52014PC0570

2010/0208 (COD)

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene privind

poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei Directive a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2001/18/CE în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor

1.           Istoricul dosarului

Data transmiterii propunerii către Parlamentul European și Consiliu (documentul 2010/0208 COD): || 14 iulie 2010

Data avizului Comitetului Economic și Social European: || 9 decembrie 2010

Data avizului Parlamentului European în primă lectură: || 5 iulie 2011

Data transmiterii propunerii modificate: || [*]

Data adoptării poziției Consiliului: || 23 iulie 2014

*       Comisia nu a elaborat o propunere modificată, dar și-a exprimat punctul de vedere cu privire la amendamentele Parlamentului în „Comunicarea Comisiei privind monitorizarea avizelor și rezoluțiilor adoptate de Parlament în perioada de sesiune iulie 2011” [documentul SP (2011)8072], transmisă Parlamentului European la 8 septembrie 2011.

2.           Obiectul propunerii Comisiei

Uniunea Europeană (UE) a adoptat un cadru juridic global pentru autorizarea produselor care constau sau sunt derivate din organisme modificate genetic (OMG-uri). Procedura de autorizare vizează utilizarea OMG-urilor pentru produse alimentare și furaje, prelucrare industrială și cultivare, iar a produselor derivate din OMG-uri pentru produse alimentare și furaje.

Sistemul de autorizare al UE are drept scop evitarea efectelor adverse ale OMG-urilor asupra sănătății umane și animale și asupra mediului, stabilind, în același timp, o piață internă pentru produsele respective. Două texte legislative, și anume Directiva 2001/18/CE privind diseminarea în mediu a OMG-urilor[1] și Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic[2], prevăd autorizarea prealabilă introducerii pe piață pentru OMG-uri. Ambele stabilesc norme fondate pe baze științifice pentru evaluarea riscurilor potențiale pentru sănătatea umană, sănătatea animală și mediu, precum și cerințe de etichetare. În plus, Regulamentul (CE) nr. 1830/2003[3] stabilește reguli privind trasabilitatea și etichetarea OMG-urilor și trasabilitatea produselor destinate alimentației umane sau animale, produse din OMG-uri.

În martie 2009, Consiliul a respins propunerile prin care Comisia solicita abrogarea de către Austria și Ungaria a măsurilor lor naționale de salvgardare, deoarece, în conformitate cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), le lipsea sprijinul științific necesar în conformitate cu legislația UE. În consecință, un grup de 13 state membre[4] a solicitat Comisiei să elaboreze propuneri pentru a le oferi statelor membre libertatea de a decide cu privire la cultivarea OMG-urilor[5].

În septembrie 2009, în orientările politice pentru noua Comisie stabilite de președintele Barroso s-a făcut referire la principiul subsidiarității în domeniul OMG-urilor, ca un exemplu de situație în care echilibrul dintre un cadru al UE și necesitatea de a ține cont de diversitate într-o Uniune Europeană alcătuită din 27 de state membre poate să nu fie întotdeauna satisfăcător. În conformitate cu aceste orientări, ar trebui să fie posibil să se combine un sistem de autorizare al Uniunii Europene pentru OMG-uri, fondat pe date științifice, cu libertatea statelor membre de a decide dacă doresc sau nu să cultive culturi modificate genetic pe teritoriul lor.

Propunerea de regulament reflectă aceste orientări politice prin furnizarea, în cadrul juridic al UE privind OMG-urile, a unui temei juridic care să permită statelor membre să restricționeze sau să interzică cultivarea OMG-urilor care au fost autorizate la nivelul UE pe tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia. Interdicțiile sau restricțiile respective trebuie să se bazeze pe alte motive decât cele vizate de evaluarea riscurilor pentru mediu și sănătate, în conformitate cu sistemul de autorizare al UE.

3.           Comentarii asupra poziției Consiliului

3.1.        Observații generale

Propunerea Comisiei a fost transmisă Parlamentului European și Consiliului la 14 iulie 2010. Parlamentul European și-a adoptat poziția în primă lectură la 5 iulie 2011 și a susținut obiectivele principale ale propunerii Comisiei, sub rezerva a 28 de amendamente.

Nu a fost prezentată nicio propunere modificată a Comisiei. În „Comunicarea Comisiei privind monitorizarea avizelor și rezoluțiilor adoptate de Parlament în perioada de sesiune iulie 2011” [documentul SP (2011)8072], transmisă Parlamentului European la 8 septembrie 2011, Comisia a indicat că ar putea accepta în totalitate, parțial, în principiu sau sub rezerva reformulării 21 din 28 de amendamente, deoarece a considerat că acestea ar putea să clarifice sau să îmbunătățească propunerea Comisiei și sunt în concordanță cu obiectivele sale generale.

Înainte și după adoptarea poziției în primă lectură a Parlamentului European au avut loc discuții în cadrul Consiliului, în vederea ajungerii la o poziție comună. Aceste discuții au fost finalizate prin adoptarea cu majoritate calificată a unui acord politic în cadrul Consiliului Mediu din 12 iunie 2014, care a fost transpus într-o poziție comună a Consiliului, cu ocazia reuniunii Consiliului din 23 iulie 2014.

Comisia consideră că poziția comună a Consiliului reflectă obiectivele inițiale ale propunerii Comisiei. Deși privind anumite elemente poziția comună diferă de propunerea Comisiei, aceasta este mulțumită de faptul că poziția comună acoperă toate aspectele considerate esențiale de către Comisie atunci când a adoptat propunerea sa.

3.2.        Amendamente ale Parlamentului European acceptate de Comisie și încorporate în totalitate, parțial sau în principiu în poziția în primă lectură a Consiliului

· Considerente

Comisia acceptă amendamentul 2, care explică aspecte specifice ale evaluării armonizate la nivelul UE a riscurilor pentru mediu, necesară în temeiul Directivei 2001/18/CE. Poziția comună a Consiliului încorporează parțial acest amendament în cadrul considerentului (2) modificat, făcând o trimitere generală la anexa II la Directiva 2001/18/CE.

Comisia acceptă amendamentul 11, care se referă la importanța de a se evita ca măsurile naționale care restricționează sau interzic cultivarea de organisme modificate genetic să împiedice desfășurarea cercetărilor în domeniul biotehnologiei. Acest amendament a fost încorporat în totalitate în noul considerent (15) din poziția comună a Consiliului.

Amendamentul 44 include un apel pentru adoptarea unor orientări revizuite privind evaluarea riscurilor pentru mediu, ca măsură ulterioară concluziilor Consiliului Mediu din 4 decembrie 2008. Acesta precizează că orientările respective nu ar trebui să se bazeze doar pe principiul echivalenței substanțiale sau pe criteriul evaluării comparative a siguranței. Această parte a amendamentului poate fi acceptată cu condiția unei reformulări, care să clarifice că referința juridică pentru evaluarea riscurilor pentru mediu rămâne anexa II la Directiva 2001/18/CE, potrivit căreia „o comparație a caracteristicilor OMG-ului cu cele ale organismului nemodificat în condiții similare de diseminare și utilizare ajută la identificarea efectelor adverse speciale potențiale care decurg din modificarea genetică”. Este oportun ca evaluarea riscurilor pentru mediu să se bazeze pe cunoștințe și experiențe anterioare și să utilizeze o plantă adecvată pentru comparație, în vederea evidențierii diferențelor asociate cu planta modificată genetic în mediul receptor/mediile receptoare. În plus, orientările privind evaluarea riscurilor elaborate în temeiul Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea în 2012 urmează o abordare care este în concordanță cu cea a EFSA, și anume care este bazată pe etape, pentru fiecare caz în parte, utilizând o analiză comparativă și acoperind aceleași șapte domenii de risc. Poziția comună a Consiliului încorporează parțial această secțiune a amendamentului 44 în noul articolul 2 din directiva de modificare, care prevede obligativitatea Comisiei de a raporta în legătură cu progresele înregistrate în acordarea unui statut normativ orientărilor consolidate ale EFSA pe 2010 privind evaluarea riscurilor pentru mediu generate de plantele modificate genetic.

· Includerea unei liste orientative a motivelor care justifică măsurile de excludere („opt-out measures”)

Evaluarea riscurilor potențiale pentru sănătatea umană și animală și pentru mediu generate de diseminarea deliberată a OMG-urilor este complet armonizată prin anexa II la Directiva 2001/18/CE. Domeniul de aplicare al evaluării OMG-urilor pentru cultivare acoperă toate domeniile posibile în care există riscuri pentru mediu pe întregul teritoriu al UE, inclusiv la nivel regional sau local. Evaluarea ia în considerare, spre exemplu, caracterul invaziv sau persistența unui eveniment de transformare (eveniment MG), posibilitatea încrucișării cu plantele locale cultivate sau sălbatice, conservarea biodiversității și persistența incertitudinii științifice. Un OMG este autorizat numai dacă evaluarea riscurilor ajunge la concluzia, în special după examinarea elementelor de mai sus, că OMG-ul respectiv este sigur pentru sănătatea umană și animală, precum și pentru mediu.

Propunerea Comisiei prevede că măsurile statelor membre de a restricționa sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe baza propunerii respective (așa-numitele „măsuri de excludere”) trebuie să se sprijine pe alte motive decât cele legate de evaluarea efectelor adverse asupra sănătății și a mediului care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piață a OMG-urilor. Prin urmare, amendamentele 5, 8, 10, 41, 47 pot fi acceptate de Comisie cu condiția unei reformulări care să clarifice faptul că motivele invocate de statele membre pentru a justifica măsurile de excludere nu intră în conflict cu evaluarea riscurilor pentru mediu la nivelul UE. Poziția comună a Consiliului introduce în considerentele (10) și (11) modificate și în noul articol 26b alineatul (3) din directiva modificată o definiție diferită a motivului legat de mediu, prin care se asigură că nu există nicio interferență, la nivelul statului membru, cu evaluarea riscurilor la nivelul UE: „obiectivele politicii de mediu distincte de elementele evaluate în conformitate cu Directiva 2001/18/CE și cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003”. Comisia consideră că formularea propusă de Consiliu este în concordanță cu obiectivul propunerii. De asemenea, Comisia poate accepta motivele care nu sunt legate de aspecte de mediu propuse fie de Parlamentul European, fie de Consiliu, deoarece acestea sunt, în linii mari, similare în esență.

· Alte modificări ale noului articol 26b propus din directiva modificată

Comisia este de acord cu Parlamentul European în legătură cu importanța faptului de a pune la dispoziția operatorilor (inclusiv a cultivatorilor), în timp util, informații necesare privind orice restricție sau interdicție a cultivării de OMG-uri pe teritoriul unui stat membru și de a le acorda suficient timp pentru a se adapta și a termina sezonul de cultivare în curs atunci când măsurile se referă la OMG-uri deja autorizate la nivelul Uniunii (amendamentele 7, 17, 43). Poziția comună a Consiliului încorporează dispozițiile acestor amendamente în noul considerent (21), în noul articol 26b alineatele (4) și (5) și în noul articol 26c alineatele (3) și (5) din directiva modificată (cu excepția obligațiilor de informare față de cultivatori).

Comisia acceptă referirea specială la importanța faptului că măsurile naționale trebuie să fie în conformitate cu principiul proporționalității (amendamentul 20). Acest amendament a fost încorporat în totalitate de către Consiliu în noul considerent (13) și în noul articol 26b alineatul (3) din directiva modificată.

· Modificarea altor articole din Directiva 2001/18/CE

Comisia acceptă amendamentul 26 cu privire la intrarea în vigoare a regulamentului. Poziția comună a Consiliului încorporează acest amendament în totalitate în noul articol 3 din directiva de modificare.

3.3.        Amendamente ale Parlamentului European respinse de Comisie și încorporate în totalitate, parțial sau în principiu în poziția în primă lectură a Consiliului

· Modificarea altor articole din Directiva 2001/18/CE

Comisia nu acceptă amendamentul 12 de modificare a articolului 22 din Directiva 2001/18/CE privind libera circulație, deoarece propunerea va permite statelor membre să restricționeze în mod exclusiv cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor și nu comercializarea sau importul de semințe, produse alimentare și furaje modificate genetic sau convenționale. Cu toate acestea, Comisia recunoaște utilitatea precizării în mod clar a faptului că propunerea nu afectează funcționarea pieței interne. Prin urmare, Comisia acceptă formularea considerentelor (13) și (18) așa cum este modificată de către Consiliu, noul articol 26b alineatul (9) și noul articol 26c alineatul (6) din directiva modificată privind libera circulație și importul OMG-urilor autorizate în toate statele membre și utilizarea acestora în statele membre care nici nu restricționează, nici nu interzic cultivarea de OMG-uri, precum și noul considerent (20) în ceea ce privește libera circulație a semințelor convenționale, a materialului săditor și a produsului recoltei.

3.4.        Amendamente ale Parlamentului European acceptate de Comisie în totalitate, parțial sau în principiu, dar care nu au fost încorporate în poziția în primă lectură a Consiliului

· Considerente

Amendamentul 4, care se referă la importanța colectării rezultatelor cercetării, este acceptat.

Comisia acceptă dispozițiile amendamentului 44 care se referă la crearea unei rețele extinse de organizații științifice și la cercetarea independentă privind riscurile potențiale rezultate din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piață a OMG-urilor.

· Modificări ale noului articol 26b propus din directiva modificată

Amendamentul 40, care clarifică necesitatea unei examinări pentru fiecare caz în parte înainte de adoptarea măsurilor naționale, poate fi acceptat.

Amendamentul 42, potrivit căruia măsurile naționale trebuie să fie supuse unei analize prealabile independente a costurilor și beneficiilor, ținând seama de alternativele posibile, poate fi acceptat.

Amendamentul 19, care prevede că măsurile naționale trebuie să fie supuse unei consultări publice prealabile de cel puțin 30 de zile, poate fi acceptat.

Cu toate acestea, Comisia consideră că relevanța celor trei amendamente menționate mai sus ar trebui să fie revizuită în lumina poziției comune a Consiliului, care propune transformarea regulamentului într-o directivă, ceea ce lasă la latitudinea statelor membre alegerea formei și a metodelor.

· Modificarea altor articole din Directiva 2001/18/CE

Comisia acceptă în principiu modificarea articolului 26a din directivă (amendamentele 6 și 14) pentru a obliga statele membre să introducă măsuri de coexistență cu scopul evitării prezenței neintenționate a OMG-urilor pe teritoriul lor și în zonele de frontieră ale statelor membre învecinate, cu toate că legislația actuală nu prevede obligații în acest domeniu. Amendamentul 9, care subliniază importanța unor măsuri eficace pentru prevenirea contaminărilor transfrontaliere, poate fi, de asemenea, acceptat. De asemenea, poziția comună a Consiliului se referă la măsurile de coexistență, făcând trimitere, în noul considerent (22), la recomandarea Comisiei din 13 iulie 2010 care oferă statelor membre orientări neobligatorii pentru dezvoltarea măsurilor de coexistență, inclusiv în zonele de frontieră. Comisia acceptă această formulare, care reflectă legislația existentă și diversitatea pozițiilor statelor membre privind această chestiune. Comisia ar dori să remarce faptul că modificarea articolul 25 din directivă care se referă la importanța asigurării accesului la material semincer pentru cercetarea independentă nu are legătură cu obiectivele propunerii (amendamentul 13). Cu toate acestea, Comisia acceptă în principiu acest amendament, cu condiția să fie compatibil cu temeiul juridic al actului.

3.5.        Amendamente ale Parlamentului European respinse de Comisie și care nu sunt încorporate în poziția în primă lectură a Consiliului

· Temei juridic

Comisia consideră că propunerea ar trebui să se bazeze pe articolul 114 din TFUE, deoarece modifică Directiva 2001/18/CE, care este la rândul ei bazată pe articolul 114 din TFUE, și întrucât urmărește să asigure o mai bună funcționare a pieței interne, garantând în același timp protecția mediului, în conformitate cu articolul 114 alineatul (2) din TFUE. Chiar dacă s-ar adopta amendamentele 8 și 47 ale Parlamentului European, care introduc posibilitatea de a interzice cultivarea pe baza unor motive legate de mediu, centrul de greutate al propunerii și al directivei astfel cum ar fi modificată ar rămâne în continuare buna funcționare a pieței interne. Prin urmare, Comisia nu acceptă amendamentul 1.

· Considerente

Obiectivul propunerii Comisiei este de a permite restricții sau interdicții naționale fondate pe alte motive decât pe riscuri, care sunt luate în considerare în cadrul evaluării riscurilor pentru mediu la nivelul UE. Ar trebui să se țină cont de principiul precauției în punerea în aplicare a Directivei 2001/18/CE [în conformitate cu considerentul (8) al acesteia], dar acesta nu este pertinent pentru propunerea de regulament. Prin urmare, Comisia nu acceptă amendamentul 46.

· Modificări ale noului articol 26b propus din directiva modificată

Amendamentul 51 se referă la posibilitatea ca regiuni ale statelor membre să adopte restricții sau interdicții pe teritoriul lor. Acesta este un aspect care este legat de repartizarea competențelor între administrațiile centrale și entitățile regionale/locale din cadrul statelor membre, ceea ce reprezintă o chestiune care ține de dreptul constituțional al acestora și în care legislația UE nu poate interveni. Prin urmare, Comisia nu acceptă acest amendament.

Amendamentul 22, care limitează durata măsurilor statelor membre la cinci ani – în timp ce durata autorizării acordate pentru un OMG în temeiul legislației UE este de zece ani – nu este în acord cu obiectivele propunerii, care constau în a oferi statelor membre un grad cât mai mare de libertate de a alege între soluții viabile din punct de vedere juridic pentru a restricționa sau interzice cultivarea de OMG-uri, și nici cu faptul că aceste măsuri sunt justificate prin motive de interes public, care pot rămâne neschimbate în cursul perioadei de cinci ani. Prin urmare, Comisia nu acceptă acest amendament.

Amendamentul 23 elimină cuvântul „motivate” în ceea ce privește măsurile adoptate de statele membre. Comisia nu acceptă această eliminare, deoarece restricțiile sau interdicțiile trebuie să fie bine motivate și justificate în conformitate cu condițiile naționale.

· Adăugarea unui nou articol la Directiva 2001/18/CE

Amendamentul 24, care introduce în Directiva 2001/18/CE un nou articol privind cerințele în materie de răspundere, nu este direct legat de obiectivul propunerii. Comisia ar dori să reamintească faptul că OMG-urile sunt reglementate de Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului[6]. Această directivă ține cont în mod corespunzător de principiul „poluatorul plătește”, așa cum este prevăzut în tratat și în conformitate cu principiul dezvoltării durabile. În temeiul legislației UE actuale, aspectele legate de răspundere și de compensare în urma unor situații care intră sub incidența articolului 26a din Directiva 2001/18/CE (și anume, pierderi economice ale fermierilor/operatorilor cauzate de prezența neintenționată a OMG-urilor autorizate în alte produse) țin de competența statelor membre, după cum se precizează în Recomandarea Comisiei din 13 iulie 2010 privind orientările pentru elaborarea măsurilor naționale de coexistență pentru evitarea prezenței neintenționate a OMG-urilor. Într-adevăr, deși există exemple de legislație UE care stabilesc dispoziții privind răspunderea financiară și compensațiile financiare în anumite domenii care intră sub incidența domeniului de aplicare al tratatelor, de obicei aceste aspecte nu sunt abordate în legislația UE, având în vedere principiul subsidiarității și dat fiind diferențele mari dintre statele membre în materie de drept civil și penal. Comisia este de acord ca statele membre să stabilească norme de creare a unor sisteme de compensare pentru pierderi economice cauzate de prezența accidentală a OMG-urilor autorizate. Cu toate acestea, formularea actuală a amendamentului trebuie să fie clarificată, deoarece combină aspecte legate de răspundere și de compensare, așa încât nu poate fi acceptată în această formă.

3.6.        Dispoziții noi introduse de Consiliu

· Directivă în loc de regulament

Poziția comună a Consiliului transformă propunerea de regulament într-o directivă, prin aplicarea principiului juridic al paralelismului formal. Comisia remarcă faptul că propunerea este un act atipic care nu impune obligații directe părților terțe (așa cum ar fi în mod normal cazul unui regulament) și nici nu stabilește un rezultat pe care statele membre ar trebui să îl atingă (așa cum ar fi în mod normal cazul unei directive). Propunerea doar oferă statelor membre o posibilitate de a acționa dacă doresc acest lucru. În aceste circumstanțe, Comisia consideră că aplicarea principiului paralelismului formal, și anume modificarea Directivei 2001/18/CE printr-o directivă, este acceptabilă.

· Limitarea domeniului de aplicare geografic al cererii (etapa 1)

Poziția comună a Consiliului stabilește o procedură constând în două etape consecutive pentru a permite statelor membre să restricționeze sau să interzică cultivarea unui OMG.

În primul rând, poziția comună a Consiliului prevede în noul articol 26b alineatele (1) și (2) din directiva modificată că statele membre, dacă doresc restricționarea sau interzicerea cultivării unui OMG pe întregul lor teritoriu sau pe o parte a acestuia, trebuie să ceară solicitantului, prin intermediul Comisiei, să excludă teritoriul lor din domeniul de aplicare al cererii în ceea ce privește cultivarea (așa-numita „etapă 1”). În al doilea rând, poziția comună a Consiliului prevede în noul articol 26b alineatul (3) din directiva modificată că, în caz de refuz explicit al solicitantului în cadrul etapei 1, statelor membre li s-ar permite să adopte măsuri de restricționare sau de interzicere a cultivării unui anumit OMG după ce a fost autorizat (așa-numita „etapă 2” sau „măsuri de excludere”) pe baza unei liste de motive distincte de evaluarea riscurilor pentru mediu, în conformitate cu propunerea inițială.

Comisia acceptă poziția comună a Consiliului de stabilire a unei procedurii constând în două etape consecutive (în momentul definirii domeniului de aplicare al cererii de către solicitant și după autorizarea OMG-ului) care permite statelor membre să interzică sau să restricționeze cultivarea de OMG-uri, deoarece această procedură lărgește gama de instrumente pentru restricționarea sau interzicerea cultivării de OMG-uri și menține dreptul statelor membre de a decide cu privire la cultivarea de OMG-uri pe baza unor motive de interes public, independent de poziția solicitantului/titularului autorizației. În plus, termenul-limită pentru introducerea unei solicitări de limitare a domeniului de aplicare geografic în cadrul etapei 1 (și anume, cel târziu cu 30 de zile după avizul științific al EFSA) lasă suficient timp statelor membre pentru a decide dacă doresc să apeleze la această posibilitate, deoarece acestea pot prezenta o solicitare în orice moment în cursul evaluării riscurilor desfășurate de EFSA, care poate dura câteva luni/ani.

· Măsuri de excludere – proceduri de urmat înainte de adoptare

Poziția comună a Consiliului prevede, în noul articol 26b alineatul (4) din directiva modificată, ca statele membre care intenționează să adopte o măsură/măsuri de excludere după acordarea autorizației (etapa 2) să comunice mai întâi proiectul măsurii/măsurilor respective Comisiei. Aceasta va avea la dispoziție 75 de zile pentru a formula observații, în cazul în care consideră că este oportun. În cursul acestei perioade, statul membru se abține de la adoptarea și punerea în aplicare a măsurii/măsurilor respective. La expirarea perioadei de așteptare de 75 de zile, statul membru în cauză poate adopta măsura/măsurile, fie în forma propusă inițial, fie sub forma modificată pentru a lua în considerare eventualele observații primite din partea Comisiei. Comisia acceptă acest amendament din poziția comună a Consiliului, deoarece este în concordanță cu abordarea propusă de Comisie.

· Termen de 2 ani pentru adoptarea măsurilor de excludere

Poziția comună a Consiliului prevede în considerentul (14) modificat și în noul articol 26b alineatul (4) din directiva modificată că statele membre dispun de un termen de cel mult doi ani de la data acordării aprobării/autorizației OMG-ului pentru a adopta măsuri de excludere. Comisia acceptă această dispoziție care urmărește să asigure un grad mai ridicat de vizibilitate/previzibilitate pentru operatori (inclusiv fermieri) în ceea ce privește măsurile de excludere care urmează să fie adoptate de statele membre.

· Măsuri tranzitorii

Poziția comună a Consiliului prevede în considerentul (21) și în noul articol 26c din directiva modificată o măsură tranzitorie cu o durată de șase luni, care să permită statelor membre să aplice dispozițiile directivei la OMG-uri deja autorizate înainte de intrarea sa în vigoare (porumb MON 810) sau pentru care cererea se află deja într-un stadiu avansat în momentul respectiv. Comisia acceptă această dispoziție deoarece este necesară în contextul asigurării legăturii dintre etapele 1 și 2: 1) nu este posibilă parcurgerea etapei 2 fără parcurgerea mai întâi a etapei 1, iar 2) etapa 1 nu poate fi pusă în aplicare decât atunci când cererea a fost în așteptare pentru o perioadă de timp limitată.

Poziția comună a Consiliului prevede, de asemenea, că măsurile tranzitorii nu aduc atingere cultivării materialului semincer și săditor modificat genetic și autorizat care a fost plantat în mod legal înainte de restricționarea sau interzicerea cultivării OMG-ului respectiv. Comisia sprijină această dispoziție, care oferă securitate juridică fermierilor care au plantat și au recoltat OMG-urile respective înainte de aplicarea măsurilor de restricționare sau de interzicere a cultivării.

· Posibilitatea ca un stat membru să își schimbe poziția privind cultivarea unui OMG în timpul duratei de valabilitate a autorizației

Poziția comună a Consiliului prevede în noul articol 26b alineatele (5) și (7) din directiva modificată că, după autorizarea unui OMG și nu mai devreme de doi ani de la această dată, un stat membru are dreptul să (re)inițieze procedura constând în două etape pentru a pune în aplicare sau a extinde o interzicere a cultivării pe întregul său teritoriu sau pe o parte a acestuia, în cazul în care noi circumstanțe obiective justifică acest lucru. Poziția comună a Consiliului prevede, de asemenea, că statele membre beneficiază de această posibilitate „cu condiția ca aceste măsuri să nu afecteze cultivarea niciunor semințe și materiale săditoare modificate genetic autorizate care au fost plantate în mod legal înainte de adoptarea modificării”.

În plus, poziția comună a Consiliului prevede în noul articol 26b alineatele (6) și (7) din directiva modificată că statele membre care doresc să reintegreze întregul lor teritoriu sau o parte a acestuia în domeniul de aplicare geografic al autorizației unui OMG pot face acest lucru prin intermediul unei proceduri simplificate.

Comisia acceptă aceste noi dispoziții, deoarece ele contribuie la extinderea gamei de posibilități oferite statelor membre pentru a restricționa sau a interzice cultivarea de OMG-uri, păstrând în același timp drepturile fermierilor care au plantat în mod legal OMG-uri înainte de interzicerea acestora.

· Obligația de raportare

Poziția comună a Consiliului prevede în noul articol 2 din directiva de modificare că „la cel mult patru ani de la [data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind modul în care statele membre utilizează prezenta directivă, inclusiv privind eficacitatea dispozițiilor care permit statelor membre să restricționeze sau să interzică cultivarea de OMG-uri pe întreg teritoriul lor sau în părți ale acestuia și buna funcționare a pieței interne. Raportul respectiv poate fi însoțit de propunerile legislative pe care Comisia le consideră relevante. Comisia prezintă, de asemenea, un raport referitor la progresele înregistrate în acordarea unui statut normativ orientărilor consolidate ale EFSA pe 2010 privind evaluarea riscurilor asupra mediului generate de plantele modificate genetic.” Comisia acceptă acest amendament din poziția comună a Consiliului.

4.           Concluzie

Comisia consideră că poziția comună adoptată de Consiliu cu majoritate calificată la 23 iulie 2014 reflectă obiectivele inițiale ale propunerii Comisiei și ține seama de multe dintre preocupările exprimate de Parlamentul European.

Din motivele expuse mai sus, Comisia acceptă poziția comună a Consiliului.

[1]               JO L 106, 17.4.2001, p. 1.

[2]               JO L 268, 18.10.2003, p. 1.

[3]               JO L 268, 18.10.2003, p. 24.

[4]               AT, BG, IE, EL, CY, LV, LT, HU, LU, MT, NL, PL și SI.

[5]               Discuțiile respective au avut loc în cadrul reuniunilor Consiliului din 2 martie, 23 martie și 25 iunie 2009.

[6]               A se vedea punctul 11 din anexa III la Directiva 2004/35/CE.