21.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/64

1.

consideră că promovarea stabilității și a prosperității în vecinătatea UE ar trebui să fie una dintre prioritățile absolute ale politicii externe și de securitate a UE și solicită ca, la conceperea și punerea în aplicare a politicii externe europene, să se aibă în vedere potențialul autorităților locale și regionale (ALR). Comitetul Regiunilor ar trebui să joace un rol important în consolidarea încrederii și în cooperarea internațională la nivel local și regional;

2.

observă că politica de vecinătate (PEV) poate avea un efect durabil doar dacă aduce beneficii concrete cetățenilor din statele membre ale UE și din țările vizate de PEV; solicită ca acest aspect să fie adus în prim-plan în procesul de punere în aplicare a noii strategii;

3.

menționează că PEV este în primul rând un proiect al instituțiilor Uniunii Europene și al guvernelor statelor membre și ale țărilor vecine. Subliniază că punerea în aplicare cu succes a programelor și proiectelor are un impact considerabil la nivel local și regional, atât în statele membre ale UE, cât și în țările terțe implicate. Solicită ca, în cadrul PEV, să se consolideze cooperarea la nivel local și regional și interacțiunea dintre societățile civile și să se pună la dispoziție mijloace adecvate în acest scop; insistă ca ALR și asociațiile acestora să fie implicate în fiecare etapă de punere în aplicare a PEV – de la planificare până la controlul democratic; este de părere că ALR și asociațiile acestora trebuie implicate în lucrările comisiilor și consiliilor de asociere și trebuie să aibă statut de observator permanent;

4.

pledează pentru mai multe proiecte de promovare a contactelor interumane; consideră că este indispensabil să se pună la dispoziție mai multe mijloace pentru cooperarea transfrontalieră, parteneriate între autoritățile locale și schimburi în domeniul științei, al culturii și între tineri; își reiterează solicitarea de a-i include pe parteneri în programele Uniunii, de exemplu Erasmus; salută faptul că Comisia acordă atenție chestiunii facilitării vizelor și că a prezentat propuneri concrete pentru Ucraina și Georgia; își reafirmă sprijinul pentru colaborare pe teme de viză și mobilitate, împreună cu acei parteneri PEV care doresc să colaboreze, inclusiv pe teme de liberalizare a regimului vizelor și facilitare a dialogului;

5.

reiterează propunerile formulate în avizul său din 9 iulie 2015 privind o nouă politică europeană de vecinătate; solicită Comisiei Europene și SEAE să ia în considerare aceste aspecte la punerea în aplicare a strategiei;

6.

constată că conflictele armate, folosirea forței, violarea suveranității teritoriale, încălcarea drepturilor omului și a principiului egalității în drepturi a popoarelor, terorismul și procesul grav de destabilizare din numeroase țări și regiuni din vecinătatea UE au dus la pierderi de multe vieți omenești, la un număr mare de răniți, de persoane strămutate în interiorul țării și la migrație forțată și împiedică dezvoltarea unor parteneriate durabile. Accentuează importanța distanțării de reflecțiile și dezideratele geopolitice, în favoarea stabilirii unor obiective realiste, pe baza unei evaluări realiste, și a organizării cooperării între acei parteneri care sunt interesați în mod real de o astfel de cooperare și au capacitatea de a realiza obiective pe termen lung; insistă ca, în ciuda faptului că se impune o diferențiere, să se mențină în continuare echilibrul între vecinătatea estică și cea sudică;

7.

arată că un parteneriat durabil poate exista doar pe bază de egalitate și avantaj reciproc; salută faptul că Comisia a acordat atenție deosebită acestei chestiuni la evaluarea PEV și solicită să se pună în aplicare conceptul de răspundere reciprocă egală pentru parteneriatul PEV;

8.

subliniază îndeosebi că nu poate fi pusă sub semnul întrebării respectarea consecventă a drepturilor omului și a normelor dreptului internațional umanitar. În acest sens, subliniază că conflictele cu care se confruntă mulți parteneri PEV prezintă noi provocări în ceea ce privește protecția refugiaților și respectarea dreptului internațional umanitar, precum și faptul că trebuie adoptate noi abordări care să asigure integrarea de instrumente noi, mai eficiente, pentru a garanta respectarea deplină a standardelor europene și internaționale privind protecția refugiaților. Subliniază, de asemenea, că viitoarele negocieri pe tema acordurilor globale privind migrația cu numeroase țări partenere PEV ar trebui să se desfășoare cu implicarea autorităților locale și printr-o mai mare integrare între politica în domeniul migrației și politica de vecinătate, pentru a se evita contradicțiile și neconcordanțele;

9.

accentuează că influența Europei asupra stabilității și bunăstării în vecinătatea sa se materializează prin atractivitatea modelului socioeconomic al UE, unitate și solidaritate între statele membre, dezvoltare durabilă, democrație și respectarea drepturilor omului și a libertăților democratice; subliniază că cea mai importantă contribuție la stabilizarea vecinătății este stabilitatea UE și respectarea valorilor și principiilor sale;

10.

solicită să se analizeze complexitatea amenințărilor la adresa securității și să se abordeze cauzele instabilității; subliniază că trebuie abordate cu prioritate cauzele socioeconomice ale provocărilor actuale legate de securitate și migrație; salută angajamentul UE de a pune în aplicare, împreună cu partenerii PEV, obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; cere să se acorde mai multă atenție promovării drepturilor sociale, deoarece dezvoltarea economică și socială durabilă este esențială pentru o vecinătate stabilă; subliniază că crearea de locuri de muncă este elementul decisiv pentru viitorul majorității țărilor vecine; salută faptul că se pune un accent deosebit pe capacitatea de inserție profesională a tinerilor și pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii; accentuează că, în acest scop, este nevoie de o abordare pe mai multe niveluri – de la nivel național la cel regional și local – și de cooperare regională, subregională și transfrontalieră; solicită ca programele de cooperare sectorială să fie structurate în așa fel încât să poată fi puse în aplicare de către ALR;

11.

salută faptul că Comisia Europeană a prezentat o propunere privind un nou cadru de parteneriat cu țările terțe și un nou plan de investiții externe al UE, care își propune să abordeze cauzele profunde ale migrației prin atragerea de investiții, intensificarea asistenței tehnice și sprijinirea reformelor economice și structurale, în vederea îmbunătățirii mediului de afaceri și a celui de politică în general; invită autoritățile locale și regionale să se implice în acest proces;

12.

se așteaptă ca noile „pacte privind migrația”, pe care UE le negociază cu Iordania și Liban în contextul Comunicării pe tema „Stabilirea unui nou cadru de parteneriat”, din 7 iunie 2016, să ajungă la un echilibru între nevoile refugiaților, necesitățile și condițiile specifice din aceste țări și așteptările UE și ale statelor sale membre, respectând, în același timp, drepturile omului și standardele stabilite de dreptul internațional umanitar;

13.

își reînnoiește angajamentul față de poporul tunisian și invită la încheierea unui parteneriat autentic și solid între UE și Tunisia; subliniază că progresele acestei țări pe calea unei dezvoltări pașnice și democratice, care are ca obiective stabilitatea economică și securitatea, ar trimite un mesaj foarte favorabil tuturor țărilor care fac obiectul PEV; evidențiază necesitatea unei creșteri semnificative a ajutorului acordat de UE Tunisiei, în vederea consolidării tranziției democratice și a încurajării investițiilor și dezvoltării în toate sectoarele economiei și societății, în special crearea de locuri de muncă și menținerea unor servicii publice de calitate și accesibile tuturor; ia notă de lansarea negocierilor cu privire la un acord de liber schimb (DCFTA) între UE și Tunisia și solicită Comisiei să adopte o abordare globală, care să garanteze că acordul va fi reciproc avantajos, acordând atenția cuvenită diferențelor economice considerabile dintre cele două părți;

14.

cere ca ALR din UE și din țările PEV să aibă prioritate la acordarea de sprijin pentru asigurarea serviciilor de bază corespunzătoare pentru refugiați, în loc ca aceștia să fie relocați în țări terțe, iar pe termen mai lung, pentru dezvoltarea economică și socială durabilă a comunităților și regiunilor de origine, cu implicarea acestor oameni; arată că refugiații care au venit în Europa din țările vecine reprezintă, în perspectivă, o punte între UE și vecinii săi;

15.

având în vedere radicalizarea religioasă, naționalismul, extremismul și terorismul, pledează pentru elaborarea unor strategii și pentru punerea la dispoziție a instrumentelor adecvate de promovare a dialogului intercultural în interiorul UE și cu societățile din țările vecine; pune în evidență răspunderea și potențialul ALR în acest domeniu; dialogul trebuie să aibă loc atât între oamenii politici, cât și în cadrul societății civile și, mai ales, între cetățeni;

16.

observă că relațiile de bună vecinătate cu țările care fac obiectul politicii de vecinătate și cu vecinii lor sunt indispensabile pentru stabilitate în Europa. Arată că cooperarea economică și dialogul politic dintre UE și Federația Rusă sunt deosebit de importante; semnalează faptul că normalizarea relațiilor economice și politice cu Rusia depinde de punerea deplină în aplicare a acordului de la Minsk; constată că, la nivel subnațional și între actorii societății civile și ai sectorului privat, continuă cooperarea și dialogul și că acest potențial ar trebui valorificat mai eficient pentru depășirea diferențelor;

17.

accentuează ideea că cooperarea cu UE nu trebuie să conducă la o competiție între statele vecine pentru a avea cele mai bune relații cu Uniunea, ci la cooperare regională și teritorială și subliniază că dimensiunea multilaterală a PEV este indispensabilă. Diversele provocări legate de stabilizarea vecinătății pot fi soluționate doar prin cooperarea sistematică dintre toți partenerii unei regiuni; este nevoie de un angajament mai solid al UE pentru a stimula abordarea multilaterală a politicii de vecinătate și pentru a asigura ALR un rol central în acest proces;

18.

reamintește angajamentul și potențialul Comitetului Regiunilor în domeniul cooperării regionale, în special Adunarea autorităților locale și regionale din zona euro-mediteraneeană (ARLEM), Conferința autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP), precum și Grupul operativ pentru Ucraina; cere Comisiei și delegațiilor UE să valorifice mai bine competențele de specialitate ale acestor trei organisme;

19.

ia notă de faptul că Georgia, Moldova și Ucraina s-au decis să aibă o relație deosebit de strânsă cu UE și au semnat acordul de asociere, în speranța unor beneficii pe termen lung pentru dezvoltarea democratică și economică a țărilor lor; este îngrijorat de nivelul ridicat al costurilor sociale ale reformelor, ceea ce pune în pericol acceptarea procesului de apropiere legislativă de către populație, și solicită UE să colaboreze cu țările în cauză pentru a găsi soluții la aceste provocări; subliniază importanța reformelor în domeniul descentralizării din aceste țări pentru punerea în aplicare a acordurilor și solicită promovarea cu prioritate a procesului de democratizare la nivel local și regional;

20.

trebuie elaborate strategii pentru a se evita situația în care țările trebuie să aleagă între cooperarea mai strânsă cu UE sau cea cu alți parteneri; salută noile negocieri dintre UE și Armenia, care deschid calea către o cooperare mai strânsă cu UE, fără a fi în detrimentul altor obligații internaționale; este de părere că această experiență ar trebui folosită și în dezvoltarea relațiilor cu Belarus și Azerbaidjan;

21.

solicită elaborarea de strategii subregionale, care să răspundă provocărilor și realităților foarte diferite din țările din vecinătatea sudică, și anume Strategia pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice, o strategie pentru Mediterana de Vest și o strategie pentru Mediterana de Est;

22.

invită Înaltul Reprezentant și Comisia să prezinte o strategie concretă, menită să îi includă printre țările PEV pe vecinii vecinilor, în special Federația Rusă, pentru a dinamiza această abordare;

23.

subliniază faptul că parteneriatul începe în regiunile de graniță și solicită Comisiei să recunoască rolul acestora și să sprijine dezvoltarea cooperării transfrontaliere dintre ALR din țările vecine, dând exemplu altor țări din cadrul PEV; trebuie elaborat un concept mai cuprinzător și pe termen mai lung, dincolo de cadrul financiar actual; în acest sens, solicită să se pună în aplicare GECT dintre UE și regiunile învecinate și să se încheie rapid un acord privind utilizarea armonizată a fondurilor UE între Interreg Europa și Instrumentul european de vecinătate, pentru dezvoltarea tuturor regiunilor UE vecine cu țările PEV;

24.

subliniază că, pentru succesul PEV, este indispensabilă asumarea responsabilității la nivel local și regional și că atât politicile și măsurile UE, cât și finanțarea trebuie stabilite ținând seama de nevoile de la nivel regional. Trebuie adoptată o abordare cuprinzătoare, care să aducă beneficii tuturor segmentelor societății și care să sprijine dezvoltarea regională. Trebuie consolidat rolul ALR, în special al celor din regiunile de frontieră, în planurile de acțiune bilaterale, ceea ce presupune consolidarea drepturilor și competențelor ALR, precum și punerea la dispoziție de mijloace financiare suficiente, la care să recurgă ALR;

25.

observă că nivelul local și opinia publică au puține cunoștințe despre UE și acordurile cu țările PEV; invită Comisia ca, în colaborare cu delegațiile UE, să sporească în mod substanțial vizibilitatea programelor de cooperare la nivel local și regional, pentru a avea certitudinea faptului că actorii locali și regionali sunt mai bine informați și formați, mai ales prin programe de pregătire pentru profesori și prin schimb de materiale didactice, iar, la nivel subnațional, să consolideze capacitatea de folosire a programelor PEV;

26.

consideră că este esențială consolidarea angajamentului tinerilor și a implicării femeilor, ca factori esențiali de dezvoltare a țărilor din vecinătate;

27.

solicită mai multe proiecte concrete pe teren, cu rezultate concrete și impact pozitiv asupra vieții cotidiene a cetățenilor;

28.

subliniază că buna guvernanță, statul de drept, democrația și respectarea drepturilor omului și a libertăților democratice au o importanță fundamentală pentru stabilitate; arată că diferitele societăți din vecinătatea UE au experiențe și condiții istorice diferite și că standardele pentru democrație și drepturile omului nu pot fi impuse nici din afară și nici de sus, ci trebuie să se dezvolte de jos în sus; accentuează rolul ALR în instituirea democrației și a statului de drept în societate; subliniază că PEV se bazează pe aceste valori fundamentale, cărora nu trebuie să li se aducă atingere; evidențiază necesitatea includerii în acordurile de parteneriat a unor mecanisme instituționale mai eficiente, capabile să supravegheze respectarea acestor principii de către parteneri;

29.

observă că, în majoritatea țărilor vecine, capacitatea administrativă la nivel subnațional trebuie îmbunătățită; reiterează disponibilitatea CoR și a membrilor săi și a autorităților implicate, precum și a asociațiilor naționale ale acestora, de a participa la programele de consolidare a capacității administrative; solicită Comisiei să creeze condițiile administrative și financiare necesare în acest sens; cere sprijinirea puternică a reformelor de descentralizare în țările din vecinătate; propune inițierea unor proiecte-pilot sectoriale cu statele vecine, de care să răspundă administrațiile locale și regionale, înlesnind astfel experimentarea procesului de descentralizare;

30.

invită Comisia să elaboreze proiecte pentru aleșii locali și regionali și administrațiile locale, în cadrul cărora să se organizeze schimburi de experiență cu ALR din UE; solicită sprijinirea mai solidă a asociațiilor naționale ale ALR, în vederea promovării schimbului de experiență între ALR din aceste țări; pledează pentru extinderea semnificativă a parteneriatelor dintre orașe și a programului de asistență tehnică și schimb de informații (TAIEX), precum și a programelor de înfrățire; cere Comisiei să sprijine în mod adecvat activitățile organizate de CoR și desfășurate în cadrul ARLEM, al CORLEAP și al Grupului operativ pentru Ucraina, nu doar din punct de vedere politic, ci și financiar;

31.

își reiterează solicitarea adresată Serviciului European de Acțiune Externă de a desemna, ca o măsură de ordin practic, un „punct de contact” pentru ALR în fiecare din cele 16 delegații ale UE din țările PEV;

32.

observă că strânsa cooperare în domeniul energiei este un element esențial al relațiilor dintre UE și vecinii săi, deoarece mulți dintre aceștia sunt importanți furnizori de energie ai statelor membre ale UE; este de părere că UE își poate reduce dependența de furnizori și surse externe dacă îmbunătățește eficiența energetică în toate etapele lanțului energetic, folosind pe scară cât mai largă surse de energie regenerabile și alte resurse energetice interne și acordând prioritate combustibililor și tehnologiilor durabile. Astfel, contribuie și la realizarea obiectivelor COP 21 stabilite la Paris; subliniază că cooperarea dintre UE și vecinii săi în domeniul energiei ar trebui să cuprindă în primul rând proiecte de dezvoltare a energiei din surse regenerabile și de eficiență energetică;

33.

subliniază că Convenția primarilor pentru climă și energie poate fi una dintre platformele de cooperare în acest domeniu, în sensul că oferă expertiza și know-how-ul ambasadorilor Convenției primarilor a CoR pentru punerea în aplicare a obiectivelor în materie de climă și energie în țările PEV;

34.

recunoaște dreptul statelor de a decide în privința aprovizionării cu energie; solicită să se țină seama în mod consecvent de preocupările autorităților locale și regionale și ale cetățenilor și atrage atenția asupra opoziției puternice manifestate de mai multe municipalități din UE împotriva extracției petrolului și gazelor naturale prin intermediul fracturării hidraulice și solicită ca respectarea celor mai înalte standarde de protecție a mediului în extracția și prelucrarea petrolului și a gazelor naturale să fie o parte a cooperării în domeniul energiei cu țările PEV;

35.

solicită să se îmbunătățească interconectarea rețelelor energetice, nu numai în UE, ci și între UE și vecinii săi, respectiv țările vecine ale acestora;

36.

este îngrijorat de faptul că, în unele țări PEV, a crescut enorm prețul la energie; solicită Comisiei să-și traducă angajamentul de a promova prețuri accesibile la energie în concepte concrete de sprijinire a populației afectate de sărăcie energetică în țările PEV;

37.

este ferm convins că noile proiecte energetice ar trebui să se axeze pe diversificarea surselor de energie și nu ar trebui să submineze statutul țărilor PEV ca țări de tranzit;

38.

recomandă îmbunătățirea schimbului de experiență în materie de cooperare, atât cu vecinătatea estică, cât și cu cea sudică, și salută angajamentul membrilor ARLEM, ai CORLEAP și ai Grupului operativ pentru Ucraina în acest domeniu;

39.

solicită o coordonare mai strânsă între PEV și programele UE, pentru a facilita situația refugiaților din țările învecinate;

40.

salută faptul că strategia globală de politică externă și de securitate a Uniunii Europene recunoaște rolul regiunilor, ce „reprezintă spații de guvernanță de importanță majoră într-o lume descentralizată”, și se angajează să promoveze și să sprijine „sistemele regionale de cooperare în întreaga lume”; solicită Înaltului reprezentant și Serviciului European de Acțiune Externă să ia în considerare experiența dobândită de ALR și să o valorifice;

41.

subliniază că finanțarea din cadrul Instrumentului european de vecinătate nu este proporțională cu ambițiile politice și cu provocările din vecinătatea UE și regretă că, în urma revizuirii PEV, nu s-a recomandat suplimentarea resurselor financiare;

42.

constată că, în prezent, UE se confruntă cu mai multe crize ca niciodată, în special criza refugiaților, catastrofe naturale și conflicte armate, care au dus la periclitarea anumitor valori fundamentale; subliniază că, la momentul stabilirii cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020, nu s-au anticipat aceste crize; invită Comisia să prezinte o propunere de revizuire a CFM, în vederea majorării plafoanelor creditelor de plată și ale creditelor de angajament din cadrul rubricilor bugetare 4 și 3, astfel încât resursele pentru PEV să crească considerabil, inclusiv pentru abordarea crizei migrației și a refugiaților și pentru asigurarea primirii și integrării migranților, sarcini ce revin în principal autorităților locale și regionale. Noul CFM oferă ocazia de a spori resursele alocate pentru punerea în aplicare a priorităților Agendei europene privind migrația, inclusiv în dimensiunea sa externă;

43.

solicită renunțarea treptată la practica de a concentra resursele PEV cu precădere pe cooperarea cu nivelul național și, eventual, stabilirea unor procentaje corespunzătoare situației fiecărei țări pentru finanțarea proiectelor la nivel subnațional; subliniază necesitatea de a adapta resursele financiare ale UE la nevoile actorilor locali și regionali, printre altele prin sprijinirea unor proiecte de mică amploare și cofinanțare flexibilă; propune Comisiei să aibă în vedere reintroducerea Instrumentului pentru administrație locală, utilizat de țările în curs de aderare, și extinderea domeniului său de aplicare la țările PEV, dotându-l cu norme de rambursare mai stricte, care să impună desfășurarea unor proiecte mai concrete și mai durabile. Solicită să se monitorizeze atent utilizarea mijloacelor financiare de către societatea civilă.