;

17.

salută principiul extinderii FEIS (10), atât sub aspectul duratei, cât și al capacității financiare, care oferă ocazia de a perfecționa procedurile existente; observă, totodată, că pentru ca FEIS 2.0 să aibă și mai mult succes, trebuie clarificate mai bine sinergiile cu politica europeană de coeziune prin intermediul FEIS; consideră că FEIS nu trebuie conceput ca un înlocuitor al instrumentelor existente ale politicii de coeziune a UE; ținând seama de rolul lor în propunerea și planificarea investițiilor pe termen mediu și lung, solicită implicarea sporită a autorităților locale și regionale în gestionarea acestui fond, în special în înființarea unor platforme de finanțare la scară regională sau multiregională;

18.

solicită publicarea unor informații mai detaliate asupra proiectelor finanțate din FEIS, subliniind mai ales, atunci când este cazul, adiționalitatea și complementaritatea acestora. Participarea mai activă a CoR la exercițiile de raportare și monitorizare contribuie la diseminarea informației între regiuni și orașe. În acest sens, subliniază necesitatea asigurării unei veritabile adiționalități a proiectelor finanțate prin FEIS, mai ales cu privire la utilizarea fondurilor din bugetul UE, precum Mecanismul pentru interconectarea Europei și Orizont 2020;

19.

solicită ca FEIS să nu fie finanțat din alte fonduri sau programe destinate competitivității;

20.

subliniază că abordarea obstacolelor din calea investițiilor implică reforme profunde la toate nivelurile de guvernanță, destinate să elimine barierele administrative, de reglementare și de alt tip care descurajează investitorii, pentru a consolida mediul de investiții;

21.

reamintește că investițiile la nivel local și regional sunt realizate în diverse sectoare transversale, cum ar fi infrastructura, transporturile, educația, cercetarea și inovarea, mediul, asistența medicală, serviciile sociale și alte forme de capital social și uman, absolut necesare pentru a crește impactul pe termen lung al investițiilor strategice;

22.

menționează că autoritățile locale și regionale pot juca un rol de catalizator, reunind diverși actori publici și privați pentru proiecte de investiții, mai ales în cazul proiectelor de anvergură sau al parteneriatelor public-privat. Cu toate acestea, ține seama de necesitatea de a promova în continuare conexiunile transfrontaliere și cooperarea la mai multe niveluri, încurajând activ investițiile transregionale, în scopul accelerării realizării pieței unice în toată Europa, mulțumită mai ales dezvoltării uniunii piețelor de capital. Trebuie abordate totodată și provocările normative și administrative, prin intermediul programului O mai bună reglementare al Comisiei, ca modalitate de asigurare a realizării obiectivelor politice pe calea cea mai eficientă și mai facilă cu putință;

23.

subliniază importanța strategiilor regionale de specializare inteligentă, ca vectori de creare în comun a unor parteneriate europene de învățare comparativă și de concepere a unor proiecte de investiții de înaltă calitate, care să implice multe părți interesate și multiple dimensiuni. În acest context, evidențiază că eliminarea obstacolelor din calea investițiilor poate fi însoțită de punerea în aplicare în întreaga UE a strategiei regionale de inovare bazată pe specializarea inteligentă (RIS3), care se poate dovedi un instrument util de concentrare a sprijinului politic și a investițiilor în jurul unor priorități-cheie și a unor mize majore, stimulând astfel investițiile private;

24.

menționează că o parte însemnată a obstacolelor din calea investițiilor prezentate în semestrul european sunt „legate de teritoriu”, în sensul că sunt relevante pentru funcțiile autorităților locale și regionale în ceea ce privește investițiile sau există posibilitatea ca autoritățile locale și regionale să contribuie la atenuarea sau eliminarea acestora;

25.

ca atare, obstacolele actuale în calea investițiilor și-ar putea avea adesea cauzele – însă, în mod logic, și soluțiile – la nivel local și regional și în cadrul cooperării transnaționale;

26.

subliniază, cu toate acestea, existența unei mari diversități între statele membre în privința modelelor de investiții și a barierelor în calea investițiilor, neexistând, prin urmare, soluții universale;

27.

menționează că această situație decurge în principal din diversitatea rolurilor care le revin autorităților locale și regionale în materie de investiții: înainte de toate, orașele și regiunile sunt investitori, dat fiind că răspund de mai mult de jumătate (54 %) din investițiile publice ale UE. Aceste investiții sunt făcute în sectoare și funcții diverse și sunt complementare: capital uman, competențe, educație, asistență medicală și multe altele. Orașele și regiunile sunt, prin urmare, furnizori și prestatori de servicii. Autoritățile locale și regionale sunt, de asemenea, planificatori, dat fiind că îndrumă strategiile de dezvoltare și planificare și pot concentra sprijinul politic și investițiile în jurul principalelor priorități și mize, stimulând, prin urmare, investițiile. Orașele și regiunile sunt catalizatori și regulatori ai schimbării, de exemplu în ceea ce privește amenajarea teritoriului și autorizațiile de construcție. În fine, sunt parteneri de investiții, adunând laolaltă diferiți actori publici și privați pentru realizarea unor proiecte de investiții (11);

28.

salută atenția acordată de Comisia Europeană identificării unor astfel de obstacole și provocări în materie de investiții în cadrul semestrului european, începând cu analiza anuală a creșterii (AAC) și lista sa de probleme privind investițiile și ajungând la rapoartele de țară și la recomandările specifice fiecărei țări. Cu toate acestea, pentru a contribui la o abordare mai calitativă la nivel european în ceea ce privește cheltuielile publice, Comitetul sprijină propunerea ca, în cadrul semestrului european, recomandările specifice fiecărei țări să cuprindă și obiective minime de investiții publice, mai ales în raport cu cheltuielile curente (12);

29.

reiterează, în acest context, solicitarea adresată Comisiei Europene de a publica o carte albă care să definească o tipologie la nivelul UE a calității investițiilor publice în cadrul cheltuielilor publice, în funcție de efectele lor pe termen lung (13);

30.

reamintește și propunerea sa (14), aprobată oficial de Comisia Europeană, de adoptare a recomandării din martie 2014 a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care stabilește o serie de principii în materie de investiții publice (15); salută recunoașterea în această recomandare a rolului important și tot mai mare pe care autoritățile locale și regionale îl joacă în planificarea și realizarea investițiilor publice, în toate domeniile de acțiune politică (coordonarea investițiilor publice, consolidarea capacităților, introducerea unui cadru general);

31.

subliniază că, dintre cele 178 de aspecte teritoriale abordate în 2016 în rapoartele de țară (răspândite în toate țările și domeniile politice), aproape 60 % se referă la eliminarea obstacolelor din calea investițiilor, cele mai multe constând în regulamente orizontale și sectoriale împovărătoare, calitatea insuficientă a administrației publice, obstacole specifice pe piața muncii și pe piața de finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (16);

32.

subliniază că recentul sondaj al CoR în rândul autorităților locale și regionale reconfirmă că prevederile împovărătoare care afectează mediul de investiții și de afaceri, piața muncii, comerțul cu amănuntul și alte domenii, precum și procedurile administrative costisitoare/lungi/greoaie de lansare, extindere sau încheiere a unei activități și procedurile judiciare prea lente sau greoaie sunt văzute, într-adevăr, de circa nouă din 10 respondenți ca obstacole în calea investițiilor;

33.

recomandă ca identificarea problemelor legate de investiții să rămână un obiectiv principal în semestrul european, inclusiv actualizările anuale ale provocărilor din mediul investițional al statelor membre, prezentate împreună cu analiza anuală a creșterii (AAC) pentru prima dată în noiembrie 2015;

34.

îndeamnă autoritățile locale și regionale să participe mai activ și mai structurat la semestrul european, astfel încât problemele de investiții legate de nivelul teritorial să fie abordate eficient; cere Parlamentului European să asocieze CoR la acest proces, prin participarea activă la reuniunile interparlamentare privind semestrul european;

35.

reamintește necesitatea simplificării în continuare a fondurilor cu gestiune partajată ale UE, în special în ceea ce privește utilizarea instrumentelor financiare; subliniază importanța sporirii capacității administrative și a expertizei instituționale a autorităților publice, prin reducerea deficitului de investiții în UE;

36.

observă că respondenții la sondajul CoR pe tema obstacolelor din calea investițiilor (17) (cei mai mulți dintre aceștia reprezentând tocmai autorități locale sau regionale) au considerat capacitatea administrativă a autorităților locale și regionale drept o provocare pentru investițiile în orașul sau regiunea lor. Într-adevăr, capacitatea de a se implica în parteneriate public-privat (PPP) este considerată o provocare sau o provocare majoră în calea investițiilor pentru 71 % dintre ei, în timp ce 70 % declară că gestionarea achizițiilor publice, în special procedurile mai complexe, reprezintă o provocare sau o provocare majoră (18);

37.

atrage atenția că insuficiența capacității administrative nu este specifică doar câtorva dintre statele membre și regiunile UE mai puțin dezvoltate, dat fiind că, în recomandările specifice fiecărei țări din 2016, unui număr de 20 din cele 28 de state membre le-au fost adresate recomandări de îmbunătățire a calității administrației publice, inclusiv la nivel subnațional (19);

38.

îndeamnă Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de reducere a sarcinii administrative, dar și să dezvolte noi inițiative și să le consolideze pe cele existente în vederea consolidării cunoștințelor, calificărilor și competențelor necesare pentru încheierea de parteneriate public-privat și a asigurării eficienței administrative, în special a autorităților locale și regionale, având în vedere mai ales rolurile multiple pe care acestea le joacă în legătură cu investițiile (planificator, investitor, partener de investiții, autoritate de reglementare, furnizor și promotor/intermediar);

39.

subliniază că investițiile strategice în medii globale complexe necesită noi tipuri de capacități administrative și manageriale, pentru a consolida dezvoltarea viitoarelor modele de afaceri și crearea de valoare, cu implicarea organizațiilor fără scop lucrativ și a celor cu scop lucrativ în ecosistemele locale și regionale ce creează valoare;

40.

evidențiază că instrumentele eficiente de consolidare a eficienței administrative includ dezvoltarea competențelor prin intermediul unor schimburi, misiuni de experți, vizite de studiu și ateliere între autorități locale și regionale de același nivel. În acest sens, Comitetul evocă și modelul utilizat de instrumentul „TAIEX REGIO PEER 2 PEER” (20), care merită să fie urmat și extins;

41.

subliniază că, așa cum arată sondajul CoR (21), este dificilă utilizarea eficientă a instrumentelor financiare pentru îmbunătățirea capacității administrative a autorităților locale și regionale. În acest sens, salută înființarea platformei Fi-Compass (22) și a instrumentelor financiare general accesibile ale Comisiei (23), două inițiative care se pot dovedi valoroase mai ales pentru autoritățile locale și regionale cu probleme privind capacitatea administrativă; încurajează autoritățile locale și regionale să utilizeze aceste instrumente pentru a atrage resurse publice și private suplimentare pentru propriile proiecte de investiții și subliniază că Comitetul este gata să colaboreze cu Comisia pentru a facilita și promova această inițiativă;

42.

subliniază că, deși autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în punerea în aplicare cu succes a FEIS, ele sunt foarte puțin conștiente de acest lucru. Într-un sondaj CoR destinat autorităților locale și regionale s-a constatat că doar 7 % dintre respondenți se consideră bine informați cu privire la modul în care FEIS ar putea fi utilizat în orașul sau regiunea lor, iar alți 18 % destul de informați, în timp ce 35 % au declarat că au doar informații de bază, iar 39 % se consideră neinformați  (24);

43.

subliniază că această cunoaștere deficitară caracterizează și alte inițiative legate de FEIS: 73 % dintre respondenții la sondajul CoR au declarat că „nu sunt informați” despre posibilitatea de înființare a unor platforme de investiții pentru a finanța investiții în orașul sau regiunea lor cu sprijinul FEIS, în timp ce doar 2 % se credeau „bine informați” cu privire la portalul european pentru proiecte de investiții sau la Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (25);

44.

solicită Comisiei și BEI să depună mai multe eforturi pentru a crește gradul de conștientizare și de înțelegere a FEIS și a celorlalte inițiative conexe, cum ar fi platformele de consultare a actorilor publici și privați de la nivel local și regional, având în vedere că situația actuală pune în pericol reușita Planului de investiții;

45.

propune Comisiei să colaboreze cu autoritățile locale și regionale, cu CoR și rețelele sale, cu băncile de promovare naționale și regionale și cu alte instituții, pentru a identifica exemplele de la nivel național și regional de proiecte de succes, declarându-și disponibilitatea de a sprijini potențialul de învățare comparativă al regiunilor și orașelor prin intermediul schimbului de bune practici și creând astfel o masă critică de beneficiari și autorități de management;

46.

salută eforturile Comisiei Europene de a spori nivelul de conștientizare în privința posibilităților de finanțare, cu prilejul campaniilor de informare itinerante desfășurate în statele membre pe tema investițiilor;

47.

subliniază necorelarea strategiilor de consiliere și de sensibilizare a publicului și este îngrijorat că platformele existente, care au doar rol consultativ, ar putea fi insuficiente pentru a identifica și a atrage noi proiecte în regiunile unde oportunitățile de investiții nu sunt bine cunoscute;

48.

subliniază că ar trebui să se garanteze că FEIS nu agravează decalajele de coeziune în cadrul UE, fiind necesară instituirea unor servicii și stimulente de combatere a dezechilibrelor geografice, inclusiv o extindere a domeniului de aplicare a obiectivelor generale eligibile pentru finanțare din FEIS, îmbunătățirea sau chiar descentralizarea serviciilor de consiliere și expertiză și consolidarea rolului Platformei europene de consiliere în materie de investiții; totodată, trebuie să se utilizeze mai bine Portalul european pentru proiecte de investiții, al cărui scop este de a constitui o punte între promotorii de proiecte din UE aflați în căutare de finanțare și investitorii din întreaga lume care caută oportunități de investiții;

49.

subliniază că, pentru ca economiile noastre să atragă mai multe investiții și mai mult capital, este nevoie de modificări fundamentale ale cadrului economic și fiscal, care trebuie însoțite de eforturi sporite de înlăturare a obstacolelor normative. Chiar dacă guvernanța economică și reglementările fiscale nu sunt considerate nemijlocit un element al mediului investițional sau un obstacol în calea investițiilor, ele formează un cadru global, mai ales din perspectiva investițiilor publice;

50.

este foarte îngrijorat că, în vremuri de criză, investițiile publice sunt adesea reduse. Ele sunt mai puțin vizibile decât alte cheltuieli publice și reducerea lor pune mai puține probleme politice, mai ales în ceea ce privește investițiile fundamentale în capitalul uman, în sănătate și educație, care rentează pe termen foarte lung. Din acest motiv, subliniază că în special îmbunătățirea mediului de reglementare pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de dezvoltare, atragerea de investiții private, precum și menținerea investițiilor publice pe termen lung sunt determinante pentru creștere și bunăstare, fiind necesar ca investițiile publice pe termen lung să fie prezervate inclusiv în perioade de consolidare bugetară;

51.

observă că – chiar dacă CoR sprijină o abordare fiscală bazată în principal pe reguli – impulsionarea investițiilor publice s-ar putea dovedi dificilă în cadrul normelor fiscale actuale. Ca atare, subliniază că este necesară o abordare mai favorabilă pentru investiții, mai ales – dar nu exclusiv – pentru parteneriatele public-privat (PPP), care nu doar asigură aplicarea strictă a normelor bugetare, ci încearcă să își maximizeze oportunitățile de investiții în regiunile și orașele Europei;

52.

o soluție ar putea fi găsită în cadrul actualului cadru bugetar, în special sub forma frânării îndatorării în cazul unui deficit structural, în cadrul obiectivului pe termen mediu (OTM) cuprins în Pactul de stabilitate și de creștere și în pactul bugetar. Pentru a garanta că există suficientă flexibilitate pentru a face investiții, respectând totodată regulile de politică bugetară, ar trebui stabilit un deficit real fix pentru investițiile publice făcute de autoritățile locale și regionale, care să nu fie luat în calcul ca parte a deficitului structural ce urmează să fie măsurat în raport cu obiectivul pe termen mediu;

53.

reamintește, în acest context, opoziția sa față de suspendarea fondurilor ESI ca o consecință directă a condiționalității macroeconomice în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, întrucât acest lucru ar avea efecte negative asupra punerii în aplicare a proiectelor cofinanțate de UE și, în sens mai larg, ar înrăutăți situația investițiilor statelor membre și ale regiunilor în cauză;

54.

reamintește cererea ca cheltuielile publice ale statelor membre și ale autorităților locale și regionale în cadrul cofinanțării fondurilor ESI și a celei acordate de BEI să nu fie considerate cheltuieli structurale, așa cum s-a stabilit în Pactul de stabilitate și de creștere, dat fiind că aceste investiții sunt, prin definiție, de interes general european și au un efect de pârghie dovedit asupra creșterii economice;

55.

reamintește că principala prioritate a CoR este impulsionarea economiei UE pe baza unei abordări ascendente, prin stimularea investițiilor ce răspund nevoilor locale, ținând seama de cele mai bune practici la nivel local și încurajând un nou spirit antreprenorial. Subliniază că este necesară crearea unei Europe inovatoare și întreprinzătoare, care să îi aibă în centrul atenției pe cetățeni;

56.

subliniază angajamentul CoR de sprijinire a orașelor și regiunilor în îndeplinirea cu succes a rolului acestora: facilitarea practicilor inter pares pentru partajarea cunoștințelor și încurajarea contactelor prin înmulțirea parteneriatelor europene, astfel încât să se creeze capacitățile necesare realizării în colaborare de proiecte de înaltă calitate, cu sprijinul unor instrumente financiare, printre care fondurile ESI și FEIS;

57.

subliniază că este foarte important să se dispună de date privind proiectele de investiții existente în prezent la nivelul de bază, care, deși nedezvoltat, prezintă o mare valoare adăugată pentru toate nivelurile de guvernanță; propune așadar instituirea unui tablou de bord european în materie de investiții locale și regionale și îi invită pe membri să își prezinte proiectele, experiențele și preocupările, în vederea înființării unei baze de date de acest tip;

58.

evidențiază că este necesar ca UE să depună eforturi de reducere a sarcinii administrative excesive, astfel încât mediul investițional să devină mai accesibil întreprinderilor noi, dar și celor existente. Subliniază că inclusiv orașele și regiunile pot face multe la nivelul propriu pentru a ușura sarcina normativă, însă aceste măsuri trebuie completate cu inițiative la nivel național și european;

59.

reiterează că investițiile nu se rezumă doar la transport și alte forme de infrastructură, ci au în vedere și capitalul uman, competențele, educația, cercetarea și inovarea, rețelele inteligente de energie, locuințele, asistența socială și de sănătate și sprijinirea înființării și extinderii întreprinderilor inovatoare și dinamice;

60.

reamintește că planurile de investiții ar trebui să vizeze crearea unei economii mai verzi, mai inteligente, mai favorabile incluziunii și mai echilibrate din punct de vedere teritorial, astfel încât UE să rămână competitivă pe scena internațională;

61.

se angajează să caute soluții, împreună cu sectorul privat, pentru sporirea investițiilor în orașe și regiuni, acesta fiind și mesajul politic esențial desprins din Declarația de la Bratislava, intitulată „Investiții și conectare” și adoptată de CoR la 8 iulie 2016 (26).