This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52014PC0367
Proposal for a DECISION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL establishing a programme on interoperability solutions for European public administrations, businesses and citizens (ISA2) Interoperability as a means for modernising the public sector
Propunere de DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (ISA2) Interoperabilitatea ca mijloc de modernizare a sectorului public
Propunere de DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (ISA2) Interoperabilitatea ca mijloc de modernizare a sectorului public
/* COM/2014/0367 final - 2014/0185 (COD) */
Propunere de DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (ISA2) Interoperabilitatea ca mijloc de modernizare a sectorului public /* COM/2014/0367 final - 2014/0185 (COD) */
EXPUNERE DE MOTIVE 1. CONTEXTUL PROPUNERII 1.1 Contextul politic Sectorul public joacă un rol
esențial în economie ca organ de reglementare, furnizor de servicii
și angajator, reprezentând peste 25 % din ocuparea totală a
forței de muncă și un procentaj semnificativ din activitatea
economică derulată la nivelul statelor membre ale UE. Un sector
public eficient și productiv poate fi un motor puternic al creșterii
economice prin sprijinirea și guvernanța sectorului privat. În
contextul în care guvernele se confruntă cu provocarea de a asigura
consolidarea financiară și de a promova, în același timp,
creșterea, competitivitatea și ocuparea forței de muncă,
creșterile de randament, guvernanța îmbunătățită,
livrarea mai rapidă și implicarea sporită din partea utilizatorilor
în sectorul public[1]
sunt pe deplin justificate. În urma anilor în care s-a lucrat pe teme
precum interoperabilitatea, guvernarea electronică, datele deschise, cloud
computing și inovarea socială, sunt disponibile o serie de concepte
și instrumente mature. Noutatea principală constă în capacitatea
datelor deschise, a instrumentelor participative și a platformelor
interoperabile de a genera o viteză, eficiență și calitate
fără precedent în crearea și livrarea bunurilor și
serviciilor publice. Potențialul pentru guverne deschise, interconectate
și cooperante, care să se bazeze pe contribuțiile din diferite
sectoare într-un mod interoperabil și sigur, este ridicat în prezent, iar
realizarea acestui obiectiv reprezintă un element vital pentru construirea
unei piețe unice digitale de succes. Astfel cum menționează în analiza sa
anuală a creșterii din 2013[2],
Comisia consideră că interoperabilitatea transfrontalieră a
serviciilor online și digitizarea administrațiilor publice europene
sunt factori importanți care contribuie la creștere și la o
eficiență sporită. Interoperabilitatea dintre administrații
reprezintă un factor-cheie pentru o livrare mai eficientă și
eficace a serviciilor digitale, iar partajarea și refolosirea
soluțiilor de interoperabilitate existente ar putea reduce multiplicarea
costurilor. Acestea reprezintă factori de productivitate importanți,
care pot îmbunătăți și moderniza administrațiile
publice la nivelul UE, național, regional și local[3]. Ca răspuns la criza economică
actuală, Comisia a adoptat o altă inițiativă
importantă, Strategia Europa 2020[4],
pentru a transforma Uniunea Europeană într-o economie inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată de
niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate
și coeziune socială. Anumite provocări-cheie abordate de
Strategia Europa 2020 sunt legate în mod direct de modernizarea
administrațiilor publice europene. Astfel cum se subliniază în Agenda
digitală pentru Europa[5],
un program emblematic al Strategiei Europa 2020, interoperabilitatea este
vitală pentru a maximiza potențialul socio-economic al tehnologiei
informației și comunicațiilor (TIC); prin urmare, se poate porni
la drum cu Agenda digitală pentru Europa doar dacă se asigură
interoperabilitatea. Pilonul „interoperabilitate și standarde” al Agendei
digitale pentru Europa este asociat cu priorități de politică
prevăzute în alte inițiative relevante precum Strategia de
interoperabilitate europeană (EIS), Cadrul de interoperabilitate european
(EIF)[6] și strategia „e-Comisie” 2012-2015[7]. La 24 și 25 octombrie 2013, Consiliul
European a adoptat concluzii care subliniază necesitatea de a continua
modernizarea administrațiilor publice, împreună cu aplicarea
rapidă a serviciilor precum guvernarea electronică,
sănătatea electronică, facturarea electronică și
achizițiile publice electronice care se bazează pe
interoperabilitate. Aceasta va conduce la servicii digitale mai numeroase
și mai bune pentru cetățenii și întreprinderile din cadrul
UE, precum și la economii de costuri și la
îmbunătățirea eficienței, a transparenței și a
calității serviciilor în sectorul public. Programele referitoare la interoperabilitate
au evoluat semnificativ de la introducerea lor în 1995. Comisia și-a
demonstrat dedicarea față de soluțiile de interoperabilitate pe
parcursul unei perioade deosebit de lungi. În prezent, este esențial un
angajament puternic de toate părțile dacă se dorește ca
statele membre și Comisia să transforme și să modernizeze serviciile
în cadrul și la nivelul UE. În acest context, interoperabilitatea, ca
factor declanșator cheie, a permis obținerea unei „interacțiuni
transfrontaliere și trans-sectoriale, eficientă și
efectivă, dintre administrațiile (…), care va
permite furnizarea de servicii publice electronice în sprijinul punerii în
aplicare a politicilor și activităților Comunității”,
astfel cum este prevăzut în decizia privind programul anterior [Decizia
ISA articolul 1 alineatul (2)[8]]. Prin urmare, pentru a răspunde nevoilor
reale, prezenta propunere pentru continuarea programului de interoperabilitate
al Comisiei va aduce o contribuție semnificativă la modernizarea
administrațiilor publice europene. Propunerea este asociată cu alte
inițiative care contribuie la modernizarea administrațiilor publice,
cum ar fi Agenda digitală pentru Europa, Orizont 2020[9], Mecanismul pentru
interconectarea Europei (MIE)[10]
și rețele precum Rețeaua de administrație publică
europeană (EUPAN), fondurile structurale și de investiții
europene (în ultimele două cazuri, prin garantarea faptului că
proiectele propuse sunt aliniate cadrelor și specificațiilor de
interoperabilitate la nivelul întregii Uniuni Europene). Într-un raport recent
privind încurajarea inovării sectorului public la nivel european[11], interoperabilitatea
și activitățile derulate în cadrul programului anterior sunt
menționate ca factori determinanți ai inovării digitale și
ai depășirii obstacolelor în calea modernizării sectorului
public. Prin urmare, noul program ar trebui să
reprezinte punctul central de referință și un instrument care
să permită modernizarea bazată pe TIC a sectorului public în
Europa și, prin urmare, o contribuție neprețuită pentru
obținerea pieței unice digitale. 1.2 Importanța
interoperabilității În Europa de astăzi, cetățenii
au libertatea de a lucra și de a se reloca, iar întreprinderile au
libertatea de a desfășura schimburi comerciale și de a
funcționa în cadrul și la nivelul Uniunii. În acest sens,
aceștia trebuie să interacționeze frecvent cu
administrațiile statelor membre. Pentru a facilita această interacțiune,
statele membre își modernizează treptat administrațiile prin
îmbunătățirea proceselor profesionale și a
infrastructurilor TIC, reducându-și, prin urmare, sarcina și
costurile administrative și sporind eficiența și eficacitatea
serviciilor pe care le furnizează. Cu toate acestea, deoarece schimbarea are loc
la nivel național și este lipsită de interoperabilitate la nivel
european, aceasta creează bariere electronice care împiedică
cetățenii și întreprinderile să utilizeze serviciile
publice într-un mod eficient și afectează funcționarea
corespunzătoare a pieței interne. În același timp, provocările cu care
se confruntă Europa necesită din ce în ce mai multe răspunsuri
de politică comună și, prin urmare, unificarea forțelor
statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a acestora.
Aplicarea unei game extinse de acte legislative reprezintă
responsabilitatea partajată a statelor membre și a Comisiei și
necesită interacțiunea la nivel transfrontalier și
trans-sectorial prin intermediul soluțiilor de interoperabilitate TIC,
care sunt, în prezent, o parte integrantă a majorității actelor
legislative și un instrument-cheie pentru această interacțiune. 1.3 Context Programul privind schimbul de date între
administrații 1995-1999 (IDA)[12]
a avut drept obiectiv promovarea elaborării și operării
rețelelor telematice transeuropene, prin intermediul cărora
administrațiile statelor membre ar putea să schimbe date între ele
și/sau cu instituțiile Uniunii Europene. Programul ulterior, IDA II (1999-2004)[13][14], a urmărit eficientizarea furnizării de servicii de
guvernare electronică întreprinderilor și cetățenilor
europeni. Programul IDABC 2005-2009[15] a avut ca obiectiv furnizarea interoperabilă a serviciilor de
guvernare electronică paneuropeană administrațiilor publice,
întreprinderilor și cetățenilor. Programul ISA 2010-2015[16]
privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile
publice europene a avut ca obiectiv sprijinirea cooperării dintre
administrațiile publice europene prin facilitarea unei interacțiuni
transfrontaliere și trans-sectoriale eficiente și eficace,
permițând furnizarea de servicii publice electronice pentru a sprijini
punerea în aplicare a politicilor și activităților Uniunii. Activitățile realizate în cadrul
programelor de mai sus au contribuit semnificativ la asigurarea
interoperabilității în schimbul electronic de informații dintre
administrațiile publice europene. În Rezoluția privind piața
unică digitală competitivă – guvernarea electronică, un
vârf de lance (3 aprilie 2012), Parlamentul European a recunoscut
contribuția și rolul general al programului ISA în definirea,
promovarea și sprijinirea punerii în aplicare a soluțiilor și
cadrelor privind interoperabilitatea pentru administrațiile publice europene,
în obținerea sinergiilor, promovarea reutilizării infrastructurii, a
serviciilor digitale și a soluțiilor de software, precum și în
transpunerea cerințelor privind interoperabilitatea administrațiilor
publice în specificații și standarde pentru serviciile digitale. De
asemenea, Parlamentul European a solicitat o creștere a alocărilor
financiare pentru soluțiile privind interoperabilitatea dintre
administrațiile publice ale UE pentru perioada 2014-2020. Întrucât programul ISA se încheie la 31
decembrie 2015, un nou program al UE privind soluțiile de
interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi
și cetățeni este necesar pentru a: ·
cartografia și analiza peisajului general
privind interoperabilitatea în Europa și pentru a evita fragmentarea
acestuia; ·
permite, promova și sprijini o abordare
holistică referitoare la colectarea, evaluarea, elaborarea, stabilirea,
industrializarea, operarea, îmbunătățirea și
întreținerea soluțiilor privind interoperabilitatea, inclusiv a soluțiilor
care facilitează reutilizarea datelor, precum și schimbul acestora,
în vederea sprijinirii interacțiunii transfrontaliere și
trans-sectoriale pentru administrațiile publice europene și dintre
acestea și întreprinderi și cetățeni; și ·
promova și sprijini reutilizarea, integrarea
și convergența soluțiilor existente, inclusiv a celor din alte
domenii de politică ale Uniunii. Noul program va contribui la confruntarea
provocărilor și la asigurarea continuității, oferind, în
același timp, un forum pentru schimbul de idei și de
experiență. 1.4 Inițiative UE similare
și interoperabilitatea în alte domenii de politică Într-un context mai amplu, acțiunea în
cadrul programului ISA anterior a fost în permanență coordonată
și aliniată activităților în curs din cadrul Programului de
sprijinire a politicii în domeniul tehnologiei informației și
comunicațiilor (TIC) în contextul Programului-cadru pentru inovație
și competitivitate (PIC) și/sau al strategiei TIC interne a Comisiei,
precum și acțiunilor întreprinse în contextul Planului european de
acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015. Programul ISA a
sprijinit aceste inițiative, precum și alte inițiative similare,
de fiecare dată când acestea au contribuit la interoperabilitatea dintre
administrațiile publice ale UE. De asemenea, ISA a fost bine aliniată
programului Mecanismului
pentru interconectarea Europei (MIE), instrumentul de
finanțare al Uniunii pentru rețelele transeuropene în domeniile
transportului, energiei și telecomunicațiilor. Programul MIE
sprijină implementarea și operarea serviciilor digitale
transfrontaliere cheie. Programul propus este complementar Mecanismului pentru interconectarea Europei datorită includerii, în domeniul său de aplicare, a
dezvoltării serviciilor la nivel operațional, conform
cerințelor, înainte de a fi preluate de Mecanismul pentru interconectarea Europei. De asemenea, ISA reprezintă unul dintre programele care
declanșează și contribuie la inovarea sectorului public din
Europa. De asemenea, interoperabilitatea a adus o
contribuție semnificativă în domeniul cloud computing. Astfel cum
este prevăzut în comunicarea Comisiei „Valorificarea cloud computingului
în Europa”[17],
interoperabilitatea joacă un rol important în sprijinirea „creării
serviciilor publice bazate pe standarde, scalabile, și în conformitate cu
necesitățile populației și întreprinderilor mobile care
doresc să beneficieze de piața unică digitală
europeană”. Programul propus va lua în considerare activitățile
Inițiativei cloud europeană privind interoperabilitatea. Interoperabilitatea este un factor-cheie al
elaborării politicilor UE și al punerii în aplicare cu succes la
nivel sectorial. Următoarele domenii de politică se bazează,
printre altele, pe interoperabilitate pentru punerea lor în aplicare eficace
și eficientă: ·
piața internă: Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne[18] solicită statelor
membre să ofere furnizorilor de servicii posibilitatea de a completa în
mod electronic și la nivel transfrontalier procedurile și
formalitățile necesare pentru a furniza un serviciu în afara
țării lor de origine. De asemenea, în domeniul dreptului
societăților comerciale, Directiva 2012/17/UE[19] solicită
interoperabilitatea registrelor centrale, ale comerțului și ale
societăților din statele membre prin intermediul unei platforme
centrale. Interconectarea registrelor societăților va asigura
schimbul de informații transfrontalier între registre și va facilita
accesul cetățenilor și întreprinderilor din cadrul UE la date
privind societățile, îmbunătățind astfel securitatea
juridică a mediului de afaceri în Europa; ·
mediu: Directiva
INSPIRE[20]
prevede adoptarea unor reglementări de punere în aplicare comune care
stabilesc demersurile privind interoperabilitatea tehnică și
infrastructurile naționale care trebuie adoptate pentru a se asigura
că datele spațiale și serviciile sunt interoperabile și
accesibile la nivel transfrontalier în cadrul Uniunii; ·
afaceri interne și justiție: Eficacitatea se bazează pe interoperabilitatea și sinergiile
îmbunătățite la nivelul bazelor de date europene prin
intermediul, de exemplu, al Sistemului de informații privind vizele (VIS),
al Sistemului de Informații Schengen II (SIS II), al Sistemului
dactiloscopic european (Eurodac) și al portalului european
e-justiție; ·
taxe vamale, impozite și accize: Cu peste 20 de ani de experiență în operarea sistemelor TIC
trans-europene acoperind toate statele membre care sprijină serviciile
profesionale finanțate de programele Fiscalis 2013[21]
și Vamă 2013[22], puse în aplicare și operate de Comisie și de
administrațiile naționale, interoperabilitatea s-a dovedit un
factor-cheie al succesului. Activele create în cadrul programelor Fiscalis 2013
și Vamă 2013 sunt disponibile pentru partajare și reutilizare
din alte domenii de politică „ca atare”; ·
sănătate:
Directiva 2011/24/UE privind drepturile pacienților în cadrul
asistenței medicale transfrontaliere prevede norme pentru facilitarea
accesului la asistență medicală transfrontalieră
sigură, de înaltă calitate. Directiva stabilește dispoziții
explicite pentru obținerea interoperabilității extinse a
sistemelor TIC naționale pentru schimbul electronic de date privind
asistența medicală. În ceea ce privește industria
farmaceutică, rețeaua telematică europeană este
administrată de Agenția Europeană pentru Medicamente,
autoritățile naționale și Comisie. Aceasta oferă
soluții practice pentru simplificarea autorizării medicamentelor
și o rețea interoperabilă europeană de
farmacovigilență; ·
sănătatea animală și
siguranța alimentelor: În ultimii 10 ani au fost
aplicate soluții eficace care sprijină întregul lanț al
trasabilității și alertelor privind animalele și produsele
de origine animală, acestea fiind îmbunătățite constant.
Toți actorii din cadrul lanțului (de la întreprinderi la
administrații) sunt implicați în sistemul TRACES. Schimburile
electronice dintre actori (inclusiv țările terțe) se
bazează pe standardele internaționale (UNCEFACT), un sistem de
semnături electronice fiind introdus pentru a permite prelucrarea
electronică a aproape tuturor documentelor oficiale; ·
fonduri europene: Toate
schimburile de informații referitoare la Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit
și afaceri maritime desfășurate între beneficiari și autoritățile
de management, autoritățile de certificare, autoritățile de
audit și organismele intermediare se realizează prin intermediul
sistemelor de schimb electronic de date[23],
pentru a facilita interoperabilitatea cu cadrele naționale și cele
ale UE și pentru a permite beneficiarilor să trimită toate
informațiile necesare o singură dată; ·
informații din sectorul public: Directiva 2013/37/UE[24]
prevede că, în cazul în care acest lucru este posibil și adecvat,
organismele sectorului public pun la dispoziție documente în formate
deschise și care pot fi transcrise mecanic, împreună cu metadatele,
la cel mai bun nivel de precizie și granularitate, într-un format care
asigură interoperabilitatea, reutilizarea și accesibilitatea; ·
identitatea electronică: Propunerea Comisiei pentru un regulament privind identificarea
electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru
tranzacțiile electronice pe piața internă[25] subliniază faptul
că UE are nevoie de un cadru care să creeze condițiile necesare
pentru abordarea interoperabilității transfrontaliere și
îmbunătățirea coordonării schemelor de supraveghere
națională privind identificarea electronică și
autentificarea electronică acceptate la nivelul Uniunii Europene; ·
standardizarea TIC:
Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană
consideră interoperabilitatea un rezultat esențial al
standardizării și subliniază că, pentru a asigura
interoperabilitatea în cadrul pieței unice și pentru a
îmbunătăți libertatea de a alege a utilizatorilor UE în domeniul
TIC, este adecvată încurajarea utilizării sau solicitarea
respectării specificațiilor tehnice la nivelul Uniunii. În acest
context, prezentul program ar trebui să promoveze și, dacă este
cazul, să sprijine standardizarea parțială sau completă[26] a soluțiilor de
interoperabilitate existente; ·
producerea unor statistici europene: În Regulamentul (CE) nr. 223/2009[27] privind statisticile
europene, care stabilește baza Sistemului Statistic European (SSE), precum
și în Comunicarea ulterioară a Comisiei COM(2009) 404[28] privind metoda de
producere a statisticilor UE: o viziune pentru decada următoare,
interoperabilitatea este un factor-cheie pentru obținerea unor
creșteri de randament, pentru reducerea sarcinii administrative și
îmbunătățirea calității statisticilor UE pentru
cetățenii, întreprinderile și factorii de decizie ai UE; ·
în domeniul achizițiilor publice: Directivele 2014/25/UE, 2014/24/UE și 2014/23/UE ale Parlamentului
European și ale Consiliului din 28 martie 2014 solicită statelor
membre să pună în aplicare achizițiile publice electronice.
Acestea prevăd că instrumentele și dispozitivele care vor fi
folosite pentru comunicarea prin mijloace electronice, precum și
caracteristicile tehnice ale acestora, trebuie să fie interoperabile cu
produsele de tehnologie a informației și comunicațiilor de uz
general. Directiva 2014/55/UE[29]
privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice,
adoptată de Parlamentul European la 11 martie 2014, vizează
elaborarea unui standard european pentru facturarea electronică în
domeniul achizițiilor publice pentru a asigura interoperabilitatea dintre
sistemele de facturare electronică la nivelul UE. Cu toate acestea, pentru ca toate
inițiativele sectoriale de mai sus să își valorifice întregul
potențial, interoperabilitatea trans-sectorială trebuie să fie
luată în considerare și inclusă în domeniul de aplicare a
prezentului program. 1.5 Motivele propunerii Pentru a permite o interacțiune
eficientă și eficace cu cetățenii și întreprinderile,
statele membre ar trebui să își modernizeze administrațiile
și să furnizeze servicii digitale interoperabile la nivel
național și european. Problemele cu care s-au confruntat
administrațiile publice includ în continuare complexitatea
organizațională internă, lipsa de cadre, de arhitecturi TIC
și de instrumente care să permită interoperabilitatea,
fragmentarea culturală și lipsa cooperării la nivelul
entităților instituționale dispersate. Evaluarea intermediară din 2012 a
programului ISA a stabilit că acesta oferă răspunsuri relevante[30] nevoilor statelor
membre, pe baza faptului că nevoile abordate de programele anterioare
și actuale ale Comisiei, de exemplu, IDA, IDABC și ISA, se
aplică în continuare administrațiilor publice europene. Prin urmare, prezentul program este necesar
pentru a: –
facilita cooperarea dintre statele membre și
Comisie; –
cartografia și analiza peisajul general
privind interoperabilitatea în Europa; –
permite, promova și sprijini o abordare
holistică referitoare la colectarea, evaluarea, elaborarea, stabilirea,
industrializarea, operarea, îmbunătățirea și
întreținerea soluțiilor privind interoperabilitatea, inclusiv a
soluțiilor care facilitează reutilizarea datelor, precum și
schimbul acestora, în vederea sprijinirii interacțiunii transfrontaliere
și trans-sectoriale dintre administrațiile publice europene și
dintre acestea și întreprinderi și cetățeni; și –
în același timp, pentru a promova și
sprijini reutilizarea, integrarea și convergența soluțiilor
existente, inclusiv a celor din alte domenii de politică a Uniunii. Un factor-cheie în asigurarea succesului
interoperabilității, în special în domeniul TIC, este abordarea
acesteia la nivelul juridic adecvat pentru obținerea unui efect maxim.
Trebuie asigurat faptul că impactul asupra TIC al legislației propuse
este evaluat și măsurat de timpuriu în procesul legislativ al UE
și că nevoile TIC sunt identificate la timp, permițând punerea
în aplicare completă a actelor legislative în momentul în care acestea
intră în vigoare. Prezentul program va sprijini și va
promova evaluarea implicațiilor TIC ale actelor legislative ale Uniunii,
propuse sau adoptate, precum și planificarea pentru introducerea de
soluții în scopul de a susține punerea în aplicare a actelor
legislative respective. 2. REZULTATELE
CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR
IMPACTULUI 2.1 Consultarea
părților interesate Opiniile părților interesate cu
privire la viitorul programului ISA (prezenta propunere) au fost colectate în
perioada martie 2013 – ianuarie 2014, în cinci runde de consultări formale
cu statele membre. De asemenea, au fost consultate 12 direcții generale
ale Comisiei[31], observațiile acestora fiind luate în considerare în cadrul
propunerii. Comisia a prezentat statelor membre stadiul
lucrărilor referitoare la pregătirea temeiului juridic pentru noul
program ISA în cadrul a două reuniuni oficiale ale Comitetului ISA și
a trei reuniuni ale Grupului de coordonare ISA. Acest proces iterativ i-a
permis Comisiei să colecteze feedback din partea statelor membre cu
privire la actul legislativ propus. În primul rând, Comisia a informat statele
membre cu privire la intenția sa de a introduce o nouă decizie
legislativă pentru programul ISA următor în luna martie 2013. Aceasta
a prezentat un proiect al actului legislativ în cadrul reuniunii Grupului de
coordonare ISA în octombrie 2013 și a solicitat statelor membre să
ofere feedback. Feedback-ul primit din partea a 16 state
membre[32]
în luna noiembrie 2013 a indicat faptul că: ·
noul act legislativ ar trebui să se axeze pe
evitarea duplicării eforturilor și pe coordonarea cu alte programe
ale UE (menționată de 10 state membre); ·
monitorizarea rezultatelor ar trebui să
continue și să includă cuantificarea beneficiilor programului
(menționată de șapte state membre); ·
noul program ISA ar trebui să contribuie la
imaginea de ansamblu asupra interoperabilității prin utilizarea unui
model/instrument de arhitectură precum Cartografierea europeană a
interoperabilității (menționată de șase state membre);
și ·
programul ar trebui să urmeze o abordare pe
bază de necesități (menționată de șase state
membre). Alte observații, mai puțin
generalizate, au indicat că: ·
este necesară includerea diferitelor grupuri
de părți interesate în revizuirea actelor legislative (de exemplu,
cetățeni, întreprinderi, mediul academic) și asigurarea faptului
că revizuirea abordează situația acestora; ·
noul act legislativ ar trebui să sublinieze
importanța reutilizării datelor, a serviciilor și a
soluțiilor; ·
trimiterile specifice la actele legislative ar
trebui să încurajeze simplificarea proceselor în contextul
modernizării administrațiilor publice; și ·
noul program ar trebui să joace rolul unui
facilitator/incubator pentru statele membre și cooperarea
interinstituțională pentru a se asigura că soluțiile nu
sunt doar puse în aplicare, ci sunt, de asemenea, sustenabile, fără a
fi necesară duplicarea eforturilor. Cel mai recent feedback din partea statelor
membre a fost colectat în cadrul reuniunii din 16 iunie 2014 a Comitetului ISA,
când a fost prezentat și aprobat calendarul adoptării noului program.
De asemenea, s-a convenit că, deși actul legislativ ar trebui să
fie extins pentru a include cetățenii și întreprinderile,
administrațiile publice ar trebui să rămână nucleul pentru
a se asigura interoperabilitatea de la un capăt la altul. 2.2 Evaluarea impactului Evaluarea impactului pentru prezentul program
s-a bazat pe o meta-evaluare a evaluărilor programului anterior (evaluarea
intermediară din 2012 a programului ISA și revizuirea punerii în
aplicare a Strategiei de interoperabilitate europeană) și pe
feedback-ul primit din partea statelor membre. Evaluarea intermediară ISA, în mare
măsură pozitivă, a concluzionat că programul ISA a fost
aliniat priorităților de politică ale Comisiei și nevoilor
statelor membre, precum și că acesta a fost pus în aplicare în mod eficient
și consecvent, oferind rezultate care au fost reutilizate de serviciile
Comisiei și de statele membre. Cu toate acestea, evaluarea a identificat
unele deficiențe și a inclus recomandări de luare a unor
măsuri cu privire la: ·
comunicare și conștientizare; ·
implicarea părților interesate și
continuitatea managementului de proiect; și ·
evitarea suprapunerilor și a repetării
activităților, creșterea reutilizării și asigurarea
sustenabilității. De asemenea, evaluatorii au considerat că
patru dintre cele unsprezece recomandări incluse în evaluarea finală
a programului anterior (IDABC) se aplicau în continuare programului ISA. Prezentul program ia în considerare
recomandările raportului intermediar și abordează
deficiențele în ceea ce privește activități specifice,
vizând, în același timp, consolidarea, promovarea și extinderea
activităților programului ISA existent. În special, noul program va
contribui la identificarea, crearea și operarea de soluții de
interoperabilitate, care vor fi ulterior furnizate spre utilizare
nelimitată altor instituții și organisme ale Uniunii, precum
și administrațiilor publice naționale, regionale și locale,
facilitând astfel interacțiunea transfrontalieră sau
trans-sectorială dintre acestea. De asemenea, programul va elabora soluții
de interoperabilitate în mod autonom sau va completa și sprijini alte
inițiative ale Uniunii prin experimentarea soluțiilor de
interoperabilitate în calitate de „incubator de soluții” sau prin
asigurarea sustenabilității acestora în calitate de „punte de
soluții”. Prin urmare, programul va contribui la
reducerea costurilor și a sarcinii administrative a interacțiunii
transfrontaliere pentru toate părțile implicate,
îmbunătățind în continuare piața internă și
libertatea de circulație în Uniunea Europeană, fără bariere
electronice administrative și contribuind la implementarea rapidă a
sistemelor TIC care sprijină legislația UE. În cazul neadoptării prezentului program,
sprijinul existent pentru interacțiunea eficace și eficientă
dintre administrațiile publice europene va fi abandonat, conducând la
costuri multiplicate și eforturi suplimentare. De asemenea, proliferarea
unor soluții disparate ar putea conduce, în mod nedorit, la bariere
electronice noi sau mai mari, împiedicând astfel funcționarea pe deplin a
pieței interne și libertatea de circulație, ceea ce
reprezintă opusul obiectivului de modernizare a administrațiilor
publice europene. În mod similar, stabilirea și operarea
unor soluții de interoperabilitate noi nu ar mai contribui la asigurarea
unui schimb de date eficient și eficace între administrațiile publice
europene. În lipsa unui program nou, ar fi adoptate mult mai puține
inițiative ale UE pentru a sprijini interoperabilitatea, ceea ce
constituie o condiție preliminară pentru furnizarea de servicii
digitale online transfrontaliere sau trans-sectoriale ale administrațiilor
publice europene. Prin lansarea prezentului program, Uniunea
Europeană va aduce o contribuție importantă la garantarea
interacțiunii dintre administrațiile publice europene, în beneficiul
direct al statelor membre, al întreprinderilor și al
cetățenilor. Programul va adăuga valoare
economică prin sprijinirea funcționării corespunzătoare a
pieței interne, prin intermediul unor soluții care vor asigura: (a) timpi de răspuns mai mici în
ceea ce privește interacțiunea administrațiilor cu
cetățenii și întreprinderile; (b) identificarea și reutilizarea
soluțiilor existente pentru a aborda nevoi de afaceri similare; și (c) automatizarea tranzacțiilor
transfrontaliere și trans-sectoriale, economisind resurse și timp. Valoarea socială ar fi adăugată
în măsura în care activitățile programului vor aduce, în cele
din urmă, beneficii cetățenilor și întreprinderilor în
calitate de utilizatori ai serviciilor publice electronice transfrontaliere și
trans-sectoriale care folosesc astfel de soluții comune și partajate. 3. ELEMENTELE JURIDICE ALE
PROPUNERII 3.1 Rezumatul actului legislativ
propus Prezentul program urmează programului ISA
și va consolida, promova și extinde activitățile acestuia. În special, noul program: ·
va contribui la identificarea, crearea și
operarea soluțiilor de interoperabilitate, care vor fi ulterior furnizate
spre utilizare nelimitată altor instituții și organisme ale UE,
precum și administrațiilor publice naționale, regionale și
locale, facilitând astfel interacțiunea transfrontalieră sau
trans-sectorială dintre acestea; ·
va elabora soluții de interoperabilitate în
mod autonom sau va completa și sprijini alte inițiative ale UE prin
experimentarea soluțiilor de interoperabilitate în calitate de „incubator
de soluții” sau prin asigurarea sustenabilității acestora în
calitate de „punte de soluții”; și ·
va evalua implicațiile TIC ale actelor
legislative existente și propuse ale UE. 3.2 Temeiul juridic În conformitate cu articolul 170 din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), pentru a contribui la
realizarea obiectivelor menționate la articolele 26 și 174 și
pentru a permite cetățenilor Uniunii, agenților economici,
precum și colectivităților regionale și locale să beneficieze
pe deplin de avantajele care decurg din realizarea unui spațiu
fără frontiere interne, Uniunea ar trebui să contribuie la
crearea și dezvoltarea de rețele transeuropene prin intermediul unor
acțiuni care urmăresc să promoveze interconectarea și interoperabilitatea
rețelelor naționale, precum și accesul la rețelele
respective. În conformitate cu articolul 172 din TFUE
(anterior articolul 156 din Tratatul de instituire a Comunității
Europene), „orientările și celelalte măsuri menționate la
articolul 171 alineatul (1) se adoptă de către Parlamentul European
și Consiliu, hotărând în conformitate cu procedura legislativă
ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social
și a Comitetului Regiunilor. Orientările și proiectele de
interes comun care privesc teritoriul unui stat membru necesită aprobarea
statului membru în cauză”. 3.3 Principiul
subsidiarității Principiul subsidiarității se
aplică în măsura în care propunerea nu intră în sfera de
competență exclusivă a UE. Obiectivele propunerii nu pot fi îndeplinite
în mod suficient de statele membre care acționează independent
deoarece acest lucru nu ar produce efectele de interoperabilitate necesare
pentru serviciile publice electronice transfrontaliere sau trans-sectoriale,
nici instituirea unor soluții comune și partajate pentru a sprijini
interacțiunea dintre administrațiile publice europene. Acțiunea UE va îndeplini obiectivele
propunerii mai eficient dacă programul va stabili și va opera
soluții de interoperabilitate care sprijină interacțiunea
completă dintre administrațiile publice la nivel transfrontalier sau
trans-sectorial, permițând furnizarea de servicii publice electronice care
să sprijine punerea în aplicare a politicilor și
activităților Uniunii. Prin urmare, programul are o dimensiune UE
inerentă clară. În consecință, propunerea respectă
principiul subsidiarității. 3.4 Principiul
proporționalității Programul va sprijini furnizarea de servicii
comune și partajate, și anume, cadre comune, instrumente generice
și servicii comune, care vor fi aplicate, după caz, de
administrațiile publice europene în schimbul de informații la nivel
transfrontalier sau trans-sectorial. În lipsa altor dispoziții, aplicarea
soluțiilor se va face la discreția statelor membre. Instituirea și
îmbunătățirea cadrelor comune și a instrumentelor generice
vor fi finanțate prin intermediul programului, în timp ce utilizarea
cadrelor și instrumentelor va fi finanțată de utilizatorii de la
nivelul administrativ în cauză. Programul va finanța instituirea,
industrializarea (mai precis modernizarea până la un nivel de maturitate
operațională) și îmbunătățirea serviciilor
comune, dar va finanța funcționarea efectivă a acestora numai
dacă acest lucru deservește interesele Uniunii. În caz contrar,
utilizarea serviciilor, inclusiv funcționarea acestora pe bază
descentralizată, va fi finanțată de utilizatori. Soluțiile instituite de program vor
reduce sarcina financiară și administrativă asupra
administrațiilor publice europene în ceea ce privește
interacțiunea dintre acestea. Prin urmare, propunerea respectă
principiul proporționalității. 3.5 Alegerea instrumentelor La fel precum în cazul programului ISA
anterior, actul juridic propus reprezintă o decizie a Parlamentului
European și a Consiliului, întrucât, în cazul de față, o decizie
reprezintă metoda cea mai adecvată de respectare a principiului
proporționalității. 4. IMPLICAȚII BUGETARE Pachetul financiar pentru punerea în aplicare
a noului program ISA2 pentru perioada 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie
2020 este de 130 928 000 EUR. Pachetul financiar propus este conform
cu cadrul financiar multianual actual pentru perioada 2014-2020. Mai multe detalii sunt furnizate în fișa
financiară legislativă care însoțește propunerea. 5. ELEMENTE OPȚIONALE Spațiul Economic European Actul
propus are în vedere un aspect de importanță SEE și, prin
urmare, ar trebui să fie extins pentru a include Spațiul Economic
European. Țări candidate Actul propus este deschis
participării țărilor candidate. 2014/0185 (COD) Propunere de DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI
A CONSILIULUI de instituire a unui program privind
soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice
europene, întreprinderi și cetățeni (ISA2) Interoperabilitatea ca mijloc de
modernizare a sectorului public (Text cu relevanță pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act
legislativ parlamentelor naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic
și Social European[33],
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[34], hotărând în conformitate cu procedura
legislativă ordinară, întrucât: (1) Într-o serie de
declarații ministeriale (de la Manchester la 24 noiembrie 2005, Lisabona
la 19 septembrie 2007, Malmö la 18 noiembrie 2009 și Granada la 19 aprilie 2010),
miniștrii au invitat Comisia să faciliteze cooperarea dintre statele
membre prin punerea în aplicare a soluțiilor privind interoperabilitatea
transfrontalieră și trans-sectorială, care vor permite
furnizarea unor servicii publice mai eficiente și mai sigure. De asemenea,
statele membre au recunoscut că trebuie furnizate servicii publice
îmbunătățite cu un număr minim de resurse, precum și
că potențialul guvernării electronice poate fi sprijinit prin
promovarea unei culturi a colaborării și prin
îmbunătățirea condițiilor pentru interoperabilitate în
cadrul administrațiilor publice europene. (2) În comunicarea sa din 19 mai 2010
către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor privind O agendă digitală
pentru Europa[35],
una dintre inițiativele reprezentative din Strategia Europa 2020[36], Comisia a subliniat
faptul că interoperabilitatea este esențială pentru maximizarea
potențialului socio-economic al tehnologiei informației și
comunicațiilor (TIC) și că, prin urmare, agenda digitală poate
fi lansată doar dacă se asigură interoperabilitatea. (3) În comunicarea sa din 16
decembrie 2010 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic
și Social European și Comitetul Regiunilor Către
interoperabilitatea serviciilor publice europene[37], Comisia a
prezentat Strategia europeană de interoperabilitate (EIS) și Cadrul
european de interoperabilitate (EIF). (4) La nivelul Uniunii,
interoperabilitatea facilitează punerea în aplicare cu succes a
politicilor. În special politicile următoare se bazează pe
interoperabilitate pentru punerea lor în aplicare eficace și
eficientă: (5) În domeniul pieței
interne, Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului[38] solicită statelor
membre să ofere furnizorilor de servicii posibilitatea de a completa toate
procedurile și formalitățile necesare pentru furnizarea unui
serviciu în afara țării lor de origine, în mod electronic și la
nivel transfrontalier. (6) În domeniul dreptului
societăților comerciale, Directiva 2012/17/UE[39] prevede interoperabilitatea
registrelor centrale, ale comerțului și ale societăților
statelor membre prin intermediul unei platforme centrale. Interconectarea
registrelor societăților va asigura schimbul transfrontalier al
informațiilor dintre registre și va facilita accesul cetățenilor
și al întreprinderilor din cadrul UE la datele referitoare la
societăți, îmbunătățind astfel securitatea
juridică în mediul de afaceri din Europa. (7) În domeniul mediului,
Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului[40] prevede adoptarea unor
reglementări de punere în aplicare comune care stabilesc demersurile
interoperabilității tehnice. În special, directiva în cauză
prevede adaptarea infrastructurilor naționale pentru a se asigura faptul
că datele spațiale și serviciile sunt interoperabile și
accesibile la nivel transfrontalier în cadrul Uniunii. (8) În domeniul afacerilor
interne și justiției, interoperabilitatea
îmbunătățită la nivelul bazelor de date europene constituie
baza Sistemului de informații privind vizele (VIS)[41], a Sistemului de
Informații Schengen II (SIS II)[42]
a Sistemului dactiloscopic european (Eurodac)[43]
și a portalului e-justiție[44].
De asemenea, la 24 septembrie 2012, Consiliul a adoptat concluzii care
solicită introducerea identificatorului unic de legislație (ELI)
și subliniază necesitatea unor căutări și schimburi
interoperabile de informații juridice publicate în jurnalele oficiale
naționale și monitoarele oficiale, prin intermediul utilizării
identificatorilor unici și a meta-datelor structurate. (9) Interoperabilitatea a fost un
factor-cheie al succesului în domeniul taxelor vamale, impozitelor și
excizelor, în funcționarea sistemelor TIC transeuropene care acoperă
toate statele membre și sprijină serviciile de interoperabilitate pentru
întreprinderi finanțate prin programele Fiscalis 2013 și Vamă 2013,
puse în aplicare și operate de Comisie și de administrațiile
naționale. Activele create în cadrul programelor Fiscalis 2013 și
Vamă 2013 sunt disponibile pentru partajare și reutilizare din alte
domenii de politică. (10) În domeniul
sănătății, Directiva 2011/24/UE[45] prevede normele de
facilitare a accesului la asistența medicală transfrontalieră de
înaltă calitate. Mai exact, directiva a instituit rețeaua de
e-sănătate pentru a aborda provocarea privind interoperabilitatea
dintre sistemele electronice de sănătate. Rețeaua poate adopta
orientări cu privire la setul minim de date care trebuie schimbat la nivel
transfrontalier în cazul asistenței neplanificate și de
urgență și cu privire la serviciile de prescripție electronică
la nivelul granițelor naționale. (11) În domeniul fondurilor
europene, articolul 122 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al
Parlamentului European și a Consiliului[46]
prevede că toate schimburile de informații dintre beneficiari și
autorități de management, autorități de certificare,
autorități de audit și organisme intermediare trebuie să
fie realizate prin intermediul sistemelor de schimb electronic de date. Aceste
sisteme au obiectivul de a facilita interoperabilitatea cu cadrele
naționale și cu cele ale Uniunii și permit beneficiarilor
să transmită toate informațiile necesare o singură
dată. (12) În domeniul informațiilor
din sectorul public, Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a
Consiliului[47]
subliniază faptul că, atunci când acest lucru este posibil și
indicat, organismele din sectorul public ar trebui să pună la
dispoziție documentele prin intermediul formatelor deschise și care
pot fi transcrise mecanic, într-un format care asigură interoperabilitatea,
reutilizarea și accesibilitatea. (13) În domeniul
identității electronice, propunerea Comisiei din 4 iunie 2012 pentru
un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind
identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii
pentru tranzacțiile electronice pentru piața internă[48] subliniază
necesitatea Uniunii de a crea un cadru care să permită abordarea
interoperabilității transfrontaliere și
îmbunătățirea coordonării schemelor de supraveghere
națională privind identificarea electronică și
autentificarea electronică acceptate la nivelul Uniunii Europene. (14) În domeniul
standardizării tehnologiei informației și comunicațiilor,
Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al
Consiliului[49]
face trimitere la interoperabilitate ca rezultat de bază al
standardizării. (15) În domeniul cercetării
și inovării, Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului, care instituie programul „Orizont 2020”[50], precizează, în
mod clar, că soluțiile și standardele interoperabile în domeniul
tehnologiei informației și comunicațiilor sunt factori-cheie
pentru crearea unor parteneriate între industriile de la nivelul UE.
Colaborarea cu privire la platformele comune, tehnologia deschisă cu
efecte de externalitate și de pârghie va permite unei game variate de
părți interesate să beneficieze de noile dezvoltări și
să creeze alte inovații. (16) În ceea ce privește
achizițiile publice, Directivele 2014/25/UE[51], 2014/24/UE[52] și 2014/23/UE[53] ale Parlamentului
European și Consiliului din 28 martie 2014 solicită statelor membre
punerea în aplicare a achizițiilor publice electronice. Acestea
precizează că instrumentele și dispozitivele care vor fi
folosite pentru comunicarea prin mijloace electronice, precum și
caracteristicile tehnice ale acestora, trebuie să fie interoperabile cu
produsele de tehnologie a informației și comunicațiilor de uz
general. De asemenea, Directiva2014/55/UE[54]
privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice,
adoptată de Parlamentul European la 11 martie 2014, vizează elaborarea
unui standard european pentru facturarea electronică în domeniul
achizițiilor publice pentru a asigura interoperabilitatea dintre sistemele
de facturare electronică la nivelul UE. (17) De asemenea,
interoperabilitatea reprezintă un element fundamental al Mecanismului
pentru interconectarea Europei (MIE), instituit de Regulamentul (UE) nr. 1316/2013
al Parlamentului European și al Consiliului[55] în domeniul
infrastructurii și serviciilor în bandă largă. Regulamentul 2014/283/UE[56] privind
orientările pentru rețelele transeuropene în domeniul infrastructurii
telecomunicațiilor precizează în mod expres că o prioritate
operațională a Mecanismului pentru interconectarea Europei în vederea
îndeplinirii obiectivelor este interoperabilitatea, conectivitatea, implementarea
sustenabilă, operarea și actualizarea infrastructurilor privind
serviciile digitale transeuropene, precum și coordonarea acestora la
nivelul UE. (18) La nivel politic, Consiliul a
solicitat în mod repetat o interoperabilitate mult mai mare în Europa și
continuarea eforturilor de modernizare a administrațiilor publice
europene. În special, la 24 și 25 octombrie 2013, Consiliul European a
adoptat concluzii care subliniază că modernizarea
administrațiilor publice ar trebui să continue prin intermediul
punerii în aplicare rapide a serviciilor precum guvernarea electronică,
sănătatea electronică, facturarea electronică și
achizițiile publice electronice, care se bazează pe
interoperabilitate. (19) O perspectivă asupra
interoperabilității în limitele unui sector este asociată cu
riscul ca adoptarea unor soluții diferite sau incompatibile la niveluri
naționale sau sectoriale să creeze noi bariere electronice care împiedică funcționarea corespunzătoare a pieței
interne și a libertăților de circulație asociate și
subminează deschiderea și competitivitatea piețelor și
furnizarea serviciilor de interes general cetățenilor și
întreprinderilor. Pentru a atenua acest risc, statele membre și Uniunea ar
trebui să depună eforturi comune pentru a evita fragmentarea
pieței și pentru a asigura interoperabilitatea transfrontalieră
sau trans-sectorială în ceea ce privește punerea în aplicare a
legislației, reducând, în același timp, sarcinile administrative
și costurile, și ar trebui să promoveze soluțiile de
tehnologia informației și comunicațiilor stabilite de comun
acord, asigurând, în același timp, guvernanța corespunzătoare. (20) Mai multe programe succesive
au urmărit asigurarea elaborării și punerii în aplicare a
strategiilor de interoperabilitate globale și sectoriale, a cadrelor
legale, a orientărilor, a serviciilor și instrumentelor pentru a
aborda cerințele în cadrul politicilor la nivelul UE, și anume: –
programul IDA (1999-2004) instituit prin Decizia
nr. 1719/1999/CE a Parlamentului European și a Consiliului[57] și Decizia nr. 1720/1999/CE
a Parlamentului European și a Consiliului[58], –
programul IDABC (2005-2009) instituit prin Decizia
nr. 2004/387/CE privind guvernarea electronică[59]; și –
programul ISA (2010-2015) instituit prin Decizia
nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului[60]. (21) Activitățile din
cadrul programelor IDA, IDABC și ISA au adus contribuții
semnificative la asigurarea interoperabilității în schimbul
electronic de informații dintre administrațiile publice ale Uniunii.
În Rezoluția privind piața unică digitală
competitivă – guvernarea electronică, un vârf de lance (3 aprilie
2012)[61],
Parlamentul European a recunoscut contribuția și rolul general al
programului ISA în definirea, promovarea și sprijinirea punerii în
aplicare a soluțiilor și cadrelor privind interoperabilitatea pentru
administrațiile publice europene, obținerea sinergiilor, promovarea
reutilizării infrastructurii, a serviciilor digitale și a
soluțiilor de software, precum și pentru transpunerea cerințelor
privind interoperabilitatea administrațiilor publice în specificații
și standarde pentru serviciile digitale. (22) Întrucât Decizia nr. 922/2009/CE
încetează să se aplice la 31 decembrie 2015, este necesar un nou
program al Uniunii privind soluțiile de interoperabilitate pentru
administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni
(ISA2), pentru a cartografia și analiza peisajul general al
interoperabilității în Europa și pentru a evita fragmentarea
acestuia. Programul va permite, sprijini și promova o abordare
holistică referitoare la colectarea, evaluarea, elaborarea, stabilirea,
industrializarea, operarea, îmbunătățirea și
întreținerea soluțiilor privind interoperabilitatea, inclusiv a
soluțiilor care facilitează reutilizarea datelor, precum și
schimbul acestora, în vederea sprijinirii interacțiunii transfrontaliere
și trans-sectoriale dintre administrațiile publice europene și
dintre acestea și întreprinderi și cetățeni. În cele din
urmă, programul va promova și sprijini reutilizarea, integrarea
și convergența soluțiilor existente, inclusiv a celor din alte
domenii de politică a Uniunii. (23) Soluțiile instituite sau
operate în baza prezentului program ISA2 ar trebui, în măsura
în care acest lucru este posibil, să constituie parte a unui mediu
consecvent de servicii care facilitează interacțiunea dintre
administrațiile publice europene, întreprinderi și
cetățeni, asigurând, facilitând și permițând
interoperabilitatea transfrontalieră și trans-sectorială. (24) Cetățenii și
întreprinderile ar trebui să beneficieze, de asemenea, de servicii
front-office, reutilizabile și interoperabile, care rezultă dintr-o
mai bună integrare a proceselor și schimbului de date prin
intermediul back-office-urilor administrațiilor publice europene. (25) Programul ISA2 ar
trebui să reprezinte un instrument pentru modernizarea sectorului public
la nivelul Uniunii. (26) Interoperabilitatea este
direct conectată și dependentă de utilizarea unor standarde
și specificații comune. Programul ISA2 ar trebui să
promoveze și, după caz, să sprijine standardizarea
parțială sau deplină a soluțiilor existente privind
interoperabilitatea. Acest lucru ar trebui obținut împreună cu alte
activități de standardizare la nivelul UE, organizații de
standardizare europene și organizații de standardizare
internațională. (27) Modernizarea și
administrațiile publice reprezintă una dintre prioritățile
punerii în aplicare cu succes a Strategiei Europa 2020. În acest context,
analizele anuale ale creșterii publicate de Comisie în anii 2011, 2012
și 2013 arată că nivelul de calitate a administrațiilor
publice europene are un impact direct asupra mediului economic și, prin
urmare, este esențial pentru a stimula creativitatea, competitivitatea
și creșterea. Acest lucru se reflectă în mod clar în recomandările
specifice fiecărei țări, care solicită luarea unor
măsuri specifice care vizează reforma administrației publice. (28) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013
include un obiectiv tematic „al îmbunătățirii
capacității instituționale a autorităților publice
și a părților interesate și al unei administrații
publice eficiente”. În acest context, programul ISA2 ar trebui
să fie asociat cu programele și inițiativele care contribuie la
modernizarea administrațiilor publice, cum ar fi, de exemplu, Agenda
digitală pentru Europa, și a rețelelor similare, cum ar fi, de
exemplu, Rețeaua pentru administrațiile publice europene (EUPAN),
și să încerce obținerea unor sinergii cu acestea. (29) Interoperabilitatea
administrațiilor publice europene vizează toate nivelurile
administrative: european, local, regional și național. Prin urmare,
este important ca soluțiile să ia în considerare
necesitățile respective ale acestora, precum și pe cele ale
cetățenilor și întreprinderilor, dacă acest lucru este relevant. (30) Administrațiile
naționale pot fi sprijinite în eforturile lor prin intermediul
instrumentelor specifice din cadrul fondurilor structurale și de
investiții europene (fondurile ESI). Cooperarea îndeaproape cu programul
ISA2 ar trebui să maximizeze beneficiile preconizate din astfel
de instrumente prin garantarea alinierii proiectelor finanțate la cadrele
și specificațiile de interoperabilitate la nivelul UE, cum ar fi
Cadrul de interoperabilitate european. (31) Prezenta decizie
stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului
ISA2, care constituite valoarea de referință standard, în
sensul punctului 17 din acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013[62] dintre Parlamentul
European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea
în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, pentru Parlamentul
European și Consiliu pe perioada procedurii bugetare anuale. (32) Ar trebui luată în
considerare posibilitatea de a utiliza fonduri de preaderare pentru a facilita
participarea țărilor candidate la programul ISA2, precum
și adoptarea și punerea în aplicare ulterioară în
țările respective a soluțiilor furnizate în cadrul programului. (33) Programul ISA2 ar
trebui să contribuie la punerea în aplicare a inițiativelor de
continuare în contextul Strategiei Europa 2020 și al Agendei digitale
pentru Europa. Pentru a evita orice duplicare a eforturilor, ar trebui luate în
considerare alte programe ale Uniunii în domeniul soluțiilor, serviciilor
și infrastructurilor de tehnologia informației și
comunicațiilor, în special Cadrul de interoperabilitate european,
prevăzut în Regulamentul nr. 1316/2013/UE și Orizont 2020,
prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1291/2013. (34) Pentru a asigura condiții
uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisiei ar trebui
să i se acorde competențe de executare. Aceste competențe ar
trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului[63]. (35) În cazul unor evenimente
justificate corespunzător referitoare la programul de lucru deschis
stabilit, Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat
aplicabile dacă există motive imperioase de urgență
justificate în mod corespunzător. (36) Obiectivele prezentei decizii
sunt de a facilita interacțiunea transfrontalieră și
trans-sectorială eficientă și eficace dintre
administrațiile publice europene și dintre acestea și
cetățeni și întreprinderi, pentru a permite furnizarea de
servicii publice electronice care sprijină punerea în aplicare a
politicilor și activităților Uniunii. Întrucât acest lucru nu
poate fi suficient obținut de statele membre pe cont propriu deoarece
implementarea funcției de coordonare la nivel european ar fi dificilă
și costisitoare la nivelul statelor membre și, datorită gradului
și efectelor acțiunii propuse, se pot obține rezultate mai bune
la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu
principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul
privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul
proporționalității, astfel cum este stabilit la articolul 1,
prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru
realizarea obiectivelor respective, ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE: Articolul 1
Obiect și obiective 1. Prezenta decizie instituie,
pentru perioada 2016-2020, un program privind soluțiile de
interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi
și cetățeni (denumit în continuare „programul ISA2”). Programul ISA2 facilitează interacțiunea transfrontalieră și
trans-sectorială electronică, eficientă și eficace, dintre
administrațiile publice europene și dintre acestea și
cetățeni și întreprinderi, pentru a permite furnizarea de
servicii publice electronice care vin în sprijinul procesului de punere în
aplicare a politicilor și activităților Uniunii. 2. Prin intermediul programului ISA2, Uniunea identifică,
creează și operează soluții de interoperabilitate care pun
în aplicare politicile Uniunii. Ulterior, soluțiile respective vor fi
furnizate spre utilizare nelimitată altor instituții și organisme
europene, precum și administrațiilor publice naționale,
regionale și locale, facilitând astfel interacțiunea
transfrontalieră sau trans-sectorială dintre acestea. 3. Programul ISA2 elaborează în mod autonom
soluții de interoperabilitate sau care completează și
sprijină alte inițiative ale Uniunii, prin experimentarea soluțiilor de interoperabilitate în calitate
de incubator de soluții sau prin asigurarea
sustenabilității acestora în calitate de punte de soluții. 4. Programul ISA2 urmează programului Uniunii privind soluțiile de interoperabilitate
pentru administrațiile publice, instituit prin Decizia nr. 922/2009/CE (în
continuare „programul ISA”) și consolidează, promovează și
extinde activitățile acestuia. Articolul 2
Definiții În sensul prezentei decizii, se aplică
următoarele definiții: (1)
„interoperabilitate” înseamnă capacitatea
organizațiilor distincte și diverse de a interacționa în scopul
realizării unor obiective care aduc beneficii reciproce și sunt
convenite reciproc, care implică partajarea de informații și
cunoștințe între organizații, prin intermediul proceselor
profesionale pe care acestea le sprijină, utilizând schimbul de date între
respectivele sisteme de tehnologia informației și comunicațiilor
(TIC); (2)
„soluții de interoperabilitate” înseamnă cadre comune, servicii comune și instrumente
generice care facilitează cooperarea dintre organizații distincte
și diverse, fie finanțate și dezvoltate autonom de programul ISA2,
fie dezvoltate în cooperare cu alte inițiative ale Uniunii, bazate pe
cerințele identificate ale administrațiilor publice europene; (3)
acționând în calitate de „incubator de
soluții” înseamnă dezvoltarea sau sprijinul acordat soluțiilor
de interoperabilitate în timpul etapei de experimentare, înainte ca acestea
să devină operaționale în cadrul altor programe sau
inițiative ale Uniunii; (4)
acționând în calitate de „punte de
soluții” înseamnă dezvoltarea în continuare și sprijinul acordat
soluțiilor de interoperabilitate operaționale, înainte ca acestea
să fie furnizate în cadrul altor programe sau inițiative ale Uniunii; (5)
„cadre comune” înseamnă specificații,
standarde, metodologii, linii directoare, bunuri semantice comune și
abordări și documente similare; (6)
„servicii comune” înseamnă capacitatea
organizațională și tehnică de a furniza un rezultat comun
utilizatorilor, inclusiv sisteme operaționale, aplicații și
infrastructuri digitale de natură generică, care îndeplinesc
cerințele comune ale utilizatorilor în toate domeniile de politică
sau zonele geografice, împreună cu guvernanța operațională
de sprijin a acestora; (7)
„instrumente generice” înseamnă sisteme,
platforme de referință, platforme partajate și colaborative,
precum și componente generice care îndeplinesc cerințele
utilizatorilor în toate domeniile de politică sau zonele geografice; (8)
„acțiuni” înseamnă proiecte, soluții
care se află deja în etapa operațională și măsurile
însoțitoare; (9)
„proiect” înseamnă o secvență cu
durată limitată de sarcini bine definite care abordează nevoile
identificate ale utilizatorului prin intermediul unei abordări în etape; (10)
„măsuri însoțitoare” înseamnă: –
măsuri strategice și de
conștientizare; –
măsuri în sprijinul gestionării
programului ISA2; –
măsuri privind împărtășirea
experienței și schimbul și promovarea de bune practici; –
măsuri de promovare a reutilizării
soluțiilor de interoperabilitate existente; –
măsurile menite să creeze
comunități și să sporească capacitățile;
și –
măsuri menite să stabilească
sinergii cu inițiative referitoare la interoperabilitatea în alte domenii
ale politicii Uniunii; (11)
„Arhitectura europeană de referință
a interoperabilității (EIRA)” înseamnă o arhitectură a unei
structuri generice, care include un set de principii și orientări
aplicabile punerii în aplicare a soluțiilor de interoperabilitate în Uniunea Europeană; (12)
„Cartografierea interoperabilității
europene (EIC)” înseamnă un set de soluții de interoperabilitate
pentru administrațiile publice europene, furnizat de instituțiile
Uniunii și statele membre, prezentat într-un format comun și care
respectă criteriile specifice de reutilizare și de interoperabilitate
care pot fi reprezentate în EIRA. Articolul 3
Activități Programul ISA2 sprijină
și promovează: (a)
evaluarea, îmbunătățirea,
instituirea, industrializarea, operarea și reutilizarea soluțiilor de
interoperabilitate transfrontaliere și trans-sectoriale existente; (b)
elaborarea, instituirea, industrializarea, operarea
și reutilizarea unor noi soluții de interoperabilitate
transfrontaliere și trans-sectoriale; (c)
evaluarea implicațiilor TIC ale actelor
legislative ale Uniunii propuse sau adoptate; (d)
identificarea lacunelor legislative care
limitează interoperabilitatea dintre administrațiile publice
europene; (e)
instituirea, întreținerea și
îmbunătățirea EIRA; (f)
instituirea și întreținerea EIC ca
instrument de facilitare a reutilizării soluțiilor de
interoperabilitate existente și de identificare a domeniilor în care
astfel de soluții încă lipsesc; (g)
evaluarea, actualizarea și promovarea
specificațiilor și standardelor comune existente și elaborarea,
instituirea și promovarea unor noi specificații și standarde
comune prin intermediul platformelor de standardizare ale Uniunii, în
colaborare cu organizațiile de standardizare europene sau
internaționale, după caz; și (h)
elaborarea unor mecanisme care să măsoare
și să cuantifice beneficiile soluțiilor de interoperabilitate. De asemenea, programul ISA2
funcționează în calitate de „incubator de soluții”,
experimentând noi soluții de interoperabilitate, precum și în
calitate de „punte de soluții”, operând soluțiile de
interoperabilitate existente. Articolul 4
Principii generale Acțiunile lansate sau continuate în
cadrul programului ISA2: (a)
se bazează pe utilitate și sunt
influențate de nevoile identificate; (b)
respectă următorul set de principii: –
principiul subsidiarității și cel al
proporționalității; –
abordarea centrată pe utilizator; –
incluziune și accesibilitate; –
securitate și confidențialitate; –
multilingvism; –
simplificare administrativă; –
transparență; –
conservarea informațiilor; –
deschidere; –
reutilizare; –
neutralitate și adaptabilitate
tehnologică; și –
eficacitate și eficiență; (c)
sunt extensibile și aplicabile altor
întreprinderi și domenii de politică; și (d)
demonstrează sustenabilitate financiară,
organizațională și tehnică. Articolul 5
Acțiuni 1. Comisia, în colaborare cu
statele membre, pune în aplicare acțiunile specificate în programul de
lucru deschis, stabilit în temeiul articolului 7, în conformitate cu normele de
punere în aplicare, prevăzute la articolul 6. 2. După caz, acțiunile
sub formă de proiecte includ următoarele etape: –
inițiere; –
planificare; –
executare; –
finalizare; și –
supraveghere și control. Etapele proiectelor specifice vor fi definite
și precizate în momentul includerii acțiunii în programul de lucru
deschis. 3. Punerea în aplicare a
programului ISA2 este susținută de măsuri
însoțitoare. Articolul 6
Norme de punere în aplicare 1. În cursul punerii în aplicare
a programului ISA2, se acordă atenție deosebită
Strategiei europene de interoperabilitate, Cadrului european de
interoperabilitate și actualizărilor viitoare ale acestora. 2. Este încurajată implicarea
celui mai mare număr posibil de state membre într-un proiect. Statele
membre pot și sunt încurajate să se alăture unui proiect în
orice etapă. 3. Pentru a asigura
interoperabilitatea între sistemele informatice naționale și cele ale
Uniunii, se specifică soluții de interoperabilitate, cu trimitere la
standardele europene existente sau noi ori la specificațiile disponibile
publicului larg sau deschise pentru schimbul de informații și
integrarea serviciului. 4. Ori de câte ori este cazul,
instituirea sau îmbunătățirea soluțiilor de
interoperabilitate se axează pe sau este însoțită de schimbul de
experiență, precum și de schimbul sau promovarea de bune
practici. Se încurajează partajarea experienței și a bunelor
practici între toate părțile interesate, precum și
consultările publice. 5. Pentru a evita duplicarea
și pentru a grăbi punerea în aplicare a soluțiilor de
interoperabilitate, sunt luate în considerare, ori de câte ori este cazul,
rezultatele obținute de alte inițiative relevante ale Uniunii și
ale statelor membre. 6. Punerea în aplicare a
soluțiilor de interoperabilitate în cadrul programului ISA2
este îndrumată, după caz, de EIRA. 7. Soluțiile de
interoperabilitate și actualizările acestora vor fi incluse în EIC
și puse la dispoziție, după caz, pentru a fi reutilizate de
administrațiile publice europene. 8. Comisia va monitoriza
periodic punerea în aplicare și reutilizarea soluțiilor de
interoperabilitate la nivelul Uniunii, ca parte a programului de lucru deschis
instituit în conformitate cu articolul 7. 9. Pentru maximalizarea
sinergiilor și pentru asigurarea unor eforturi complementare și
combinate, acțiunile sunt coordonate, ori de câte ori este cazul, cu alte
inițiative relevante ale Uniunii. 10. Toate acțiunile și
soluțiile de interoperabilitate finanțate în cadrul programului ISA2
sunt încurajate, după caz, să reutilizeze soluțiile de
interoperabilitate disponibile. Articolul 7
Programul de lucru deschis 1. La începutul programului ISA2,
Comisia adoptă acte de punere în aplicare care instituie programul de
lucru deschis și care îl modifică cel puțin o dată pe an,
pentru punerea în aplicare a acțiunilor pe întreaga durată de
aplicare a prezentei decizii. Respectivele acte de punere în aplicare sunt
adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la
articolul 10 alineatul (2). Programul de lucru deschis identifică,
prioritizează, documentează, selectează, proiectează, pune
în aplicare și evaluează acțiunile menționate la articolul 5,
promovând rezultatele acestora. 2. Includerea acțiunilor în
programul de lucru deschis face obiectul respectării unui set de norme
și criterii de admisie înaintea includerii în programul de lucru deschis.
Normele și criteriile respective, precum și orice modificări
aduse acestora, constituie parte integrantă a programului de lucru
deschis. 3. Un proiect lansat și
dezvoltat inițial în cadrul programului ISA sau al altei inițiative a
Uniunii poate fi inclus în programul de lucru deschis în orice etapă a
acestuia. Articolul 8
Dispoziții bugetare 1. Fondurile sunt eliberate de
fiecare dată când un proiect sau o soluție în etapa
operațională este inclusă în programul de lucru deschis sau
după finalizarea cu succes a unei etape a proiectului, astfel cum este
definit în programul de lucru deschis și în oricare dintre
modificările aduse la acesta. 2. Modificările programului
de lucru deschis privind alocările bugetare pentru mai mult de 400 000
EUR pe acțiune sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 10 alineatul (2). 3. Acțiunile din cadrul
programului ISA2 pot să necesite achiziționarea unor
servicii externe, care fac obiectul normelor UE privind achizițiile,
astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Articolul 9
Acțiuni și soluții de interoperabilitate eligibile pentru
finanțare 1. Elaborarea, instituirea
și îmbunătățirea cadrelor comune și a instrumentelor
generale sunt finanțate de programul ISA2. Utilizarea unor
astfel de cadre și instrumente este finanțată de utilizatori. 2. Elaborarea, instituirea,
industrializarea și îmbunătățirea serviciilor comune sunt
finanțate de programul ISA2. Operarea centralizată a unor
astfel de servicii la nivelul Uniunii poate fi finanțată, de
asemenea, de program, în cazul în care Comisia consideră că operarea
în cauză deservește interesele Uniunii și este justificată
în mod corespunzător în programul de lucru deschis. În caz contrar,
utilizarea serviciilor respective va fi finanțată prin alte mijloace. 3. Soluțiile de
interoperabilitate preluate de programul ISA2 în calitate de
„incubator de soluții” sau „punte de soluții” sunt finanțate de
program până în momentul preluării de către alte programe sau
inițiative. 4. Măsurile
însoțitoare sunt finanțate de program. Articolul 10
Comitetul 1. Comisia este asistată de
Comitetul privind soluțiile de interoperabilitate pentru
administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni
(Comitetul ISA2), instituit în baza Regulamentului (UE) nr. 182/2011. 2. Atunci când se face trimitere
la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE)
nr. 182/2011. 3. Din motive imperioase de
urgență justificate în mod corespunzător, Comisia va adopta acte
de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura
prevăzută la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Actele respective vor rămâne în vigoare pentru o perioadă de cel mult
șase luni. Articolul 11
Monitorizare și evaluare 1. Comisia și Comitetul ISA2
monitorizează periodic punerea în aplicare și impactul programului
ISA2 și gradul de satisfacție al utilizatorilor. De
asemenea, acestea vor explora sinergiile cu programele complementare ale
Uniunii. 2. Comisia va prezenta
Comitetului ISA2 un raport anual cu privire la punerea în aplicare a
programului. 3. Programul este supus unei
evaluări intermediare și unei evaluări finale, iar rezultatele
acestora sunt comunicate Parlamentului European și Consiliului până
la 31 decembrie 2018 și, respectiv, 31 decembrie 2021. În acest context,
comisia competentă a Parlamentului poate invita Comisia să prezinte
rezultatele evaluării și să răspundă întrebărilor
adresate de membrii săi. 4. Evaluările
examinează aspecte precum relevanța, eficacitatea, eficiența,
utilitatea, sustenabilitatea și consecvența acțiunilor
programului. În același timp, evaluarea finală examinează
măsura în care programul și-a îndeplinit obiectivul. 5. Performanța programului
este evaluată în baza obiectivului stabilit la articolul 1 și a
acțiunilor programului de lucru deschis. Obiectivul este măsurat, în
special, prin intermediul numărului de factori-cheie de interoperabilitate
și prin intermediul numărului de instrumente de sprijin pentru
administrațiile publice, furnizate și utilizate de
administrațiile publice europene. Indicatorii pentru măsurarea
rezultatului și a impactului programului sunt definiți în programul
de lucru deschis. 6. De asemenea, evaluările
examinează beneficiile rezultate din acțiunile realizate pentru
Uniune pentru promovarea politicilor comune, identifică domeniile în care
se pot aduce îmbunătățiri și verifică sinergiile cu
alte inițiative ale Uniunii în domeniul interoperabilității
transfrontaliere și trans-sectoriale și al modernizării
administrațiilor publice europene. 7. Acțiunile finalizate sau
suspendate fac, în continuare, obiectul evaluării generale a programului. Acestea
sunt monitorizate cu privire la poziția lor în cadrul peisajului general
al soluțiilor de interoperabilitate din Europa și sunt evaluate cu
privire la acceptarea de către utilizator, utilizare și reutilizare. 8. Evaluarea programului ISA2
include, dacă este cazul, informații referitoare la: (a)
beneficiile cuantificabile pe care le
furnizează soluțiile de interoperabilitate prin conectarea TIC la
nevoile utilizatorilor; (b)
impactul pozitiv cuantificabil al soluțiilor
de interoperabilitate bazate pe TIC. Articolul 12
Cooperare internațională 1. Programul ISA2 este
deschis participării țărilor din Spațiul Economic European
și a țărilor candidate, în cadrul acordurilor respective ale
acestora cu Uniunea. 2. Este încurajată
cooperarea cu țările terțe și cu organizații sau
organisme internaționale, în special în cadrul Parteneriatului
euro-mediteranean și al Parteneriatului estic, precum și cu
țările vecine, în special cu cele din regiunile vest-balcanice
și Marea Neagră. Costurile aferente nu sunt acoperite de programul
ISA2. 3. După caz, programul
promovează reutilizarea soluțiilor acestuia de către
țările terțe. Articolul 13
Inițiative din afara Uniunii Fără a aduce atingere politicilor
Uniunii, soluțiile de interoperabilitate instituite sau operate de programul
ISA2 ar putea fi folosite de inițiativele din afara Uniunii, în
scopuri necomerciale, atât timp cât nu sunt angajate costuri pentru bugetul
general al Uniunii Europene și principalul obiectiv al soluției de
interoperabilitate nu este compromis. Articolul 14
Dispoziții financiare 1. Pachetul financiar pentru
punerea în aplicare a acțiunii Uniunii, în conformitate cu prezenta
decizie, pentru perioada aplicării acesteia, este stabilit la 130 928 000
EUR. 2. Creditele anuale sunt
autorizate de autoritatea bugetară în limita cadrului financiar. 3. Alocarea financiară
pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile referitoare la
activitățile de pregătire, monitorizare, verificare, audit
și evaluare care trebuie realizate periodic pentru gestionarea programului
și îndeplinirea obiectivelor. Articolul 15
Intrarea în vigoare Prezenta decizie intră în vigoare în a
douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2016 până
la 31 decembrie 2020. Adoptată la Bruxelles, Pentru Parlamentul European Pentru
Consiliu Președintele Președintele FIȘĂ FINANCIARĂ
LEGISLATIVĂ 1. CADRUL
PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Denumirea propunerii/inițiativei 1.2. Domeniul
(domeniile) de politică vizat(e) în cauză în structura GBA/SBA 1.3. Natura
propunerii/inițiative 1.4. Obiectiv(e) 1.5. Motivul
(motivele) propunerii/inițiativei 1.6. Durata
acțiunii și a impactului financiar al acesteia 1.7. Modul(modurile)
de gestionare preconizat(e) 2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții
în materie de monitorizare și raportare 2.2. Sistemul
de gestionare și control 2.3. Măsuri
de prevenire a fraudelor și a neregulilor 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT
AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica
(rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetare de
cheltuieli afectată (afectate) 3.2. Impactul
estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului
estimat asupra cheltuielilor 3.2.2. Impactul estimat
asupra creditelor operaționale 3.2.3. Impactul estimat
asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.4. Compatibilitatea cu
cadrul financiar multianual actual 3.2.5. Participarea
terților la finanțare 3.3. Impactul estimat asupra
veniturilor FIȘĂ
FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ 1. CADRUL
PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Denumirea propunerii/inițiativei Decizie
a Parlamentului European și a Consiliului privind soluțiile de
interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi
și cetățeni (ISA2) 1.2. Domeniul (domeniile) de
politică în cauză în structura GBA/SBA[64] Tehnologia
informației și comunicațiilor – program operațional în
cadrul titlului 26: Administrarea Comisiei Activitate:
26 03 Servicii pentru administrațiile publice, întreprinderi și
cetățeni 1.3. Tipul
propunerii/inițiativei ü Propunere/inițiativă care se referă la
o acțiune nouă ¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune
nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[65] ¨ Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea
unei acțiuni existente ¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune
reorientată către o acțiune nouă 1.4. Obiectiv(e) 1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e)
multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă Obiectivul
general este de a facilita interacțiunea electronică
transfrontalieră și trans-sectorială eficientă și
eficace dintre administrațiile publice europene și dintre acestea
și cetățeni și întreprinderi, precum și de a permite
furnizarea de servicii publice electronice care sprijină punerea în
aplicare a politicilor și activităților Uniunii și schimbul
de informații din sectorul public. Obiectivele
specifice sunt: - îmbunătățirea,
operarea și reutilizarea soluțiilor de interoperabilitate
transfrontaliere și trans-sectoriale existente; - elaborarea,
operarea și reutilizarea unor noi soluții de interoperabilitate
transfrontaliere și trans-sectoriale; - evaluarea
implicațiilor TIC ale actelor legislative ale Uniunii, propuse sau
adoptate, și identificarea domeniilor în care noile acte legislative ar
putea promova interoperabilitatea; - crearea
unei Arhitecturi europene de referință a
interoperabilității (EIRA) care va fi folosită ca instrument
pentru construirea și evaluarea soluțiilor de interoperabilitate; - crearea
unui instrument de facilitare a reutilizării soluțiilor de
interoperabilitate existente și de identificare a domeniilor în care
astfel de soluții încă lipsesc; - evaluarea
și promovarea specificațiilor și standardelor comune specifice
și elaborarea unor noi specificații și standarde comune; și - introducerea
unui mecanism care să măsoare și să cuantifice beneficiile
soluțiilor de interoperabilitate. 1.4.2. Obiectiv(e) specific(e)
și activitatea (activitățile) GBA/SBA în cauză Obiectivul specific nr.26 Furnizarea
interoperabilă de servicii paneuropene de guvernare electronică
administrațiilor publice, întreprinderilor și cetățenilor - Investiția
în administrații publice moderne – soluții de interoperabilitate Activitate (activități) GBA/SBA în cauză Activitate
GBA 26.03: Servicii pentru administrațiile publice, întreprinderi și
cetățeni 1.4.3. Rezultatul (rezultatele)
și impactul preconizate A se preciza efectele
pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra
beneficiarilor vizați/grupurilor vizate. Elaborarea
unor soluții de interoperabilitate îmbunătățite pentru
interacțiunea dintre administrațiile publice europene și dintre
acestea și întreprinderi/cetățeni va îmbunătăți
semnificativ schimbul de informații dintre statele membre și va crea
oportunități pentru reducerea semnificativă a costurilor. Prin
intermediul programului ISA2, DIGIT va lucra, împreună cu alte
servicii ale Comisiei și în strânsă colaborare cu statele membre
și alte părți interesate, la factorii-cheie de
interoperabilitate, la sprijinul acordat punerii în aplicare eficace a politicilor
și legislației UE și la facilitarea furnizării și
sprijinirii serviciilor publice electronice pentru a fi utilizate de
administrațiile publice europene. Propunerea
sprijină modernizarea administrațiilor publice europene în beneficiul
inițiativelor Uniunii, al statelor membre, al cetățenilor
și al întreprinderilor. 1.4.4. Indicatori de rezultat și
de impact A se preciza
indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a
propunerii/inițiativei. Comisia
a identificat un obiectiv general și un set de obiective specifice (a se
vedea punctul 1.4.1). Se
preconizează că obiectivele vor contribui la indicatorii de rezultat
cu ajutorul cărora poate fi realizată o măsurare formală a
„logicii de intervenție” a programului. Indicatorii și rezultatele
preconizate au fost elaborate în cadrul evaluării ex ante și
sunt prevăzute în documentul însoțitor relevant. Obiectivele
specifice, rezultatele și indicatorii se clasifică în
următoarele cinci categorii principale, care reprezintă liniile de
acțiune din cadrul programului: – factorii-cheie
de interoperabilitate; – sprijin
pentru punerea în aplicare eficace a legislației UE; – instrumente
de sprijin pentru administrațiile publice; – măsuri
însoțitoare; și – activități
de monitorizare. Impactul
bugetar al programului este prezentat în tabelul 3.2.2. Evaluarea programului
va examina aspecte precum relevanța, eficacitatea, eficiența,
utilitatea, sustenabilitatea și consecvența acțiunilor și
va evalua performanța în baza obiectivului programului și a
programului de lucru deschis. 1.5. Motivul (motivele)
propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerințe de îndeplinit pe
termen scurt sau lung Programul
ISA2 trebuie să îndeplinească nevoia de a crea factori
declanșatori cheie de interoperabilitate, să sprijine punerea în
aplicare eficace a legislației Uniunii, să furnizeze instrumente de
sprijin administrațiilor publice europene și să se bazeze pe
cadrele comune existente sau noi, pe servicii comune și instrumente
generice reutilizabile. Aceste
nevoi au fost identificate prin intermediul schimburilor de opinii cu persoanele
implicate în alte domenii de politică ale Uniunii și cu
reprezentanții statelor membre, prin evaluări ex ante și
prin intermediul consultării formale descrise în expunerea de motive.
Beneficiarii principali ai activităților din cadrul programului vor
fi administrațiile publice europene. Întreprinderile și
cetățenii vor beneficia în mod indirect prin furnizarea de servicii
din partea administrațiilor publice. 1.5.2. Valoarea adăugată a
implicării UE Toate
domeniile de activitate acoperite de programul ISA2 intră în
sfera de competență comună a statelor membre și a Uniunii
Europene. Prin urmare, programul va interveni doar în cazul unei valori
adăugate demonstrabile a UE, astfel cum este precizat în expunerea de
motive. Comisia
de gestionare a programului va asigura consecvența și
complementaritatea cu activitățile de la nivelul statului membru. La
nivelul Uniunii, coordonarea interservicii va asigura că
activitățile sunt aliniate celor din alte domenii de politică
(de exemplu, semestrul european, rapoarte/recomandări specifice
fiecărei țări), Mecanismului pentru interconectarea Europei
(MIE) și pilonului II privind interoperabilitatea și standardele din
Agenda digitală, astfel încât consecvența și sinergiile să
fie maximizate. Cooperarea și coordonarea îndeaproape cu statele membre
și cu alte domenii de politică vor permite programului să
evalueze constant nevoile reale, proporționalitatea
activităților și respectarea subsidiarității. Astfel
cum este subliniat în expunerea de motive, programul ISA2 va adăuga,
în primul rând, o valoare financiară și economică
intervenției Uniunii și va contribui la consolidarea și punerea
în aplicare a politicilor și legislației Uniunii, obținând
sinergii considerabile prin coordonarea la nivel transfrontalier sau trans-sectorial. 1.5.3. Învățăminte
desprinse din experiențele anterioare similare Raportul
Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la
evaluarea intermediară a programului ISA anterior subliniază
concluziile evaluării, în mare măsură pozitive. Toate
recomandările au fost abordate în cadrul programului ISA2. 1.5.4. Coerența și posibila
sinergie cu alte instrumente relevante Astfel
cum este precizat în expunerea de motive, consecvența și
complementaritatea cu Mecanismul pentru interconectarea Europei sunt asigurate
și se preconizează că acestea vor conduce la sinergii. 1.6. Durata acțiunii și
impactul financiar al acesteia ü Propunere/inițiativă cu durată
limitată –
ü Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2016 până la
31.12.2020 –
¨ Impact financiar din AAAA până în AAAA ¨ Propunere/inițiativă cu durată
nelimitată –
punere în aplicare cu o perioadă de
creștere în intensitate din AAAA până în AAAA, –
urmată de o perioadă de funcționare
la capacitate maximă 1.7. Modul (modurile) de
gestionare preconizat(e)[66] ü Gestiune directă de către Comisie –
ü de departamentele sale, inclusiv de personalul delegațiilor
Uniunii; –
¨ de agențiile executive; ¨ Gestiune partajată cu state membre ¨ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție: –
¨ țărilor terțe sau organismelor desemnate; –
¨ organizațiilor internaționale și agențiilor
acestora (de precizat); –
¨ BEI și Fondului european de investiții; –
¨ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din
Regulamentul financiar; –
¨ organismelor publice; –
¨ organismelor private cu obiectiv public în măsura în care acestea
furnizează garanții financiare adecvate; –
¨ organismelor private ale unui stat membru, responsabile de punerea în
aplicare a unui parteneriat public-privat și care furnizează
garanții financiare adecvate; –
¨ persoanelor responsabile de punerea în aplicare a acțiunilor
specifice în cadrul PESC, conform Titlului V din Tratatul privind Uniunea
Europeană, și identificate în actul de bază relevant. – Dacă este precizat mai mult de un mod de
gestionare, prezentați detalii în secțiunea „Comentarii”. Observații Programul
ISA2 va începe la 1 ianuarie 2016. 2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții în materie de
monitorizare și raportare A se preciza frecvența și
condițiile aferente acestor dispoziții. Monitorizarea
periodică a punerii în aplicare a programului este planificată în
conformitate cu principiul bunei gestionări financiare și cu
procedurile administrative ale Comisiei. Monitorizarea va include raportarea
anuală către comitetul de gestionare cu privire la progresele
înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a
activităților sprijinite. Programul
va fi supus unei evaluări intermediare și unei evaluări finale,
iar rezultatele acestora vor fi comunicate Parlamentului European și
Consiliului până la data de 31 decembrie 2018 și, respectiv, 31
decembrie 2021. În acest context, comisia competentă a Parlamentului poate
invita Comisia să prezinte rezultatele evaluării și să
răspundă la întrebările adresate de membrii săi. 2.2. Sistemul de gestionare
și control 2.2.1. Riscul (riscurile)
identificat(e) O
evaluare ex ante a fost efectuată pentru a însoți propunerea
de decizie. Au fost luate în considerare în mod corespunzător
recomandările specifice care rezultă din evaluarea respectivă
și din evaluarea intermediară a programului ISA. Anumite riscuri
identificate în recomandări sunt abordate în detaliu în cadrul propunerii. Programul
ISA2 va elabora și sprijini Cartografierea europeană a
interoperabilității (EIC) ca instrument de cartografiere și
analiză a peisajului interoperabilității în Europa, precum
și de identificare a soluțiilor disponibile și a celor care
încă lipsesc. Prin urmare, programul va continua să sprijine
soluțiile existente, să creeze soluții noi și să
funcționeze ca facilitator pentru soluțiile de interoperabilitate
care rezultă din alte inițiative ale Uniunii care ar putea deveni
operaționale în canalele de furnizare de servicii digitale ale Uniunii.
Astfel, programul va evita duplicarea eforturilor, va consolida colaborarea
dintre statele membre și serviciile Comisiei și va promova în mod
activ reutilizarea soluțiilor existente. 2.2.2. Informații privind
sistemul de control intern Metodele
de control existente aplicate de Comisie vor acoperi creditele din cadrul
programului. 2.2.3. Estimarea costurilor și
beneficiilor controalelor și evaluarea ratei de eroare preconizate Este
prevăzut un număr mare de mecanisme de control financiar și
administrativ. Programul va fi pus în aplicare prin intermediul
achizițiilor publice, în conformitate cu normele și procedurile din
Regulamentul financiar. 2.3. Măsuri de prevenire a
fraudelor și neregulilor 2.3.1. A se preciza măsurile de
prevenire și de protecție existente sau preconizate Normele
și procedurile privind achizițiile publice se aplică pe tot
parcursul procesului, inclusiv: – instituirea
programului de lucru, care face obiectul avizului comisiei de gestionare, cu
puncte de referință pentru eliberarea finanțării pentru a
se asigura posibilitățile de control al rezultatelor și al
costurilor; – redactarea
corespunzătoare a caietelor de sarcini pentru a se asigura
posibilitățile de control al rezultatelor necesare obținute
și al costurilor aplicate; – analiza
calitativă și financiară a ofertelor; – implicarea
altor departamente ale Comisiei pe tot parcursul procesului; – verificarea
rezultatelor și examinarea facturilor înainte de efectuarea
plăților, la mai multe niveluri; – audit
intern. 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT
AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din
cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de
cheltuieli afectată (afectate) · Linii bugetare existente În ordinea rubricilor
din CFM și a liniilor bugetar Rubrica CFM || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuția Număr […][Rubrica ………………………………………...……….] || CD/CND([67]) || din partea țărilor ALES[68] || din partea țărilor candidate[69] || din partea țărilor terțe || în sensul articolul 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiare 1A || 26.01.04.01 Sprijinirea cheltuielilor pentru soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene || CND || DA || DA || NU || NU · Noile linii bugetare solicitate În ordinea rubricilor
din CFM și a liniilor bugetare Rubrica CFM || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuția Număr […][Rubrica ………………………………………...……….] || CD/CND || din partea țărilor AELS || din partea țărilor candidate || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar 1A || 26.03.01.01 Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni[70] (ISA2) || CD || DA || DA || NU || NU 1A || 26.03.01.51 Finalizarea acțiunilor finanțate de soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA) || CD || DA || DA || NU || NU 3.2. Impactul estimat asupra
cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat
asupra cheltuielilor milioane EUR (cu 3 zecimale) Rubrica din CFM || Număr || 1A — Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă DG: DIGIT || || || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || TOTAL Credite operaționale || || || || || || || || Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1) || 24,448 || 25,115 || 25,783 || 26,452 || 27,130 || || || 128,928 Plăți || (2) || 6,500 || 23,800 || 24,500 || 26,000 || 48,128 || || || 128.928 Credite de natură administrativă finanțate din bugetul anumitor programe[71] || || || || || || || || Numărul liniei bugetare || || (3) || 0,400 || 0,400 || 0,400 || 0,400 || 0,400 || || || 2,000 TOTAL credite pentru DG DIGIT || Angajamente || =1+1a +3 || 24,848 || 25,515 || 26,183 || 26,852 || 27,530 || || || 130,928 Plăți || =2+2a +3 || 6,900 || 24,200 || 24,900 || 26,400 || 48,528 || || || 130,928 TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 24,848 || 25,515 || 26,183 || 26,852 || 27,530 || || || 130,928 Plăți || (5) || 6,900 || 24,200 || 24,900 || 26,400 || 48,528 || || || 130,928 TOTAL credite de natură administrativă finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || || TOTAL credite pentru RUBRICA 1A din CFM || Angajamente || =4+ 6 || 24,848 || 25,515 || 26,183 || 26,852 || 27,530 || || || 130,928 Plăți || =5+ 6 || 6,900 || 24,200 || 24,900 || 26,400 || 48,528 || || || 130,928 Rubrică CFM || 5 || Cheltuieli administrative milioane EUR (cu 3 zecimale) || || || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || TOTAL DG: DIGIT || Resurse umane || 2,416 || 2,416 || 2,416 || 2,416 || 2,416 || || || 12,080 Alte cheltuieli administrative || 0,120 || 0,120 || 0,120 || 0,120 || 0,120 || || || 0,600 TOTAL DG DIGIT || Credite || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || || || 12,680 TOTAL credite pentru RUBRICA 5 din CFM || (Total angajamente = Total plăți) || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || || 12,680 milioane EUR (3 zecimale) || || || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || TOTAL TOTAL credite la RUBRICILE 1-5 din CFM || Angajamente || 27,384 || 28,051 || 28,719 || 29,388 || 30,066 || || || 143,608 Plăți || 9,436 || 26,736 || 27,436 || 28,936 || 51,064 || || || 143,608 3.2.2. Impactul estimat asupra
creditelor operaționale –
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite
operaționale –
ü Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite
operaționale, conform explicațiilor de mai jos Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale) Indicați obiectivele și realizările ò || || || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || TOTAL REALIZĂRI Tipul[72] || Costul mediu || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. total || Cost total OBIECTIVUL SPECIFIC conform punctelor 1.4.1 și 1.4.4 || || || || || || || || || || || || || || || || Factori cheie de interoperabilitate || || || || 6,000 || || 6,000 || || 6,000 || || 7,000 || || 7,000 || || || || || || 32,000 Sprijinirea punerii în aplicare efective a legislației UE || || || || 10,000 || || 12,000 || || 12,000 || || 14,000 || || 14,000 || || || || || || 62,000 Instrumente de sprijin pentru administrații publice europene || || || || 3,000 || || 3,500 || || 4,000 || || 4,500 || || 4,500 || || || || || || 19,500 Măsuri însoțitoare || || || || 2,550 || || 2,550 || || 2,550 || || 2,550 || || 2,550 || || || || || || 12,750 Activități de monitorizare || || || || 0,535 || || 0,535 || || 0,535 || || 0,535 || || 0,535 || || || || || || 2,675 COST TOTAL || || 22,094 || || 24,594 || || 25,094 || || 28,594 || || 28,594 || || || || || || 128,925 3.2.3. Impactul estimat asupra
creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Rezumat –
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite
administrative –
ü Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite
administrative, conform explicațiilor de mai jos: milioane EUR (cu 3 zecimale) || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || TOTAL RUBRICA 5 din CFM || || || || || || || || Resurse umane || 2,416 || 2,416 || 2,416 || 2,416 || 2,416 || || || 12,080 Alte cheltuieli administrative || 0,120 || 0,120 || 0,120 || 0,120 || 0,120 || || || 0,600 Subtotal RUBRICA 5 din CFM || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || || || 12,680 În afara RUBRICII 5 din CFM[73] || || || || || || || || Resurse umane || || || || || || || || Alte cheltuieli de natură administrativă || || || || || || || || Subtotal în afara RUBRICII 5 din CFM || || || || || || || || TOTAL || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || || || 12,680 Necesarul de resurse
umane va fi acoperit de credite ale direcției generale în cauză
alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în
cadrul direcției generale, completate, după caz, prin resurse
suplimentare, care ar putea fi alocate direcției generale care gestionează
acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând
cont de constrângerile bugetare. 3.2.3.2. Necesarul de resurse
umane estimat –
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse
umane –
ü Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane,
conform explicațiilor de mai jos: Estimarea trebuie exprimată în
unități echivalente normă întreagă || || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || Total || Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) || || || XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) — AD || 10 || 10 || 10 || 10 || 10 || || || 10 || XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) — AST || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || || || 4 || XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) — AST/SC || 2 || 2 || 2 || 2 || 2 || || || 2 || XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || || || || XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || || || || 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || || || Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[74] || || XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”) — END || 3 || 3 || 3 || 3 || 3 || || || 3 || XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”) — AC || 1 || 1 || 1 || 1 || 1 || || || 1 || XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații) || || || || || || || || || XX 01 04 yy[75] || - la sediu || || || || || || || || || - în delegații || || || || || || || || || || XX 01 05 02 (AC, END, INT — cercetare indirectă) || || || || || || || || || 10 01 05 02 (AC, INT, END — cercetare directă) || || || || || || || || || Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || || || || TOTAL || 20 || 20 || 20 || 20 || 20 || || || 20 XX este domeniul de
politică sau titlul din bugetul în cauză. Necesarul de resurse umane
va fi acoperit de credite ale direcției generale în cauză alocate
deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul
direcției generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare,
care ar putea fi alocate direcției generale care gestionează
acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând
cont de constrângerile bugetare. Descrierea sarcinilor
care trebuie efectuate: Funcționari și agenți temporari || Posturile AD acoperă gestionarea efectivă a programului: elaborarea programului de lucru, gestionarea bugetului, gestionarea cererilor publice de oferte asociate cu executarea programului, gestionarea contractului asociat cu executarea programului, urmărirea proiectelor și a studiilor, contacte cu serviciile Comisiei și experții statelor membre, organizarea de reuniuni ale experților, ateliere de lucru și conferințe. De asemenea, este inclus șeful unității. Posturile AST și AST/SC asigură sprijin în următoarele domenii: - activități de secretariat, organizarea misiunilor (2 persoane); - gestionarea bugetului, cereri de ofertă, contracte și plata facturilor (2 persoane); - difuzarea informațiilor și comunicare (2 persoane); - logistică: organizarea reuniunilor și atelierelor, invitarea experților, rambursarea experților, gestionarea documentelor (1 persoană). Personal extern || Posturile END contribuie la gestionarea efectivă a programului, suplimentând posturile AD în principal în domeniile legate de coordonarea cu statele membre, urmărirea proiectelor și a studiilor și organizarea reuniunilor experților, a atelierelor și a conferințelor. Personalul contractual asigură sprijin dedicat pentru (a) difuzarea și exploatarea activităților programului și (b) gestionarea efectivă a acțiunilor specificate în domeniile care implică alte servicii ale Comisiei. 3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul
financiar multianual –
ü Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar
multianual. Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent. –
¨ Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii
corespunzătoare din cadrul financiar multianual. A se explica reprogramarea necesară,
precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente. –
¨ Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul
de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[76]. A se explica necesitatea efectuării acestei
acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum
și sumele aferente. 3.2.5. Participarea terților la
finanțare –
Propunerea/inițiativa nu prevede
cofinanțare din partea terților. 3.3. Impactul estimat asupra
veniturilor –
ü Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra
veniturilor. –
¨ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar: ¨ asupra resurselor proprii ¨ asupra veniturilor diverse milioane EUR (cu 3 zecimale) Linia bugetară de venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[77] Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6.) Articolul …………. || || || || || || || || Pentru diversele venituri
„alocate”, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli
afectată (afectate). A se preciza metoda de
calcul a impactului asupra veniturilor. [1] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/policy/public-sector-innovation/index_en.htm. [2] Comunicare a Comisiei: Analiza anuală a
creșterii pentru 2013, COM(2012) 750 final, 28.11.2012. [3] Revizuirea punerii în aplicare a Strategiei de
interoperabilitate europeană pentru 2012, raport privind factorii
politici, socio-economici și juridici. [4] Comunicare a Comisiei EUROPA
2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii, COM(2010) 2020 final, 3.3.2010.
[5] O agendă digitală pentru Europa, Comunicare din partea Comisiei
către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor, COM(2010) 245 final, 28.8.2010. [6] Către interoperabilitatea
serviciilor publice europene, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul
Regiunilor, COM(2010) 744 final, 16.12.2010. [7] e-Comisia 2012-2015: Servicii digitale centrate pe
utilizatori, Comunicare a vicepreședintelui Šefčovič către
Comisie, SEC(2012) 492 final, 1.8.2012. [8] Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind soluțiile de
interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA), JO L 260,
3.10.2009, p. 20. [9] Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a
Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020
și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104). [10] Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a
Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007
și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129). [11] Încurajarea inovării sectorului public: către o
nouă arhitectură. Raportul grupului de experți cu privire la
inovarea sectorului public EUR 13825 EN, 2013 [12] Decizia nr. 95/468/CE a Consiliului din 6 noiembrie 1995
privind contribuția comunitară la schimbul telematic de date dintre
administrații la nivelul Uniunii (IDA), JO L269, 11.11.1995, p.23. [13] Decizia nr. 1719/1999/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 12 iulie 1999 privind o serie de orientări,
precum și identificarea proiectelor de interes comun, în ceea ce
privește rețelele transeuropene pentru schimbul electronic de date
între administrații (IDA), JO L 203, 3.8.1999, p. 1. [14] Decizia nr. 1720/1999/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 12 iulie 1999 privind adoptarea unor acțiuni și
măsuri menite să asigure interoperabilitatea rețelelor
transeuropene pentru schimbul electronic de date între administrații (IDA),
JO L 203, 3.8.1999, p. 9. [15] Decizia nr. 2004/387/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 21 aprilie 2014 privind furnizarea
interoperabilă de servicii paneuropene de guvernare electronică
administrațiilor publice, întreprinderilor și cetățenilor (IDABC), JO L 181, 18.5.2004,
p. 25. [16] Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind soluțiile de
interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA), JO L 260, 3.10.2009,
p. 20. [17] Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor,
„Valorificarea cloud computingului în Europa”, COM(2012) 529. [18] Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței
interne, JO L 376, 27.12.2006, p. 36. [19] Directiva 2012/17/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 13 iunie 2012 de modificare a Directivei 89/666/CEE a
Consiliului și a Directivelor 2005/56/CE și 2009/101/CE ale
Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește
interconectarea registrelor centrale, ale comerțului și ale
societăților. [20] Directiva 2007/2/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a
unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea
Europeană (Inspire), JO L 108, 25.4.2007, p. 1. [21] Decizia nr. 1482/2007/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 11 decembrie 2007 de instituire a unui program comunitar
pentru îmbunătățirea funcționării sistemelor de
impozitare pe piața internă (Fiscalis 2013) și de abrogare a
Deciziei nr. 2235/2002/CE, JO L 330, 15.12.2007, p. 1-7. [22] Decizia nr. 624/2007/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a unui program de
acțiune pentru vamă în Comunitate (Vamă 2013). JO L 154, 14.6.2007,
p. 25-31. [23] Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor
dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri
maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind
Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de
coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, JO
L 347, 20.12.2013, p. 320 [24] Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind
reutilizarea informațiilor din sectorul public, JO L 175, 27.6.2013,
p. 1. [25] Propunere de regulament al Parlamentului European și
al Consiliului privind identificarea electronică și serviciile de
asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața
internă, COM(2012) 238 final, 4.6.2012. [26] Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea
europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale
Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE,
2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului
European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei nr. 87/95/CEE
a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European
și a Consiliului, JO L 316, 14.11.2012, p. 12. [27] Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului
European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene
și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al
Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date
statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților
Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind
statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de
constituire a Comitetului pentru programele statistice ale
Comunităților Europene, JO L87, 31.3.2009, p.164-173. [28] Comunicare a Comisiei către Parlamentul European
și Consiliu privind metoda de producere a statisticilor UE: o viziune
pentru decada următoare. COM(2009) 404 final, 10.8.2009. [29] Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul
achizițiilor publice. JO L 133, 6.5.2014, p. 1-11 [30] Evaluare intermediară a
programului ISA, Kurt Salmon, 31.10.2012. [31] SG, COMP, MARE, JRC, PO, DGT, EMPL, REGIO, HOME, JUST,
ENTR, CNECT. [32] Austria, Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Grecia,
Irlanda, Italia, Letonia, Malta, Țările de Jos, Slovacia, Slovenia,
Spania, Suedia și Regatul Unit. [33] JO C , , p. [34] JO C , , p. [35] COM(2010) 245. [36] COM(2010) 2020. [37] COM(2010) 744. [38] Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă,
JO L 376, 27.12.2006, p. 36. [39] Directiva 2012/17/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 13 iunie 2012 de modificare a Directivei 89/666/CEE a
Consiliului și a Directivelor 2005/56/CE și 2009/101/CE ale
Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește
interconectarea registrelor centrale, ale comerțului și ale
societăților. [40] Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru
informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire), JO L 108,
25.4.2007, p. 1. [41] Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului
European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de
informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele
membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS), JO L
218, 13.8.2008, p. 60-81. [42] Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului
European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituire,
funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen din
a doua generație (SIS II), JO L 381, 28.12.2006, p. 4-23. [43] Regulamentul nr. 2725/2000 al Consiliului din 11
decembrie 2000 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea
amprentelor în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin, JO
L 316, 15.12.2000, p. 1-10. [44] https://e-justice.europa.eu. [45] Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în
cadrul asistenței medicale transfrontaliere, JO L 88, 4.4.2011, p. 45-65. [46] Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor
dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri
maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind
Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de
coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, JO
L 347, 20.12.2013, p. 320. [47] Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind
reutilizarea informațiilor din sectorul public, JO L 175, 27.6.2013,
p. 1. [48] COM(2012) 238. JO C [..], [..], p.[..]. [49] Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea
europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale
Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE,
2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului
European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei nr. 87/95/CEE
a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European
și a Consiliului, JO L 316, 14.11.2012, p. 12. [50] Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a
Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020
și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE, JO L 347, 20.12.2013, p. 104. [51] Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de
entitățile care își desfășoară activitatea în
sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale
și de abrogare a Deciziei 2004/17/CE, JO L 94, 28.3.2014, p. 243. [52] Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de
abrogare a Directivei 2004/18/CE, JO L 94, 28.3.2014, p. 65-242. [53] Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune,
JO L 94, 28.3.2014, p.1-64. [54] Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul
achizițiilor publice. JO L 133, 6.5.2014, p. 1. [55] Regulamentul (UE) nr. 1316/2013/UE al Parlamentului
European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a
Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007
și (CE) nr. 67/2010, JO L 348, 20.12.2013, p. 129. [56] Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European
și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări
pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de
telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE. JO L 86, 21.3.2014,
p.14. [57] Decizia nr. 1719/1999/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 12 iulie 1999 privind o serie de orientări,
precum și identificarea proiectelor de interes comun, în ceea ce
privește rețelele transeuropene pentru schimbul electronic de date
între administrații (IDA), JO L 203, 3.8.1999, p. 1. [58] Decizia nr. 1720/1999/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 12 iulie 1999 privind adoptarea unor acțiuni și
măsuri menite să asigure interoperabilitatea rețelelor
transeuropene pentru schimbul electronic de date între administrații (IDA),
JO L 203, 3.8.1999, p. 9. [59] Decizia nr. 2004/387/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 21 aprilie 2014 privind furnizarea
interoperabilă de servicii paneuropene de guvernare electronică
administrațiilor publice, întreprinderilor și cetățenilor,
JO L 144, 30.4.2004, p. 62 și JO L 181, 18.5.2004, p. 25 (Rectificare). [60] Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind soluțiile de
interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA), JO L 260,
3.10.2009, p. 20. [61] Documentul A7-0083/2012. [62] Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013
dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina
bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară,
JO C 373, 20.12.2013, p. 1-11. [63] Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului
European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor
și principiilor generale privind mecanismele de control de către
statele membre al exercitării competențelor de executare de
către Comisie (JO L 55, 28.12.2011, p. 13). [64] GBA: Gestionarea bugetului pe activități; SBA:
Stabilirea bugetului pe activități. [65] Astfel cum se precizează la articolul 54 alineatul
(2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar. [66] Explicațiile privind modurile de gestionare, precum
și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul
BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html. [67] CD = credite diferențiate; CND = credite
nediferențiate. [68] AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb. [69] Țările candidate și, după caz,
țările potențial candidate din Balcanii Occidentali. [70] Prezentul post bugetar va înlocui linia bugetară
actuală 26 03 01 01: Soluții de interoperabilitate pentru
administrațiile publice europene (ISA). Finalizarea acțiunilor ISA va
fi acoperită de postul 26 03 01 02: Finalizarea …. [71] Asistența tehnică și/sau
administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a
programelor UE și/sau acțiunilor (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă, cercetare directă. [72] Realizările sunt produsele și serviciile care
urmează a fi furnizate (de exemplu, numărul de schimburi de
studenți finanțate, numărul de km de șosea construiți
etc.). [73] Asistența tehnică și/sau
administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a
programelor UE și/sau acțiunilor (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă, cercetare directă. [74] AC = agent contractual; AL = agent local, END = expert
național detașat; INT = personal interimar; JED = experți
secundari în delegații. [75] Sub plafonul pentru personal extern din credite
operaționale (fostele linii „BA”). [76] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul
interinstituțional (pentru perioada 2007-2013). [77] În ceea ce privește resursele proprii
tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele
indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după
deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.