This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52014DC0460
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND THE COUNCIL on the Application of Council Regulation (EC) No 723/2009 of 25 June 2009 on the Community legal framework for a European Research Infrastructure Consortium (ERIC)
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU cu privire la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC)
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU cu privire la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC)
/* COM/2014/0460 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU cu privire la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) /* COM/2014/0460 final */
1. Introducere Regulamentul (CE) nr. 723/2009 al Consiliului
privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorțiu pentru o
infrastructură europeană de cercetare[1]
(denumit în continuare „Regulamentul ERIC”) a fost adoptat cu scopul de a
facilita înființarea și exploatarea unor infrastructuri europene de
cercetare extinse între mai multe state membre și țări asociate,
oferind un instrument juridic nou, consorțiul pentru o infrastructură
europeană de cercetare (ERIC). Regulamentul ERIC a soluționat una dintre
dificultățile majore identificate în crearea unor noi infrastructuri
europene de cercetare, pe lângă insuficiența resurselor și
complexitatea aspectelor tehnice și organizatorice, și anume lipsa
unui cadru juridic adecvat, aprobat de toate țările, care să
permită crearea unor parteneriate corespunzătoare cu parteneri din
diferite țări. De asemenea, Regulamentul ERIC a urmărit
să faciliteze crearea mai rapidă de infrastructuri europene de
cercetare, economisind timp prin evitarea repetării, pentru fiecare
proiect în parte, a negocierilor în scopul de a analiza și a discuta cea
mai bună formă juridică pentru astfel de organizații
internaționale de cercetare, cu avantajele și dezavantajele aferente,
precum și prin evitarea discuțiilor în fiecare Parlament
național cu privire la aprobarea unui acord internațional necesar în
cazul în care cadrul prevăzut de Regulamentul ERIC nu ar fi existat. Regulamentul ERIC a urmărit să
răspundă ambiției politice europene de realizare a Spațiului
european de cercetare pentru a permite abordarea provocărilor actuale (de
exemplu, internaționalizarea cercetării; realizarea masei critice; crearea
de instrumente distribuite; dezvoltarea unor modele de referință). De
asemenea, acesta a fost conceput pentru a contribui la constituirea unei
identități UE în jurul unor facilități
științifice emblematice, conducând la creșterea imaginii
pozitive a Uniunii Europene la nivel internațional prin oferirea unei entități
juridice unice, la care instituțiile internaționale echivalente pot
adera și cu care acestea ar putea colabora sau încheia parteneriate. Regulamentul ERIC a fost modificat în decembrie
2013[2] pentru
a permite o mai bună reflectare a contribuțiilor țărilor
asociate în ERIC, aducându-le la un nivel mai apropiat de cel al statelor
membre în organismele de reglementare ale ERIC în ceea ce privește drepturile
de vot, în vederea posibilei găzduiri a unor ERIC în țările
asociate, ceea ce ar conduce la sporirea participării la ERIC a
țărilor asociate. Cererile respective au fost formulate, de asemenea,
în contextul posibilei găzduiri de către Norvegia a trei ERIC incluse
în Foaia de parcurs a ESFRI din 2010[3]. Prezentul raport a fost întocmit de către
Comisie în temeiul articolului 19 din Regulamentul ERIC, care prevede că,
până la data de 27 iulie 2014 cel târziu, Comisia prezintă un raport
Parlamentului European și Consiliului privind aplicarea regulamentului
și cuprinzând propuneri de modificări, acolo unde este necesar. 2. Caracteristicile juridice
ale ERIC Regulamentul ERIC oferă un cadru juridic
comun, în temeiul articolului 187 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene (TFUE), completând mecanismele juridice și de
reglementare naționale și interguvernamentale care vizează
înființarea de infrastructuri de cercetare transnaționale. Acesta
constituie unul dintre instrumentele juridice adoptate până în prezent în
sprijinul Spațiului european de cercetare. Conform Regulamentului ERIC, un consorțiu
pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) este o entitate
cu personalitate juridică și capacitate juridică deplină,
recunoscută în toate statele membre. Acesta trebuie să fie constituit
din cel puțin trei state: un stat membru și două alte
țări, care pot fi state membre sau țări asociate. Membrii
ERIC pot fi state membre, țări asociate, țări terțe
(altele decât țările asociate) și organizații
interguvernamentale. Aceștia contribuie împreună la îndeplinirea
obiectivelor ERIC, în primul rând înființarea și exploatarea unei
infrastructuri de cercetare de importanță europeană. Statele
membre, țările asociate, țările terțe (altele decât
țările asociate) și organizațiile interguvernamentale pot
fi, de asemenea, observatori fără drept de vot. Structura internă a ERIC este flexibilă,
permițând membrilor să stabilească, prin statut, drepturile
și obligațiile care le revin, organismele și competențele
acestora, precum și alte aspecte interne. Regulamentul ERIC prevede
că statele membre și țările asociate dețin
împreună majoritatea drepturilor de vot în adunarea membrilor, însă
propunerile de modificare a statutului unui ERIC găzduit de un stat membru
necesită aprobarea majorității statelor membre care sunt membre
ale ERIC respectiv. Răspunderea membrilor pentru datoriile unui ERIC poate
fi limitată la contribuțiile acestora; cu toate acestea, statutul
trebuie să prevadă posibilitatea de a modifica aceste
dispoziții. Legea aplicabilă este legislația Uniunii Europene,
legislația statului în care se află sediul statutar sau cea a
statului de exploatare în ceea ce privește anumite aspecte administrative,
tehnice și de siguranță. Statutul și normele de punere în
aplicare a acestuia trebuie să respecte legea aplicabilă. Un ERIC este considerat a fi o organizație
sau un organism internațional în sensul directivelor privind taxa pe
valoarea adăugată și accizele, însă, pentru a fi scutit de
TVA și accize, acesta trebuie să fie recunoscut de către statul
membru gazdă ca având această calitate. Întrucât un ERIC este
considerat, de asemenea, a fi o organizație internațională în
sensul directivei privind achizițiile publice, acesta poate fi scutit de
la aplicarea procedurilor de achiziții și poate, în schimb, să
își adopte propriile norme în materie de achiziții. Un ERIC este înființat printr-o decizie a
Comisiei, care acționează în temeiul competențelor de executare
atribuite de Consiliu. Comisia acționează în urma unei cereri primite
din partea statelor membre, a țărilor și a organizațiilor
interguvernamentale care doresc să devină membri fondatori ai ERIC.
Procedura de adoptare a deciziei Comisiei include o evaluare realizată de
către experți independenți, în special în domeniul în care ERIC
intenționează să-și desfășoare activitatea. De
asemenea, Comisia solicită avizul comitetului prevăzut la articolul
20 din Regulamentul ERIC (Comitetul ERIC), alcătuit din reprezentanți
ai tuturor statelor membre și țărilor asociate. 3. Punerea în aplicare a
Regulamentului ERIC De la adoptarea Regulamentului ERIC, au fost
înființate șapte ERIC. În martie 2011, a fost creat SHARE-ERIC (Studiul
privind sănătatea, îmbătrânirea și pensionarea în Europa)[4],
găzduit inițial de Țările de Jos, iar din 2014 - de
Germania, având ca membri Austria, Belgia, Republica Cehă, Grecia, Israel,
Italia, Slovenia și Țările de Jos și Elveția în
calitate de observator. În februarie 2012, a fost creată CLARIN ERIC (Infrastructura comună pentru resurse
lingvistice și tehnologie)[5],
găzduită de Țările de Jos, membrii săi fiind Republica
Cehă, Danemarca, Germania, Estonia și Uniunea Lingvistică
Neerlandeză. În noiembrie 2013, au fost create patru ERIC: EATRIS ERIC (Infrastructura europeană de
cercetare translațională avansată în medicină)[6], găzduită de Țările de Jos, cu Republica
Cehă, Danemarca, Estonia, Italia și Finlanda ca membri și
Franța și Spania ca observatori; ESS ERIC (Ancheta
socială europeană)[7],
găzduită de Regatul Unit, cu Belgia, Republica Cehă, Germania,
Estonia, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, Austria, Polonia,
Portugalia, Slovenia și Suedia ca membri, iar Norvegia și
Elveția ca observatori; BBMRI-ERIC (Infrastructura de cercetare pentru
bănci biologice și resurse biomoleculare)[8],
găzduită de Austria, membrii fiind Belgia, Republica Cehă,
Germania, Estonia, Franța, Grecia, Italia, Malta, Țările de Jos,
Finlanda și Suedia, iar Norvegia, Polonia, Elveția și Turcia acționând
ca observatori; ECRIN-ERIC (Rețeaua infrastructurii europene de cercetare
clinică)[9],
găzduită de Franța, cu Germania, Spania, Italia și
Portugalia ca membri. În final, în mai 2014, a fost creat Euro-Argo ERIC[10],
găzduit de Franța, având ca membri Germania, Grecia, Italia,
Țările de Jos, Finlanda și Regatul Unit, iar Polonia și
Norvegia în calitate de observatori. Toate cele șapte ERIC menționate
anterior au fost incluse în foile de parcurs stabilite de Forumul strategic
european pentru infrastructuri de cercetare (ESFRI). Două dintre acestea (SHARE-ERIC
și ESS ERIC) au fost înființate în vederea conceperii,
elaborării și punerii în aplicare a unor anchete europene. Celelalte
cinci ERIC au fost înființate în vederea creării și punerii în
aplicare a unor infrastructuri distribuite în domeniul științelor
biologice și medicale, al științelor de mediu, al
științelor sociale și umaniste. Structura juridică ERIC este utilizată
pentru a înființa și a exploata diferite tipuri de infrastructuri,
fie localizate într-un singur sit, fie distribuite. Infrastructurile
distribuite pot varia de la infrastructuri cu instalații în diferite
situri, exploatate de către o singură entitate juridică,
până la infrastructuri concepute ca un nod central care coordonează
funcționarea infrastructurilor distribuite, care pot să-și
păstreze personalitatea juridică. Regulamentul ERIC este direct aplicabil în statele
membre și nu necesită transpunere. Cu toate acestea, a fost necesar
ca statele membre să adopte măsuri și proceduri adecvate pentru
a putea găzdui un ERIC sau pentru a deveni membru al unui ERIC. Pentru
înființarea unui ERIC în temeiul Regulamentului ERIC este necesară,
printre altele, o declarație din partea statului membru gazdă prin
care acesta recunoaște ERIC ca organism internațional în sensul
Directivei privind TVA și ca organizație internațională în
sensul Directivei 2008/118/CE, în vederea aplicării scutirii de TVA
și/sau accize. Majoritatea statelor membre au avut nevoie de câțiva
ani pentru a realiza acest lucru, cu excepția Țărilor de Jos,
care au dispus încă din 2010 de proceduri interne care permiteau
găzduirea unui ERIC. Aceasta s-a datorat faptului că noua
structură juridică a trebuit să fie asimilată în sistemele
administrative și de reglementare naționale și numeroase probleme
de ordin practic au trebuit să fie soluționate atât de către
serviciile Comisiei, cât și de către statele membre implicate,
înainte ca ERIC să fie create și să devină funcționale
în cadrul sistemelor administrative și de reglementare naționale. În ceea ce privește țările asociate
sau țările terțe în care Regulamentul ERIC nu este direct
aplicabil, acestea trebuie să prezinte o declarație obligatorie din
punct de vedere juridic de recunoaștere a personalității
juridice și a privilegiilor unui ERIC pentru a putea să
găzduiască un ERIC (în cazul țărilor asociate) sau să
devină membre ale unui anumit ERIC. La cinci ani după adoptarea Regulamentului
ERIC, majoritatea statelor membre și unele țări asociate au luat
măsurile necesare pentru a putea să găzduiască un ERIC sau
să devine membre ale unui ERIC. Această evoluție favorabilă
poate fi ilustrată, de asemenea, de faptul că aproximativ 20 dintre
cele 48 de proiecte incluse în Foaia de parcurs a ESFRI din 2010
utilizează sau intenționează să utilizeze ERIC pentru
crearea infrastructurii de cercetare. De asemenea, Comisia a primit două
cereri de înființare a ERIC pentru a crea infrastructuri europene de
cercetare care nu sunt incluse în Foaia de parcurs a ESFRI: Consorțiul
pentru o infrastructură central-europeană de cercetare (CERIC-ERIC),
care urmează să fie găzduit de Italia, și Institutul comun
de interferometrie cu bază foarte extinsă (JIV-ERIC), care
urmează să fie găzduit de Țările de Jos. Măsurile administrative și procedurale
luate de către autoritățile competente ale statelor membre
și ale țărilor asociate, schimburile de informații în
cadrul reuniunilor periodice ale Comitetului ERIC și clarificările
oferite de diferitele servicii ale Comisiei la întrebările adresate de
reprezentanți ai statelor membre și ai țărilor asociate au
jucat un rol important, contribuind la facilitarea punerii în aplicare a
Regulamentului ERIC. Comisia anticipează că se vor
înființa aproximativ 15 ERIC până la sfârșitul anului 2015. 4. Provocări pentru
punerea în aplicare a Regulamentului ERIC Regulamentul ERIC a fost adoptat și este pus
în aplicare într-o perioadă în care statele membre și
țările asociate iau măsuri bugetare restrictive cu scopul de a
reduce deficitele publice. Prin urmare, punerea în comun a resurselor pe termen
lung, necesară pentru înființarea și exploatarea unei infrastructuri
paneuropene de cercetare corespunzătoare, reprezintă o provocare
considerabilă și devine și mai complicată din cauza termenelor
diferite ale procedurilor bugetare de decizie ale statelor membre și ale
țărilor asociate implicate. Aceasta conduce la un timp de
pregătire relativ lung pentru realizarea bazei minime de finanțare în
vederea înființării infrastructurilor de cercetare. Acest aspect nu
este specific instrumentului ERIC, ci caracterizează toate
infrastructurile europene de cercetare. O mai bună sincronizare, un grad
mai mare de transparență și de aliniere între statele membre,
țările asociate și țările terțe implicate în
pregătirea punerii în aplicare a infrastructurii de cercetare ar contribui
semnificativ la accelerarea procesului de punere în aplicare. Condiția conform căreia numai statele
și organizațiile interguvernamentale pot solicita crearea ERIC sporește
gradul de complexitate al procedurii pentru comunitățile științifice
care se pregătesc pentru crearea și punerea în aplicare a
infrastructurii de cercetare, întrucât ministerele și agențiile de
finanțare împuternicite de ministere nu sunt implicate, de regulă, de
la începutul pregătirii cererilor de creare a ERIC. De asemenea, acest
fapt generează discuții între partenerii potențiali din cadrul
unui ERIC, de exemplu, cu privire la relația dintre contribuții
și drepturile de vot, care nu sunt abordate în același mod de
către comunitățile științifice implicate. Implicarea
unor reprezentați ai ministerelor și ai agențiilor de
finanțare încă de la începutul pregătirilor în vederea
creării infrastructurilor europene de cercetare ar putea contribui la evitarea
întârzierilor inutile în etapele ulterioare ale pregătirii atunci când amplasamentul,
contribuțiile financiare și angajamentele partenerilor ar trebui
să fie stabilite înainte de a putea depune o cerere oficială de
înființare a unui ERIC. De asemenea, caracterul transversal al multora
dintre infrastructurile europene de cercetare conduce în numeroase cazuri la o
complexitate crescută a procesului decizional la nivelul partenerilor
infrastructurilor respective deoarece este necesară implicarea mai multor
ministere și agenții de finanțare, de exemplu, în domeniile
sănătății, cercetării, mediului, energiei și în
domeniul maritim. Dispozițiile referitoare la TVA, accize
și la achiziții publice, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul
ERIC, înseamnă că, la nivelul statelor membre, al țărilor
asociate și al țărilor terțe implicate, mai multe ministere,
inclusiv finanțele și afacerile externe, trebuie să fie implicate
în pregătirea și aprobarea cererilor de creare a ERIC, ceea ce a
adăugat un grad de complexitate suplimentar și a făcut
necesară instituirea unor proceduri decizionale interne adecvate în scopul
de a facilita procesul de aprobare. Experiența dobândită în
instituirea celor șapte ERIC arată că din ce în ce mai multe
state membre și țări asociate devin conștiente de
această complexitate și au adoptat proceduri interne de luare a
deciziilor cu scopul de a organiza și a accelera procesul intern de
aprobare. În final, pentru prima dată, ERIC vor fi
eligibile pentru depunerea de propuneri și participarea la propuneri pentru
apelurile lansate în cadrul inițiativei „Orizont 2020”. De asemenea, în
Programul de lucru privind infrastructura de cercetare s-a făcut referire
la posibilitatea unui sprijin pentru infrastructurile de cercetare ERIC și
ESFRI. Comisia consideră că acestea ar putea juca un rol important în
gestionarea datelor și în grupurile privind anumite arii tematice, cum ar
fi cercetarea în domeniul sănătății și al mediului. 5. Rolul serviciilor Comisiei Serviciile Comisiei au facilitat procesul de
punere în aplicare a Regulamentului ERIC prin organizarea și prezidarea
reuniunilor Comitetului ERIC, care au loc de trei sau patru ori pe an. Pe
lângă adoptarea unui aviz cu privire la cererile oficiale de creare a ERIC
în conformitate cu Regulamentul ERIC, reuniunile urmăresc furnizarea
și schimbul de informații cu privire la cererile de creare a ERIC în curs
și la măsurile interne puse în aplicare de către statele membre
și țările asociate în ceea ce privește luarea de decizii
referitoare la membrii ERIC. De asemenea, sunt efectuate prezentări de către
reprezentanții viitoarelor infrastructuri europene de cercetare care
urmează să-și pregătească cererile de creare a ERIC,
astfel încât toate statele membre și țările asociate să fie
informate cu privire la calendare, nivelul așteptat al
finanțării, serviciile și alte activități care trebuie
dezvoltate, precum și la oportunitățile de participare la
pregătirea și punerea în aplicare a ERIC. În 2010, Comisia a publicat orientări
practice care oferă potențialilor solicitanți informații
concrete privind modul de depunere a unei cereri de creare a ERIC și care cuprind
observații pe marginea articolelor referitoare la aspecte juridice din
Regulamentul ERIC. O versiune actualizată a orientărilor, luând în
considerare experiența acumulată până în prezent, va fi
publicată în 2014. Serviciile Comisiei au oferit clarificări
pentru o gamă largă de întrebări referitoare la
dispozițiile Regulamentului ERIC, adresate de state membre, țări
asociate și reprezentanți ai infrastructurilor de cercetare care se
pregăteau în vederea depunerii unei cereri de creare a ERIC. Întrebările
au vizat, printre altele, caracterul juridic al ERIC, faptul dacă ERIC ar
putea avea ca obiectiv principal cercetarea în domeniul nuclear, răspunderea
membrilor, legea aplicabilă, în special pentru infrastructurile
distribuite cu noduri și personal în diferite țări, lichidarea
unui ERIC și rolul instanței naționale. În 2013, serviciile Comisiei au furnizat modelele
necesare pentru declarația de recunoaștere a unui ERIC de către
țările terțe și organizațiile interguvernamentale,
care au clarificat și au simplificat procesul prin care țările
respective pot găzdui un ERIC sau pot deveni membre ale unui ERIC. De asemenea, în 2013, serviciile Comisiei au emis
un document de lucru cuprinzând modele pentru dispozițiile unui ERIC,
bazate pe experiența acumulată în procesul de depunere a cererilor
pentru primele ERIC, cu scopul de a facilita redactarea dispozițiilor de
către solicitanți și de a obține un set de dispoziții
mai coerent în ceea ce privește ERIC, fără a aduce atingere
flexibilității și adaptărilor necesare pentru a reflecta
caracterul divers al diferitelor ERIC în ceea ce privește structura
(infrastructură cu un singur sit, distribuită sau virtuală)
și în ceea ce privește domeniile de cercetare (științe
sociale și umaniste, științe de mediu, științe
medicale, biologice și referitoare la energie, științe fizice
și inginerie). Serviciile Comisiei au jucat un rol activ în
timpul pregătirii cererilor de creare a ERIC, participând la reuniunile
consiliului și la alte reuniuni de pregătire ale statelor membre
și ale țărilor asociate, clarificând aspectele puse în
discuție de viitorii parteneri și identificând soluții și
compromisuri posibile pentru acestea. După înființarea unui ERIC, serviciile
Comisiei au un rol limitat în activitățile ERIC, care sunt
reglementate și conduse de către membrii ERIC în limitele dispozițiilor
Regulamentului ERIC, ale statutului și ale normelor de punere în aplicare
adoptate pentru ERIC. Serviciile Comisiei pot acționa numai dacă sunt
informate sau solicitate de către membri cu privire la aspecte survenite
și pe baza raportului anual al ERIC prezentat Comisiei, în conformitate cu
Regulamentul ERIC. Dată fiind înființarea a șapte ERIC
cu sedii statutare în cinci state membre diferite și pentru a facilita
dezvoltarea în continuare a ERIC, Comisia organizează reuniuni ale
rețelei ERIC, în cadrul cărora ERIC existente pot face schimb de cele
mai bune practici și pot aborda aspecte comune. La reuniuni sunt
invitați reprezentanți ai Comitetului ERIC și ai viitoarelor ERIC,
care se află în etapa finală a depunerii cererilor de creare a ERIC. O
primă reuniune a rețelei ERIC a avut loc în iunie 2014. 6. Concluzii Având în vedere crearea cu succes a șapte
ERIC până în mai 2014 și perspectiva de a avea aproximativ 15 ERIC stabilite
până la sfârșitul anului 2015, se poate concluziona că adoptarea
cadrului juridic, reflectată în numărul de infrastructuri europene
noi sau actualizate bazate pe ERIC, a dobândit amploare și are succes.
Regulamentul ERIC s-a dovedit a stabili, într-adevăr, o punte între
organizațiile internaționale tradiționale bazate pe tratate
și entitățile juridice naționale, în vederea creării
de infrastructuri paneuropene de cercetare. Acest lucru poate fi demonstrat, de
asemenea, prin utilizarea prevăzută a ERIC pentru aproximativ 20 de
proiecte incluse în Foaia de parcurs a ESFRI pentru punerea în aplicare a
infrastructurii de cercetare. Datorită numeroaselor puncte comune din
dispozițiile privind aderarea, luarea deciziilor și abordarea unor
aspecte precum răspunderea, ERIC a facilitat într-o mare măsură
posibilitățile statelor membre, ale țărilor asociate
și ale țărilor terțe de a lua în considerare cooperarea cu
infrastructurile europene de cercetare sau aderarea la acestea. Serviciile
Comisiei au facilitat procesul de punere în aplicare a Regulamentului ERIC prin
organizarea și prezidarea reuniunilor Comitetului ERIC care au loc. Procedura privind cererea de creare a unui ERIC
și ușurința utilizării necesită în continuare
îmbunătățiri, pe măsură ce statele membre, comunitatea
științifică și serviciile Comisiei parcurg o perioadă
de învățare pentru a înțelege mai bine implicațiile
practice ale utilizării acestui nou instrument juridic. Se poate anticipa
că, dacă se iau măsuri adecvate la nivelul serviciilor Comisiei,
al statelor membre și al țărilor asociate, ușurința
utilizării se va îmbunătăți constant datorită
experienței dobândite, că procesul ar putea fi eficientizat într-o
măsură și mai mare, iar crearea infrastructurilor europene de
cercetare ar putea fi accelerată. Prin urmare, Comisia nu face
recomandări privind efectuarea de modificări în stadiul actual. 7. Aspecte nesoluționate
și măsuri viitoare Ca urmare a experienței acumulate în ceea ce
privește procesul de depunere a cererilor de creare a unui ERIC, membrii
ERIC și serviciile Comisiei vor trebui să abordeze o serie de aspecte
noi. Acestea se referă la practicile din diferitele state membre, de
exemplu, cu privire la modul de înregistrare a unui ERIC în sistemul juridic
național prin Camera de Comerț sau alte registre, ceea ce ar permite
unui ERIC să deschidă conturi bancare și să solicite
rambursarea TVA și a accizelor. În mod similar, având în vedere faptul
că un ERIC constituie un parteneriat public-public, de multe ori statutul
personalului angajat trebuie să fie clarificat, întrucât acesta
influențează scara salariilor, impozitul pe venit și costurile
legate de personal. De asemenea, există aspecte care trebuie
să fie clarificate în ceea ce privește contribuțiile în
natură ale membrilor la ERIC, în special dacă astfel de contribuții
ar putea beneficia de scutirea de TVA și de accize și, dacă
acest lucru este posibil, care ar fi condițiile pentru aplicarea scutirii.
Acest aspect este relevant deoarece, în multe cazuri, membrii unui ERIC
preferă să contribuie parțial în natură la ERIC în loc
să furnizeze contribuții în numerar. Aspectul activităților economice în
raport cu cele nelucrative ar trebui să fie clarificat în continuare de
către serviciile Comisiei, întrucât există din ce în ce mai multe
cereri legate de efectele „inovatoare” și „socio-economice” ale
activităților infrastructurii de cercetare care justifică
investițiile pe care trebuie să le facă membrii. Acest aspect ar
trebui să fie abordat, de asemenea, în contextul „specializării
inteligente”, în ceea ce privește posibilul sprijin prin intermediul
fondurilor regionale și al ajutorului de stat (pentru construirea unor
părți ale instalațiilor unui ERIC). Aceasta include și alte
aspecte, cum ar fi modul în care ERIC pot să creeze entități
secundare (spin-off), să efectueze transferuri de tehnologie
și să primească venituri din serviciile dezvoltate, respectând
în același timp cerința de a avea doar activități economice
limitate și fără a periclita statutul lor ca ERIC. ERIC joacă un rol important în defragmentarea
Spațiului european de cercetare, prin crearea de servicii pentru
comunitățile științifice de pe întreg teritoriul Uniunii în
mod armonizat și structural datorită transparenței adoptate în
ceea ce privește colectarea datelor, accesul la date și instrumente
și întreținerea datelor și a serviciilor pentru utilizatori.
Aceasta vine nu doar în sprijinul comunităților
științifice, ci poate conduce, de asemenea, la un proces decizional
bazat pe dovezi în domenii precum sănătatea, mediul și politica
socială și culturală. Comisia va explora, împreună cu
statele membre, posibilele moduri în care ERIC ar putea să sprijine alte
infrastructuri de cercetare prin furnizarea unor astfel de servicii. Deși 20 de state membre sunt implicate în
consorțiile ERIC create până în prezent, sediile statutare ale ERIC
sunt concentrate în câteva state membre. Statele membre și
țările asociate ar trebui să acorde atenția cuvenită
acestui aspect atunci când se pregătesc pentru implementarea unor
infrastructuri europene de cercetare noi și să depună un efort
în vederea asigurării, pe termen lung, a unei reprezentări mai
echilibrate pe întreg teritoriul Uniunii Europene. ERIC pot juca un rol important în cooperarea
internațională, de exemplu cu Uniunea Africană, Australia,
Rusia, SUA, Canada și în colaborări conduse de ONU. În această
privință, este demn de remarcat faptul că ERIC este considerat,
în cadrul Forumului Mondial pentru Știință al OCDE, ca fiind realmente
un model posibil pentru crearea de infrastructuri internaționale de
cercetare distribuite. Pentru astfel de infrastructuri, va fi necesar să
se abordeze, în special, aspectele referitoare la guvernanță, personalitatea
juridică și soluționarea litigiilor. Comisia va sprijini, acolo
unde este adecvat, eforturile în cadrul Forumului Mondial pentru
Știință sau al altor foruri internaționale, cu scopul de a
explora în continuare posibilitățile de a stabili de comun acord un
cadru de reglementare pentru infrastructurile internaționale de cercetare,
care ar putea să creeze o punte între organizațiile înființate
în baza tratatelor și organizațiile naționale, astfel cum a
reușit ERIC în Uniunea Europeană. În final, astfel cum s-a menționat anterior,
Regulamentul ERIC a fost modificat în 2013 pentru a răspunde cererilor din
partea țărilor asociate și, în special, din partea Norvegiei, de
a face posibilă recunoașterea deplină a contribuțiilor
acestora în cadrul ERIC în ceea ce privește drepturile de vot. Comisia va
monitoriza îndeaproape dacă modificarea va determina o creștere a
participării țărilor asociate ca gazde sau membre ale ERIC. [1] JO L 206, 8.8.2009, p. 1. [2] JO L 326, 6.12.2013, p.1. [3] Acestea sunt: Consorțiul arhivelor europene de date
din domeniul științelor sociale (Consortium of European Social
Science Data Archives – CESSDA), Sistemul arctic integrat Svalbard de
observare a pământului (Svalbard Integrated Arctic Earth Observation
System – SIOS) și Infrastructura Laboratorului european de captare
și stocare a dioxidului de carbon (European Carbon Dioxide Capture and
Storage Laboratory Infrastructure – ECCSEL). [4] JO L 71, 18.3.2011, p. 20. [5] JO L 64, 3.3.2012, p. 13. [6] JO L 298, 8.11.2013, p. 38. [7] JO L 320, 30.11.2013, p. 44. [8] JO L 320, 30.11.2013, p. 63. [9] JO L 324, 5.12.2013, p. 8. [10] JO L 136, 9.6.2014, p. 35.