52014PC0673

EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Impozitarea produselor energetice și a electricității în Uniune este reglementată de Directiva 2003/96/CE a Consiliului[1] (denumită în continuare „Directiva privind impozitarea energiei” sau „Directiva”).

În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din directivă, pe lângă dispozițiile prevăzute în special la articolele 5, 15 și 17, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate autoriza orice stat membru să introducă alte scutiri sau reduceri în nivelul de impozitare, din motive de politică specifice.

Obiectivul prezentei propuneri este de a permite Croației să aplice scutirea de taxe pentru combustibilul gazos utilizat pentru operarea utilajelor specializate în deminarea umanitară. Această scutire are scopul de a reduce costurile suportate de persoanele juridice autorizate să deruleze activități de deminare și, astfel, să le accelereze și să contribuie la punerea în aplicare a politicii de deminare umanitară în Croația.

Reducerea taxelor va urgenta activitățile de deminare care se desfășoară în conformitate cu Convenția internațională privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora (Tratatul de la Ottawa, 1998); cu Convenția internațională privind munițiile cu dispersie, semnată la Oslo în 2008, care interzice utilizarea, transferul și stocarea depozitelor de muniții cu dispersie și prevede distrugerea acestora într-un interval de opt ani, și cu Legea privind deminarea umanitară din Republica Croația din 2005.

Scopul măsurii care urmează să fie aplicată de Croația este de a crea un stimulent pentru curățarea mai rapidă a terenurilor suspectate de a fi minate, pentru eliberarea terenurilor agricole și a pădurilor, făcându-le astfel din nou accesibile pentru activități economice. De asemenea, se preconizează că măsura va avea efecte pozitive imediate asupra vieții și sănătății persoanelor din zonele contaminate cu mine și cu muniție neexplodată.

Fără aplicarea măsurii, operatorii echipamentelor de deminare care sunt autorizați să desfășoare operațiuni de deminare pe teritoriul Croației vor fi nevoiți să achite acciza națională pentru combustibilul gazos utilizat drept carburant pentru motor, în cuantum de 2 860 HRK (aproximativ  375,54 EUR)[2] și care se aplică utilizării drept carburant, precum și utilizării pentru motoare staționare, utilaje grele și pentru vehicule destinate folosirii în afara drumurilor publice [(articolul 8 alineatul (2) literele (b), (c) și (d) din Directiva privind impozitarea energiei]. Scutirea de taxe pe o perioadă determinată le-ar permite operatorilor să-și diminueze costurile pentru activitățile de deminare și să-și majoreze marjele de profit pentru o perioadă de timp limitată, creând astfel un stimulent pentru intensificarea activității lor pe durata aplicării măsurii. Acest aspect va accelera procesul de deminare.

Cererea și contextul general al acesteia

Prin scrisoarea din 8 aprilie 2014, autoritățile croate au solicitat o decizie de autorizare care va permite Croației să aplice o scutire de taxe pentru combustibilul gazos utilizat pentru operarea utilajelor în deminarea umanitară, în conformitate cu articolul 19 din Directiva 2003/96/CE. Autoritățile croate au furnizat informații și precizări suplimentare la 15 iulie 2014.

Intenția autorităților croate este de a aplica o scutire de la plata taxelor pentru combustibilul gazos utilizat pentru operarea utilajelor în deminarea umanitară. Măsura va fi pusă în aplicare prin utilizarea unui sistem de rambursare a accizelor plătite, pentru a accelera deminarea zonelor contaminate rămase. Mașinile care funcționează pe bază de combustibil gazos exceptat de la plata accizelor vor fi clasificate în funcție de destinația acestora, de instrumentele de lucru și de metoda lor de operare.

Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile croate la data de 1 ianuarie 2014, suprafața totală a zonelor suspectate de a fi minate și a zonelor contaminate exclusiv cu muniții neexplodate în Croația era de 613,6 km2. Croația estimează că potențialul de producție neutilizat aferent zonelor forestiere contaminate cu mine reprezintă o pierdere anuală de aproximativ 30 de milioane EUR. 55 % din zonele agricole contaminate constituie teren arabil, în vreme ce restul este format din pășuni și fânețe. Se estimează că 900 000 de persoane (aproximativ 20 % din populație) trăiesc în continuare în imediata apropiere a zonelor suspectate de a fi minate. Între 1991 și 2013, au existat 1 353 de incidente și accidente corelate cu existența minelor în zonele contaminate cu mine, care au afectat 1 976 de persoane și au cauzat 510 decese.

Croația a solicitat ca scutirea să fie acordată pe o perioadă de șase ani, reprezentând perioada maximă indicată la articolul 19 alineatul (2) din directivă.

Domeniu de aplicare

Beneficiarii acestei măsuri vor fi persoanele juridice care vor fi autorizate de Centrul Croat de Acțiune împotriva Minelor și care vor fi înregistrate să se implice în deminarea umanitară în conformitate cu Legea privind deminarea umanitară[3], cu Normele privind coordonarea deminării umanitare[4] și cu Normele privind cerințele tehnice pentru stabilirea conformității utilajelor folosite în deminarea umanitară[5]. Beneficiarii vor realiza deminarea și curățarea terenului folosind utilaje de deminare și vor crea condiții pentru ca pirotehnicienii să dezactiveze minele neexplodate. Mașinile acreditate vor fi definite în funcție de tip, destinație și consumul de combustibil, care va depinde, la rândul lui, de adâncimea de curățare, de viteza mașinii, de densitatea curățării și de efectul mașinii pe șine asupra solului compactat de la fața locului. Măsura va fi acordată prin rambursarea accizelor plătite, prin colectarea facturilor plătite în acest scop. Aceste dovezi vor conține detaliile cumpărătorului, numerele de serie ale mașinii, numărul de ore de funcționare a mașinii, cantitatea de combustibil gazos achiziționat și data achiziționării.

Potrivit cifrelor furnizate de autoritățile croate, în Croația există 36 de persoane juridice înregistrate cu 47 de mașini utilizate în deminarea umanitară. Cu toate acestea, măsura nu trebuie limitată doar la acești operatori acreditați, ci se va aplica oricărui operator nou acreditat și utilajelor de deminare care pot fi utilizate în acest scop în viitor. Centrul Croat de Acțiune împotriva Minelor acreditează și ține evidența tuturor mașinilor noi de curățare a minelor destinate a fi utilizate pentru deminare umanitară.

Conform autorităților croate, cuantumul avantajului adus de această măsură pentru fiecare beneficiar va depinde de mărimea suprafeței ce urmează să fie deminată de utilajele de deminare și de consumul total de combustibil gazos utilizat pentru operarea utilajelor la deminarea respectivei suprafețe. Potrivit estimărilor Croației, cuantumul beneficiului rezultat din reducerea taxei calculată pe baza consumului mediu de combustibil pentru toți operatorii implicați în deminare în 2013 este de aproximativ 2 907 038 HRK (aproximativ  381 736,50 EUR), ceea ce înseamnă că suma medie pentru fiecare mașină este estimată la 61 859,15 HRK sau 8 123,01 EUR pe an. Autoritățile croate anticipează că în cei șase ani în care se va aplica măsura, cheltuielile bugetare anuale bazate pe consumul mediu estimat vor crește și vor fi:  2 965 179 HRK (aproximativ 389 371,23 EUR) pentru 2015, 3 024 482 HRK (aproximativ 397 158,66 EUR) pentru 2016, 3 084 971 HRK (aproximativ 405 101,83 EUR) pentru 2017, 3 146 671 HRK (aproximativ 413 203,87 EUR) pentru 2018, 3 209 604 HRK (aproximativ 421 467,94 EUR) pentru 2019, 3 273 796 HRK (aproximativ 429 897,30 EUR) pentru 2020, iar suma totală va fi: 18 704 706 HRK (aproximativ 2 456 200,83 EUR).

Punerea în aplicare a măsurii

Departamentele competente din cadrul Centrul Croat de Acțiune împotriva Minelor (HCR) vor supraveghea și vor ține evidența operării utilajelor. Evidența va fi ținută pentru fiecare proiect (locație) în parte. Va exista un formular special pentru fiecare mașină în care vor fi înregistrate orele de operare, randamentul și consumul de combustibil pe fiecare zi.

Atunci când se finalizează un proiect, operatorul de deminare va prezenta un formular de rambursare a accizei pentru utilajele sale folosite în locația respectivă, însoțit de un formular registru jurnal pentru fiecare mașină. Formularele vor fi aprobate de șeful de lucrări și verificate de un funcționar HCR responsabil cu monitorizarea proiectului, care va fi prezent în permanență la locul unde se efectuează deminarea pentru a derula controale la fața locului.

În conformitate cu responsabilitatea sa generală de a monitoriza punerea în aplicare a legislației privind accizele, Agenția de administrare fiscală din cadrul Ministerului de Finanțe va derula, pe baza informațiilor referitoare la locul de desfășurare a activității de deminare, controale sistematice privind combustibilul folosit pentru utilajele de deminare, pe lângă îndeplinirea atribuțiilor sale de monitorizare. Scutirea de la plata taxelor va fi acordată prin rambursarea accizelor plătite.

Argumente prezentate de autoritățile croate cu privire la impactul măsurii asupra pieței interne

Măsura nu va favoriza anumite întreprinderi în detrimentul altora, întrucât se va aplica tuturor întreprinderilor implicate în deminarea umanitară, astfel că nu se va acorda niciun avantaj economic vreunei anumite întreprinderi implicate. În mod similar, Croația pornește de la premisa că măsura nu va afecta comerțul în interiorul Uniunii, având în vedere caracterul său specific și faptul că se limitează la zonele contaminate cu mine din Republica Croația.

Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, în special articolul 8 alineatul (1) și alineatul (2) literele (c) și (d).

Evaluarea măsurii în temeiul articolului 19 din Directiva 2003/96/CE

Motive de politică specifice

Articolul 19 alineatul (1) primul paragraf din directivă are următorul conținut:

„Pe lângă dispozițiile prevăzute în articolele anterioare, în special articolele 5, 15 și 17, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate autoriza orice stat membru să introducă alte scutiri sau reduceri din motive de politică specifice.”

Prin intermediul scutirii de taxe în cauză, autoritățile croate urmăresc obiectivul de a accelera deminarea zonelor contaminate rămase, din diferite regiuni ale Croației. Fără această măsură, combustibilul gazos folosit drept carburant pentru utilajele întrebuințate în deminarea umanitară ar fi impozitat cu 2 860 HRK (aproximativ  375,54 EUR) pentru 1 000 l. Trebuie menționat faptul că Croația aplică aceeași rată de impozitare pentru combustibilul gazos folosit drept carburant și în scopurile prevăzute la articolul 8 alineatul (2) literele (c) și (d) din Directiva 2003/96/CE. De asemenea, aplicarea pe o perioadă determinată a scutirii de taxe ar crea un stimulent pentru ca operatorii economici implicați în activitățile de deminare umanitară să-și finalizeze munca înainte de expirarea perioadei de șase ani în care se aplică măsura și, astfel, să contribuie la obiectivul de politică stabilit, și anume accelerarea deminării zonelor contaminate rămase. Cu excepția măsurii prevăzute aici, în Croația nu există alte subvenții care să se aplice operatorilor economici implicați în deminarea umanitară a zonelor contaminate cu mine.

Croația a subliniat faptul că aplicarea măsurii ar avea efecte pozitive imediate asupra vieții și sănătății persoanelor din zonele contaminate cu mine și muniții neexplodate. În conformitate cu cele de mai sus, Comisia constată că, potrivit informațiilor furnizate de autoritățile croate, în perioada 1991-2003, 1 976 de persoane au suferit accidentări cauzate de mine în Croația, dintre care 510 și-au pierdut viața. De asemenea, Comisia constată că pierderile de venituri cauzate de necultivarea terenului agricol contaminat cu mine ar putea însuma 50 de milioane EUR.

Se poate concluziona că dorința de a aplica scutirea de la plata taxelor pentru combustibilul gazos utilizat pentru operarea utilajelor în deminarea umanitară în diferite regiuni din Croația se bazează pe motive de politică specifice, în special în ceea ce privește politica socială, de siguranță, de sănătate și regională.

Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii

Măsura solicitată vizează, în special, politica de sănătate regională și de mediu a UE, astfel încât va contribui parțial la diminuarea mai rapidă a zonelor contaminate cu mine din Republica Croația, care constituie o amenințare la adresa vieții și sănătății persoanelor, a animalelor domestice și a faunei sălbatice. Trebuie menționat faptul că se estimează că 900 000 de persoane din Croația încă trăiesc în apropierea zonelor suspectate de a fi minate, punându-și sănătatea și viața în pericol.

Comisia constată că măsura se limitează la combustibilul gazos utilizat pentru mașini acreditate speciale, concepute și construite anume pentru curățarea zonelor minate și că, de asemenea, ea se limitează la zonele contaminate cu mine din Republica Croația. Trebuie menționat, de asemenea, faptul că aceste mașini nu pot fi utilizate pentru transporturi pe drumurile publice.

Așadar, se poate concluziona că măsura este compatibilă cu politicile Uniunii din domeniul sănătății, al mediului, al energiei și al transporturilor.

În circumstanțele descrise, măsura pare acceptabilă și în vederea funcționării adecvate a pieței interne și necesității de a asigura o concurență loială. Îndeosebi, datorită faptului că nu va favoriza anumite întreprinderi în detrimentul altora, din moment ce se va aplica tuturor întreprinderilor implicate în deminarea umanitară din Croația. În mod similar, măsura nu va afecta comerțul în interiorul Uniunii, dat fiind caracterul său specific și faptul că se limitează la zonele contaminate cu mine din Republica Croația.

Perioada de aplicare a măsurii

Comisia propune ca perioada de aplicare să fie fixată la șase ani, care este perioada maximă permisă de Directiva 2003/96/CE. Această perioadă pare adecvată pentru a le permite autorităților croate să strângă informații pentru a evalua rezultatele măsurii și a le oferi operatorilor economici care beneficiază de măsură un grad suficient de certitudine și timpul necesar pentru a finaliza procesul de deminare a zonelor contaminate.

Norme în materie de ajutoare de stat

Autoritățile croate au propus ca aplicarea scutirii de taxe pentru combustibilul gazos folosit pentru operarea utilajelor în deminarea umanitară să se realizeze prin rambursarea integrală a accizelor. Această măsură constituie ajutor de stat și trebuie notificată Comisiei în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din TFUE.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Consultarea părților interesate

Prezenta propunere se bazează pe solicitarea formulată de Croația și vizează doar acest stat membru.

Obținerea și utilizarea expertizei

Nu a fost necesar să se recurgă la expertiză externă.

Evaluarea impactului

Prezenta propunere se referă la o autorizație pentru un anumit stat membru, la cererea acestuia.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Principiul subsidiarității

Domeniul impozitării indirecte reglementat de articolul 113 din TFUE nu ține, în sine, de competența exclusivă a Uniunii Europene în sensul articolului 3 din TFUE.

Cu toate acestea, exercitarea de către statele membre a competențelor lor în acest domeniu este încadrată în mod strict și limitată de dreptul UE în vigoare. În conformitate cu articolul 19 din Directiva 2003/96/CE, numai Consiliul este abilitat să autorizeze un stat membru să introducă alte scutiri sau reduceri, în sensul respectivei dispoziții. Statele membre nu se pot substitui Consiliului.

Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității.

Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității. Scutirea de taxe nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv (a se vedea considerentele privind aspectele legate de piața internă și de concurența loială menționate mai sus).

Alegerea instrumentelor

Instrument(e) propus(e): decizie a Consiliului.

Articolul 19 din Directiva 2003/96/CE prevede doar acest tip de măsură.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Această măsură nu impune Uniunii nicio sarcină financiară sau administrativă. Prin urmare, propunerea nu are implicații asupra bugetului Uniunii Europene.

2014/0312 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de autorizare a Croației să aplice o scutire de la plata taxelor pentru combustibilul gazos utilizat pentru operarea utilajelor în deminarea umanitară, în conformitate cu articolul 19 din Directiva 2003/96/CE

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității[6], în special articolul 19,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)       Prin scrisoarea din 8 aprilie 2014, autoritățile croate au solicitat o decizie de autorizare care va permite Croației să aplice scutirea de la plata taxelor pentru combustibilul gazos utilizat pentru operarea utilajelor în deminarea umanitară, în conformitate cu articolul 19 din Directiva 2003/96/CE.

(2)       Odată cu scutirea de la plata taxelor pe care intenționează să o aplice, Croația are ca scop accelerarea procesului de deminare a restului de zone contaminate cu mine din diferite regiuni. Astfel, măsura va avea efecte pozitive imediate asupra vieții și sănătății persoanelor din aceste regiuni.

(3)       Măsura se limitează la mașinile speciale acreditate, concepute și construite anume pentru curățarea zonelor minate.

(4)       Măsura se limitează la zonele contaminate cu mine de pe teritoriul Croației.

(5)       Măsura se va aplica tuturor operatorilor implicați în deminarea umanitară în Croația, astfel că nu se va acorda niciun avantaj economic vreunui anumit operator implicat.

(6)       În consecință, măsura este acceptabilă din punctul de vedere al funcționării adecvate a pieței interne și al necesității de a asigura concurența loială și este compatibilă cu politicile Uniunii din domeniul sănătății, al mediului, al energiei și al transporturilor.

(7)       Conform articolului 19 alineatul (2) din Directiva 2003/96/CE, fiecare autorizație acordată în temeiul articolului respectiv trebuie să fie strict limitată în timp. Pentru a le oferi operatorilor economici în cauză un grad suficient de certitudine și timpul necesar pentru a finaliza procesul de deminare a zonelor contaminate, autorizația se acordă pe o perioadă de șase ani.

(8)       Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării normelor Uniunii privind ajutoarele de stat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Croația este autorizată să scutească de la plata taxelor combustibilul gazos întrebuințat la operarea utilajelor specializate folosite în deminarea umanitară pe teritoriul său național. Măsura se limitează la mașinile speciale acreditate, concepute și construite anume pentru curățarea zonelor minate.

Articolul 2

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării. Prezenta decizie expiră după șase ani.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Croația.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).

[2]               Toate calculele se bazează pe cursul de schimb din 1 octombrie 2013, și anume 7,6153 HRK pentru 1 EUR. Cf. JO C 286, 2.10.2013.

[3]               Monitorul Oficial al Republicii Croația-NN numerele 153/2005, 63/2007 și 152/2008.

[4]               Monitorul Oficial al Republicii Croația-NN numerele 53/2007, 111/2007 și 141/2011.

[5]               Monitorul Oficial al Republicii Croația-NN numerele 53/2007, 39/2011 și 57/2013.

[6]               JO L 283, 31.10.2003, p. 51.