COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.5.2015

COM(2015) 199 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al treilea raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare de către Georgia a planului de acțiune privind liberalizarea vizelor

{SWD(2015) 103 final}

1. INTRODUCERE

În iunie 2012, Uniunea Europeană a lansat un dialog cu Georgia privind liberalizarea vizelor. În februarie 2013, Comisia Europeană a prezentat guvernului georgian un plan de acțiune privind liberalizarea vizelor (PALV). Acesta stabilea criteriile de referință pe care Georgia trebuie să le respecte pentru ca cetățenii georgieni care dețin pașapoarte biometrice să poată intra în spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată fără a avea nevoie de viză.

În noiembrie 2013, Comisia a adoptat primul său raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a PALV 1 de către Georgia și a formulat o serie de recomandări pentru finalizarea punerii în aplicare a criteriilor de referință aferente primei etape a PALV (legislație și planificare). În octombrie 2014, Comisia a adoptat cel de al doilea raport privind progresele înregistrate 2 , care concluziona că Georgia respectă criteriile de referință aferente primei etape a PALV și este pregătită pentru evaluarea modului în care sunt îndeplinite criteriile de referință aferente celei de a doua etape. În concluziile sale din 17 noiembrie 2014, Consiliul a fost de acord cu evaluarea Comisiei.

În decembrie 2014, Georgia a prezentat un raport actualizat privind progresele înregistrate. Misiunile de evaluare coordonate de Comisie privind cele patru secțiuni ale PALV au avut loc între decembrie 2014 și martie 2015 și au reunit experți din statele membre ale UE care au primit sprijinul Comisiei, al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și al delegației UE în Georgia.

Prezentul document este primul raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare de către Georgia a celei de a doua etape a PALV. Acesta prezintă progresele înregistrate până în prezent, stabilește modul în care au fost abordate criteriile de referință aferente celei de a doua etape și recomandă măsurile pe care Georgia ar trebui să le ia pentru a pune în aplicare în mod eficace și sustenabil restul criteriilor de referință aferente celei de a doua etape.

Raportul este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei 3 care prezintă mai în detaliu evoluțiile descrise în raport. În anexa la documentul de lucru al serviciilor Comisiei, conform cerințelor metodologiei PALV, Comisia furnizează informații bazate pe analize factuale și statistici cu privire la impactul preconizat în materie de migrație și de securitate al viitoarei liberalizări a vizelor. Datele și informațiile disponibile arată principalele tendințe anticipate în materie de migrație și zone de securitate, indicând că UE este o destinație atractivă pentru migranții din Georgia, ceea ce presupune necesitatea de a monitoriza potențialele provocări în materie de securitate.

2. EVALUAREA MĂSURILOR DIN CADRUL CELOR PATRU SECȚIUNI ALE PLANULUI DE ACȚIUNE PRIVIND LIBERALIZAREA VIZELOR

2.1. Secțiunea 1: Securitatea documentelor, inclusiv a datelor biometrice

Agenția pentru Dezvoltarea Serviciilor Publice (ADSP) îndeplinește funcțiile unui registru de stare civilă, eliberează documente de identitate și desfășoară proceduri legate de cetățenie. Agenția este o autoritate bine gestionată, dispunând de un cadru de conducere cu experiență și cunoștințe adecvate, care are

roluri și responsabilități clar definite. Procesul de recrutare este solid, la fel ca și abordarea adoptată pentru a se asigura faptul că personalul beneficiază de formarea necesară, inclusiv de formare continuă, pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace și eficient.

Sistemul georgian de solicitare și de eliberare a documentelor este eficient și sigur și garantează separarea rolurilor între cei care primesc cererile, cei care iau decizii și cei care eliberează documentele. Introducerea, acasă și în străinătate, a pașapoartelor biometrice care respectă cerințele Organizației Aviației Civile Internaționale s-a derulat cu succes.

Criteriul privind securitatea documentelor este considerat a fi îndeplinit.

2.2. Secțiunea 2: Gestionarea integrată a frontierelor, gestionarea migrației și azilul

2.2.1.    Gestionarea integrată a frontierelor

Progresele generale realizate în dezvoltarea cadrului juridic în ultimii 10 ani, împreună cu punerea în aplicare efectivă a legislației, au aliniat procesul de gestionare integrată a frontierelor din Georgia la standardele europene. Autoritățile georgiene fac dovada unui angajament clar de a dezvolta în continuare securitatea frontierelor de stat. Strategia de gestionare integrată a frontierelor a fost actualizată și există o viziune comună în ceea ce privește îmbunătățirea gestionării frontierelor în rândul tuturor părților relevante. Planul de acțiune implementează strategia prin acțiuni, responsabilități și calendare concrete.

Numărul de nereguli înregistrate la frontiere este scăzut, iar încălcările survenite la nivelul traficului transfrontalier sunt limitate în comparație cu volumul traficului. Controalele la punctele de trecere a frontierei terestre, maritime și aeriene sunt organizate într-un mod armonizat. Cooperarea dintre poliția de patrulare și serviciul de administrare fiscală este exemplară. Instalațiile de la punctele de trecere a frontierei necesare pentru a controla fluxul traficului transfrontalier sunt moderne și practice.

Criteriul privind gestionarea integrată a frontierelor este considerat a fi îndeplinit.

2.2.2.    Gestionarea migrației

Legea cu privire la statutul juridic al cetățenilor străini și apatrizilor este aplicată în mod corespunzător și toate reglementările conexe necesare au fost adoptate. Strategia Georgiei privind migrația și planul de acțiune pentru 2013-2015 sunt principalele măsuri de gestionare a migrației. Punerea în aplicare a activităților își urmează cursul. Comisia de stat pe probleme de migrație, un organ consultativ al guvernului, coordonează în mod eficient activitățile și rolurile ministerelor de resort, ale agențiilor de stat, ale organizațiilor neguvernamentale și ale organizațiilor internaționale cu privire la aspectele legate de migrație. Capacitatea și gestionarea resurselor umane din cadrul administrației georgiene sunt, în general, suficiente și eficace. În toate domeniile relevante și ministerele de resort se asigură obținerea unui nivel adecvat de formare a personalului. Procedurile de readmisie și sistemul electronic de gestionare a cazurilor de readmisie au fost instituite și funcționează bine.

Implementarea părților din Legea privind statutul juridic al cetățenilor străini și apatrizilor care vizează detenția și returnarea a fost amânată până la 1 iulie 2015. Autoritățile au instituit toate mecanismele și instrumentele necesare. Ar trebui efectuată o analiză amănunțită pentru a se identifica eventualele lacune și probleme juridice pentru care ar putea fi nevoie să se găsească soluții.

Criteriul privind gestionarea migrației este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile georgiene:

să extindă conceptul de analiză a riscurilor instituit în cadrul Ministerului de Interne pentru a include toate domeniile relevante ale politicii din domeniul migrației, inclusiv politica în materie de azil, politica în materie de migrație legală și chestiunile legate de integrare și reintegrare;

să plaseze activitățile de reintegrare într-o singură structură de management, astfel încât acestea să fie gestionate în mod strategic, cu ajutorul unor orientări politice clare. Autoritățile ar trebui să continue să furnizeze în mod sustenabil finanțare și resurse umane centrelor de mobilitate și să extindă capacitatea acestora în funcție de rezultatele analizei de risc. Ar trebui creat un sistem de raportare analitică pentru a estima numărul total de cetățeni georgieni care se întorc în Georgia (în mod voluntar, ca urmare a deportării sau prin readmisie);

să intensifice campaniile de informare la nivel regional, local și la toate celelalte niveluri privind drepturile și obligațiile pe care cetățenii georgieni le vor avea în cadrul unui viitor regim de călătorii fără viză.

2.2.3.    Politica în materie de azil

Georgia a adoptat un cadru legislativ solid în materie de azil într-o perioadă relativ scurtă de timp. Legea privind refugiații și statutul umanitar oferă cadrul instituțional, procedurile judiciare și principiile necesare și este, în general, conformă cu standardele internaționale și europene. În linii generale, legea este pusă în aplicare în mod satisfăcător. Calitatea procedurii de determinare a statutului de refugiat este, în general, suficientă.

Începând din 15 noiembrie 2014 a fost introdusă și este acordată tuturor solicitanților de azil o carte de identitate provizorie. O unitate privind țara de origine a fost înființată și funcționează în mod corespunzător. S-au înregistrat progrese considerabile privind integrarea cetățenilor străini, de exemplu prin garantarea aceluiași tratament ca cel aplicat resortisanților Georgiei în ceea ce privește asistența medicală și ocuparea forței de muncă.

Criteriul privind azilul este considerat a fi parțial îndeplinit, cu perspective bune în ceea ce privește continuarea progreselor. Se recomandă ca autoritățile georgiene:

să continue să dezvolte procedurile de eliberare a vizelor din motive umanitare;

să creeze un sistem de monitorizare a calității procesului decizional în materie de cereri de azil, pe baza unor indicatori de calitate clari;

să elaboreze o strategie de gestionare a întârzierilor acumulate la nivelul dosarelor și un sistem de planificare a situațiilor de urgență în cazul unor afluxuri bruște de migranți; ar trebui puse la dispoziție resurse financiare și umane suficiente;

să garanteze, pe plan legislativ și în practică, capacitatea Ministerului pentru Persoanele Strămutate în Interiorul Țării din Teritoriile Ocupate, Cazare și Refugiați de a lua decizii motivate cu privire la cazuri în mod independent și strict pe baza meritelor individuale; să acorde solicitanților respinși sau reprezentanților lor legali cel puțin accesul minim la informațiile Ministerului de Interne pe care s-a bazat avizul negativ în materie de securitate, astfel încât decizia să poată fi contestată în instanță printr-un proces echitabil;

să elaboreze un program național standard de formare pentru noii angajați și pentru angajații cu experiență;

să introducă o bază de date și rapoarte privind țara de origine accesibile tuturor responsabililor de dosare; să formeze responsabilii de dosare cu privire la principiile de bază referitoare la țara de origine; să introducă o distincție clară între elementele „țara de origine” și elementele „politică”; să instituie acorduri de lucru cu unitățile privind țara de origine din alte țări;

să adopte măsuri pentru a evalua modul în care s-ar putea scurta timpul de prelucrare din faza contestațiilor și să introducă o limită de timp mai rezonabilă pentru atacarea deciziei în instanță, dat fiind că limita actuală de 10 zile este prea scurtă;

să instituie, pentru procedurile de recurs, un sistem de asistență judiciară gratuită finanțat de stat care să fie ușor accesibil, independent și de înaltă calitate;

să continue activitățile menite să garanteze faptul că refugiații care doresc să devină cetățeni georgieni pot avea acces efectiv la procedura de naturalizare;

pe lângă progresele înregistrate, să elaboreze o strategie de integrare locală, care să fie însoțită de un plan de acțiune clar și detaliat; să furnizeze fonduri de stat suficiente și să instituie un mecanism de coordonare eficient.

2.3. Secțiunea 3: Ordinea publică și securitatea

2.3.1.    Prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a corupției

2.3.1.1. Prevenirea și combaterea criminalității organizate

Modificările legislative, reformele organizaționale și acțiunile întreprinse pentru consolidarea capacității agențiilor de aplicare a legii, precum și cooperarea și coordonarea dintre acestea au permis luarea unor măsuri eficace împotriva criminalității organizate. Legislația modernă privind combaterea criminalității organizate și a spălării banilor, inclusiv confiscarea produselor infracțiunilor, a făcut posibilă combaterea celor mai importante grupuri de criminalitate organizată. Programul de sensibilizare publică a reușit să atragă oprobiul cetățenilor privind criminalitatea organizată.

Coordonarea dintre autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare este satisfăcătoare și produce efectele dorite. Această coordonare se realizează, printre altele, prin intermediul Consiliului interinstituțional de coordonare a luptei împotriva criminalității organizate, care constituie un forum eficace pentru schimbul de informații și de responsabilități. Consiliul garantează, de asemenea, punerea în aplicare corespunzătoare a strategiei naționale și a planului de acțiune pentru combaterea criminalității organizate. Capacitatea instituită de Georgia pentru colectarea și analizarea informațiilor privind criminalitatea permite evaluarea temeinică a amenințărilor.

Criteriul privind criminalitatea organizată este considerat a fi îndeplinit.

2.3.1.2. Traficul de persoane

Georgia a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește combaterea traficului de persoane. Legislația este cuprinzătoare, iar infrastructura necesară pentru reunirea principalelor părți implicate și furnizarea de fonduri semnificative a fost instituită. Există un angajament în direcția formării profesionale continue a profesioniștilor și a derulării unui program amplu de sensibilizare a opiniei publice la nivel național. Cu toate acestea, există puncte slabe semnificative în ceea ce privește abordarea nevoilor victimelor vulnerabile, în special copiii. Absența unui sistem de inspecție a muncii cu competențe statutare limitează sfera de combatere a traficului de persoane în scopul muncii forțate. Numărul de cazuri mic, dar în creștere, constituie un motiv de îngrijorare, la fel ca și incapacitatea de a aplica legislația referitoare la utilizatorii de servicii puse la dispoziția victimelor traficului de persoane.

Criteriul privind traficul de persoane este considerat a fi parțial îndeplinit, cu perspective bune în ceea ce privește continuarea progreselor. Se recomandă ca autoritățile georgiene:

să revizuiască modul de furnizare a serviciilor destinate victimelor traficului de persoane, în special în ceea ce privește organizarea și funcționarea adăposturilor existente, pentru a garanta faptul că se răspunde în mod adecvat nevoilor persoanelor însoțite de copii;

să revizuiască modul de furnizare a asistenței psihologice, medicale și juridice, astfel încât să crească la maximum accesul tuturor victimelor identificate și presupuse;

să revizuiască statutul, misiunea și competențele Departamentului de inspecție a muncii, pentru a se garanta că acesta are capacitatea de a identifica și de a reacționa la cazurile de exploatare prin muncă și de muncă forțată;

să ia măsuri pentru îmbunătățirea anchetelor proactive, bazate pe informații, privind toate formele de exploatare;

să elaboreze o abordare solidă în ceea ce privește combaterea celor care cumpără femei ce sunt victime ale traficului în scopuri de exploatare sexuală, precum și de exploatare prin muncă, cu obiectivul comun de a se garanta faptul că acestea depun mărturie și de a se combate cererea pentru astfel de servicii;

să revizuiască și să îmbunătățească colectarea și analiza de date între organizațiile care își desfășoară activitatea în acest domeniu la nivel național, pentru a reflecta cu mai multă precizie numărul de cazuri, sexul, vârsta, originea etnică și tipul de exploatare;

să reexamineze diferitele linii de asistență telefonică pentru a optimiza raportarea de către public și de către victime;

să sporească cooperarea și parteneriatul cu țările identificate de către Europol ca destinații și surse de aprovizionare principale, cum ar fi Turcia, precum și Azerbaidjan, Kârgâzstan, Uzbekistan și Armenia.

2.3.1.3. Prevenirea și combaterea corupției

Au fost adoptate sau sunt în curs de adoptare un număr semnificativ de măsuri menite să consolideze cadrul instituțional și legislativ pentru combaterea corupției. Guvernul a adoptat un plan de reformare a funcției publice în noiembrie 2014. În februarie 2015, Georgia a adoptat strategia națională și planul de acțiune anticorupție pentru 2015-2016. În ianuarie 2015 a fost înființată o unitate specializată anticorupție în cadrul Biroului Procurorului general. Unitatea are sarcina de a cerceta și de a urmări penal cazurile de corupție la nivel înalt. Numirea și eliberarea din funcție a Procurorului general trebuie să se realizeze în mod deschis, obiectiv și transparent, pe baza meritelor și fără nicio influență politică. Trebuie continuată aplicarea actualelor măsuri de protecție împotriva eventualelor abuzuri legate de negocierile judiciare, în special având în vedere încălcările anterioare anului 2012. Chestiunea procedurilor de reînnoire a mandatului judecătorilor aflați în funcție al căror mandat de 10 de ani este pe cale să se încheie trebuie să fie monitorizată îndeaproape, întrucât ar putea avea implicații mai extinse în ceea ce privește funcționarea justiției. O astfel de reînnoire ar trebui să aibă loc, cu excepția cazului în care există motive factuale care ar justifica demiterea unui judecător aflat în funcție.

Criteriul privind combaterea corupției este considerat a fi parțial îndeplinit, cu perspective bune în ceea ce privește continuarea progreselor. Se recomandă ca autoritățile georgiene:

să continue reforma funcției publice prin adoptarea unei legi privind funcția publică în conformitate cu practica internațională, care să stabilească domeniul de aplicare și standardele privind o funcție publică profesionistă și apolitică. În lege ar trebui incluse garanții suplimentare referitoare la eliberarea din funcție a directorului Biroului funcției publice;

să introducă o verificare sistematică a formularelor de declarare a averilor, susținută de un sistem de sancțiuni pentru a descuraja îmbogățirea nejustificată, conflictele de interese și incompatibilitățile. Noua legislație de reglementare a verificării declarațiilor de avere ar trebui să includă proceduri de verificare aprofundată care să permită identificarea averilor nejustificate, a conflictelor de interese și a incompatibilităților. Ar trebui să fie incluse sancțiuni disuasive corespunzătoare. Este important să se înființeze o agenție care să controleze aceste verificări sau să se desemneze un organism deja existent pentru a realiza acest lucru;

să se asigure că normele de stabilire a criteriilor privind renunțarea la procesul de licitație pentru contractele de achiziții publice definesc în mod clar circumstanțele exacte în care acest lucru poate fi realizat și procedurile care trebuie urmate. Aceste proceduri ar trebui să impună o notificare publică și dreptul persoanelor care formulează obiecții de a fi ascultate. Decizia de a renunța la licitație ar trebui să necesite aprobarea independentă a Agenției pentru achiziții publice;

să consolideze în continuare protecția practică a persoanelor care trag semnale de alarmă prin introducerea de norme și proceduri care să garanteze un cadru sigur de raportare și să sporească în continuare gradul de informare a funcționarilor publici cu privire la practica de denunțare a abuzurilor;

să continue lucrările privind punerea în aplicare a tuturor recomandărilor formulate de Grupul de state împotriva corupției din cadrul Consiliului Europei.

2.3.1.4. Spălarea de bani și finanțarea terorismului

Georgia a realizat progrese considerabile în ultimul an. În prezent, cadrul juridic este aproape în totalitate aliniat la standardele UE și internaționale, iar cadrul instituțional, capacitatea de cooperare dintre agenții și capacitatea administrativă au fost în mare parte instituite. Punerea în aplicare a strategiei și a planului de acțiune pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului ar trebui continuată conform planificărilor. Experiența practică în ceea ce privește finanțarea terorismului rămâne limitată, însă autoritățile georgiene par a fi pregătite să rezolve problemele din acest domeniu, dacă va fi necesar. Utilizarea pe scară largă a negocierii judiciare implică riscul ca infractorii să găsească modalități de a evita confiscarea câștigurilor ilicite.

Criteriul privind spălarea banilor este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile georgiene:

să consolideze cadrul legislativ privind mișcările de numerar transfrontaliere și să îmbunătățească punerea în aplicare a acestuia;

să utilizeze mai bine cadrul juridic existent privind confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni;

să ocupe funcțiile rămase vacante din cadrul Serviciului de monitorizare financiară;

să garanteze faptul că Unitatea de control ex situ din cadrul Băncii Naționale a Georgiei își începe activitatea cu un personal complet și să asigure înființarea unei unități separate de monitorizare ex situ în cadrul Serviciului public de supraveghere a asigurărilor;

să stabilească mai multe contacte cu entitățile de raportare care nu raportează deloc sau raportează insuficient și să le sensibilizeze mai mult.

2.3.1.5. Droguri

S-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei naționale și a planului de acțiune antidrog adoptate de Consiliul de coordonare interinstituțională pentru combaterea abuzului de droguri. S-au înregistrat progrese în special în ceea ce privește reducerea cererii de droguri și a daunelor pe care acestea le cauzează, precum și în ceea ce privește tratamentul și reabilitarea. Diversele proiecte și programe au sporit gradul de informare a tinerilor cu privire la efectele nocive ale drogurilor și la pericolele pe care acestea le prezintă. În vederea reducerii ofertei de droguri, s-au depus eforturi semnificative în direcția acțiunilor vizând aplicarea legii și a îmbunătățirii cooperării între agenții. S-au realizat progrese remarcabile, în special prin instituirea unor acorduri de lucru, procese și baze de date ale agențiilor de aplicare a legii, precum și prin furnizarea echipamentelor și sesiunilor de formare necesare.

Însă, în ciuda acestor progrese, politica națională în materie de droguri se bazează în continuare mai mult pe măsuri represive decât pe măsuri corective.

Criteriul privind drogurile este considerat a fi parțial îndeplinit, cu perspective bune în ceea ce privește continuarea progreselor. Se recomandă ca autoritățile georgiene:

să consolideze în continuare măsurile legate de reducerea ofertei din cadrul politicii naționale în materie de droguri, inclusiv prin finalizarea modificărilor legislative care vizează introducerea unei distincții în cadrul juridic între deținerea de droguri pentru uzul personal și pentru vânzare către terți;

să analizeze posibilitatea introducerii controlului judiciar în ceea ce privește testele neplanificate efectuate de către poliție în vederea detectării de droguri.

2.3.2.    Cooperarea judiciară în materie penală

Procesul de implementare de către Georgia a cadrului juridic și instituțional este suficient de solid pentru ca Georgia să devină un partener stabil și fiabil în cadrul cooperării judiciare internaționale în materie penală. Instrumentele juridice — atât interne, cât și internaționale — ale acestui cadru sunt actualizate și aplicate într-un mod care permite, de asemenea, cooperarea internațională în ceea ce privește combaterea infracțiunilor grave. Pregătirile efectuate în vederea încheierii unui acord de cooperare operațională cu Eurojust sunt într-un stadiu avansat.

Criteriul privind cooperarea judiciară în materie penală este considerat a fi îndeplinit.

2.3.3.    Cooperarea pentru asigurarea respectării aplicării legii

Agențiile de aplicare a legii cooperează în combaterea criminalității, realizând această sarcină într-un mod cuprinzător și multidisciplinar (cu ajutorul coordonării la nivelul Consiliului, al comitetelor și la nivel interinstituțional). Există o bună interacțiune între anchetatori și procurori, iar între agenții se asigură o cooperare corespunzătoare. Pentru a sprijini anchetele și urmăririle penale, autoritățile georgiene dispun de echipamente sofisticate. Departamentul principal de criminalistică din cadrul Ministerului de Interne și Biroul național de criminalistică dispun de capacități semnificative în acest domeniu. Cooperarea internațională bilaterală cu UE se aprofundează prin semnarea de acorduri de cooperare cu statele membre.

Criteriul privind cooperarea pentru asigurarea respectării aplicării legii este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile georgiene:

să înceapă să elaboreze un raport de evaluare periodic cu privire la amenințările existente la toate nivelurile, inclusiv tendințele viitoare și amenințările emergente, pornind de la activități polițienești bazate pe informații și pe evaluări continue;

să realizeze un program de sensibilizare în cadrul poliției și al Biroului Procurorului general, inclusiv în regiuni, cu privire la marja de cooperare internațională la nivel operațional.

2.3.4.    Protecția datelor

Georgia pune în aplicare în mod satisfăcător legislația privind protecția datelor cu caracter personal în sectorul public și în cel privat prin asigurarea funcționării eficace a autorității independente de supraveghere a protecției datelor. Georgia a alocat resursele umane și financiare necesare, a desfășurat programe de formare și a sporit gradul de informare în ceea ce privește protecția datelor. Pregătirile efectuate în vederea încheierii unui acord de cooperare operațională cu Eurojust sunt într-un stadiu avansat.

Criteriul privind protecția datelor cu caracter personal este considerat a fi îndeplinit.

2.4. Secțiunea 4: Relații externe și drepturi fundamentale

Georgia a realizat progrese remarcabile în acest domeniu într-o perioadă scurtă de timp. Cadrul juridic necesar privind cetățenia, libertatea de circulație (migrația) și nediscriminarea a fost adoptat în 2014.

2.4.1.    Libertatea de circulație în Georgia

Un nou cadru juridic care a introdus schimbări majore în statutul străinilor și al apatrizilor a fost adoptat în 2014. Modificările legislative oferă cetățenilor străini care locuiesc în Georgia posibilitatea de a rămâne în mod legal pe teritoriul țării. Libertatea de circulație în Georgia pentru resortisanții georgieni, pentru străini cu ședere legală și pentru apatrizi este consideră a fi asigurată, nefăcând obiectul restricțiilor nejustificate și nici al unor măsuri cu caracter discriminatoriu.

Criteriul privind libertatea de circulație este considerat a fi îndeplinit.

2.4.2.    Condițiile și procedurile pentru emiterea documentelor de călătorie și de identitate

Accesul deplin și efectiv la documentele de călătorie și de identitate este disponibil pentru toți resortisanții Georgiei, inclusiv femei, copii, persoane cu handicap, persoane strămutate în interiorul țării, persoane care aparțin minorităților și alte grupuri vulnerabile.

Criteriul privind emiterea documentelor de călătorie și de identitate este considerat a fi îndeplinit.

2.4.3.    Drepturile cetățenilor, inclusiv protecția minorităților

Aplicarea efectivă a legislației și a politicilor de combatere a discriminării se construiește treptat prin jurisprudență și precedente, chiar dacă în prezent există puține litigii în acest domeniu. Aceste evoluții se înregistrează în urma intrării în vigoare a Legii privind combaterea discriminării, care oferă cadrul juridic pentru asigurarea egalității și nediscriminării, precum și în urma intrării în vigoare a măsurilor de punere în aplicare a acestei legi, demers în care Biroul apărătorului public joacă un rol crucial.

În ceea ce privește anumite dispoziții ale Legii privind combaterea discriminării, această vigilență este necesară pentru a asigura furnizarea în practică a unei protecții adecvate și eficace împotriva discriminării și aplicarea oricărei derogări în conformitate cu principiile necesității și proporționalității și cu standardele internaționale și europene.

În ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei naționale pentru drepturile omului și a planului de acțiune aferent, Secretariatul pentru drepturile omului din cadrul Cabinetului Prim-ministrului dispune de un personal complet și toate activitățile planificate pentru 2014 au fost puse în aplicare. S-au realizat, de asemenea, progrese semnificative în ultimii ani în ceea ce privește protejarea minorităților etnice și promovarea integrării civice a acestora.

Georgia a început activitatea pregătitoare pentru semnarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și pentru armonizarea legislației georgiene cu dispozițiile Cartei. În plus, sunt în desfășurare pregătiri pentru adoptarea unei legi privind limba de stat.

Criteriul privind drepturile cetățenilor este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile georgiene:

să sporească și să sprijine eforturile întreprinse în direcția creșterii gradului de informare a reprezentanților statului și a societății în general cu privire la egalitate, toleranță și aspecte legate de diversitate; să intensifice eforturile în direcția creșterii gradului de informare a comunităților minoritare cu privire la drepturile cetățenilor lor și la serviciile și beneficiile publice care le sunt puse acestora la dispoziție; să adopte o nouă strategie și un plan de acțiune pentru a promova toleranța și integrarea civică, ținând seama pe deplin de experiența câștigată în urma punerii în aplicare a planului de acțiune anterior, asigurând o finanțare adecvată pentru punerea în aplicare efectivă a strategiei și a planului și instituind mecanisme de monitorizare efectivă cu criterii de referință și indicatori;

să continue formarea practicienilor din domeniul juridic în strânsă colaborare cu societatea civilă, organizațiile internaționale și donatorii și să ia în considerare în mod adecvat propunerile legislative prezentate de către apărătorul public.

3. EVALUARE GLOBALĂ ȘI ETAPELE URMĂTOARE

Comisia a evaluat punerea în aplicare de către Georgia a criteriilor de referință aferente celei de a doua etape a PALV în conformitate cu metodologia stabilită și pe baza misiunilor de evaluare și a datelor și documentelor furnizate de Georgia.

UE a continuat monitorizarea progreselor înregistrate de Georgia în domeniile legate de PALV în cadrul Comitetului mixt de facilitare a eliberării vizelor UE-Georgia, al Comitetului mixt de readmisie UE-Georgia, al Subcomitetului pentru justiție, libertate și securitate UE-Georgia, precum și în cadrul dialogului privind drepturile omului. În fiecare dintre aceste comitete, se consideră că dialogul și cooperarea dintre UE și Georgia au avansat foarte mult.

Progresele înregistrate de Georgia în cadrul celor patru secțiuni ale PALV sunt semnificative. Acest lucru demonstrează angajamentul ferm al Georgiei și amploarea eforturilor pe care le-a depus. Punerea în aplicare și rezultatele reformelor pe care le-a introdus Georgia au fost analizate amănunțit. Analiza a stabilit că funcționarea cadrului legislativ și de politică, precum și integritatea principiilor și procedurilor instituționale și organizatorice din cadrul celor patru secțiuni se conformează în general celor mai înalte standarde europene și internaționale. Prin urmare, Comisia consideră că Georgia se conformează în mare măsură obiectivelor de referință ale celei de a doua etape a PALV.

Având în vedere progresele semnificative pe care le-a realizat Georgia în ultimele luni, Comisia este pregătită să devanseze calendarul următorului raport, cu condiția continuării progreselor rapide, pe baza criteriilor de referință și a situației actuale, astfel cum se descrie mai în detaliu în prezentul raport și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei. Georgia trebuie însă să depună eforturi suplimentare, în conformitate cu recomandările formulate în prezentul raport. De asemenea, este esențial să se continue organizarea unor campanii specifice de informare care să precizeze drepturile și obligațiile asociate regimului de călătorii fără viză, precum și regulile de acces pe piața forței de muncă din UE.

Îndeplinirea acțiunilor prevăzute în prezentul raport ar permite Georgiei să finalizeze punerea în aplicare a tuturor criteriilor de referință aferente celei de a doua etape a PALV. Comisia va continua să monitorizeze și să depună toate eforturile pentru a sprijini Georgia și va prezenta un raport privind progresele înregistrate până la sfârșitul anului 2015.

(1)

COM(2013) 808 final.

(2)

COM(2014) 681 final.

(3)

COM(2015) 103 final.