This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52013DC0654
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Opening up Education: Innovative teaching and learning for all through new Technologies and Open Educational Resources
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Deschiderea educației: Metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele educaționale deschise
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Deschiderea educației: Metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele educaționale deschise
/* COM/2013/0654 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Deschiderea educației: Metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele educaționale deschise /* COM/2013/0654 final */
Tehnologia
și reursele educaționale deschise ca oportunități de
remodelare a educației din UE
Prezenta comunicare stabilește o agendă
europeană pentru stimularea modalităților de înaltă
calitate și inovatoare de predare și învățare prin
intermediul noilor tehnologii și al conținutului digital.
„Deschiderea educației” propune măsuri pentru deschiderea mediilor de
învățare în scopul de a oferi o educație de calitate mai
bună și mai eficace și de a contribui, astfel, la atingerea
obiectivelor strategiei Europa 2020 în ceea ce privește stimularea
competitivității și creșterea economică a UE prin
intermediul unei forțe de muncă mai calificate și al
creării și ocupării mai multor locuri de muncă. Ea
contribuie la obiectivele primare ale UE de reducere a abandonului școlar
timpuriu și de creștere a formelor terțiare de
învățământ[1] și se inspiră din inițiativele recente
„Regândirea educației”[2], „Învățământul superior
european în lume”[3], precum și din inițiativa
emblematică Agenda digitală[4]. Comunicarea propune acțiuni la nivelul UE și la
nivel național, în special: - sprijinirea instituțiilor de
învățământ, a profesorilor și cursanților în demersul
de dobândire a competențelor și metodelor de învățare
digitale - sprijinirea dezvoltării și
disponibilității resurselor educaționale deschise - conectarea sălilor de clasă și utilizarea de
dispozitive digitale și de conținut digital - mobilizarea tuturor părților interesate
(profesori, cursanți, familii, parteneri economici și sociali) pentru
a modifica rolul tehnologiilor digitale în instituțiile de
învățământ Deși succesul acestor măsuri depinde în special
de statele membre, UE are, la rândul său, un cuvânt de spus. UE este în
măsură să promoveze cele mai bune practici și să
sprijine schimburile între statele membre, poate aduce beneficii de pe urma
economiilor de scară și a interoperabilității, evitând
astfel fragmentarea și are capacitatea de a sprijini implementarea și
disponibilitatea tehnologiei și conținutului digital prin acordarea
de sprijin financiar, prin parteneriatele public-private și prin diverse
recomandări. Educația din UE nu reușește să
țină pasul cu societatea și cu economia digitală... Deși tehnologiile digitale sunt pe deplin integrate în
modul în care oamenii interacționează, muncesc și fac
comerț, ele nu sunt încă pe deplin exploatate în sistemele de
învățământ și formare din întreaga Europă. Un studiu
recent[5]
privind echipamentele digitale existente ]n prezent în școlile din Uniune
a arătat că 63 % dintre elevii de nouă ani nu
învață într-o școală „foarte bine echipată din punct
de vedere digital” (cu echipamente adecvate, internet în bandă largă
de mare viteză și „conectivitate” ridicată). Cu toate că
70 % dintre profesorii din UE recunosc importanța predării
și învățării prin metode asistate digital, numai 20-25 %
dintre elevi învață de la profesori care stăpânesc mediul
digital și încurajează promovarea acestuia. Majoritatea profesorilor
utilizează tehnologia informației și comunicațiilor (TIC)
în principal pentru a-și pregăti materialele pedagogice, nu și pentru
a lucra cu elevii în timpul orelor[6]. Cursanții de astăzi așteaptă mai
multă personalizare, colaborare și relaționare între
învățarea formală și cea informală, iar o mare parte
dintre aceste dorințe pot fi realizate prin învățarea
asistată digital. Cu toate acestea, între 50 % și 80 %
dintre elevii din UE nu utilizează niciodată manuale digitale, nu
lucrează cu software, broadcast/podcast-uri, simulări sau jocuri
didactice. UE nu dispune de o masă critică de conținut educativ
de bună calitate și nici de aplicații pentru materii specifice
sau multilingve, neavând un număr suficient de dispozitive conectate
pentru toți elevii și profesorii. În UE se creează un nou
decalaj digital, între cei care au acces și cei care nu au acces la
învățământul inovator bazat pe tehnologie, ca urmare a acestei
fragmentări a piețelor și abordărilor. De asemenea, UE riscă să rămână în urma
altor regiuni ale lumii. SUA și anumite țări din Asia investesc
în strategii bazate pe TIC pentru remodelarea învățământului
și formării. Ele își transformă, modernizează și
internaționalizează sistemele de învățământ,
obținând rezultate concrete în școli și universități
în ceea ce privește accesul la învățământ și costul
acestuia, metodele de predare și reputația la nivel
internațional. Un exemplu în acest sens este faptul că mare parte din
conținutul digital este furnizat de actori din afara Europei, inclusiv de
instituții de învățământ care oferă cursuri la nivel
global prin intermediul cursurilor online deschise și în masă (MOOC). ... și totuși
tehnologia oferă posibilitatea de a crește nivelul de
eficiență și echitate în învățământ. Beneficiile potențiale ale revoluției digitale în
educație sunt multiple: cursanții pot căuta și dobândi
cunoștințe din alte surse decât profesorii lor[7]
și instituțiile la care studiază, adesea gratuit; se poate intra
în contact cu alte grupuri de cursanți, deoarece actul
învățării nu mai este restricționat la orarul sau la
metodele clasei și poate fi personalizat; apar noi furnizori de
educație; profesorii pot crea și partaja mai ușor
conținutul respectiv cu colegi și cursanți din diferite
țări; și există o gamă mult mai largă de resurse
educaționale care pot fi accesate. Tehnologiile deschise permit
Oricărei persoane să învețe, Oriunde, Oricând, prin Orice dispozitiv,
cu sprijinul Oricui. Cel mai important, educația și
cunoștințele pot să călătorească mult mai
ușor peste frontiere, optimizând valoarea și potențialul de
cooperare internațională. Datorită resurselor educaționale
deschise (OER)[8], și în special MOOC, profesorii
și instituțiile de învățământ pot ajunge acum la mii
de cursanți din toate cele cinci continente simultan, subliniind faptul
că limba nu este întotdeauna o barieră. Cooperarea are de
câștigat dacă li se permite cursanților, profesorilor, cercetătorilor
și instituțiilor să creeze, să
împărtășească și să discute conținutul cu
colegii lor din întreaga lume. Pe lângă lărgirea accesului la educație,
utilizarea la scară mai largă a noilor tehnologii și a
resurselor educaționale deschise poate contribui la reducerea costurilor
pentru instituțiile de învățământ și pentru
studenți, în special în rândul grupurilor defavorizate. Aces impact în
materie de echitate necesită însă continuarea investițiilor în infrastructurile
educaționale și resursele umane. Tehnologiile deschise oferă oportunitatea ca Europa
să atragă talente noi, să doteze cetățenii cu
competențele relevante, să promoveze știința, cercetarea
și inovarea în materie de combustibili, productivitatea, ocuparea
forței de muncă și creșterea. Europa trebuie să
acționeze prin furnizarea unui cadru adecvat de politică și a
unui stimulent pentru introducerea unor practici inovatoare de
învățare și predare în școli, universități,
instituțiile de învățământ profesional (VET) și
instituțiile de învățare pentru adulți. Cadrul politic al
UE (metoda deschisă de coordonare în materie de educație și
formare 2020) și programele UE (în special Erasmus +, Orizont 2020 și
fondurile structurale și fondurile de investiții) pot oferi
stimulente și pot crea condițiile-cadru pentru ca aceste deziderate
să devina realitate. Acest lucru poate ajuta toate statele membre și
regiunile, în special cele mai puțin dezvoltate, să beneficieze, de
asemenea, de o educație de calitate și să-și
îmbunătățească potențialul de creștere,
menținându-se astfel convergența economică și socială. Acțiunile propuse în prezentul document vor fi
susținute de UE, astfel cum se menționează mai sus, și vor
reflecta rezultatele consultării cu o gamă largă de
părți interesate, care a avut loc începând cu vara anului 2012.
Rezultatele și baza documentară detaliată sunt, de asemenea,
prezentate într-un document de lucru al serviciilor Comisiei, care
prezintă o analiză a situației actuale din statele membre cu
situații foarte diferite, pune în evidență cele mai bune
practici și analizează principalele obstacole la nivelul UE care
împiedică introducerea inovării în domeniul
învățământului prin conținut digital și tehnologii.
Miza variază, în mod evident, între diferite sectoare de
învățământ (de exemplu, învățământul obligatoriu,
învățământul superior, educația și formarea
profesională și educația adulților) și
învățarea non-formală și informală.
1. Mediile
de învățare deschisă: oportunitățile de inovare pentru
organizații, profesori și cursanți
1.1. Organizații inovatoare
Instituțiile de
învățământ și de formare trebuie să își
reexamineze strategiile organizaționale... Toate instituțiile de învățământ
trebuie să își amelioreze capacitatea de adaptare, să promoveze
inovarea și să exploateze potențialul tehnologiilor și al
conținutului digital. Realitatea este însă că strategiile
instituționale au tendința să se opună deschiderii
accesului la educație, facilitate de TIC. În învățământul
școlar și educația și formarea profesională,
există reglementări restrictive privind programele de
învățământ și practicile de evaluare, care împiedică
exploatarea deplină a abordărilor facilitate de tehnologie în ceea ce
privește metodologiile de predare și învățare. În
învățământul superior există alți factori, cum ar fi
lipsa de finanțare și structurile de guvernanță,
accentuați de restricțiile asupra resurselor bugetare, care
inhibă schimbarea. În sectorul educației destinate adulților,
TIC oferă un potențial uriaș pentru schimbările
structurale: un sondaj de opinie realizat în Finlanda[9]
arată că numai 41 % dintre organizațiile respondente din
industria finlandeză au utilizat învățarea on-line în procesul
de formare profesională a personalului din 2012 . Însă utilizarea TIC
poate reduce costurile și poate ameliora flexibilitatea în termeni de timp
și spațiu. Instituțiile de
învățământ vor profita din plin de perspectivele pe care le
oferă TIC numai dacă schimbă condițiile generale în care
își desfășoară activitatea. Mediile de învățare
deschisă necesită ca liderii instituțiilor de
învățământ să joace un rol activ prin: conturarea unei
viziuni strategice; transformarea instituțiilor izolate în
comunități de învățare conectate și recompensarea
cadrelor didactice pentru aplicarea unor metode de predare inovatoare. Postura
de lider trebuie însoțită de schimbări organizaționale
și de planuri de dezvoltare instituțională. Instituțiile de
învățământ ar trebui să ia în considerare evaluarea
gradului de pregătire pentru TIC și revizuirea lor
organizațională și a modelor de afaceri, dacă se
dovedește necesar. Aceasta presupune, de exemplu, evaluarea
câștigului în materie de eficiență care se poate obține
prin digitizarea serviciilor care nu lucrează cu publicul, dacă TIC
este integrată în condiții de securitate similare celor
corespunzătoare etichetei „eSafety” pentru școli[10]
sau dacă învățarea și predarea sunt asistate digital. Poate
fi necesar să se analizeze dacă vocația instituției este
să transmită cunoștințe și/sau să certifice
deținerea acestora. Apariția inovațiilor puternice precum MOOC are
potențialul de a transforma învățământul superior prin
accentuarea concurenței și prin crearea centrelor de
excelență la nivel mondial. Chiar dacă primul proiect „Open
Courseware” a început în Germania, cele mai mari schimbări au loc în SUA.
În timp ce principalii trei furnizori de MOOC din SUA oferă aproximativ
400 de cursuri, având trei milioane de utilizatori în întreaga lume,
universitățile europene care oferă MOOC sunt foarte puține.
Un studiu recent[11] arată că o treime din cele
200 de universități europene consultate nici măcar nu știau
ce înseamnă MOOC, și numai o treime ar avea intenția să
preia o inițiativă legată de MOOC. Exploatarea acestui potențial se poate realiza cel mai
bine prin parteneriate strategice. Un exemplu pozitiv este lansarea
recentă a Inițiativei europene MOOC de către Asociația
europeană a universităților cu învățământ la
distanță[12]. O astfel de inițiativă
dovedește că activitățile transfrontaliere oferă
anvergura necesară pentru a genera noi soluții de
învățământ care altminteri ar fi imposibil de realizat
(dacă sunt concepute de fiecare instituție în parte). ...pentru a stimula practicile de
învățare inovatoare Consolidarea utilizării experiențelor de
învățare, care combină învățarea față în
față și cea online (învățare mixtă), poate duce
la creșterea motivației studenților și a
eficacității procesului de învățare. În cazul formării
de tip ucenicie, pot fi utilizate de exemplu, tehnologii care simulează
situațiile din viața reală, permițând cursanților
să-și îmbunătățească abilitățile
tehnice și capacitățile de soluționare a problemelor. De
asemenea, tehnologia permite noi moduri de învățare și de
evaluare, concentrându-se mai degrabă asupra a ceea ce cursantul este capabil
să facă decât pe simpla acumulare de informații sau pe
capacitatea de repetare a acestuia. Tehnologia oferă posibilitatea de a elabora noi
soluții pentru o învățare mai bună și mai
individualizată, permițând profesorilor să urmărească
mai atent și mai punctual evoluția fiecărui cursant. Prin
analitica învăţării[13]pot fi generate
metode de predare noi și centrate pe cursant, deoarece evoluția
cursanților care utilizează regulat TIC poate fi monitorizată
îndeaproape: profesorii pot cunoaște cu precizie rezultatele
învățării fiecărui individ și pot identifica dacă
este nevoie de sprijin suplimentar, în funcție de stilul de
învățare al fiecărei persoane.
1.2. Profesorii inovatori
Profesorii trebuie
să poată dobândi bune competențe digitale... De-a lungul anilor, profesorii au fost promotorii
constanți ai inovării în instituțiile noastre de
învățământ. Încă, în ceea ce privește integrarea TIC, numeroase persoane nu dețin competențele
necesare pentru utilizarea pedagogică a TIC. Numai șapte
țări[14] au 30-50 % dintre elevii de
nivelul 4 și/sau de nivelul 8 cărora le predau profesori care
stăpânesc și încurajează mediul digital, cu nivel ridicat de
acces la TIC și care se confruntă cu puține obstacole la
utilizarea sa în școli. De asemenea, studiile arată că 70 %
dintre profesorii din UE ar dori să se dezvolte profesional în ceea ce
privește competențele TIC. Formarea inițială a cadrelor didactice ar trebui
să pună un accent puternic pe metode de predare asistate digital
(pedagogie digitală). Un sondaj comun CE-OCDE
arată că șase profesori din zece nu au
primit nicio formare privind modul de utilizare a TIC în sălile de
clasă. Este imperios să se pună
accent pe competențele pedagogice digitale în timpul dezvoltării
profesionale continue pentru a menține profesorii la curent. Abordarea
acestei provocări se află în centrul preocupărilor mai multe
părți interesate care, în contextul Marii coaliții pentru
promovarea locurilor de muncă în sectorul digital, s-au angajat deja
să dezvolte MOOC europene pentru formarea profesorilor în competențe
specifice, astfel încât să contribuie la îmbunătățirea
competențelor lor digitale. Printre altele, Comisia se va baza în
continuare pe Academia European Schoolnet[15]
ca să dezvolte și să ofere cursuri
online la scară largă în domeniul dezvoltării profesionale
pentru profesorii din domenii specifice precum matematica, știința
și tehnologia și va sprijini o rețea de organizații
implicate în formarea prealabilă și formarea la locul de muncă a
profesorilor. ... pentru a se conecta în comunități de
practică bine stabilite... Utilizarea de conținut educativ
și OER este limitată de faptul că se găsesc cu greu resurse
adecvate pentru nevoile specifice ale fiecărui utilizator: profesorii au
tendința de a utiliza resursele care le-au fost recomandate de către
ceilalți colegi. Comunitățile de specialiști la nivelul UE
s-au dovedit a fi soluții solide pentru schimbul de bune practici și
pentru asistența între colegi, după cum reiese din numărul mare
de membri profesori ai platformei e-Twinning[16]
, care
depășește 200 000 de utilizatori înregistrați, ai SCIENTIX, comunitatea
pentru educația științifică în Europa[17]și
ai Open Discovery Space[18]. Pentru a garanta că mari comunități de
practică beneficiază de dezvoltare profesională prin resurse
online și de învățare reciprocă, Comisia va explora
modalitățile de mobilizare a rețelelor existente și de a
crea altele noi, inclusiv viitorul EPALE (Platforma
electronică pentru învățarea în rândul adulților în Europa
- Electronic Platform for Adult Learning in Europe). O atenție
sporită se va dedica, de asemenea, explorării potențialului
activităților de colaborare în materie de predare și de
învățare în învățământul superior, în prezent mai
puțin dezvoltate decât în cercetare. ... și pentru a fi recompensați pentru
noile metode de predare. Profesorii sunt
influențați de modul în care le este evaluată performanța.
În timp ce evaluarea performanțelor diferă între țări
și sectoare educaționale, ea include arareori parametrii
asociați practicilor pedagogice deschise. Statele membre, autoritățile
regionale și instituțiile de învățământ și de
formare trebuie să reexamineze sistemele de evaluare a performanțelor
în vederea creării stimulentelor adecvate pentru ca profesorii să
introducă și să implementeze tehnici de predare inovatoare.
1.3. Inovare pentru cursanți
Cursanții
se așteaptă să dobândească competențe digitale pentru
secolul 21... Oamenii trebuie să
dobândească noi competențe pentru lumea digitală[19]. Deși
competențele digitale sunt esențiale pentru ocuparea forței de
muncă, tinerii de azi nu dispun de capacitatea de a le utiliza în mod
creativ și în mod critic. A fi născut în epoca digitală nu este
o condiție suficientă pentru a avea competențe digitale.
Studiile arată că, în medie, doar 30 % din studenții din UE
pot fi considerați ca fiind competenți din punct de vedere digital
și că 28 % dintre studenții din UE nu au practic niciun
acces la TIC, nici la școală, nici acasă. Doar aproximativ
jumătate dintre studenții EFP inițiali din Europa participă
la cursuri în care profesorii utilizează TIC în mai mult de 25 % din
lecții. În plus, competențele digitale reduse sau inexistente ale
multor adulți le îngreunează productivitatea și capacitatea de
inovare la locul de muncă, limitându-le participarea în societate[20]. Prin Marea coaliție
în favoarea locurilor de muncă în sectorul digital, Comisia
lucrează deja în parteneriat cu industria pentru a promova
competențele necesare practicienilor TIC. Cu toate acestea, un număr mai mare de persoane
trebuie să dobândească competențe digitale și să se
obișnuiască cu utilizarea activă a tehnologiei pentru a le spori
perspectivele de inserție profesională. Este esențial să se
consolideze competențele digitale prin învățarea informală
și neformală și prin noi programe școlare, unde codificarea,
de exemplu, este din ce în ce mai răspândită. Este necesar să
se acorde, de asemenea, o atenție specială grupurilor defavorizate
precum cursanții cu risc de rezultate slabe la știință
și tehnologie, de exemplu, sau cu dificultăți de
învățare. ... care să fie
certificate cu ușurință și recunoscute pentru continuarea
studiilor sau pentru obținerea unui loc de muncă. Cursanții doresc
să aibă competențe care să fie recunoscute de către
potențialii angajatori sau pentru activități de formare
profesională și caută furnizori de educație și formare
care pot acorda calificări relevante. Evaluarea și
certificarea realizărilor cursanților sunt provocări cu care se
confruntă furnizorii de educație online: ele presupun integrarea
practicilor de învățare online în programe oficiale și
găsirea unor modalități de a valida învățarea
asistată de tehnologie în contexte non-formale și informale. Unii
furnizori au început să ofere „certificate deschise” care atestă
că un cursant a finalizat un anumit curs sau a dobândit o anumită
competență. Cu toate acestea, ele nu sunt încă recunoscute de
autoritățile de calificare și sunt de multe ori necunoscute pe
piața muncii. Instrumentele de validare
și recunoaștere utilizate în educația formală trebuie
să se adapteze la apariția unei oferte educaționale mult mai
diversificate, care include furnizorii de educație nouă și
formele noi de învățare facilitate de tehnologie. În paralel, noi
instrumente trebuie create atât pentru a garanta că învățarea
asistată de tehnologie care are loc în afara educației formale este
validată, cât și pentru a încuraja cursanții să se angajeze
mai mult în practici deschise. Aceste noi instrumente ar trebui să
respecte principiile prevăzute în Recomandarea Consiliului privind
validarea învățării non-formale și informale[21]
în sinergie cu
instrumentele de validarea și recunoaștere stabilite și să
contribuie la crearea unui Spațiu european al competențelor și
calificărilor[22], în scopul unificării practicilor
din statele membre și promovării unei recunoașteri reale la
nivel transfrontalier. Principalele acțiuni transformatoare în acest domeniu Prin noile programe Erasmus + și Orizont 2020,
Comisia va: ·
Sprijini instituțiile de
învățământ la dezvoltarea unor noi modele de afaceri și
educaționale și la lansarea cercetării la scară largă
și a abordării pedagogice inovatoare cu caracter experimental, precum
și la elaborarea de programe și evaluarea calificărilor; ·
Sprijini dezvoltarea
profesională a profesorilor cu ajutorul cursurilor deschise online,
conform angajamentelor asumate în temeiul Marii coaliții ]n favoarea
locurilor de muncă din sectorul digital[23] și prin crearea unor noi
platforme europene pentru comunitățile de practică ale
profesorilor, precum și prin actualizarea celor existente, cum ar fi
eTwinning, EPALE) pentru stabilirea practicilor de predare colaborative (între
colegi) în UE. ·
Examina și testa, în
cooperare cu părțile interesate și cu statele membre, cadrele de
competențe digitale și instrumentele de autoevaluare pentru
cursanți, profesori și organizații; ·
Cerceta modul în care
instrumentele existente și instrumentele noi de validare și
recunoaștere a competențelor, cum ar fi „certificatele deschise”, pot
fi adaptate în funcție de nevoile în materie de învățare ale
cursanților. ·
Coordona, facilita schimbul de
experiență și rezultatele obținute în programele naționale
între statele membre și va furniza orientări politice
direcționate către grupuri de state membre, pentru a le ajuta
să-și rezolve problemele din perspectiva recomandărilor
specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european/Europa
2020. Statele
membre și instituțiile de învățământ ar trebui
să: ·
Sprijine mediile inovatoare de
predare și de învățare, inclusiv prin utilizarea fondurilor
structurale și de investiții (ESIF); ·
Asigure faptul că
transparența și instrumentele de recunoaștere utilizate în
educația formală sunt adaptate la noi forme de învățare,
inclusiv validarea competențelor dobândite online, în conformitate cu
instrumentele naționale în contextul Recomandării Consiliului privind
validarea învățării non-formale și informale, ·
Sprijine profesorii să
dobândească un nivel ridicat de competențe digitale și să
adopte practici inovatoare de predare prin formarea flexibilă, sisteme de
stimulente, programele de învățământ revizuite pentru formarea
inițială a profesorilor și noi mecanisme de evaluare
profesională; ·
Consolidarea competențelor
digitale în instituțiile de învățământ și de formare
profesională, inclusiv în rândul grupurilor dezavantajate, și
analizarea evaluărilor cursanților pentru a asigura că toate
competențele dobândite prin învățarea digitală pot fi
recunoscute.
2. Resurse
educaționale deschise: oportunități de a utiliza
cunoștințele deschise pentru îmbunătățirea accesului
și calității
Cunoștințele sunt deschise atunci când sunt
furnizate prin instrumente accesibile tuturor cetățenilor. OER sunt
importante pentru stimularea mediilor de învățare inovatoare în care
conținutul poate fi adaptat de către utilizatori în funcție de
necesitățile lor. Stimularea cererii și ofertei pentru OER
europene de înaltă calitate este esențială pentru modernizarea
sectorului educației. Combinate cu resursele educaționale
tradiționale, OER permit combinarea învățării
față în față cu învățarea online. De asemenea,
ele au potențialul de a reduce costurile materialelor didactice pentru
studenți și familiile lor, precum și pentru bugetele publice
atunci când acestea din urmă acoperă costurile pentru materialele
didactice. OER europene de înaltă calitate trebuie
să devină mai vizibile și mai accesibile tuturor
cetățenilor... În ultimul deceniu, furnizarea de OER în lume a crescut
exponențial. Cu toate acestea, în timp ce există o varietate din ce
în ce mai mare de materii, OER sunt produse, în mod obișnuit, într-un
număr limitat de limbi (în principal în limba engleză), și
utilizate de anumite sectoare ale educației (în special de
învățământul superior) și discipline specifice (de exemplu,
TIC). Utilizarea OER în Europa este în continuare extrem de fragmentată
și nu a fost susținută[24]. Trebuie intensificate eforturile pentru a se asigura
vizibilitatea și accesibilitatea largă a conținutului european,
precum și capacitatea utilizatorilor, cursanților și
profesorilor de a găsi resurse de calitate neîndoielnică. Pentru
numeroase cadre didactice, lipsa de catalogare, selecție și
disponibilitate a resurselor de calitate corespunzătoare este un important
obstacol în calea utilizării pe scară mai largă a OER. Bazându-se pe experiența inițială a portalului e-learning și pe implicarea intensă a părților
interesate, Comisia va lansa, cu finanțare Erasmus +, un portal unic pentru
OER produse în Europa, dotând platformele existente cu facilități
avansate de căutare și browsing, pentru a-i ajuta pe utilizatori
să găsească conținutul potrivit. În ceea ce privește
evaluarea calității conținutului, potențialul de evaluare inter
pares și de către public[25] va fi explorat pe lângă alte
abordări, pentru a crește vizibilitatea OER de înaltă calitate
și pentru a dezvolta cadre de calitate pentru OER și a stabili o
corespondență cu programele de învățământ. Instituțiile europene de învățământ
și formare profesională, profesorii și cursanții ar trebui
să fie, de asemenea, încurajați să partajeze gratuit propriile
materiale educative cu alți colegi, prin utilizarea licențelor
deschise[26].
În conformitate cu Declarația de la Paris a Organizației Națiunilor
Unite pentru Educație, Știință și Cultură
(UNESCO)[27],
o abordare europeană comună ar trebui să permită ca
materialele educaționale finanțate din fonduri publice să fie
puse gratuit la dispoziția tuturor celor care doresc să le utilizeze
pentru învățare sau în predare. În plus, instrumentele tehnice precum
standardele deschise de calitate ar trebui să ajute producătorii de
OER să crească vizibilitatea calității procesului de
creație și a resursei ca atare. În plus, în prezent, taxa pe valoarea
adăugată (TVA) aplicată la manualelor digitale (educative) este,
în majoritatea țărilor, mai mare decât cota de TVA aplicată
manualelor fizice (educative). Unele părți interesate insistă
să se elimine această diferență între cotele TVA în scopul
unei adoptări mai mari a resurselor digitale. Comisia tratează în prezent
această problemă și va prezenta, înainte de sfârșitul
anului 2013, rezultatele planului de acțiune privind TVA. În plus,
recomandările semestrului european 2013 subliniază de asemenea că
trebuie să fie abordată ineficiența care este integrată în
structura unor sisteme fiscale naționale (de exemplu reducerea unor cote
și alte scutiri fiscale). În cele din urmă, părțile interesate
implicate în furnizarea de materiale educative „tradiționale” pot, de asemenea,
să contribuie la răspândirea conținutlui digital de înaltă
calitate: autorii de manuale, editorii și librarii pot contribui la
eforturile colaborative pentru a găsi noi soluții tehnice inovatoare
care să asigure că sunt disponibile resurse de înaltă calitate
pentru toți. Complementaritatea OER și a resurselor publicate în mod
tradițional, precum și libertatea de alegere pentru profesori și
educatori ar trebui să rămână principalele principii directoare. ..., iar drepturile și obligațiile
utilizatorilor de materiale didactice în temeiul drepturilor de autor ar trebui
să fie mai transparente la nivel transfrontalier. Lipsa unor informații
clare privind utilizările autorizate ale unui anumit material de
învățare online (de exemplu, text, imagini, înregistrări video)
descurajează utilizatorii[28]. În mod similar, este dificil pentru
autorii de conținut nou să definească drepturile și/sau
limitările de utilizare pe care doresc să le asocieze unei anumite
resurse. Promovarea licențelor deschise în rândul comunităților
de profesori și al factorilor de decizie, precum și dezvoltarea de
instrumente tehnice pentru a integra metadatele[29]
în fiecare resursă disponibilă pe internet vor contribui la
creșterea transparenței. Cadrul
UE privind drepturile de autor[30]
include excepții pentru utilizarea materialelor în scopuri didactice.
Implementarea acestor excepții variază de la un stat membru la altul.
Dat fiind potențialul transfrontalier al practicilor inovatoare în ceea ce
privește utilizarea conținutului educativ, este important să se
evalueze dacă actualul cadru juridic asigură în practică
utilizatorilor suficientă transparență și securitate
juridică. Comisia efectuează în prezent o revizuire a cadrului UE
privind drepturile de autor, după cum a anunțat în comunicarea sa din
18 decembrie 2012 privind conținutul pe piața unică
digitală. Principalele acțiuni transformatoare în acest domeniu Comisia
urmărește să: ·
Asigure că toate
materialele educative sprijinite de programul Erasmus + sunt disponibile
publicului pe bază de licențe deschise și să promoveze
practici similare în temeiul programelor UE; ·
Utilizeze noile programe
Erasmus + și Orizont 2020 ca să încurajeze parteneriatele între
creatorii de conținut educativ (de exemplu profesori, editori, companii
din sectorul TIC), pentru creșterea ofertei de OER și de alte
materiale educaționale digitale în diferite limbi, să elaboreze noi
modele de afaceri și să dezvolte soluții tehnice care să
furnizeze informații transparente privind drepturile de autor și
licențele deschise pentru utilizatorii de resurse educaționale
digitale; ·
Lanseze, odată cu prezenta
comunicare, portalul Open Education Europa care face legătura cu
resursele OER existente în diferite limbi și care alătură
studenții, profesorii și cercetătorii pentru a îmbunătăți
atractivitatea și vizibilitatea OER de calitate produse în UE. Statele
membre și instituțiile de învățământ ar trebui
să: ·
Stimuleze politicile de acces
liber la materiale educaționale finanțate din fonduri publice; ·
Încurajeze educația
formală și instituțiile de formare pentru a include
conținutul digital, inclusiv OER, în medii/materialele educaționale
recomandate cursanților la toate nivelurile de învățământ
și să încurajeze producția, inclusiv prin achiziții
publice, de materiale didactice de înaltă calitate, din materiale ale
căror drepturi de autor ar urma să aparțină
autorităților publice.
3.
Conectivitate și inovare: parteneriate pentru infrastructuri, noi produse
și servicii, precum și interoperabilitatea
Lipsa de dispozitive hardware sau nivelul scăzut al
răspândirii benzii largi împiedică utilizarea optimă a
tehnologiei, reduce potențialul pentru utilizarea OER și a softurilor
educaționale și compromite principiul[31]Bring
Your Own Device - Aduceți-vă propriul dispozitiv . În multe locuri există bandă
largă la nivel instituțional, dar nu și la nivel de clasă
sau dispozitiv. Dispozitivele cu specificații tehnice diferite (de
exemplu, programe software sau mărci diferite) nu pot, în prezent, să
ofere un acces egal la resursele educaționale. Consolidarea infrastructurii TIC locale (bandă
largă, conținut, instrumente) lipsește încă în unele
părți ale Europei... Nivelul infrastructurilor nu ar mai trebui să fie un
factor care împiedică modalitățile inovatoare de predare și
învățare și nici diferențele în ceea ce privește
disponibilitatea nu ar trebui să fie un motiv de inegalitate între
cetățeni sau zone geografice diferite. Decalajul de
infrastructură nu creează numai probleme de echitate în rândul
cursanților, ci și erodează beneficiile potențiale
obținute de pe urma unei mai bune participări a cetățenilor
la economie. Statele membre investesc în modernizarea infrastructurii
lor naționale de învățământ (TIC, resurse educaționale
digitale, bandă largă), însă fragmentarea și
incoerența între statele membre ale UE persistă. În medie, 93 %[32]
dintre studenții din UE accesează internetul de acasă și
numai 72 % de la o instituție de învățământ,
fără ca accesul să se facă neapărat din clasă. De
asemenea, există în continuare disparități regionale: numai 45-46 %
dintre studenții care utilizează internetul în Grecia și
Croația îl pot accesa de la o instituție de
învățământ, spre deosebire de peste 90 % în Letonia,
Lituania și Republica Cehă[33]. Investițiile în infrastructuri ar trebui încurajate în
aceste regiuni aflate în întârziere față de restul Europei. Fondurile
structurale și de investiții ar trebui să fie direcționate
către educație și formare[34] în vederea dezvoltării
infrastructurilor TIC locale și a achizițiilor publice comune în
domeniul inovării realizate de autorități contractante diferite.
Aceasta ar genera economii de scară, prețuri mai mici, reducerea
costurilor administrative și o grupare a diverselor competențe
și tipuri de expertiză. ... și sunt necesare standarde deschise de
interoperabilitate care să asigure economii de scară... Cursanții care utilizează diferite dispozitive,
inclusiv diferite configurații de hardware și software, nu ar trebui
să fie împiedicați să utilizeze aceleași resursele
educaționale. Nici producătorii de conținut digital nu ar trebui
să aleagă un format care ar putea să limiteze numărul
potențial de utilizatori ai resurselor respective. Trebuie definite
standarde pentru interoperabilitatea și portabilitatea resurselor
educaționale, care să se aplice indiferent de dispozitive, platforme
și mărci pentru asigurarea unor condiții de concurență
echitabile pentru toți actorii de pe piață. Standardele ar
trebui, de asemenea, să asigure că resursele ar putea fi utilizate în
cazul unor platforme diferite, sporind astfel eficacitatea acestora. Mai mult,
astfel de standarde trebuie să rămână deschise pentru a evita
poziția dominantă pe piață a unei companii care deține
standardele și poate să modeleze piața în funcție de propriile
sale dorințe. ...astfel
încât piața de conținut digital și aplicații digitale
europene să se poată dezvolta. În timp ce la nivel mondial investițiile în
rețele de bandă largă și spiritul antreprenorial
creează importante oportunități de afaceri, potențialuli de
afaceri pentru software și conținut educațional în Europa
rămâne în mare parte neexploatat. Evoluția tehnologiilor cloud
și a jocurilor, personalizarea învățării și
dispozitivele mobile vor duce la dezvoltarea pieței tehnologiei
educaționale. Încurajarea creșterii și antreprenoriatului bazat
pe inovare pentru un nou ecosistem educațional, precum și mecanismele
de dimensionare a soluțiilor în funcție de sectoarele
învățământului și formării profesionale sunt vitale
pentru ca întreprinderile europene să devină competitive la nivel
internațional și pentru crearea de locuri de muncă. Principalele acțiuni transformatoare în acest domeniu Prin
noile programe Erasmus + și Orizont 2020, Comisia va: ·
Promova dezvoltarea cadrelor
și standardelor deschise pentru interoperabilitatea și portabilitatea
conținutului educațional digital, a aplicațiilor și
serviciilor, inclusiv OER, în cooperare cu organizațiile și
programele de standardizare europene, precum și elaborarea unor componente
pentru o piață eficientă a tehnologiilor educaționale,
inclusiv coordonarea specificațiilor comune pentru achizițiile
publice de soluții inovatoare pentru a contribui la implementarea de
dispozitive, software și conținut la prețuri accesibile; ·
Promova cercetarea și
inovarea în materie de tehnologii de învățare adaptativă,
analitica învățării și jocuri digitale didactice, creând
legături cu antreprenori inovatori. Statele
membre și instituțiile de învățământ ar trebui
să: ·
Conecteze fiecare școală, în mod ideal,
inclusiv fiecare sală de clasă, la internetul de banda largă,
să-și modernizeze echipamentele TIC și să dezvolte centrale
naționale ale învățării digitale, utilizând
fondurile structurale și de investiții până în 2020.
4. Un efort concertat în direcția valorificării
oportunităților oferite de revoluția digitală
Avem nevoie de o abordare integrată... Progresele înregistrate în utilizarea TIC și a
conținutului digital diferă de la un stat membru la altul. Multe
state au recunoscut impactul potențial al tehnologiei asupra procesului
educațional și s-au lansat numeroase inițiative de
învățare electronică (e-learning). Cu toate acestea,
inițiativele au fost fragmentate și izolate; în multe cazuri,
investițiile în infrastructură nu au fost însoțite de eforturi
pentru a spori capacitatea și motivația profesorilor și a
cursanților pentru a le utiliza. Din acest motiv, în ciuda
investițiilor masive realizate, proiectele au reușit în foarte
puține cazuri să treacă de la etapa pilot la cea de integrare. Experiența din trecut arată că simpla
introducere a tehnologiei în sălile de clasă nu este suficientă.
Numai o abordare integrată, în care se asigură accesul la
conținutul digital, la infrastructura TIC, un nivel adecvat de
competențe digitale și strategii organizaționale adecvate, poate
genera o ofertă educațională capabilă să
susțină inovarea. ...un efort concertat din partea tuturor
actorilor... Declanșarea unor schimbări durabile pe scară
largă necesită eforturi comune și acțiuni concentrate, care
implică și angajează toate părțile interesate,
cursanții, profesorii, familiile, managerii școlari, factorii de
decizie din domeniul învățământului și
comunitățile locale. Demonstrațiile și activitățile
experimentale pe scară largă, care atrag elevii prin
oportunități captivante de învățare în interiorul și
în afara școlilor și care implică toate părțile interesate,
inclusiv actorii de la nivel regional și local, ar trebui să
contribuie la formarea unei relații între educație și locul de
muncă și la generarea unor mecanisme mai flexibile și eficace
pentru integrarea experiențelor profesionale și educaționale. Principalele acțiuni transformatoare în acest domeniu Prin
noile programe Erasmus + și Orizont 2020, Comisia va: ·
Lansa o platformă
accesibilă tuturor părților interesate (profesori,
cursanți, familii, comunități digitale, parteneri economici
și sociali etc.) pentru a înregistra și etalona instituțiile de
învățământ; ·
Institiui un centru european al
instituțiilor de învățământ inovatoare digital, expunând
și ghidând practici pedagogice și organizaționale inovatoare,
bazate pe TIC, completat de un premiu european de excelență
digitală specific domeniului. Statele membre și instituțiile de
învățământ ar trebui să: ·
Îndemne rețelele de
profesori voluntari, comunitățile digitale și experții TIC
să lanseze inițiative (cum ar fi cursuri de codificare sau programe
de reintegrare școlară) și să acorde profesorilor premii
pentru buna utilizare pedagogică a TIC în toate sectoarele
educaționale. ... și o mai bună înțelegere a
tuturor oportunităților pe care revoluția digitală le va
dezvălui. Statele membre și alte părți interesate sunt
invitate să coopereze în mod activ cu Comisia, într-un mod sistemic
și energic, la implementarea priorităților propuse în
această agendă ca parte a reformelor naționale în
învățământ și formare. Comisia va urmări progresele
înregistrate la nivel național privind principalele provocări
identificate în prezenta comunicare prin intermediul monitorului anual al
educației și formării. Această agendă nu este un scop, ci un punct de
plecare. Pe termen lung, schimbările tehnologice vor afecta în mod radical
educația și cercetarea în moduri care sunt încă dificil de
prevăzut. Sunte necesare eforturi susținute și o colaborare
internațională permanentă pentru a îmbunătăți
baza noastră de cunoștințe și pentru a beneficia pe deplin
de impactul tehnologiei asupra educației. Până la sfârșitul anului 2013, Comisia va
prezenta studii asupra inovării în învățământul superior,
privind evoluția peisajului pedagogic în învățământul
superior ca urmare a apariției de noi moduri de predare și
învățare, precum și privind utilizarea OER în TIC și în
procesul de învățare în rândul adulților. În plus, Comisia va
continua să depună eforturi și să coopereze cu
autoritățile naționale, regionale și locale, cu partenerii
sociali, întreprinderi, studenți, noi furnizori de educație și
alte organizații internaționale precum UNESCO, Consiliul
internațional pentru învățământul deschis și la
distanță (ICDE) și OCDE, pentru mai buna înțelegere a
implicațiilor tehnologice în lumea educației, exploatând
totodată potențialul acestor schimbări. Sprijinul acordat de Comisia Europeană pentru o mai bună cunoaștere și pentru politici bazate pe date concrete Comisia va: · Efectua un exercițiu amplu de scenarii pe baza previziunilor pentru educație în Europa 2030, în consultare cu actori relevanți precum ERT, EADTU, LERU, EUA și European Schoolnet pe baza lucrărilor efectuate de JRC-IPTS[35] și în concordanță cu proiectul FUTURIUM[36] aflat în desfășurare. În ceea ce privește învățământul superior, Comisia va continua, de asemenea, să lucreze cu Grupul la nivel înalt pentru modernizarea învățământului superior în vederea stabilirii unor recomandări privind noile moduri de învățare. · Comisia va elabora instrumente de măsurare și indicatori pentru monitorizarea mai îndeaproape a integrării TIC în instituțiile de învățământ și de formare profesională și va sprijini realizarea unor anchete cantitative la nivel european. · Lansa o evaluare a impactului efectelor economice și sociale ale inițiativei UE de a stimula accesul liber la materialele educaționale produse cu fonduri publice. · Explora, împreună cu titularii de drepturi, instituțiile de învățământ și alte părți interesate din domeniu, modalități de înțelegere și evaluare a practicilor actuale și a necesității de partajare a materialor didactice (inclusiv resursele educaționale deschise), inclusiv cele care rezultă din regimul drepturilor de autor și regimurile de acordare a licențelor, multilingvism, asigurarea calității etc., atât în contexte naționale, cât și transfrontaliere. [1] 2012/C 70/05 [2] COM(2012) 669. [3] COM(2013) 499. [4] COM(2010) 245. [5] A se vedea http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/dae/document.cfm?doc_id=1800 [6] A se vedea documentul de lucru
însoțitor al serviciilor Comisiei pentru toate datele și
informațiile utilizate în prezenta comunicare [7] Cuvântul „profesori” desemnează
profesori, formatori, profesori universitari și alte cadre didactice de la
toate nivelurile și din toate sectoarele educaționale ” [8] OER sunt resursele de
învățare care sunt utilizabile, adaptabile la nevoile specifice ale
procesului de învățare, și pot fi partajate gratuit. [9] http://www.ek.fi/ek/fi/tutkimukset_julkaisut/2013/4_huhti/henko_tiedustelu2013.pdf [10] http://www.esafetylabel.eu/ - eticheta eSafety este o
inițiativă elaborată de unii miniștri ai
învățământului din rețeaua European Schoolnet [11] http://www.eua.be/news/13-0225/Massive_Open_Online_Courses_MOOCs_EUA_to_look_at_development_of_MOOCs_and_trends_in_innovative_learning.aspx
[12] http://www.openuped.eu [13] Analitica învățării
este definită ca evaluarea, colectarea, analizarea și raportarea
datelor cu privire la cursanți și contextele lor. A se vedea http://www.solaresearch.org/ [14] BG, EE, IE, PT, SK, SI, SE [15] Rețeaua formată din 30 de
ministere ale educației din Europa, dedicată utilizării
inovatoare a tehnologiei educaționale [16] http://www.etwinning.net/ [17] http://www.scientix.eu [18] Open Discovery Space (www.opendiscoveryspace.eu)
oferă comunități de practică axate pe utilizarea OER [19] Competența digitală reprezintă una dintre cele opt
competențe cheie pentru învățarea de-a lungul vieții
(Recomandarea 2006/962/CE) [20] 48 % din europenii cu vârste
cuprinse între 16 și 74 de ani nu dețin deloc sau dețin
puține competențe TIC. [21] Recomandarea Consiliului (2012/C
398/01) [22] COM (2012) 669 [23] http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/grand-coalition-digital-jobs-0 [24] A se vedea rezultatele consultării
publice în documentul însoțitor de lucru al serviciilor Comisiei [25] Evaluarea publicului se referă la
ratinguri atribuite resurselor disponibile de către utilizatorii acestora
(publicul). [26] Astfel cum este definită de
OCDE: „Licențele deschise oferă o modalitate de partajare
controlată, cu menținerea unor drepturi rezervate autorului.
Licențele deschise au avantajul de a introduce certitudine și
claritate în procesul de obținere a permisiunii de a utiliza munca
desfășurată de alții.” http://www.oecd.org/edu/ceri/37351085.pdf [27] http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/access-to-knowledge/open-educational-resources/what-is-the-paris-oer-declaration/ [28] A se vedea consultarea publică:
84 % dintre respondenți indică lipsa unui cadru juridic clar în
acest sens. [29] Date specifice privind fiecare resursă,
care să permită clasificarea automată a conținutului
său sau a caracteristicilor acestuia. [30] Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte
ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea
informațională [31] Potrivit căruia
cursanții și-ar folosi propriile computere sau dispozitive mobile
pentru a accesa materiale educative în clasă. [32] Eurostat, informații din
2011. [33]http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/mapToolClosed.do?tab=map&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tin00081&toolbox=types [34] http://www.education.ie/en/Press-Events/Conferences/Ireland-s-Presidency-of-the-EU/Conference-21-22-May-2013/Channelling-cohesion-policy-funds-towards-education-and-training.pdf [35] http://ipts.jrc.ec.europa.eu/pages/EAP/eLearning.html [36] http://ec.europa.eu/digital-agenda/futurium/