EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

· Motivele și obiectivele propunerii

Economia ucraineană este în recesiune din a doua jumătate a anului 2012, înregistrând un singur trimestru de creștere pozitivă la sfârșitul anului 2013, situație rapid inversată în primele două luni ale anului 2014 ca urmare a deteriorării conjuncturii politice și a situației în domeniul securității.

În 2013, guvernul ucrainean a pierdut accesul la piețele financiare din cauza scăderii încrederii, având în vedere accentuarea deficitului bugetar și de cont curent și în absența unor reforme foarte necesare. De asemenea, lipsa de voință din partea autorităților de a se angaja pe calea reformelor le-a împiedicat să încheie un acord de finanțare cu FMI.

Ca urmare a unor rambursări importante de datorii în cel de-al patrulea trimestru din 2013 și la începutul anului 2014 și a intervențiilor Băncii Centrale cu scopul de a apăra ancorarea monedei față de dolar, rezervele s-au diminuat dramatic la 15,5 miliarde USD la sfârșitul lunii februarie, fapt care a lăsat Ucraina cu o situație foarte fragilă și în continuă înrăutățire a balanței de plăți. Criza politică actuală are efecte foarte dăunătoare asupra stabilității economice și financiare deja precare a Ucrainei. Întreruperea de facto a asistenței acordate de Rusia în cadrul pachetului de 15 miliarde USD convenit în luna decembrie a anului trecut și încetarea anunțată, începând cu aprilie 2014, a prețurilor reduse la gaz acordate de Gazprom, vor deteriora și mai mult situația. În aceste condiții, Ucraina se confruntă cu un risc foarte mare de neplată în viitorul apropiat.

În același timp, în cursul lunii februarie și în urma protestelor continue de masă care au avut loc de la sfârșitul lunii noiembrie, guvernul a demisionat. La 27 februarie, Verkhovna Rada a aprobat un nou guvern și s-a revenit la Constituția din 2004. În ciuda acestor schimbări, Ucraina nu a reușit să își redobândească stabilitatea politică, deoarece suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia au fost recent încălcate de Federația Rusă.

Noul guvern s-a angajat public să demareze implementarea unor reforme semnificative și cuprinzătoare înainte de alegerile prezidențiale din 25 mai. Deși în acest moment procesul politic este instabil, deocamdată există semne clare de angajament în vederea realizării unor reforme economice. 

În acest context, autoritățile ucrainene încearcă să obțină asistență financiară de la creditori și donatori multilaterali și bilaterali pentru a putea sprijini un program de reforme, aflat în prezent în curs de elaborare, care ar reduce vulnerabilitățile economice, ar stimula creșterea rezervelor internaționale și ar încuraja creșterea economică. FMI a trimis o misiune în Ucraina la începutul lunii martie și este de așteptat să joace un rol-cheie în pregătirea acestui program de reforme și în mobilizarea asistenței financiare internaționale în favoarea Ucrainei. În următoarele săptămâni, se așteaptă ca FMI și autoritățile ucrainene să ajungă la un acord asupra unui program economic ce urmează să fie susținut printr-un acord de finanțare.

Se preconizează că nevoile de finanțare externă ale Ucrainei vor depăși finanțarea ce va fi probabil furnizată de FMI. În acest context, Comisia Europeană a anunțat la 5 martie 2014 mobilizarea unui pachet de sprijin financiar pentru Ucraina, anunț salutat de șefii de stat sau de guvern în ziua următoare. Unul dintre elementele pachetului este un nou program de asistență macrofinanciară (AMF) în valoare de până la 1 miliard EUR.

Comisia Europeană prezintă Consiliului o propunere de a acorda Ucrainei o asistență macrofinanciară  în valoare maximă de 1 miliard EUR. Asistența ar urma să ia forma unor împrumuturi pe termen mediu, fără componenta de grant (ajutoare nerambursabile), dat fiind faptul că Ucraina nu îndeplinește criteriile de eligibilitate pentru a utiliza granturi în cadrul operațiunilor de asistență macrofinanciară.

Asistența macrofinanciară propusă de UE este menită să ajute Ucraina să își acopere o parte din nevoile urgente de finanțare externă în contextul programului de stabilizare și de reforme aflat în curs de elaborare, reducând astfel problemele pe termen scurt ale economiei legate de balanța de plăți și de situația bugetară fragilă. Asistența propusă ar sprijini măsurile urgente de consolidare bugetară și stabilizare externă și ar încuraja punerea în aplicare de către autorități a unor reforme structurale având ca scop îmbunătățirea managementului macroeconomic general, consolidarea guvernanței economice și a transparenței și îmbunătățirea condițiilor pentru o creștere sustenabilă.

Propunerea de asistență macrofinanciară este în concordanță cu obiectivele Parteneriatului estic și cu orientările noii politici europene de vecinătate (PEV). Ea ar constitui pentru celelalte țări din regiune un semnal al disponibilității UE de a sprijini țările care se angajează pe calea reformelor politice în perioadele caracterizate de dificultăți economice. În acest context, Comisia consideră că sunt îndeplinite condițiile politice și economice indispensabile acordării unei AMF având valoarea ș natura propuse.

· Contextul general

După 5 trimestre consecutive de declin, PIB-ul real a înregistrat o creștere cu 3,3 % față de anul precedent în al patrulea trimestru al anului 2013, ceea ce a dus la o creștere zero pentru anul 2013. Performanța slabă a economiei s-a datorat unei combinații de factori: o recoltă slabă, declinul exporturilor de oțel și reformele interne amânate. Potrivit FMI, creșterea se pare că ar fi fost negativă în ianuarie și februarie. Din cauza situației instabile, previziunile pentru 2014 se situează între -5 % și + 3 % în funcție de ipoteze. Ajustările macroeconomice, inclusiv consolidarea bugetară și flexibilitatea cursului de schimb, vor avea efecte contracționiste, dar, pe de altă parte, acordul avut în vedere de FMI ar spori încrederea, fapt care ar putea duce la intrări de ISD destul de rapid. Totuși, politica Rusiei față de Ucraina reprezintă un risc substanțial de evoluție negativă.  

Inflația a fost foarte scăzută în ultimii ani, ajungând la 0,3 % la sfârșitul anului 2013; presiunea inflaționistă însă a crescut în 2014. IPC a fost de 0,5 % în ianuarie și de 1,2 % în februarie, iar Banca Națională a Ucrainei se așteaptă să atingă 10 % sau mai mult până la sfârșitul anului 2014 ca urmare a deprecierii grivnei (UAH) și a creșterii preconizate a tarifelor la energie pentru gospodării.

Deficitul bugetar, inclusiv deficitul operațional al principalului operator din sectorul energetic ucrainean Naftogaz a fost estimat la 6,5 % - 7,5 % din PIB în 2013, în principal ca urmare a acordării continue de subvenții pentru energie, care s-au ridicat la 7 % din PIB, dar și ca urmare a încetinirii creșterii economice. Cheltuielile de capital au fost diminuate cu 40 % în 2013, în timp ce veniturile din TVA au scăzut cu 7 %. Bugetul 2014 a fost adoptat de Rada la începutul lunii ianuarie, dar s-a bazat pe ipoteze nerealiste de creștere economică și de inflație și se află în prezent în curs de revizuire de către Ministerul Finanțelor în strânsă cooperare cu FMI. În perioada ianuarie - februarie 2014 veniturile s-au ridicat la 82 % din suma prevăzută în buget, ceea ce înseamnă că, în 2014, cheltuielile trebuie reduse cu aproximativ 80 de miliarde UAH, respectiv 15-17 %. În plus, prețul gazului importat din Rusia va fi majorat la 1 aprilie la cel puțin 400 USD per 1 000 de metri cubi, exercitând o presiune semnificativă asupra bugetului. Cu toate acestea, ministrul de finanțe a dat garanții că tarifele la gaz pentru gospodării și societățile de termoficare vor fi majorate înainte de alegerile din 25 mai, ceea ce va reduce această presiune. O altă problemă este cea a arieratelor, constituite atât din restituiri ale TVA-ului către societățile comerciale, cât și din plata restantă a subvențiilor către societățile de utilități publice, care se ridică la 12 miliarde UAH și, respectiv, la 8 miliarde UAH.

De la izbucnirea crizei s-a înregistrat o presiune puternică asupra monedei locale. Banca Națională a Ucrainei a permis devalorizarea semnificativă a grivnei (cu aproximativ 25 %) în februarie. Este vorba în parte de o devalorizare intenționată a cursului de schimb oficial la 7 februarie de la 7,99 UAH/USD (menținut la această valoare din iulie 2012) la 8,708 UAH/USD. Ulterior, deprecierea monedei s-a accelerat ca urmare a incapacității Băncii Naționale a Ucrainei de a interveni din cauza rezervelor valutare foarte scăzute. În acord cu FMI, Banca Națională a Ucrainei urmărește acum o politică de neintervenție, cu excepția cazurilor de variații semnificative ale cursului de schimb. De asemenea, aceasta menține o serie de controale asupra capitalurilor, însă afirmă că se va abține de la introducerea unor noi dispoziții. În ciuda acestor măsuri, grivna rămâne instabilă. Dacă moneda se va devaloriza mai mult, există riscul deteriorării portofoliilor de credit și a capitalurilor băncilor și nu s-ar reechilibra neapărat contul curent deoarece o mare parte a exporturilor sunt dependente de factori de producție importați. În plus, economia ucraineană este orientată spre consum (75 % din PIB), iar devalorizarea însoțită de inflație ar avea probabil un efect contracționist asupra PIB-ului.

Contul curent s-a deteriorat semnificativ în 2013, ajungând la un deficit estimat la 10 % din PIB, ceea ce reflectă în principal scăderea exporturilor. Banca Națională a Ucrainei se așteaptă la o scădere semnificativă a deficitului de cont curent în 2014, ca urmare a ajustărilor pe care le implică acordul avut în vedere cu FMI, printre care și consolidarea bugetară. Cu toate acestea, necesitățile de finanțare pentru contul curent vor rămâne substanțiale pe termen scurt — cel puțin 4 miliarde USD înainte de sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului 2014. Se estimează că ISD nete au scăzut și mai mult, de la 5,0 % din PIB în 2012 la 2,6 % din PIB în 2013 și au fost aproape 0 % în ianuarie 2014.

Datoria externă era estimată la 76,7 % din PIB la sfârșitul lui 2013. Doar aproximativ o treime din aceasta este datorată sau garantată de autoritățile publice (inclusiv datoria Băncii Naționale către FMI). În plus față de datoriile garantate public ale unor societăți debitoare ucrainene, cum ar fi euroobligațiunile garantate de stat emise de Naftogaz, alte pasive externe ale unor întreprinderi din Ucraina ar putea avea o importanță sistemică pentru această țară. În special, datoria Naftogaz (în arierate) pentru livrările de gaz din Rusia efectuate de Gazprom are implicații directe pentru contul curent al țării deoarece Gazprom își stabilește tarifele în funcție de istoricul plății datoriilor de către Naftogaz.

Rezervele oficiale au scăzut cu 16 %, la 20,4 miliarde USD în cursul anului 2013 ca urmare a nivelului ridicat al deficitului de cont curent, a presiunii asupra grivnei și a rambursării unor datorii semnificative în 2013. Această tendință negativă a continuat în lunile ianuarie și februarie, când rezervele au scăzut cu încă 13 % pe lună până la 15,5 miliarde USD la sfârșitul lunii februarie (2 luni de acoperire a importurilor). Această evoluție reflectă în mod clar o vulnerabilitate crescută a balanței de plăți.

La 41 % din PIB (la sfârșitul anului 2013), datoria publică se află sub nivelul de referință cu grad ridicat de risc. În același timp, obligațiile privind serviciul datoriei publice, în special în ceea ce privește datoria externă sau datoria internă în valută, vor cântări greu asupra finanțelor publice și asupra rezervelor internaționale în viitorul apropiat. Serviciul total al datoriei guvernului și Băncii Naționale a Ucrainei pentru restul anului 2014 se ridică la aproximativ 10 miliarde USD. Plățile datoriilor vor înregistra un vârf între iunie și septembrie. În perioada martie - mai, serviciul datoriei se ridică la aproximativ 2 miliarde USD. În plus, datoria restantă a Naftogaz față de Gazprom se ridică la încă 2 miliarde USD. Obligațiile de plată a datoriei în 2015 sunt cifrate la aproximativ 10 miliarde USD.

Potrivit Băncii Naționale a Ucrainei, în sectorul bancar există suficiente lichidități, dar, începând din februarie, nu se mai acordă credite întreprinderilor. Erodarea depozitelor era de circa 2 % în ianuarie și de aproximativ 8 % în februarie. O nouă eventuală devalorizare a monedei ar pune probleme sectorului bancar, iar calitatea activelor s-ar putea degrada rapid. Sectorul bancar are nevoie de o reexaminare aprofundată a calității activelor sale. Dincolo de riscurile pe termen scurt, sectorul bancar din Ucraina prezintă unele deficiențe structurale susceptibile să se afle în centrul programului de reformă susținut prin acordul avut în vedere cu FMI. Există deficiențe clare în supravegherea bancară și guvernanța corporativă din sectorul bancar și o protecție insuficientă a drepturilor creditorilor.

În plus față de necesitatea de a restructura și de a consolida sistemul bancar, există și alte provocări structurale esențiale pentru reformă printre care se numără creșterea tarifelor la utilități, care au în prezent o contribuție semnificativă la deficitul bugetar, consolidând în același timp nivelul de protecție socială; combaterea corupției, nu în ultimul rând în materie de impozitare și vamă; consolidarea dezvoltării sectorului privat și îmbunătățirea mediului de afaceri pentru a stimula investițiile, inclusiv ISD.

Pe baza indicațiilor furnizate mai sus, în 2014 și în 2015 Ucraina se va confrunta cu nevoi de finanțare externă semnificative care vor reflecta îndeosebi un deficit de cont curent încă substanțial, obligații de plată a datoriei externe considerabile și necesitatea de a reconstitui o masă minimă de rezerve valutare. De asemenea, afluxul de capital privat, sub formă de investiții străine directe sau credite private, va rămâne extrem de scăzut. Previziunile preliminare privind nevoile reziduale de finanțare externă ale Ucrainei ar trebui să fie puse la dispoziție în săptămânile următoare, după rezultatele discuțiilor tehnice pe care autoritățile ucrainene le derulează în acest moment cu FMI. Dar se anticipează încă de pe acum că va fi nevoie de un sprijin internațional mai mare pentru a acoperi aceste nevoi și pentru a crea condițiile necesare unei implementări cu succes a reformelor în Ucraina. Propunerea de asistență macrofinanciară din partea UE ar contribui la acoperirea deficitului de finanțare rezidual pentru perioada 2014-2015.

· Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Decizia din 12 iulie 2002 a Consiliului privind acordarea de asistență macrofinanciară suplimentară Ucrainei (2002/639/CE)[1]

Decizia 646/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din iulie 2010 de acordare de asistență macrofinanciară Ucrainei[2]

· Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii

UE dorește să stabilească o relație din ce în ce mai strânsă cu Ucraina, care să meargă dincolo de simpla cooperare bilaterală, cuprinzând o asociere politică și o integrare economică progresive. Ucraina este o țară importantă atât în cadrul politicii europene de vecinătate, cât și în cadrul Parteneriatului estic. UE a semnat un acord de parteneriat și cooperare (APC) cu Ucraina în 1998, care definește cadrul cooperării noastre în toate domeniile-cheie de reformă și care constituie în continuare temeiul juridic al relațiilor noastre. Relațiile au fost consolidate și mai mult în noiembrie 2009, când Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat Programul de asociere UE-Ucraina, care a fost actualizat în 2011 (aprobat de Consiliul de cooperare UE-Ucraina în iunie 2013) și care urmărește să pregătească și să faciliteze intrarea în vigoare a noului acord de asociere care a fost negociat în perioada 2007-2011 și parafat în 2012 și care se preconizează a fi semnat în viitorul apropiat.

Legăturile economice cu UE sunt importante. UE se numără printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Ucrainei și reprezintă aproximativ o treime din comerțul său exterior. În 2012, valoarea importurilor Ucrainei din UE a fost de 23,8 miliarde EUR, iar valoarea exporturilor sale a fost de 14,6 miliarde EUR. De asemenea, Ucraina este foarte dependentă de UE în ceea ce privește investițiile străine directe și alte fluxuri financiare. În cadrul acordului de asociere, UE a finalizat negocierile cu Ucraina privind crearea, în 2011, a unei zone de liber schimb complex și cuprinzător (DCFTA) cu scopul de a permite accesul nerestricționat al Ucrainei la piața unică a UE. La 11 martie 2014, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului UE prin care se eliminau temporar taxele vamale la exporturile din Ucraina către UE (COM 2014/166). Măsurile propuse, care se preconizează a fi adoptate de către colegislatori în lunile următoare, se vor aplica imediat și vor fi întrerupte în noiembrie 2014, când va începe aplicarea provizorie a DCFTA.

Asistența macrofinanciară din partea UE ar completa cele 1,565 miliarde EUR mobilizate în total sub formă de granturi prin Instrumentul european de vecinătate, Facilitatea de investiții pentru vecinătate, Instrumentul care contribuie la stabilitate și la pace și prin linia bugetară din bugetul UE destinată politicii externe și de securitate comună. Prin sprijinul acordat adoptării de către autoritățile ucrainene a unui cadru corespunzător pentru politica macroeconomică pe termen scurt și reforme structurale, asistența macrofinanciară din partea UE ar consolida valoarea adăugată a implicării globale a UE, sporind eficacitatea intervenției globale a UE și prin alte instrumente financiare.

Tranziția imediată a Ucrainei va fi foarte dificilă, iar riscul de colaps politic și economic continuă să existe. În același timp, noul guvern s-a angajat public să adopte măsuri semnificative în direcția reformelor politice și economice, având ca scop combaterea corupției și consolidarea instituțiilor și a mecanismelor, inclusiv a statului de drept. Țara are în vedere și un program de reformă economică vizând crearea premiselor pentru un model de creștere economică durabilă.

Propunerea de asistență macrofinanciară este coerentă cu angajamentul UE de a sprijini tranziția economică și politică a Ucrainei. Totodată, aceasta este coerentă cu principiile care guvernează utilizarea instrumentului de asistență macrofinanciară, inclusiv cu caracterul său excepțional, principiile privind condițiile politice prealabile, complementaritatea, condiționalitatea și disciplina financiară. Actuala operațiune are loc în circumstanțe foarte speciale de extremă urgență.

Comisia va continua să monitorizeze și să analizeze, pe parcursul perioadei de aplicare a asistenței macrofinanciare, respectarea criteriilor menționate, inclusiv evaluarea, în strânsă legătură cu serviciul european de acțiune externă, a condițiilor politice prealabile.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

· Consultarea părților interesate

Asistența macrofinanciară este acordată ca parte integrantă a sprijinului internațional pentru stabilizarea economică a Ucrainei. La elaborarea prezentei propuneri de asistență macrofinanciară, serviciile Comisiei s-au consultat cu Fondul Monetar Internațional, care este pe cale de a stabili un program de finanțare considerabil, și cu alți creditori și donatori multilaterali și bilaterali. Comisia a menținut, de asemenea, contacte regulate cu autoritățile ucrainene.

· Obținerea și utilizarea expertizei

Deoarece procedura de aprobare trebuie să fie urgentă, Comisia, cu ajutorul unor experți externi, va efectua în decursul lunilor aprilie-mai 2014 o evaluare operațională pentru verificarea calității și a fiabilității circuitelor financiare și a procedurilor administrative din sectorul public ucrainean.

· Evaluarea impactului

Asistența macrofinanciară și ajustarea economică aferentă vor contribui la reducerea riscului iminent de neplată și de colaps economic, prin abordarea nevoilor de finanțare externă pe termen scurt ale Ucrainei, sprijinind totodată măsurile strategice menite să consolideze balanța de plăți și situația bugetară și creând o creștere economică durabilă. Se preconizează că condiționalitatea asociată programului va contribui mult la îmbunătățirea eficienței și transparenței gestionării finanțelor publice, la promovarea reformelor fiscale pentru reducerea subvențiilor pentru utilități și a altor cheltuieli, la susținerea eforturilor existente pentru consolidarea nivelului de protecție socială, la consolidarea guvernanței și supravegherii sectorului financiar, la întărirea măsurilor anticorupție, ceea ce va genera o creștere a veniturilor și la adoptarea unor măsuri de îmbunătățire a cadrului de reglementare pentru comerț și investiții.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

· Rezumatul acțiunii propuse

Uniunea Europeană pune la dispoziția Ucrainei asistență macrofinanciară în valoare totală de maximum 1 miliard EUR, acordată sub forma unui împrumut pe termen mediu. Asistența va contribui la acoperirea nevoilor reziduale de finanțare externă ale Ucrainei în 2014.

Asistența va fi furnizată în una sau două tranșe și va fi condiționată de existența unui acord cu FMI și de punerea în aplicare de către Ucraina a anumitor măsuri de reformă structurală care vor fi convenite de Comisie, în numele UE, și de Ucraina într-un memorandum de înțelegere. Pregătirea memorandumului de înțelegere se va efectua în coordonare cu FMI și Banca Mondială. Având în vedere faptul că Ucraina trebuie neapărat să implementeze politici macroeconomice solide și reforme ambițioase, nu se consideră adecvat să se facă plăți în cadrul noului program fără o anumită condiționalitate. În acest context, opțiunea preferată este de a acorda asistență în două tranșe, prima tranșă fiind condiționată de existența acordului cu FMI, a doua tranșă fiind condiționată, la rândul ei, de implementarea condițiilor convenite. Va exista o distanță de cel puțin trei luni între cele două tranșe. Plata primei tranșe (probabil 500 de milioane EUR) este prevăzută să aibă loc în iunie 2014, iar plata celei de-a doua, în toamna acestui an. Cu toate acestea, în cazul în care decide că, din cauza extremei urgențe a nevoilor de finanțare, plata asistenței ar trebui să se facă într-o singură tranșă, Comisia  ar condiționa, totuși,această plată de realizarea prealabilă a anumitor acțiuni critice.

În pregătirea listei condițiilor sau a acțiunilor prealabile pentru eliberarea asistenței, Comisia va urmări realizarea de reforme structurale destinate îmbunătățirii gestionării macroeconomice globale și condițiile pentru o creștere economică durabilă (de exemplu, transparența și eficiența gestionării finanțelor publice; reformele fiscale; guvernanța și supravegherea sectorului financiar; reformele pentru consolidarea nivelului de asistență socială și reformele ce vizează îmbunătățirea cadrului de reglementare pentru comerț și investiții).

Asistența va fi gestionată de Comisie. Sunt aplicabile dispoziții specifice privind prevenirea fraudei și a altor nereguli, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Decizia de a acorda întreaga asistență macrofinanciară sub formă de împrumuturi este justificată de nivelul de dezvoltare al Ucrainei (măsurat în funcție de venitul pe cap de locuitor) și de indicatorii datoriei. Decizia este, de asemenea, conformă cu tratamentul acordat Ucrainei de Banca Mondială și de FMI. Într-adevăr, Ucraina nu este eligibilă pentru finanțare preferențială din partea Asociației Internaționale pentru Dezvoltare sau a FMI.

· Temeiul juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 213 din TFUE. Dat fiind faptul că nu ar fi posibilă începerea plății asistenței propuse în prima jumătate a anului 2014 și că, prin urmare, aceasta nu ar răspunde nevoilor financiare urgente ale Ucrainei, în cazul în care decizia ar fi adoptată de Parlament și Consiliu în conformitate cu articolul 212 din TFUE în procedură legislativă ordinară, se justifică utilizarea articolul 213 din TFUE, care prevede adoptarea deciziei de către Consiliu. 

· Principiul subsidiarității

Propunerea nu intră în sfera unei competențe exclusive a UE. Principiul subsidiarității se aplică în măsura în care obiectivul restaurării stabilității macroeconomice pe termen scurt a Ucrainei nu poate fi îndeplinit în mod suficient de către statele membre și de aceea el poate fi realizat mai bine de către Uniunea Europeană. Motivele principale sunt constrângerile bugetare existente la nivel național și nevoia unei coordonări strânse între donatori pentru a maximiza amploarea și eficiența ajutorului.

· Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității: ea se limitează la minimul necesar pentru a atinge obiectivul stabilității macroeconomice pe termen scurt prin reducerea riscului eventual de neplată și nu depășește ceea ce este necesar în acest scop.

Având în vedere amploarea necesităților de finanțare externă ale Ucrainei în 2014 și 2015, valoarea asistenței va corespunde unei părți relativ mici din aceste nevoi. Dată fiind asistența promisă Ucrainei de alți donatori și creditori bilaterali și multilaterali, se consideră că aceasta constituie un nivel corespunzător pentru UE de partajare a sarcinii.

· Complementaritate

Asistența macrofinanciară propusă ar urma să completeze asistența avută în vedere de alți donatori multilaterali și bilaterali în contextul programului economic sponsorizat de FMI. De asemenea, asistența macrofinanciară din partea UE ar completa granturile și împrumuturile din partea UE mobilizate în cadrul instrumentelor de cooperare obișnuită ale UE (în special Instrumentul european de vecinătate și parteneriat) și prelungite de Banca Europeană de Investiții.

· Alegerea instrumentelor

Finanțarea de proiecte sau asistența tehnică nu ar fi adecvate sau suficiente pentru atingerea acestor obiective macroeconomice. Principala valoare adăugată a asistenței macrofinanciare comparativ cu alte instrumente ale UE ar fi implementarea rapidă a acesteia pentru a reduce constrângerile financiare externe imediate ale Ucrainei, dar și pentru a contribui la crearea unui cadru macroeconomic stabil, inclusiv prin promovarea unei balanțe de plăți și a unei situații bugetare sustenabile, și a unui cadru adecvat pentru reformele structurale. Prin contribuția la instituirea unui cadru global adecvat pentru politicile macroeconomice și structurale, asistența macrofinanciară poate crește eficacitatea acțiunilor finanțate în Ucraina prin alte instrumente financiare ale UE, cu aplicare mai restrânsă.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Asistența preconizată va fi furnizată sub forma unui împrumut și ar trebui să fie finanțată printr-o operațiune de împrumut pe care Comisia o va desfășura în numele UE. Impactul bugetar al asistenței va corespunde provizionării, la o rată de 9 %, a sumelor vărsate în Fondul de garantare pentru acțiuni externe ale UE, de la linia bugetară 01 03 06 („Provizionarea Fondului de garantare”). Presupunând că împrumutul va fi vărsat în 2014 și în conformitate cu normele care reglementează mecanismul Fondului de garantare, provizionarea va avea loc în bugetul 2016.

5.           ELEMENTE OPȚIONALE

· Clauza de reexaminare / de revizuire / privind încetarea de drept a efectelor juridice

Propunerea include o clauză privind încetarea de drept a efectelor juridice. Asistența macrofinanciară propusă urmează să fie pusă la dispoziție pentru o perioadă de un an, din prima zi după intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere, cu posibilitatea de prelungire dacă este necesar.

2014/0104 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind acordarea de asistență macrofinanciară Ucrainei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 213 ,

având în vedere propunerea Comisiei Europene[3],

întrucât:

(1)       Relațiile dintre Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”) și Ucraina se dezvoltă în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV) și al Parteneriatului estic. Acordul de parteneriat și cooperare dintre Uniune și Ucraina a intrat în vigoare la 1 martie 1998. Dialogul politic bilateral și cooperarea economică au continuat să se dezvolte în cadrul Programului de asociere UE-Ucraina adoptat la 23 noiembrie 2009. Un nou acord de asociere, ce include o zonă de liber schimb complex și cuprinzător (DCFTA) a fost negociat în perioada 2007-2011 și parafat în 2012. La 21 noiembrie 2013, cabinetul de miniștri al Ucrainei a luat o decizie de suspendare a preparativelor pentru semnarea acordului de asociere. După demisia guvernului în februarie 2014, noul guvern ucrainean și-a declarat disponibilitatea de a semna acordul de asociere în viitorul apropiat. La 6 martie 2014, Consiliul European și-a afirmat în Declarația sa privind Ucraina angajamentul de a semna foarte curând toate capitolele politice din acordul de asociere și de a adopta unilateral măsuri care să permită Ucrainei să beneficieze substanțial de DCFTA. În acest sens, propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului a fost adoptată de către Comisie la 11 martie 2014.

(2)       Criza politică actuală are efecte foarte dăunătoare asupra stabilității economice și financiare deja precare a Ucrainei. Ucraina se confruntă în prezent cu o balanță de plăți și o situația bugetară foarte slabă și în continuă înrăutățire și cu o economie care se îndreaptă din nou spre recesiune. Întreruperea de facto a asistenței acordate de Rusia în cadrul pachetului de 15 miliarde USD și încetarea anunțată, începând cu aprilie 2014, a prețurilor reduse la gaz acordate de Gazprom vor deteriora și mai mult situația. În aceste condiții, Ucraina se confruntă cu un risc foarte mare de neplată în viitorul apropiat.

(3)       După demisia guvernului, Parlamentul a numit un nou președinte și un nou guvern la 22 și, respectiv, la 27 februarie 2014. Deși s-a revenit la Constituția din 2004 și au fost anunțate alegeri prezidențiale pentru 25 mai 2014, Ucraina nu a reușit să își redobândească stabilitatea politică, deoarece suveranitatea și integritatea teritorială ale acesteia au fost recent încălcate de Federația Rusă.

(4)       În acest context, Ucraina are nevoie urgentă de asistență financiară din partea creditorilor și donatorilor internaționali. Dat fiind faptul că prima plată rapidă din asistența macrofinanciară a Uniunii destinată Ucrainei (denumită în continuare „asistența macrofinanciară din partea Uniunii”) nu ar fi posibilă în prima jumătate a anului 2014 și că, prin urmare, aceasta nu ar răspunde nevoilor financiare urgente ale Ucrainei, în cazul în care decizia ar fi adoptată de Parlament și Consiliu în conformitate cu articolul 212 din TFUE în procedură legislativă ordinară, se justifică furnizarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii pe baza unei decizii a Consiliului în conformitate cu articolul 213 din TFUE. 

(5)       Urgența mobilizării asistenței este dată de nevoia imediată de fonduri a Ucrainei, în plus față de fondurile care vor fi furnizate de alte instituții financiare internaționale și de alți donatori bilaterali și în plus față de asistența macrofinanciară din partea Uniunii prevăzută în Decizia din 12 iulie 2002 a Consiliului privind acordarea de asistență macrofinanciară suplimentară Ucrainei (2002/639/CE)[4] și în Decizia 646/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din iulie 2010 de acordare de asistență macrofinanciară Ucrainei[5].

(6)       Criza actuală din Ucraina justifică recurgerea excepțională la procedura de urgență prevăzută la articolul 213 din TFUE. Decizia privind acordarea de asistență macrofinanciară Ucrainei nu aduce atingere altor viitoare operațiuni de AMF.

(7)       De la demisia guvernului, Uniunea și-a declarat cu diferite ocazii angajamentul de a sprijini noul guvern ucrainean în stabilizarea situației și continuarea pe calea reformelor. De asemenea, Uniunea a declarat că este gata să sprijine pe deplin eforturile depuse de comunitatea internațională și de instituțiile financiare internaționale, în special de FMI, cu privire la un pachet de asistență internațională, pentru a răspunde nevoilor urgente ale Ucrainei, pe baza unui angajament clar de a realiza reforme. Sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană Ucrainei este coerent cu politica Uniunii definită în PEV și în Parteneriatul estic.

(8)       Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să fie un instrument financiar excepțional de sprijin necondiționat și fără o alocare specială pentru balanța de plăți, care vizează satisfacerea necesităților imediate de finanțare externă ale beneficiarului și ar trebui să stea la baza implementării unui program strategic care să conțină măsuri ferme imediate de ajustare și de reformă structurală, menite să îmbunătățească poziția pe termen scurt a balanței de plăți.

(9)       Se preconizează că autoritățile ucrainene și Fondul Monetar Internațional (FMI) vor ajunge foarte curând la un acord cu privire la un program economic care va fi susținut printr-un acord de finanțare cu FMI.

(10)     La 5 martie 2014, având în vedere situația balanței de plăți a Ucrainei care s-a agravat puternic, Comisia Europeană a anunțat un pachet de sprijin în care este inclusă asistența macrofinanciară propusă. Acest pachet a fost aprobat de Consiliul European Extraordinar la 6 martie. Pachetul cuprinde asistență financiară de 11 miliarde EUR în perioada 2014-2020, inclusiv un cuantum total de până la 1,565 miliarde EUR sub formă de granturi mobilizate pentru aceeași perioadă prin Instrumentul european de vecinătate, Facilitatea de investiții pentru vecinătate, Instrumentul care contribuie la stabilitate și la pace și prin bugetul alocat politicii externe și de securitate comună. Plățile din cadrul asistenței macrofinanciare din partea Uniunii prevăzută prin Decizia din 12 iulie 2002 a Consiliului privind acordarea de asistență macrofinanciară suplimentară Ucrainei (2002/639/CE)[6] și Decizia 646/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din iulie 2010 de acordare de asistență macrofinanciară Ucrainei[7] vor putea fi efectuate de îndată ce este stabilit programul FMI.

(11)     Având în vedere că Ucraina este o țară vizată de PEV, ea este eligibilă pentru primirea de asistență macrofinanciară din partea Uniunii.

(12)     Dat fiind faptul că necesitățile din ce în ce mai serioase de finanțare externă ale Ucrainei sunt așteptate să se situeze cu mult peste resursele ce urmează să fie puse la dispoziție de FMI și de alte instituții multilaterale, asistența macrofinanciară urgentă din partea Uniunii pentru Ucraina este considerată, în actualele circumstanțe excepționale, un răspuns adecvat la solicitarea de sprijin a Ucrainei pentru stabilizarea financiară. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar sprijini stabilizarea economică și agenda de reforme structurale a Ucrainei, completând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

(13)     Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să aibă drept scop sprijinirea restabilirii unei situații sustenabile de finanțare externă pentru Ucraina, sprijinind astfel dezvoltarea sa economică și socială.

(14)     Valoarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se bazează pe o estimare preliminară a nevoilor reziduale de finanțare externă ale Ucrainei și ține cont de capacitatea acesteia de autofinanțare prin resurse proprii, în special de rezervele internaționale pe care le are dispoziție. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să completeze programele și resursele furnizate de FMI și de Banca Mondială. Stabilirea valorii asistenței ia în considerare și necesitatea de a asigura o partajare echitabilă a sarcinii între Uniune și alți donatori, precum și mobilizarea anterioară a celorlalte instrumente de finanțare externă ale Uniunii în Ucraina și valoarea adăugată a implicării Uniunii în general.

(15)     Comisia ar trebui să garanteze faptul că asistența macrofinanciară din partea Uniunii este în conformitate, din punct de vedere juridic și al conținutului, cu principiile esențiale, cu obiectivele și cu măsurile adoptate în cadrul diferitelor domenii de acțiune externă și al altor politici pertinente ale Uniunii.

(16)     Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să sprijine politica externă a Uniunii față de Ucraina. Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să lucreze în strânsă colaborare pe parcursul operațiunii de asistență macrofinanciară pentru a coordona și a asigura coerența acțiunilor de politică externă ale Uniunii.

(17)     Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să susțină angajamentul Ucrainei față de valorile pe care le partajează cu Uniunea, printre care democrația, statul de drept, buna guvernanță, respectarea drepturilor omului, dezvoltarea durabilă și reducerea sărăciei, precum și angajamentul său față de principiile privind schimburile comerciale deschise, echitabile și bazate pe norme.

(18)     O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii ar trebui să fie ca Ucraina să respecte mecanismele democratice reale, printre care un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. În plus, obiectivele specifice ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii ar trebui să consolideze eficiența, transparența și responsabilitatea sistemelor de gestionare a finanțelor publice din Ucraina și să promoveze reformele structurale având ca scop sprijinirea creșterii economice durabile și consolidarea bugetară. Atât îndeplinirea condițiilor prealabile, cât și realizarea obiectivelor respective ar trebui monitorizate periodic de către Comisie.

(19)     Pentru a se asigura că interesele financiare ale Uniunii în legătură cu asistența macrofinanciară din partea Uniunii sunt protejate în mod eficient, Ucraina ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare privind prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte abateri legate de această asistență. În plus, ar trebui să se adopte dispoziții care să prevadă efectuarea de verificări de către Comisie și de audituri de către Curtea de Conturi.

(20)     Eliberarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii nu aduce atingere prerogativelor autorității bugetare.

(21)     Sumele provizionului necesar pentru asistența macrofinanciară ar trebui să fie în concordanță cu creditele bugetare prevăzute în cadrul financiar multianual.

(22)     Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui gestionată de către Comisie. Pentru a garanta că Parlamentul European și Consiliul pot să urmărească punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia ar trebui să le informeze periodic cu privire la evoluțiile legate de asistență și să le furnizeze documentele relevante.

(23)     Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentei decizii, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului[8].

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

1.         Uniunea pune la dispoziția Ucrainei asistență macrofinanciară (denumită în continuare „asistență macrofinanciară din partea Uniunii”) cu o valoare maximă de 1 miliard EUR, destinată sprijinirii stabilizării economice a Ucrainei și reformelor întreprinse de această țară. Asistența va contribui la acoperirea nevoilor urgente ale Ucrainei pentru balanța de plăți, astfel cum au fost identificate în programul economic al guvernului sprijinit de FMI.

2.         Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este furnizată integral Ucrainei sub formă de împrumuturi. Comisia este împuternicită în numele Uniunii Europene să împrumute fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituții financiare și să le împrumute mai departe Ucrainei. Împrumuturile vor avea o scadență maximă de 15 ani.

3.         Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este gestionată de Comisie, în conformitate cu acordurile sau înțelegerile convenite între FMI și Ucraina și cu principiile și obiectivele-cheie ale reformelor economice stabilite în Programul de asociere UE-Ucraina convenit în PEV. Comisia informează periodic Parlamentul European și Consiliul în legătură cu evoluția asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, inclusiv în legătură cu tragerile din aceasta, și pune la dispoziția instituțiilor respective documentele relevante în timp util.

4.         Asistența macrofinanciară din partea Uniunii se acordă pentru o perioadă de un an începând cu prima zi de la intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere menționat la articolul 3 alineatul (1). Perioada de disponibilitate poate fi prelungită printr-o decizie a Consiliului pe baza unei propuneri a Comisiei.

5.         În cazul în care nevoile de finanțare ale Ucrainei scad fundamental în cursul perioadei de eliberare a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii comparativ cu estimările inițiale, Comisia, hotărând în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7 alineatul (2), reduce valoarea asistenței sau o suspendă ori o anulează.

Articolul 2

1.         O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este ca Ucraina să respecte mecanismele democratice reale, printre care un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. Comisia monitorizează îndeplinirea acestei condiții prealabile pe parcursul întregului ciclu de viață al asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. Prezentul articol se aplică în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului[9].

Articolul 3

1.         Comisia, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7 alineatul (2), convine cu autoritățile ucrainene asupra unor condiții financiare și de politică economică clar definite, axate pe reforme structurale și pe finanțe publice solide, în funcție de care urmează să fie acordată asistența macrofinanciară din partea Uniunii și care urmează să fie cuprinse într-un memorandum de înțelegere (denumit în continuare„memorandumul de înțelegere”) care cuprinde un calendar pentru îndeplinirea condițiilor respective. Condițiile financiare și de politică economică prevăzute în memorandumul de înțelegere sunt coerente cu acordurile sau înțelegerile menționate la articolul 1 alineatul (3), inclusiv cu programele de reformă structurală și de ajustare macroeconomică implementate de Ucraina cu sprijinul FMI.

2.         Respectivele condiții vizează, în special, creșterea eficienței, a transparenței și a responsabilității sistemelor de gestionare a finanțelor publice din Ucraina, inclusiv în ceea ce privește utilizarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. Progresul înregistrat cu privire la deschiderea reciprocă a piețelor, dezvoltarea schimburilor comerciale echitabile și bazate pe norme, precum și alte priorități în contextul politicii externe a Uniunii trebuie și ele luate în considerare în mod corespunzător în momentul elaborării măsurilor de politică. Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor respective sunt monitorizate periodic de Comisie.

3.         Condițiile financiare detaliate ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se vor stabili în acordul de împrumut care urmează a fi încheiat de Comisie și autoritățile ucrainene.

4.         Comisia verifică periodic îndeplinirea în continuare a condițiilor prevăzute la articolul 4 alineatul (3), inclusiv conformitatea politicilor economice ale Ucrainei cu obiectivele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. În cadrul acestor verificări, Comisia acționează în strânsă coordonare cu FMI și Banca Mondială și, dacă este necesar, cu Parlamentul European și Consiliul.

Articolul 4

1.         Sub rezerva condițiilor prevăzute la alineatul (3), asistența macrofinanciară din partea Uniunii este pusă la dispoziție de către Comisie sub forma unei sau două tranșe de împrumut. Mărimea fiecărei tranșe este stabilită în memorandumul de înțelegere.

2.         Sumele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii sunt provizionate, dacă este cazul, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului[10].

3.         Comisia decide punerea la dispoziție a tranșelor cu condiția îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:

(a)        condiția prealabilă prevăzută la articolul 2;

 (b)       o punere în aplicare continuă și satisfăcătoare a unui program de politică care conține măsuri de ajustare și de reformă structurală, sprijinite de un mecanism de creditare al FMI fără caracter prudențial. În realitate, punerea la dispoziție a asistenței începe de îndată ce programul FMI este în vigoare;

 (c)       punerea în aplicare, într-un termen determinat, a condițiilor financiare și de politică economică asupra cărora s-a convenit în memorandumul de înțelegere.

În cazul în care se prevede o a doua tranșă, plata acesteia nu are loc mai devreme de trei luni de la punerea la dispoziție a primei tranșe.

4.         În cazul în care condițiile de la alineatul (3) nu sunt îndeplinite, Comisia suspendă temporar sau anulează plata asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. În astfel de cazuri, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la motivele respectivei suspendări sau anulări.

5.         Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este vărsată Băncii Centrale a Ucrainei.

Articolul 5

1.         Contractarea și acordarea împrumutului aferent asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se efectuează în euro, utilizând aceeași dată a valutei și nu implică Uniunea în transformarea scadenței și nu o expune niciunui risc legat de cursul de schimb sau de rata dobânzii sau vreunui alt risc comercial.

2.         În cazul în care condițiile permit și dacă Ucraina solicită acest lucru, Comisia poate lua măsurile necesare pentru a asigura includerea în termenii și condițiile de acordare a împrumutului a unei clauze de rambursare anticipată, precum și corelarea acestei clauze cu o clauză corespondentă în termenii și condițiile operațiunilor de contractare a împrumutului.

3.         Dacă circumstanțele permit îmbunătățirea ratei dobânzii împrumutului și dacă Ucraina solicită acest lucru, Comisia poate decide refinanțarea integrală sau parțială a împrumuturilor sale contractate inițiale sau poate restructura condițiile financiare corespondente. Operațiunile de refinanțare sau restructurare se efectuează în conformitate cu alineatele (1) și (4) și nu au ca efect prelungirea termenului de scadență al împrumuturilor contractate în cauză sau majorarea valorii capitalului restant la data refinanțării sau restructurării.

4.         Toate costurile înregistrate de Uniune care au legătură cu contractarea și acordarea împrumutului prevăzut în prezenta decizie sunt suportate de Ucraina.

5.         Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la evoluția operațiunilor menționate la alineatele (2) și (3).

Articolul 6

1.         Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este implementată în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului[11] și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei[12].

2.         Punerea în aplicare a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii face obiectul unei gestiuni directe.

3.         Memorandumul de înțelegere și acordul de împrumut care urmează a fi convenite cu autoritățile ucrainene conțin dispoziții care:

(a)        garantează faptul că Ucraina verifică periodic dacă finanțarea acordată din bugetul Uniunii a fost utilizată în mod corespunzător, adoptă măsurile corespunzătoare de prevenire a neregulilor și a fraudei și, după caz, întreprinde acțiuni juridice pentru recuperarea fondurilor furnizate în temeiul prezentei decizii care au fost deturnate;

(b)        asigură protecția intereselor financiare ale Uniunii, prevăzând în mod special măsuri specifice pentru prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte nereguli care afectează asistența macrofinanciară din partea Uniunii, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului[13], Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului[14] și Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[15];

 (c)       autorizează în mod expres Comisia, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă, sau reprezentanții acesteia, să efectueze verificări, inclusiv la fața locului, precum și inspecții;

 (d)      autorizează în mod expres Comisia și Curtea de Conturi Europeană să efectueze audituri atât în timpul, cât și după perioada de disponibilitate a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, inclusiv să efectueze verificări de documente și audituri la fața locului, cum ar fi evaluările operaționale;

 (e)       garantează faptul că Uniunea are dreptul la rambursarea anticipată a împrumutului atunci când s-a stabilit că, în ceea ce privește gestionarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, Ucraina s-a angajat într-un act de fraudă sau corupție sau într-o altă activitate ilegală care prejudiciază interesele financiare ale Uniunii.

4.         Pe parcursul perioadei de punere în aplicare a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, Comisia monitorizează, prin intermediul unor evaluări operaționale, soliditatea mecanismelor financiare, procedurile administrative și mecanismele interne și externe de control ale Ucrainei care sunt relevante pentru respectiva asistență.

Articolul 7

1.         Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.         Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 8

1.         Până la data de 30 iunie a fiecărui an, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei decizii în anul anterior, inclusiv o evaluare a punerii în aplicare. Raportul:

 (a)       examinează progresele înregistrate în punerea în aplicare a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii;

 (b)       evaluează situația și perspectivele economice ale Ucrainei, precum și progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor de politică menționate la articolul 3 alineatul (1);

 (c)       indică legătura dintre condițiile de politică economică prevăzute în memorandumul de înțelegere, performanțele economice și bugetare ale Ucrainei la acea dată și deciziile Comisiei de a pune la dispoziție tranșele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii.

2.         În cel mult doi ani de la expirarea perioadei de disponibilitate menționate la articolul 1 alineatul (4), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare ex-post, evaluând rezultatele și eficiența operațiunilor din cadrul asistenței macrofinanciare din partea Uniunii încheiate și măsura în care acestea au contribuit la obiectivele asistenței.

Articolul 9

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata și impactul financiar

              1.7.    Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

              2.2.    Sistemul de gestiune și de control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Denumirea propunerii/inițiativei

Asistență macrofinanciară acordată Republicii Ucraina.

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[16]

Domeniul de politică:           Titlul 01 – Afaceri economice și financiare

Activitate:     03 – Afaceri economice și financiare internaționale

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

X Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

1.4.        Obiectiv(e)

1.4.1.     Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

„Promovarea prosperității dincolo de granițele Uniunii Europene”

Principalele domenii de activitate ale DG ECFIN în acest sector sunt următoarele:

1. Sprijinirea implementării politicii europene de vecinătate prin aprofundarea analizei economice și consolidarea dialogului și a consultării asupra aspectelor economice ale planurilor de acțiune.

2. Dezvoltarea, monitorizarea și implementarea asistenței macrofinanciare pentru țările terțe partenere, în cooperare cu instituțiile financiare internaționale relevante.

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr. 1 „Acordarea de asistență macrofinanciară țărilor terțe pentru soluționarea crizelor privind balanța de plăți a acestor țări și restaurarea sustenabilității datoriei lor externe”

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză Relații economice și financiare internaționale, guvernanță mondială.

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

Asistența propusă constă într-un împrumut al UE în valoare de 1 miliard EUR pentru Ucraina („Ucraina”), cu scopul de a contribui la ameliorarea situației balanței de plăți a țării. Asistența va ajuta această țară să depășească dificultățile economice și sociale cu care se confruntă ca urmare a tulburărilor interne și regionale. Ea va promova, de asemenea, reforme structurale destinate să sporească creșterea economică sustenabilă și îmbunătățirea gestionării finanțelor publice.

1.4.4.     Indicatori de rezultat și de impact

Autoritățile vor trebui să transmită periodic serviciilor Comisiei rapoarte cu privire la o serie de indicatori și să furnizeze un raport complet asupra îndeplinirii condițiilor de politică convenite înainte de punerea la dispoziție a asistenței.

Serviciile Comisiei vor continua să monitorizeze gestionarea finanțelor publice, în urma evaluării operaționale a circuitelor financiare și a procedurilor administrative din Ucraina, care va fi efectuată în pregătirea acestei operațiuni. Delegația UE în Ucraina va prezenta, de asemenea, rapoarte periodice pe teme relevante pentru monitorizarea asistenței. Serviciile Comisiei vor rămâne în contact permanent cu FMI și cu Banca Mondială, pentru a beneficia de informațiile desprinse din activitățile curente ale acestora în Ucraina.

Propunerea de decizie prevede un raport anual către Consiliu și Parlamentul European, care să cuprindă o evaluare a implementării acestei operațiuni. În termen de doi ani de la expirarea perioadei de punere în aplicare, se va efectua o evaluare ex-post independentă a asistenței.

1.5.        Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Plata asistenței va fi condiționată de realizarea unor progrese satisfăcătoare în implementarea viitorului acord de finanțare dintre Ucraina și FMI. În plus, Comisia și autoritățile ucrainene vor stabili de comun acord condițiile specifice de politică, enumerate într-un memorandum de înțelegere.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Sprijinind această țară să depășească șocul economic cauzat de tulburările interne și regionale, asistența macrofinanciară propusă va contribui la promovarea stabilității macroeconomice și a reformelor economice ale țării. Venind în completarea resurselor puse la dispoziție de instituțiile financiare internaționale, de UE și de alți donatori, asistența va contribui la eficiența globală a pachetului de sprijin financiar convenit de comunitatea internațională a donatorilor în urma crizei.

De asemenea, programul propus va consolida angajamentul guvernului în favoarea reformei și aspirațiile sale către o relație mai apropiată cu UE. Acest rezultat va fi atins, printre altele, prin impunerea unor condiții adecvate pentru plata asistenței. Într-un context mai larg, programul va transmite celorlalte țări din regiune un semnal al disponibilității UE de a sprijini state care se angajează în mod clar pe calea reformelor politice în perioadele de dificultăți economice.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Din 2004, au fost efectuate în total cincisprezece evaluări ex-post cu privire la operațiuni de asistență macrofinanciară. Aceste evaluări concluzionează că operațiunile de asistență macrofinanciară contribuie, deși uneori modest și indirect, la îmbunătățirea sustenabilității externe, la stabilitatea macroeconomică și la realizarea reformelor structurale în țara beneficiară. În majoritatea cazurilor, operațiunile de asistență macrofinanciară au avut un efect pozitiv asupra balanței de plăți a țării beneficiare și au contribuit la relaxarea constrângerilor bugetare ale acesteia. De asemenea, aceste operațiuni au condus la o creștere economică ceva mai însemnată.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

UE se numără printre principalii donatori ai Ucrainei. UE intenționează să pună la dispoziția Ucrainei, pentru a sprijini reformele politice și economice ale acesteia, granturi în valoare de până la 1,565 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, în cadrul programului său curent de cooperare.

Principala valoare adăugată a asistenței macrofinanciare comparativ cu alte instrumente ale UE ar fi implementarea rapidă a acesteia pentru a reduce constrângerile financiare externe imediate ale Ucrainei, dar și pentru a contribui la crearea unui cadru macroeconomic stabil, inclusiv prin promovarea unei balanțe de plăți și a unei situații bugetare sustenabile, și a unui cadru adecvat pentru reformele structurale. Asistența macrofinanciară nu constituie un sprijin financiar regulat și nu este destinată să sprijine dezvoltarea economică și socială a țărilor beneficiare. Asistența macrofinanciară trebuie întreruptă de îndată ce situația finanțării externe a țării redevine sustenabilă.

Asistența macrofinanciară ar fi totodată în completarea intervențiilor avute în vedere de instituțiile financiare internaționale, în special programul de ajustare și de reformă susținut de FMI și împrumuturile pentru politicile de dezvoltare acordate de Banca Mondială.

1.6.        Durata și impactul financiar

X Propunere/inițiativă pe durată determinată

– X  Propunere/inițiativă în vigoare pentru o perioadă de 1 an de la intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere, așa cum se prevede la articolul 1 alineatul (4) din decizie

– X  Impact financiar din 2014 până în 2016.

1.7.        Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)[17]

X Gestiune centralizată directă asigurată de către Comisie

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

Asistența are caracter macroeconomic și este menită să fie compatibilă cu programul economic sprijinit de FMI. Serviciile Comisiei vor monitoriza acțiunea pe baza progreselor înregistrate în implementarea acordului cu FMI și a măsurilor de reformă concrete care urmează a fi convenite cu autoritățile ucrainene într-un memorandum de înțelegere (a se vedea și punctul 1.4.4).

2.2.        Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

În ceea ce privește operațiunea de acordare a asistenței macrofinanciare propuse, există riscuri fiduciare, riscuri legate de politicile aplicate și riscuri legate de situația politică în general.

Există riscul ca asistența macrofinanciară, care nu este dedicată unor cheltuieli specifice, să fie utilizată în mod fraudulos. În general, acest risc este legat de factori cum ar fi calitatea sistemelor de gestionare din cadrul băncii centrale și al ministerului de finanțe și de adecvarea capacităților de audit intern și extern.

Un alt risc important pentru operațiune decurge din nesiguranța economică și politică, în special datorită încălcării neprovocate a suveranității și a integrității teritoriale Ucrainei de către Rusia. Pe plan intern, riscul principal este instabilitatea legată de dificultățile din procesul de reformă politică și economică. Punerea în aplicare integrală a măsurilor de stabilizare și reformă sprijinite de comunitatea internațională, inclusiv de operațiunea de acordare a asistenței macrofinanciare propuse, ar putea fi compromisă de nemulțumiri sociale ce pot conduce la tulburări.

În cele din urmă, există riscuri care derivă dintr-o posibilă deteriorare a mediului economic european și mondial.

2.2.2.     Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Asistența macrofinanciară va face obiectul procedurilor de verificare, control și audit aflate în sarcina Comisiei, inclusiv a Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF), și a Curții de Conturi Europene.

2.2.3.     Costurile și beneficiile controalelor și rata probabilă de neconformitate

Costurile de bază pentru Comisie cu privire la metodele de verificare și control, precum și costul evaluării operaționale a circuitelor financiare și administrative efectuate înainte de operațiune sunt descrise în tabelul 3.2.1. În plus, există costuri pentru Curtea Europeană de Conturi și costuri legate de eventualele intervenții ale OLAF. Evaluarea operațională ajută nu numai la evaluarea riscurilor de utilizare abuzivă a fondurilor, ci, în plus, furnizează informații utile asupra reformelor necesare în domeniul gestionării finanțelor publice. În ceea ce privește rata probabilă de nerespectare, riscul aferent (sub forma nerambursării creditului sau a utilizării abuzive a fondurilor) este considerat a fi scăzut, pe baza experienței cu instrumentul de asistență macrofinanciară de la crearea sa.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Pentru a atenua riscurile de utilizare frauduloasă se vor lua mai multe măsuri:

În primul rând, temeiul juridic propus pentru asistența macrofinanciară acordată Ucrainei include o dispoziție privind măsurile de prevenire a fraudei. Aceste măsuri vor fi detaliate în memorandumul de înțelegere și în acordul de împrumut și vor prevedea o serie de dispoziții privind inspecțiile, prevenirea fraudei, auditurile, precum și recuperarea fondurilor în caz de fraudă sau de corupție. Se mai preconizează că programul de asistență va include o serie de condiții de politică specifice, în special în domeniul gestionării finanțelor publice, care vor viza sporirea eficienței, a transparenței și a responsabilității.

În al doilea rând, serviciile Comisiei, cu sprijinul unor experți externi autorizați în mod corespunzător, vor efectua o evaluare operațională a circuitelor financiare și a procedurilor administrative la ministerul de finanțe și la Banca Centrală a Ucrainei, în vederea îndeplinirii cerințelor din Regulamentul financiar aplicabile bugetului general al Comunităților Europene. Această evaluare va stabili dacă în Ucraina cadrul pentru buna gestiune financiară a asistenței macrofinanciare este suficient de eficace, prin abordarea unor domenii cum ar fi structura și organizarea gestiunii, gestionarea și controlul fondurilor, securitatea sistemelor IT, capacitatea de audit intern și extern, precum și independența băncii centrale. În lumina acestei evaluări, ar putea fi introduse, în acord cu autoritățile naționale, mecanisme specifice aplicabile gestionării fondurilor de către beneficiari. De asemenea, asistența va fi plătită într-un cont special la Banca Centrală a Ucrainei.

În cele din urmă, asistența va face obiectul procedurilor de verificare, control și audit sub responsabilitatea Comisiei, inclusiv din partea OLAF, și a Curții de Conturi Europene.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

01 03 02: Asistență macrofinanciară

01 03 06 – Provizionarea Fondului de garantare

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Rubrica………………...……….] || Dif./ Nedif. ([18]) || Țări AELS[19] || Țări candidate[20] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

4. || 01 03 02 Asistență macrofinanciară || Dif. || NU || NU || NU || NU

4. || 01 03 06 Provizionarea Fondului de garantare || Dif. || NU || NU || NU || NU

01 03 06 – Garanția Uniunii Europene pentru împrumuturile UE destinate asistenței macrofinanciare pentru țări terțe. Fondul de garantare pentru acțiuni externe trebuie să fie provizionat în conformitate cu Regulamentul privind Fondul de garantare, cu modificările ulterioare. Conform acestui regulament, împrumuturile se bazează pe suma datorată la sfârșitul anului. Suma provizionului se calculează la începutul anului „n” ca diferența dintre suma țintă și activele nete ale fondului la finalul anului „n-1”. Această sumă a provizionului este introdusă în anul „n” în proiectul de buget pentru anul „n+1” și este plătită efectiv într-o singură tranzacție la începutul anului „n+1” din „Provizionarea Fondului de garantare” (linia bugetară 01 03 06). Prin urmare, 9% (maximum 90 de milioane EUR) din suma plătită efectiv se va lua în considerare în suma țintă la sfârșitul anului „n-1” pentru calcularea provizionării fondului.

Se va utiliza linia bugetară („p.m.”) corespunzătoare garanției bugetare a împrumutului doar în cazul unei mobilizări efective a garanției. Nu se așteaptă ca garanția bugetară să fie activată.

¨¨Noi linii bugetare a căror creare se solicită: nu este cazul.

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Rubrica din cadrul financiar multianual: || 4 || || || [Rubrica: UE ca partener global]

|| DG: <ECFIN> || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || TOTAL ||

|| ŸCredite operaționale || || || || || ||

|| Linia bugetară 01 03 06 Provizionarea Fondului de garantare || Angajamente || (1a) || || || 90 || || 90 ||

|| Plăți || (2a) || || || 90 || || 90 ||

|| Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[21] (evaluări operaționale și evaluări ex post) || || || || || ||

|| Linia bugetară 01 03 02 || Angajamente || (3) || 0,1 || 0,2 || || || 0,30 ||

|| || Plăți || (3a) || 0,1 || 0,1 || 0,10. || || 0,30. ||

|| TOTAL credite  pentru DG ECFIN || Angajamente || =1+1a +3 || 0,1 || 0,2 || 90 || || 90,3 ||

|| Plăți || =2+2a +3 || 0,1 || 0,1 || 90,1 || || 90,3 ||

|| ŸTOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 0,1 || 0,2 || 90 || || 90,3 ||

|| || Plăți || (5) || 0,1 || 0,1 || 90,1 || || 90,3 ||

ŸTOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 0,1 || 0,2 || 90 || || 90,3 ||

Plăți || (5) || 0,1 || 0,1 || 90,1 || || 90,3 ||

ŸTOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 4  din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 0,1 || 0,2 || 90 || || 90,3 ||

Plăți || =5+ 6 || 0,1 || 0,1 || 90,1 || || 90,3 ||

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

|| || || || || ||

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || TOTAL

ŸResurse umane || 0,528 || 0,132 || 0,066 || || 0,726

ŸAlte cheltuieli administrative || 0,028 || 0,012 || 0,004 || || 0,044

TOTAL DG ECFIN || Credite || 0,556 || 0,144 || 0,070 || || 0,770

TOTAL credite pentru RUBRICA 5  din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 0,556 || 0,144 || 0,070 || || 0,770

milioane EUR (cu trei zecimale)

|| || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5  din cadrul financiar multianual || Angajamente || 0,556 || 0,144 || 0,070 || || 0,770

Plăți || 0,556 || 0,144 || 0,70 || || 0,770

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările ò || || || || || || || ||

||

|| || || || || || || || || || || ||

OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 1[22] || || || || || || || || || || ||

|| || Anul 2013 || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || ||

|| Tip || Număr || Costuri || Număr || Costuri || Număr || Costuri || Număr || Costuri || Număr || Costuri || Număr total || Costuri totale

Realizarea 1 || Evaluare operațională || || || 1 || 0,1 || || || || || || || 1 || 0,1

Realizarea 2 || Evaluare ex-post || || || || || 1 || 0,2 || || || || || 1 || 0,2

Realizarea 3 || Provizionarea Fondului de garantare || || || || || || || 1 || 90 || || || 1 || 90

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || || || 1 || 0,1 || 1 || 0,2 || 1 || 90 || || || 3 || 90,3

COSTURI TOTALE || || || 1 || 0,1 || 1 || 0,2 || 1 || 90 || || || 3 || 90,3

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Sinteză

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

– X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

|| [23] || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || ||

Resurse umane || || 0,528 || 0,132 || 0,066 || || || || || 0,726

Alte cheltuieli administrative || || 0,028 || 0,012 || 0,004 || || || || || 0,044

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || 0,556 || 0,144 || 0,070 || || || || || 0,770

În afara RUBRICII 5[24] din cadrul financiar multianual || || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || ||

TOTAL || || 0,556 || 0,144 || 0,070 || || || || || 0,770

Necesarul de credite administrative va fi acoperit de creditele Direcției Generale care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul Direcției Generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate Direcției Generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

– X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

|| || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

ŸPosturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) ||

01 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || || 4 || 1 || 0,5 || || || ||

XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || || ||

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || || ||

ŸPersonal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[25]

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || || || || || || || ||

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || || ||

XX 01 04 yy[26] || - la sediu || || || || || || || ||

- în delegații || || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă) || || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END- cercetare directă) || || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || || ||

TOTAL || || 4 || 1 || 0,5 || || || ||

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale Direcției Generale în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul Direcției Generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate Direcției Generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar || Director direcția D: Supraveghează și gestionează operațiunea, asigură legătura cu Consiliul și Parlamentul pentru adoptarea deciziei și aprobarea memorandumului de înțelegere, negociază cu autoritățile ucrainene memorandumul de înțelegere, analizează rapoarte, conduce misiuni și evaluează progresele înregistrate în ceea ce privește respectarea condițiilor aferente asistenței. Șef de unitate/ Șef de unitate adjunct direcția D: acorda asistență directorului în gestionarea operațiunii, în asigurarea legăturii cu Consiliul și Parlamentul pentru adoptarea deciziei și aprobarea memorandumului de înțelegere, în negocierea cu autoritățile ucrainene a memorandumului de înțelegere și a acordului de împrumut (împreună cu Direcția L), în analizarea rapoartelor și în evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește respectarea condițiilor aferente asistenței. Analiști de date economice, sectorul AMF (direcția D): pregătesc decizia și memorandumul de înțelegere, stabilesc legături cu autoritățile și cu IFI, desfășoară misiuni de revizuire și pregătesc rapoarte ale serviciilor Comisiei și proceduri ale Comisiei legate de gestionarea asistenței, stabilesc legături cu experți externi pentru evaluarea operațională și evaluarea ex post. Direcția L (unitățile L4, L5 și L6 sub supravegherea directorului): pregătește acordul de împrumut, îl negociază cu autoritățile ucrainene și îl prezintă spre aprobare serviciilor competente ale Comisiei și spre semnare ambelor părți; urmărește intrarea în vigoare a acordului de împrumut; pregătește decizia (deciziile) Comisiei cu privire la operațiune (operațiunile) de împrumut, urmărește depunerea cererii (cererilor) de fonduri, selectează băncile, pregătește și execută operațiunea (operațiunile) de finanțare și eliberează fondurile pentru Ucraina; efectuează activități administrative pentru a urmări rambursarea împrumutului (împrumuturilor); pregătește rapoartele corespunzătoare cu privire la aceste activități.

Personal extern || N/A

3.2.4.     Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

– X Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

3.2.5.     Contribuția terților

– X Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

X       Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

[1]               JO L 209, 6.8.2002, p. 22-23.

[2]               JO L 189, 22.7.2010, p. 28.

[3]               JO C […], […], p. […].

[4]               JO L 209, 6.8.2002, p. 22-23.

[5]               JO L 189, 22.7.2010, p. 28.

[6]               JO L 209, 6.8.2002, p. 22-23.

[7]               JO L 189, 22.7.2010, p. 28.

[8]              Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

[9]              Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).

[10]             Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind constituirea Fondului de garantare pentru acțiuni externe (JO L 145, 10.6.2009, p. 10).

[11]             Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

[12]             Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

[13]             Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

[14]             Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

[15]             Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

[16]             ABM (activity based management): gestiune pe activități – ABB (activity based budgeting): întocmirea bugetului pe activități.

[17]             Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[18]             Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

[19]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[20]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[21]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[22]             Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

[23]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[24]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[25]             AC= agent contractual; AL= agent local; END= expert național detașat. INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

[26]             Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).