Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52013IE1748

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul și viitorul profesiilor liberale în societatea civilă europeană a anului 2020” (aviz din proprie inițiativă)

OJ C 226, 16.7.2014, p. 10–16 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

16.7.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 226/10


Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul și viitorul profesiilor liberale în societatea civilă europeană a anului 2020” (aviz din proprie inițiativă)

2014/C 226/02

Raportor: Arno Metzler

La 14 februarie 2013, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă pe tema:

„Rolul și viitorul profesiilor liberale în societatea civilă europeană a anului 2020”

(aviz din proprie inițiativă) (1).

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 10 februarie 2014.

În cea de a 497-a sesiune plenară, care a avut loc la 25 și 26 martie 2014 (ședința din 25 martie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 210 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 11 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

O clasificare a profesiilor liberale – adaptată în mod corespunzător condițiilor sociale – poate contribui pe viitor în mod substanțial la furnizarea de servicii de calitate în domeniul „bunurilor sociale”, cum ar fi sănătatea, la îndeplinirea diferitelor sarcini din domeniul sistemului de asigurări sociale de stat, la protecția drepturilor cetățenești și la prosperitatea economică. Profesiile liberale reprezintă o componentă esențială pentru orice societate democratică, cu un potențial considerabil de creștere pentru ocuparea forței de muncă și PIB.

1.2.

Există state membre ale UE care nu utilizează termenul de „profesie liberală”. Clasificarea, și odată cu ea și problemele și soluțiile sociale legate de aceasta, există însă în întreaga UE. Uneori se fac auzite critici cu privire la anumite lipsuri în domeniul supravegherii și asigurării calității, care, de regulă, se datorează unor probleme de punere în aplicare, nefiind deficiențe ale sistemului.

1.3.

Atât abordarea de tip „reglementare bazată pe reguli” (rules-based regulation), cât și cea de tip „reglementare bazată pe principii” (principles-based regulation) pot fi adecvate pentru o reglementare optimă a profesiilor liberale.

1.4.

Prestarea de servicii din sfera profesiilor liberale se caracterizează print-o asimetrie a informațiilor de care dispun, pe de o parte, cei care prestează serviciile, și, pe de altă parte, beneficiarii acestora. Serviciile abordează aspecte existențiale, de sănătate, juridice sau probleme economice vitale. Prestatorul de servicii trebuie, prin urmare, să corespundă unor cerințe profesionale și etice de cel mai înalt nivel.

1.5.

Într-un număr destul de mare de țări, anumite profesii sunt supuse unor reglementări ale prețurilor. Acestea pot servi protecției consumatorilor. Ele trebuie atent justificate și concepute astfel încât să servească interesului general și nu unui anume grup de interese.

1.6.

În toate statele membre, interesele profesiilor liberale sunt reprezentate de organizații profesionale, care iau forma unui ordin profesional sau a unui colegiu profesional; acestea au rol consultativ, fiind, în parte, implicate în elaborarea reglementării publice, și garantează protecția intereselor generale ale cetățenilor, printr-o cooperare activă și continuă cu instituțiile. Simplificarea administrativă este una dintre prioritățile celor care practică o profesie liberală și care efectuează investiții economice și în resurse umane fără a primi niciun fel de compensație financiară din partea statului.

1.7.

Statele membre ale UE organizează și supraveghează structurile de autogestiune de pe teritoriul lor. Ele trebuie să excludă conflictele între dreptul la reglementare și reprezentarea intereselor, asigurând respectarea cerințelor consumatorilor în ceea ce privește cunoștințele, principiile etice și profilul furnizorilor de servicii.

1.8.

Contribuția profesiilor liberale la bunul mers al vieții administrative, politice și economice a unui stat membru este recunoscută la nivel național și european, pentru că ele înlesnesc modernizarea și eficientizarea administrațiilor publice și ale serviciilor destinate cetățenilor și consumatorilor.

1.9.

Sectorul prezintă o importanță crucială pentru oportunitățile de intrare pe piața muncii a tinerilor care își doresc un viitor în domeniul antreprenoriatului din sectorul profesiilor liberale, investind în cunoștințele proprii. Cei care au studii profesionale vor trebui să respecte prevederile legislative și/sau contractele colective în ceea ce îi privește pe angajații lor, precum și pe tinerii care beneficiază de formare profesională, ucenicie și parcursuri de specializare în cadrul întreprinderii respective.

2.   De la artes liberales la furnizorii de servicii bazate pe cunoaștere

2.1.

Termenul „profesii liberale” face trimitere la termenul „artes liberales”, utilizat în antichitate pentru ocupații cum ar fi cea de învățător, avocat, maestru constructor, arhitect, inginer sau medic. Exercitarea unei profesii aparținând „artes liberales” era un privilegiu al burgheziei și al aristocrației.

2.2.

Începând cu secolul XIX, „profesia liberală” nu se mai definea prin statutul social de a fi fost născut liber, ci prin activitatea profesională efectuată.

2.3.

Până la începutul secolului XIX, anumite profesii liberale au dat dovadă de legături deosebit de strânse cu statul. Acest lucru i-a împiedicat pe practicanții lor să își desfășoare activitatea în mod independent, ceea ce a făcut ca ei să nu se bucure de un respect deosebit din partea societății. În special avocații au fost afectați de acest lucru, dat fiind că numirea și transferl lor erau decise în parte de tribunale. Și supravegherea profesională și autoritatea disciplinară erau exercitate, în parte, de tribunale.

2.4.

Sub influența liberalismului, în secolul XIX, în diferite state care astăzi fac parte din- UE s-a format o conștiință de sine a profesiilor liberale și s-au constituit organizații reprezentative proprii, independente de stat. Astfel, avocații s-au desprins de influența statului. În mod similar, și medicii cu o pregătire academică au reușit să dobândească o relativă libertate față de reglementarea și controlul profesiei lor de către stat.

2.5.

Sarcinile referitoare la acordarea dreptului de practică, organizarea și supravegherea profesiei au fost deseori preluate de organizațiile profesionale. Mai târziu, reglementarea a fost transferată către organismele de autogestiune sau ordinele profesionale.

2.6.

Termenul actual de profesie liberală reprezintă o descriere sociologică.

2.7.

O profesie liberală se caracterizează prin: furnizarea unui serviciu ideatic de mare valoare, cu un caracter profund intelectual, în baza unei formări profesionale de nivel înalt (academic), existența unui interes general legat de prestarea serviciului respectiv, exercitarea activității în mod independent din punct de vedere profesional și economic, furnizarea de servicii cu titlu personal, pe propria răspundere și în mod independent din punct de vedere profesional, existența unei relații de încredere între client și furnizor, accentul pus mai degrabă pe furnizarea celor mai bune servicii posibile în beneficiul clientului și nu pe maximizarea profitului și respectarea unor reglementări profesionale juridice și etice, stricte și clar definite.

2.8.

O activitate poate fi considerată ca aparținând profesiilor liberale și atunci când anumite caracteristici nu sunt prezente, dacă ea posedă însă trăsăturile fundamentale. Astfel, în multe state membre, încadrarea în categoria profesiilor liberale este posibilă și atunci când activitatea se desfășoară în calitate de angajat, câtă vreme independența profesională rămâne garantată. CESE constată că a apărut o diversificarea a profesiilor liberale și a ordinelor și colegiilor care reglementează activitatea în sistem liberal în Europa. Noile profesii liberale, cum sunt de exemplu cele de psiholog, asistent social, consultant fiscal, consultant de insolvență, geodez, sau chiar mediator, sunt forme noi de exercitare a unor profesii in sistem liberal care necesită o abordare incluzivă.

2.9.

Statele membre aplică definiții mai mult sau mai puțin restrictive privind conceptul de profesie liberală, iar în câteva state acesta nu există. Anumite state consideră că doar un mic grup de profesii fac parte din categoria profesiilor liberale: cele din domeniul medical și cele ce oferă consultanță, precum avocații, consultanții fiscali, auditorii, consultanții pentru orientare profesională, inginerii și arhitecții. În alte state membre se adaugă și cele care aparțin sferei artistice.

2.10.

Toate statele membre doresc să împiedice ca asimetria la nivelul informației care există între ofertanții și beneficiarii serviciilor, care reprezintă însăși caracteristica esențială a profesiilor liberale, să poată fi exploatată. Serviciile oferite de liber profesioniști sunt complexe și presupun un grad ridicat de cunoștințe de specialitate. Beneficiarul serviciilor nu dispune de informații, cunoștințe de specialitate și experiență suficiente pentru o evaluare a calității serviciului oferit în clipa în care alege prestatorul de servicii sau după ce a beneficiat de acestea.

2.11.

Activitățile profesiilor liberale sunt deci bazate pe încredere. Ca urmare a asimetriei la nivelul informației, beneficiarul trebuie să se poată baza pe faptul că prestatorul nu va utiliza acest deficit de informații în favoarea sa, ci este gata să-i ofere beneficiarului cel mai bun serviciu posibil, adaptat necesităților acestuia. A recurge la serviciile unui prestator implică deci să i se acorde acestuia încredere ex ante. Standardele profesionale minime și respectarea codurilor de etică profesională sunt instrumentele potrivite pentru protejarea beneficiarului de orice abuz.

3.   Reglementările și obiectivele lor

3.1.

La reglementarea profesiilor liberale, statele membre urmăresc în principiu două tehnici diferite de reglementare: bazată pe principii („principles-based regulation”) și proscriptivă și prescriptivă („rules-based regulation”).

3.2.

Reglementarea profesiilor liberale sintetizează condițiile morale legate de exercitarea profesiei și normele de etică profesională. Acestea sunt expresia responsabilității sociale a profesiilor liberale. Suma tuturor normelor de etică profesională se numește deontologie.

3.3.

Reglementarea bazată pe principii se caracterizează prin formularea unor principii deontologice abstracte, care trebuie, după caz, concretizate („outcomes-based regulation”). Modul în care persoanele supuse reglementării își ating obiectivele se află în schimb la latitudinea acestora. Abordarea de tip „rules-based regulation” este în schimb organizată conform unui sistem amănunțit de reguli.

3.4.

Ambele sisteme de reglementare au avantaje și dezavantaje. Ambele respectă principiul fundamental al interesului social de a beneficia de consiliere și sprijin independent. Datele problemei și soluțiile pot evolua în timp, ceea ce duce la necesitatea adaptării regulilor existente sau a creării altora noi.

3.5.

Examinarea periodică a regulilor de către UE este utilă și ar trebui introdusă, de asemenea, la nivel național. Astfel, anumite profesii liberale vechi ar putea fi „eliberate” de anumit reguli (de exemplu în sectorul construcțiilor), în timp ce, pentru profesii liberale noi apărute, ar putea fi introduse reguli noi dacă acestea se justifică (de exemplu la culegerea de informații sau în sectorul financiar).

4.   Aspecte economice

4.1.

Profesiile liberale au o contribuție importantă la crearea și păstrarea unei infrastructuri sociale relevante. Fiecare al șaselea lucrător independent își desfășoară activitatea într-un sector aparținând profesiilor liberale, cu o tendință crescătoare. Același lucru este valabil și pentru fiecare al șaselea salariat.

4.2.

Numărul și ponderea femeilor care desfășoară o activitate independentă în sectoarele legate de profesiile liberale au crescut în perioada 2008-2012. Procentajul de 45 %, este cu mult mai mare decât cel al femeilor care desfășoară o activitate independentă în economie în general (31,1 %).

4.3.

Peste 10 % din valoarea adăugată brută din economie provine din activitățile economice desfășurate de profesiile liberale. Scăderea valorii adăugate în cursul anului de criză 2009 a fost mai puțin acută în aceste sectoare decât în ansamblul sectoarelor economice. Cifrele pentru UE sunt următoarele: câte 6 00  000 întreprinderi aparțin sectoarelor „consultanță pentru întreprinderi” și „birouri de ingineri”, 5 50  000 de întreprinderi țin de sectoarele „consultanță juridică” și „contabilitate”, 3 15  000 sunt birouri de arhitecți și 2 70  000 de firme activează în sectorul „publicitate și sondarea de piață”.

4.4.

Având în vedere potențialul de creștere și numărul de locuri de muncă pe care îl oferă acest sector – majoritatea acestora fiind locuri de muncă stabile și calificate –, activitatea profesiilor liberale trebuie recunoscută și sprijinită, în întreaga sa dimensiune antreprenorială. CESE salută recunoașterea de către Comisie a practicanților profesiilor liberale ca întreprinzători în înțelesul deplin al termenului și intenția de a sprijini acest sector prin integrarea sa în programe care promovează dezvoltarea și competitivitatea IMM-urilor. Această abordare presupune analiza și îmbunătățirea condițiilor structurale de exercitare a profesiilor liberale, așa cum prevede și Directiva privind serviciile în cadrul pieței interne. Dezvoltarea profesiilor liberale nu trebuie să se limiteze la societățile unipersonale sau la lucrătorii individuali independenți. Ele trebuie să se delimiteze de falșii lucrători independenți.

5.   Etică și obținerea de profit

5.1.

În toate statele membre, noțiunea profesiilor liberale este strâns legată de cea a interesului general. Profesiile din domeniul sănătății, precum și cele din domeniul psihologic și social întrețin o infrastructură de îngrijire a sănătății publice pentru ansamblul populației.

Într-un stat de drept democratic, profesiile din domeniul consultanței juridice și fiscale contribuie la garantarea respectării drepturilor individuale. Împreună cu profesia auditorilor, ele garantează buna desfășurare a proceselor economice. Astfel, aceste profesii sunt direct asociate chestiunii drepturilor fundamentale.

5.2.

Legătura profesiilor liberale cu interesul general implică, în același timp, o răspundere etică deosebită. Consultanții juridici și fiscali, dar și auditorii servesc statul de drept, protejând în același timp și interesele financiare ale clienților lor. Asistenții sociali și psihologii asigură un climat incluziv și mult mai sigur din punct de vedere relațional, psihologic și social pentru cetățenii Europei. Arhitecții și inginerii protejează societatea de pericolele inerente construcțiilor și dispozitivelor tehnice, promovând în același timp puterea de inovare a societății și calitatea vieții prin dezvoltarea în continuare a infrastructurii și a tehnologiei. Profesiile artistice servesc îngrijirii și exprimării culturii. Aceste roluri, precum și asimetria nivelului de informații menționată mai sus presupun o pregătire profesională calitativ înaltă și un profil etic de cel mai înalt nivel.

5.3.

Interesul general specific al profesiilor liberale și cerințele obligatorii care decurg din acesta pentru prestarea serviciilor respective trebuie să fie garantate prin reglementări profesionale obligatorii și printr-o serie de standarde deontologice, recunoscute la nivel general, pentru fiecare profesie. Toate statele membre au, prin urmare, un număr minim de reglementări. CESE recomandă ca toate ordinele, colegiile sau asociațiile profesiilor liberale să aibă coduri și standarde deontologice și comisii de deontologie structurate în interiorul profesiei.

5.4.

Organismele de reprezentare profesională ar trebui să elaboreze coduri de etică profesională, în cazul în care acestea nu există încă, pentru a servi drept orientări profesionale fără caracter obligatoriu în statul membru respectiv. În plus se recomandă ca organizațiile și asociațiile profesionale să elaboreze coduri de etică europene care să prezinte și să garanteze cerințele riguroase aplicabile profesiilor liberale în întreaga Europă. Elaborarea acestor coduri de conduită este încurajată de articolul 37 din Directiva privind serviciile (2). Întrucât serviciile furnizate de profesiile liberale sunt atât de importante pentru beneficiari și întrucât presupun un nivel deosebit de încredere din partea beneficiarului față de prestator, ele trebuie prestate cu titlu personal.

5.5.

Date fiind relația personală de încredere între prestatorul și beneficiarul serviciilor și interesele juridice personale implicate, este indispensabil ca secretul profesional, dreptul prestatorului și al colaboratorilor săi de a refuza să depună mărturie și interdicția ca aceștia să depună mărturie să fie garantate prin lege. Acestea sunt caracteristici ale unui stat de drept liberal.

5.6.

Serviciile prestate de profesii liberale care ating domeniile fundamentale ale interesului general, cum ar fi serviciile medicale, serviciile sociale sau psihologice, farmaciile și consilierea juridică, ar trebui să fie accesibile pe întreg teritoriul, deci și în zonele rurale.

5.7.

Aceste cerințe presupun ca cei care practică profesii liberale să acorde întotdeauna prioritate calității serviciilor oferite și nu maximizării profitului, în conformitate cu principiile de etică asumate.

5.8.

Prin urmare este important ca dezvoltarea în continuare a legislației referitoare la profesiile liberale să nu se concentreze doar pe considerații economice. Fiecare reglementare trebuie să aibă ca scop crearea condițiilor necesare pentru prestarea unor servicii bazate pe un nivel ridicat de calificare, care să îndeplinească cele mai înalte cerințe de calitate și să fie disponibile pe întreg teritoriul. Va fi necesar să se examineze dacă reglementările existente pot atinge aceste obiective sau dacă, în realitate, ele servesc altor interese.

6.   Cerințe prezente și viitoare pentru profesiile liberale și profilul acestora

6.1.

Ar trebui elaborată o definiție comună a profesiei liberale, valabilă în întreaga Europă. Definiția ar trebui să conțină numai caracteristicile generale și să denumească diferitele categorii de profesii liberale. Definiția nu trebuie să împiedice crearea unor noi profesii liberale. Drept exemplu în acest sens ar putea servi proiectul unei Carte a profesiilor liberale, care a fost elaborată de diferite organizații profesionale europene sub egida Consiliului European al Dentiștilor (CED).

6.2.

În completarea organizațiilor interprofesionale naționale și a structurilor de reprezentare interprofesională la nivel european, în fiecare stat membru și pentru fiecare profesie liberală ar trebui înființată o organizație profesională – acolo unde aceasta nu a fost înființată deja de asociațiile profesionale – care să sintetizeze, să publice și să dezvolte principiile de etică profesională. Această organizație ar trebui să răspundă și de respectarea principiilor de etică profesională.

6.3.

Cerințele etice stricte aplicabile profesiilor liberale trebuie garantate și în viitor prin orientări concrete și principii etice clar definite. În acest sens stau la dispoziție reglementări profesionale care impun standarde și sancțiuni, dar și coduri de conduită profesională. Astfel poate fi consolidată încrederea consumatorilor.

6.4.

Pe lângă asigurarea respectării cerințelor profesionale și etice pentru prestarea de servicii în domeniul profesiilor liberale, este necesară și menținerea și consolidarea competitivității și a capacității de inovare a acestor profesii. Provocarea aflată în fața celor care exercită în prezent aceste profesii este de a se confrunta cu norme naționale diferite și de a putea concura cu colegi din alte state membre în cadrul unei piețe interne tot mai integrate.

6.5.

Reglementările profesionale trebuie să fie compatibile cu libertățile fundamentale europene, în special cu libertatea de a presta servicii, libertatea de stabilire și libertatea de circulație. Prin urmare, trebuie să fie nediscriminatorii, motivate în mod imperativ prin interesul general și proporționale. În același timp ele trebuie să fie compatibile cu legislația națională, care ar trebui să condiționeze îndeplinirea anumitor sarcini de existența unor calificări specifice.

6.6.

Prestarea de servicii din sfera profesiilor liberale implică adesea un risc deosebit pentru interesele juridice personale ale beneficiarului. Acest potențial de riscuri impune necesitatea de a reglementa accesul la profesiile liberale și de a impune cerințe stricte pentru autorizarea practicării lor. Reglementarea se referă la formare, dar și la alte caracteristici personale precum reputația, controlul de sănătate și angajamentul de a nu desfășura simultan alte activități incompatibile. La nivelul UE, această cerință este acoperită în mod corespunzător prin directiva privind calificările profesionale (3) și prin acte legislative specifice, cum ar fi cele pentru medici sau dentiști sau directiva privind serviciile prestate de avocați (4) sau directiva privind auditul statutar (5).

6.7.

În aproape toate statele membre, persoanele care exercită o profesie liberală sunt obligate să participe în mod regulat la măsuri de formare continuă (Continuing Professional Development, CPD). Există diferențe în ceea ce privește verificarea măsurilor de formare continuă și consecințele în caz de neparticipare conform obligațiilor. Având în vedere situațiile din ce în ce mai complexe, evoluția continuă a procedurilor tehnice în medicină și tehnologie, extinderea constantă a normelor juridice naționale și internaționale, devine obligatoriu ca profesiile liberale să garanteze participarea tuturor persoanelor care aparțin acestei categorii la măsuri eficiente de formare continuă.

6.8.

În majoritatea statelor membre, membrii profesiilor liberale pot coopera neîngrădit pe plan profesional cu membrii altor profesii. Totuși, în unele state membre, posibilitățile de asociere sunt restricționate în cazul anumitor profesii liberale, sau există cerințe în ceea ce privește majoritatea referitoare la asociați, dreptul de vot sau conducerea societăților, sau se exclude dreptul de participare cu capital din partea unor terțe persoane. Aceste dispoziții reprezintă o modalitate de a evita ca exercitarea unei profesii liberale să fie ghidată de obiective strict economice.

6.9.

Cooptarea în cadrul unei cooperări liber-profesioniste a unor persoane aparținând altor profesii poate cauza conflicte referitoare la păstrarea secretelor profesionale sau la dreptul de a refuza depunerea mărturiei. De aceea trebuie luate măsuri pentru ca angajamentele din cadrul unei cooperări liber-profesioniste să nu aducă atingere drepturilor beneficiarilor, clienților sau pacienților. Astfel de fricțiuni pot fi evitate în mod eficient prin limitarea cercului de posibili asociați.

7.   Protecția consumatorilor și autonomia

7.1.

În toate statele membre există o formă de administrație a profesiilor liberale prin intermediul statului, organizațiilor și asociațiilor profesionale. În multe state membre, conceptul de autonomie ca principiu de organizare este în mod inextricabil legat de conceptul de profesie liberală.

7.2.

Statele membre urmează două abordări diferite în ceea ce privește autonomia. Prima abordare este cea în care organizațiile și asociațiile profesionale reprezintă interesele profesiei lor în cadrul unei asocieri voluntare. Ele joacă un rol consultativ în reglementarea (de către stat) a profesiei. În plus, prin intermediul codurilor de etică, ele transpun în practică concepțiile profesiei respective despre practica corectă a acesteia. Cea de-a doua abordare pleacă de la ideea că asociațiile profesionale, în calitate de structură descentralizată a administrației publice, trebuie să preia sarcini publice legate de autorizarea și controlul activității profesionale. Autonomia nu se opune unei administrări de către stat, ci îndeplinește, împreună cu aceasta, funcții comune.

7.3.

Autonomia profesiilor liberale este rezultatul unui compromis între libertatea individuală și ingerințele statului în ceea ce privește exercitarea profesiei și dreptul statului de a stabili norme în acest sens. Reglementarea profesiilor liberale de către membrii acestora impune dreptul lor la libertate în fața intervențiilor statului și este în același timp un garant al interesului general, spre binele beneficiarilor de servicii și al consumatorilor.

7.4.

Autonomia profesiilor liberale reflectă principiul subsidiarității, conform căruia orice chestiune trebuie gestionată de către nivelul cel mai potrivit. Membrii profesiilor liberale dispun de o expertiză specifică, fiind, prin urmare, instanța cea mai potrivită pentru administrarea și reglementarea profesiilor liberale. Autonomia se bazează pe principiul controlului exercitat de concurenți.

7.5.

Autogestiunea și autoreglementarea profesiilor liberale restricționează la rândul lor practicarea acestor profesii de către membrii lor. Ele reprezintă forme de administrație descentralizată care presupun un transfer de competențe din partea statului. Orice autogestiune și autoreglementare în domeniul profesiilor liberale sunt la rândul lor supuse libertăților fundamentale, dreptului național și legislației antitrust naționale și europene.

7.6.

Afilierea obligatorie reprezintă o condiție indispensabilă pentru buna funcționare a autonomiei în acele țări în care acest lucru este posibil în temeiul legislației în vigoare. Această atingere adusă dreptului de exercitare a activității profesionale se justifică prin prevalența interesului general.

7.7.

Normele care impun apartenența la asociațiile profesionale trebuie să fie astfel concepute încât să asigure că acestea nu aduc atingere libertății de a presta servicii sau libertății de stabilire. Printre instrumentele corespunzătoare în acest sens se numără recunoașterea înregistrării în alt stat membru al UE sau înregistrarea (gratuită) pentru membri ai asociațiilor dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene.

7.8.

Și în anul 2020 va exista o anumită tensiune între interesele de stat și cele individuale, precum și o cerere de consiliere și sprijin independente. Instituția profesiilor liberale va fi probabil operațională câtă vreme ea va putea fi supusă unor actualizări în timp util, care să nu obstrucționeze caracteristicile sale fundamentale, avantajele sale comparative în materie de cunoștințe, independența/transparența sa și încrederea care decurge din toate acestea.

Bruxelles, 25 martie 2014

Președintele Comitetului Economic și Social European

Henri MALOSSE


(1)  În contextul elaborării avizului, CESE a solicitat Centrului european pentru profesiile liberale (Europäisches Zentrum für Freie Berufe) al Universității din Köln elaborarea unui studiu intitulat „Situația profesiilor liberale în ceea ce privește funcțiile și relevanța acestora pentru societatea civilă europeană (EESC/COMM/05/2013), în curs de publicare.

(2)  Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind piața internă a serviciilor, JO L 376, p. 36 și urm.

(3)  Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind recunoașterea calificărilor profesionale, JO L 255, 30.9.2005, p. 22 ff.

(4)  Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați, JO L 78, p. 17, și Directiva 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea, JO L 77 p. 36.

(5)  Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului, JO L 157, p. 87 și urm.


ANEXĂ

la Avizul Comitetului Economic și Social European

Următoarele amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în cursul dezbaterilor [articolul 39 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]:

a)   Punctul 1.1

Se modifică după cum urmează:

 

1.1

O clasificare a profesiilor liberale – adaptată în mod corespunzător condiţiilor sociale – poate contribui pe viitor în mod substanțial la furnizarea de servicii de calitate în domeniul „bunurilor sociale”, cum ar fi sănătatea, serviciile psiho-sociale, la îndeplinirea diferitelor sarcini din domeniul sistemului de asigurări sociale de stat, la protecţia drepturilor și libertăților cetățenești și la prosperitatea economică. Profesiile liberale reprezintă o componentă esenţială pentru orice societate democratică, cu un potenţial considerabil de creştere pentru ocuparea forţei de muncă şi PIB, cu o capacitate de adaptare continuă la nevoile cetățenilor europeni.

Expunere de motive

Se va prezenta oral.

Rezultatul votului în comisie

Pentru

:

56

Împotrivă

:

128

Abțineri

:

30

b)   Punctul 6.9

Se modifică după cum urmează:

 

6.9

Cooptarea în cadrul unei cooperări liber-profesioniste a unor persoane aparţinând altor profesii poate cauza conflicte referitoare la păstrarea secretelor profesionale sau la dreptul de a refuza depunerea mărturiei. De aceea trebuie luate măsuri pentru ca angajamentele din cadrul unei cooperări liber-profesioniste să nu aducă atingere drepturilor beneficiarilor, clienţilor sau pacienţilor. Confidențialitatea, ca valoare deontologică, trebuie să fie o prioritate în exercitarea tuturor profesiilor liberale. Astfel de fricțiuni pot fi evitate în mod eficient prin respectarea valorilor deontologice limitarea cercului de posibili asociați.

Expunere de motive

Se va prezenta oral.

Rezultatul votului în comisie

Pentru

:

80

Împotrivă

:

116

Abțineri

:

27


Top