This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52013DC0494
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Public-private partnerships in Horizon 2020: a powerful tool to deliver on innovation and growth in Europe
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Parteneriate public-privat în cadrul Orizont 2020: un instrument puternic pentru a atinge obiectivele în materie de inovare și de creștere economică în Europa
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Parteneriate public-privat în cadrul Orizont 2020: un instrument puternic pentru a atinge obiectivele în materie de inovare și de creștere economică în Europa
/* COM/2013/0494 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Parteneriate public-privat în cadrul Orizont 2020: un instrument puternic pentru a atinge obiectivele în materie de inovare și de creștere economică în Europa /* COM/2013/0494 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN
ȘI COMITETUL REGIUNILOR Parteneriate public-privat în cadrul Orizont
2020: un instrument puternic pentru a atinge obiectivele în materie de inovare
și de creștere economică în Europa (Text cu relevanță pentru SEE) 1. Contextul politic Europa trebuie să investească mai
mult și mai bine în cercetare și inovare. Un nivel sporit de ccercetarea
și inovare este esențial pentru a crea o creștere economică
durabilă și locuri de muncă și pentru a consolida
competitivitatea Europei pe plan internațional. Cercetarea și
inovarea constituie instrumente foarte utile pentru abordarea unor
provocări majore, precum combaterea schimbărilor climatice,
asigurarea unei aprovizionări stabile cu energie nepoluantă sau
acoperirea costului unei populații în curs de îmbătrânire. Cu toate
acestea, obiectivul Strategiei Europa 2020 de a investi 3 % din PIB în
cercetare-dezvoltare este departe de a fi atins, investițiile private
constituind din acest punct de vedere un punct deosebit de slab. Comisia Europeană se
străduiește să remedieze acest nivel insuficient al
investițiilor. Strategia Europa 2020[1]
și, în special, inițiativa emblematică „O Uniune a
inovării”[2],
asigură un mediu mai favorabil inovării. Propunerile Comisiei privind
viitorul program de cercetare și inovare al UE, Orizont 2020[3], prevăd finanțare
de-a lungul întregului lanț valoric, de la cercetarea fundamentală
și până la introducerea pe piață. Un element cheie al programului Orizont 2020
este propunerea de a-și uni forțele cu sectorul privat și cu
statele membre, pentru a atinge rezultate pe care o țară sau o
companie nu ar avea multe șanse să le atingă pe cont propriu.
Prezenta comunicare este însoțită de propunerile legislative ale
Comisiei de a stabili parteneriate public-privat și parteneriate
public-public cu statele membre în cadrul programului Orizont 2020. Pachetul reprezintă o investiție
totală pe următorii șapte ani de 22 miliarde EUR, din care 8
miliarde EUR provin din Orizont 2020 și vor stimula investiții de 10
miliarde EUR din partea industriei, iar aproape 4 miliarde EUR provin din
partea statelor membre. Acest lucru va oferi finanțare vitală pentru
inițiativele la scară largă, riscante și pe termen lung, în
cercetare și inovare. Acestea sunt esențiale pentru poziția de
lider a UE în sectoarele tehnologice strategice competitive la nivel mondial, care
oferă locuri de muncă de înaltă calitate (în prezent există
peste 4 milioane de astfel de locuri de muncă) și care contribuie la
îndeplinirea obiectivului UE de 20 % din PIB provenit din industria
producătoare până în 2020. Parteneriatele vor oferi avantaje
considerabile pentru societate, cum ar fi emisii de carbon scăzute,
alternative la combustibilii fosili și noi tratamente pentru combaterea
bolilor asociate sărăciei și a amenințărilor tot mai
mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene. Comisia prezintă aceste propuneri
legislative în acest stadiu astfel încât deciziile legislative necesare să
poată fi luate în timp util pentru a lansa parteneriatele la începutul
programului Orizont 2020. Aceasta răspunde direct la solicitarea din
partea Consiliului European de a se acorda prioritate activităților
cadrului financiar multianual care au un efect favorabil asupra creșterii
economice și a locurilor de muncă. Împreună, aceste parteneriate vor pune în
aplicare elemente esențiale ale inițiativei „O Uniune a
inovării” și ale politicii industriale a UE[4], ale Strategiei privind
tehnologiile generice esențiale[5],
și vor contribui în mod substanțial la politicile UE în materie de
climă, energie, transport, agenda digitală, sănătate
și alte politici ale UE. Comunicarea de față prezintă,
de asemenea, abordarea Comisiei cu privire la utilizarea altor forme de
parteneriate între sectorul public și cel privat în vederea punerii în
aplicare a programului Orizont 2020. O strategie pentru consolidarea
recomandărilor primite din partea industriei și a altor
părți interesate prin intermediul platformelor tehnologice europene
și al grupurilor operative ale Comisiei privind politica industrială
va fi prezentată în viitoarele documente de lucru ale serviciilor
Comisiei. 2. Necesitatea existenței unor
parteneriate public - privat la nivelul UE în domeniul cercetării și
inovării Cercetarea și inovarea sunt activități cu risc ridicat
și nu există nicio garanție a succesului. Dacă riscul de
eșec este prea mare, sectorul privat poate fi reticent la ideea de a
investi, chiar dacă avantajele sociale și economice ar putea fi
foarte mari. În plus, avantajele economice ale investițiilor în cercetare
pot fi folosite de alții, ceea ce înseamnă că
societățile comerciale individuale vor fi reticente la ideea de a
investi, sau că pot exista motive de politică întemeiate care
limitează dimensiunea pieței și, prin urmare, potențialul
de rentabilitate (de exemplu, la elaborarea unor noi antibiotice în condițiile
în care rezistența microbiană reprezintă o preocupare din ce în
ce mai mare). Aceste disfuncționalități generale ale pieței
oferă o motivație puternică pentru un ajutor public în sprijinul
activităților de cercetare și inovare private. Cu toate acestea,
într-o serie de cazuri, importanța sectoarelor, complexitatea
provocărilor și a tehnologiilor, perioadele lungi de timp și
amploarea investițiilor necesare sunt de așa natură încât
sprijinul public pentru proiecte individuale nu este eficient. Pentru aceste
cazuri sunt necesare parteneriate structurate între sectorul public și cel
privat pentru a elabora, finanța și pune în aplicare împreună
programe ambițioase în materie de cercetare și inovare. Din acest motiv, parteneriatele public-privat pentru cercetare sunt din
ce în ce mai utilizate de factorii de decizie politică de pe scena
mondială ca un instrument pentru a-și atinge obiectivele de
creștere. Pentru sectoarele care își desfășoară
activitățile la nivel european și internațional, și în
cazul în care amploarea investițiilor depășește
posibilitățile statelor membre individuale, cea mai eficientă
abordare va fi de a stabili astfel de parteneriate la nivelul UE. Mai concret, parteneriatele public-privat în cercetare și inovare
oferă instrumente puternice și necesare pentru atingerea obiectivelor
programului Orizont 2020 din mai multe motive: –
permit o abordare strategică, pe termen lung,
a cercetării și inovării și reduc incertitudinile prin
oferirea unor angajamente pe termen lung; –
oferă o structură juridică pentru
punerea în comun a resurselor și pentru colectarea masei critice, ceea ce
permite un nivel al efortului pe care societățile individuale nu ar
fi în măsură să îl realizeze, inclusiv prin specializarea
inteligentă și combinarea finanțării din Orizont 2020
și din fondurile europene structurale și de investiții; –
fac finanțarea cercetării și
inovării în întreaga UE mai eficientă prin schimbul de resurse
financiare, umane și de infrastructură, ceea ce reduce riscul de
fragmentare și duce la economii de scară și la reducerea
costurilor pentru toți partenerii implicați; –
pot răspunde mai bine provocărilor
complexe, deoarece ajută la dezvoltarea abordărilor interdisciplinare
și permit un schimb de cunoștințe și de expertiză mai
eficient; –
facilitează crearea unei piețe interne
pentru produse și servicii inovatoare, deoarece oferă un răspuns
comun la probleme critice precum accesul la finanțare, standardizare
și stabilirea de norme; –
contribuie la comercializarea mai rapidă a
tehnologiilor inovatoare, inclusiv prin faptul că permit
societăților să colaboreze și să facă schimb de
informații, accelerând astfel procesul de învățare; –
pot oferi întreprinderilor internaționale un
cadru adecvat pentru a-și consolida investițiile în cercetare și
inovare în Europa și pentru a beneficia de punctele forte ale Europei, cum
ar fi o forță de muncă bine pregătită, diversitate în
abordări și creativitate sectorială; și –
permit atingerea nivelului eforturilor de cercetare
și inovare necesar pentru a aborda provocările societale critice
și obiectivele politice principale ale UE în cadrul strategiei Europa
2020. 3. Inițiative comune în domeniul
tehnologiei: învățăminte desprinse Parteneriatele public-privat în cercetare
și inovare la nivelul UE au fost introduse pentru prima dată în
cadrul celui de-al șaptelea Program-cadru de cercetare (PC7). Una dintre
principalele forme de punere în aplicare a fost prin intermediul inițiativelor
tehnologice comune (ITC), prin care Uniunea și industria
finanțează și pun în aplicare împreună anumite domenii din
PC7. ITC sunt puse în aplicare prin intermediul unor entități
juridice specifice — întreprinderi comune — stabilite în cadrul a ceea ce era
atunci echivalentul actualului articol 187 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În cadrul PC7 au fost stabilite cinci ITC, în
următoarele domenii: aeronautică (Clean Sky), cercetare
farmaceutică (inițiativa privind medicamentele inovatoare), pile de
combustie și hidrogen (FCH), sisteme integrate (ARTEMIS) și
nanoelectronică (ENIAC). Toate acestea fac obiectul unor
monitorizări, examinări și evaluări regulate[6]. Comunicarea Comisiei privind
„crearea de parteneriate în cercetare și inovare”[7] a evaluat aceste
experiențe și a evidențiat atât realizările majore, cât
și recomandările pentru îmbunătățire ulterioară. În ceea ce privește realizările, s-a
constatat faptul că parteneriatele public-privat în general sunt din ce în
ce mai utilizate de factorii de decizie politică de pe scena mondială
ca un instrument de atingere a obiectivelor de creștere economică.
Evaluările mai scot în evidență și faptul că
parteneriatele public-privat în general și ITC în special reprezintă
o modalitate inovatoare de punere în aplicare a politicii de cercetare și
inovare a Uniunii. Acestea reunesc liderii în materie de cercetare și
inovare din sectoarele industriale în cauză și le permit acestora
să se concentreze și să își sincronizeze eforturile în
cadrul programelor strategice de cercetare și inovare. Lansarea de inițiative tehnologice comune
a fost considerată justificată pe baza unor
disfuncționalități identificate ale pieței, a caracterului
de lungă durată al activităților necesare și a amplorii
angajamentului cerut pentru a realiza progresele necesare. În PC7, ITC au reprezentat o contribuție
totală a Uniunii de 3,12 miliarde EUR, căreia i-a corespuns o
investiție din partea industriei de 4,66 miliarde EUR. Inițiativele
tehnologice comune s-au dovedit a fi o strategie de succes în atragerea unui
nivel ridicat de participare a industriei la activitățile lor,
inclusiv din partea IMM-urilor, care reprezintă aproximativ 28 %
dintre participanți. În plus, și chiar dacă
inițiativele tehnologice comune au fost pe deplin operaționale doar
pentru o perioadă limitată de timp, evaluările intermediare au
constatat progresele înregistrate și primele semne de impact. ITC „Pile de
combustie și hidrogen”, de exemplu, a pus în aplicare un portofoliu
important de proiecte de importanță strategică și a permis
realizarea unor prime aplicații comerciale, cum ar fi cele pentru
autoîncărcătoarele cu furcă și unitățile mici de
alimentare electrică autonome. Evaluarea intermediară a ITC „Clean
Sky” a confirmat că aceasta are succes în stimularea dezvoltării în
vederea atingerii obiectivelor sale strategice de mediu, prin concentrarea pe
concepte tehnologice radical noi. În ceea ce privește Inițiativa
pentru medicamente inovatoare, evaluarea intermediară a constatat progrese
satisfăcătoare în ceea ce privește îmbunătățirea
ecosistemului pentru dezvoltarea de medicamente în Europa, de exemplu printr-o
mai bună exploatare a datelor, abordări mai eficiente în anticiparea
efectelor adverse la medicamente, dezvoltarea de markeri biologici noi și trialuri
clinice mai rapide și mai puțin costisitoare. Evaluările
intermediare ale ITC-urilor ENIAC și ARTEMIS au subliniat rolul acestora
de catalizator în creșterea implicării celor mai importanți
actori din sectorul privat într-un cadru în care autoritățile publice
naționale și europene pot sprijini teme de înaltă valoare
strategică. A fost puternic recomandat să se continue cu o
inițiativă similară în cadrul Orizont 2020, având în vedere
faptul că nicio organizație sau stat membru nu ar putea să
facă față pe cont propriu tuturor provocărilor din sectorul
electronicii în Europa. Rapoartele și evaluările
intermediare au identificat, de asemenea, anumite deficiențe ale
actualelor ITC. Acestea au subliniat în special necesitatea unor angajamente
mai ferme din partea industriei, cu o măsurare mai clară a acestor
angajamente și a efectului de pârghie corespunzător. Există, de
asemenea, necesitatea de a oferi mai multă claritate cu privire la modul
în care sunt stabilite inițiativele tehnologice comune, de a le
însoți de obiective mai clare și de a se asigura o mai mare
deschidere față de participanți noi. Raportul grupului Sherpa
privind ITC a formulat, în plus, o serie de recomandări pentru a
simplifica și eficientiza funcționarea ITC, inclusiv prin intermediul
unui cadru financiar adecvat la nevoile acestora. Părțile interesate
și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la diferitele norme
și proceduri care se aplică pentru fiecare ITC și care pot varia
între ITC și cu privire la cele aplicabile în temeiul PC7. Toate aceste
preocupări au fost luate în considerare în ITC-urile propuse în cadrul
programului Orizont 2020. 4. Inițiativele tehnologice comune în
cadrul programului Orizont 2020 Cadrul de reglementare propus pentru Orizont
2020 permite cooperări ambițioase între Uniune și sectorul
privat, printre care inițiativele tehnologice comune stabilite în temeiul
articolului 187 din TFUE. Acestea trebuie să abordeze obiectivele Orizont
2020, inclusiv integrarea activităților de cercetare și inovare.
Regulamentul Orizont 2020 stabilește o serie de criterii care trebuie
să fie îndeplinite atunci când sunt selectate domeniile pentru
parteneriatele public - privat. Legislația prevede, de asemenea, un set
unic de norme care se vor aplica tuturor componentelor programului Orizont
2020, inclusiv inițiativelor tehnologice comune, cu excepția cazului
în care există un motiv bine justificat pentru o derogare specială. 4.1. Identificarea ITC care
trebuie stabilite la începutul programului Orizont 2020 În urma experienței acumulate în timpul
PC7, a noului temei juridic în cadrul Orizont 2020 și a angajamentelor
clare din partea partenerilor industriali, Comisia prezintă propuneri
legislative pentru ITC-urile care trebuie stabilite la începutul programului
Orizont 2020. Justificarea completă a inițiativelor propuse este
prezentată în documentele însoțitoare de evaluare ex ante a
impactului. Toate ITC se referă la tehnologii
strategice care vor sprijini creșterea economică și crearea de
locuri de muncă în sectoarele competitive la nivel mondial. Toate
sectoarele implicate sunt deja sau sunt pe cale de a deveni bastioane ale unei
economii europene bazate pe cunoaștere. Peste 4 milioane de persoane
lucrează, în prezent, în aceste sectoare și în toate cazurile există
piețe globale din ce în ce mai accentuate pe care industria UE este în
măsură să pătrundă dacă își poate consolida
și menține poziția de lider în domeniul tehnologiei și dacă
există o legătură evidentă cu obiectivele Strategiei Europa
2020, după cum este ilustrat în graficul de mai jos. Există o nevoie
urgentă de a asigura investițiile majore necesare în Europa într-un
moment în care resursele financiare sunt limitate. În plus, aceste domenii sunt
afectate de disfuncționalitățile bine identificate ale pieței
asociate activităților de cercetare și inovare riscante și
pe termen lung, ceea ce înseamnă că sectorul privat nu poate să
angajeze resursele necesare pe cont propriu. ITC-urile propuse se bazează pe
rezultatele bune obținute în cadrul PC7. Patru dintre acestea
reprezintă etapa următoare pentru ITC-urile create în cadrul PC7
(inclusiv ITC privind sistemele și componentele electronice care
fuzionează inițiativele tehnologice comune existente ARTEMIS și
ENIAC). ITC privind industriile bazate pe conceptul bio a fost
identificată ca o nouă inițiativă în urma strategiei
europene în domeniul bioeconomiei[8].
Fiecare ITC propusă a definit în mod clar
obiective pentru obținerea de progrese în următoarele domenii: –
Medicamente inovatoare:
îmbunătățirea sănătății și
bunăstării cetățenilor europeni prin oferirea de metode de
diagnostic și tratament noi și mai eficiente, cum ar fi noi
tratamente antimicrobiene noi; –
Pile de combustie și hidrogen: dezvoltarea de soluții curate și viabile din punct de
vedere comercial, care utilizează hidrogenul ca vector energetic și
pilele de combustie ca și convertoare de energie; –
Clean Sky: reducerea
radicală a impactului avut de viitoarea generație de aeronave asupra
mediului; –
Industrii bazate pe conceptul bio: dezvoltarea unor noi lanțuri de valori ecologice competitive care
să înlocuiască necesitatea de combustibili fosili și care
să aibă un impact puternic asupra dezvoltării rurale; –
Componente și sisteme electronice: menținerea Europei în prima linie în ceea ce privește
componentele și sistemele electronice și trecerea mai rapidă la
soluții exploatabile. Aceste cinci inițiative tehnologice comune ar trebui să
mobilizeze o investiție totală de peste 17 miliarde EUR, din care
contribuția din bugetul UE va fi de până la 6,4 miliarde EUR. Tabelul
de mai jos prezintă detalii privind investițiile pentru fiecare
dintre inițiativele tehnologice comune (ITC). ITC || Investiții în ITC (EUR) din UE (Orizont 2020) || de la partenerii industriali și din alte surse Medicamente inovatoare || 1 725 milioane || 1 725 milioane Pile de combustie și hidrogen || 700 milioane || 700 milioane [9] Clean Sky || 1 800 milioane || 2 250 milioane Industrii bazate pe conceptul bio || 1 000 milioane || 2 800 milioane Componente și sisteme electronice || 1 215 milioane || 3 600 milioane [10](din care 1 200 de milioane EUR din partea statelor membre) Total || 6 440 milioane || 9 875 milioane EUR de la industrie + 1 200 milioane EUR din partea statelor membre 4.2. Caracteristicile principale
ale ITC în cadrul programului Orizont 2020 Propunerile Comisiei înseamnă
parteneriate cu mult mai ambițioase decât actuala generație de ITC. ITC vor avea obiective mai clare și
mai ambițioase, contribuind în mod direct la competitivitate și la
obiectivele politicilor UE. Fiecare ITC are obiective
specifice măsurabile și indicatori de performanță cheie,
ceea ce va permite o monitorizare și o evaluare mai bune. Obiectivele sunt
mult mai ambițioase față de cele stabilite pentru PC7.
Obiectivele încorporează, de asemenea, un accent mai puternic pe inovare
și pe impactul acesteia, ceea ce permite ca inovările să creeze
legătura între cercetare și aplicațiile comerciale. De exemplu,
obiectivele noii ITC privind pilele de combustie și hidrogenul
abordează barierele în materie de preț și performanță
care trebuie depășite pentru ca tehnologia să fie viabilă
din punct de vedere comercial. În plus, multe dintre obiective sprijină în
mod direct obiectivele politicilor UE. De exemplu, ITC privind industria
bazată pe conceptul bio va dezvolta tehnologii care vor permite
producția de biocarburanți provenind din culturi nealimentare,
permițând astfel agricultorilor și industriei să
îndeplinească obiectivele UE privind energiile regenerabile. În cele din
urmă, obiectivele vizează dezvoltarea tehnologiilor generice
esențiale, cum ar fi domeniul electronicelor, care vor susține
competitivitatea unei game largi de industrii europene. ITC vor beneficia de o mai bună guvernanță
pentru a asigura deschiderea față de noii participanți, alocarea
finanțării pe baza criteriilor de excelență și o mai
bună legătură cu activitățile naționale. Cea mai
mare parte a contribuției UE va fi alocată prin cereri deschise de
propuneri folosindu-se, în esență, aceleași reguli ca pentru
restul programului Orizont 2020. În toate cazurile, inițiativele sunt deschise
partenerilor noi. De exemplu, noua ITC privind medicamentele inovatoare
alocă o parte din contribuția UE pentru noi parteneri. Noua ITC Clean
Sky va coordona un proces deschis, bazat pe concurență, pentru a
selecta principalii parteneri pentru demonstrațiile sale și pentru
crearea de platforme demonstrative. Multe din noile ITC se vor concentra mai
mult pe activități demonstrative și se preconizează că
acest procent va crește relevanța pentru o gamă mai largă
de organizații. ITC din cadrul Orizont 2020 vor viza
stabilirea unei legături mai strânse cu activități similare la
nivelul statelor membre și la nivel regional. Pentru fiecare ITC, grupul
de reprezentanți ai statelor membre va fi, prin urmare, consolidat. Aceste
grupuri vor juca un rol consultativ important, vor primi informații
complete cu privire la punerea în aplicare a ITC-urilor și vor fi, de
asemenea, invitate să informeze ITC despre activitățile
naționale relevante și să stabilească legătura dintre
activitățile ITC și implementarea în aval. În ceea ce
privește ITC privind componentele și sistemele electronice în mod
special, statele membre vor contribui în mod direct și la finanțarea
ITC. Prin corelarea, dacă este cazul, cu
mecanismele de sprijin pentru implementarea fondurilor structurale și de
investiții, sinergiile între acțiunile aflate sub comanda Uniunii
și politicile de dezvoltare ale statelor membre sau ale regiunilor pot fi
îmbunătățite și pot ajuta statele membre să își
sporească competitivitatea și să răspundă mai bine la
provocările legate de investiții în domeniile prioritare relevante. Se va realiza o simplificare majoră,
atât în ceea ce privește structurile de punere în aplicare, cât și în
ceea ce privește reguli mai simple pentru participanți. ITC din cadrul Orizont 2020 vor beneficia de o serie de caracteristici
de implementare care le vor face mai adecvate scopului[11]. Acestea includ: –
un cadru juridic care să fie mai bine adaptat
la o participare puternică a industriei și o simplificare majoră
realizată prin utilizarea integrală a noilor dispoziții ale
Regulamentului financiar (în care au fost incluse dispoziții specifice
privind parteneriatele public-privat pentru a permite punerea în aplicare a
scenariului ideal pentru ITC, de exemplu, recunoașterea explicită a
ITC-urilor ca organisme de parteneriat public-privat cu posibilitatea de
a-și adopta propriul regulament financiar simplificat, adaptat la nevoile
lor specifice); și –
aplicarea uniformă a normelor de participare ale
programului Orizont 2020 pentru a spori previzibilitatea pentru
participanți, cu derogări numai în cazuri excepționale și
justificate în mod corespunzător. Aceasta ar însemna că ITC
beneficiază de simplificările majore pe care trebuie să le
introducă Orizont 2020. ITC-urile sunt fondate pe angajamente mai
ferme din partea industriei, inclusiv pe angajamente financiare
substanțiale care sunt cel puțin comparabile cu contribuția din
bugetul UE. Luând în considerare toate ITC-urile,
angajamentele directe ale industriei sunt de aproape 10 miliarde EUR. Astfel
cum a fost cazul și la PC7, unele dintre aceste angajamente vor proveni
din costurile legate de finanțarea proiectelor care rezultă din
cererile lansate prin intermediul ITC și care nu sunt rambursate în
totalitate din contribuția UE. În plus, partenerii industriali își vor
asuma angajamente dincolo de aceste modalități de cofinanțare
normale, având în vedere că vor desfășura activități
și investiții care nu vor beneficia de nicio rambursare în temeiul
Orizont 2020. De exemplu, în cazul inițiativei tehnologice comune „Pile de
combustie și hidrogen”, contribuția actuală din partea
întreprinderilor este în mare măsură prin participarea lor la
activitățile cofinanțate, în timp ce pentru viitoarea ITC, acest
tip de contribuție va crește cu cel puțin 300 de milioane EUR în
angajamente suplimentare. În cazul ITC „Clean Sky”, aceste angajamente
suplimentare sunt de aproape 1 miliard EUR, iar pentru ITC „Industrii bazate pe
conceptul bio”, ele sunt de cel puțin 1,8 miliarde EUR. Aceste angajamente
suplimentare vor fi legate în mod direct de obiectivele ITC și vor
contribui la realizarea acestora. Partenerii din industrie își vor asuma
angajamente specifice de acest fel în cadrul procesului de implementare anual,
care vor fi apoi supuse verificării și monitorizării. Dacă
angajamentele industriei nu ating nivelurile necesare, Comisia va avea dreptul
să reducă sau să refuze contribuția UE, sau să
lichideze întreprinderea comună. Aceasta oferă flexibilitatea
necesară în cazul în care există schimbări majore
neprevăzute care reduc relevanța obiectivelor ITC. 5. Alte parteneriate în cadrul programului
Orizont 2020 5.1. Parteneriate contractuale de
tip public-privat În completarea inițiativelor tehnologice
comune, Comisia s-a implicat, în cadrul PC7, în parteneriate structurate cu sectorul
privat pentru a căuta contribuții directe pentru pregătirea
programelor de lucru în zonele care au fost definite în prealabil și care
sunt de o mare importanță pentru industrie. Spre deosebire de ITC,
astfel de parteneriate nu necesită adoptarea de legislație
suplimentară deoarece finanțarea este pusă în aplicare de
către Comisie, în cadrul procedurilor normale. Trei astfel de parteneriate au fost lansate în
cadrul planului european de redresare economică[12], și au fost puse în
aplicare prin cereri de propuneri cu o contribuție totală a Uniunii
de 1,6 miliarde EUR. Cererile de propuneri au fost foarte relevante pentru
industrie, cu aproape jumătate din finanțarea pentru proiecte fiind alocată
industriei, și aproximativ 30 % pentru IMM-uri[13]. Pe baza acestei experiențe, propunerile
pentru Orizont 2020 permit și astfel de parteneriate. Pentru
îmbunătățirea transparenței, aceste parteneriate se vor
baza pe un acord contractual între Comisie și partenerii industriali, care
stabilește obiectivele, angajamentele, indicatorii principali de
performanță și rezultatele care trebuie obținute. Parteneriatele contractuale de tip
public-privat sunt avute în vedere în următoarele domenii: –
Fabricile viitorului; –
Clădiri eficiente din punct de vedere
energetic; –
Vehiculele ecologice; –
Internetul viitorului[14]; –
Industria prelucrătoare durabilă; –
Robotică; –
Fotonică; –
Calculul de înaltă performanță. Primele patru domenii ar duce mai departe
parteneriatele public-privat instituite în temeiul PC7. În toate cazurile,
acestea reprezintă o mare parte a economiei europene, iar nevoia pentru
parteneriatele public-privat a fost identificată în documentele Comisiei,
cum ar fi Comunicarea privind o actualizare a politicii industriale,
Comunicarea privind o strategie europeană privind tehnologiile generice
esențiale[15],
Comunicarea privind calculul de înaltă performanță[16] sau propunerile pentru Orizont
2020. Pentru fiecare dintre aceste domenii, se
așteaptă ca propunerile din partea industriei să ofere foi de
parcurs clare, elaborate în consultare deschisă cu alte părți
interesate, care să descrie viziunea, conținutul cercetării
și al inovării și impactul preconizat, inclusiv în ceea ce
privește creșterea economică și locurile de muncă.
Acestea ar trebui, de asemenea, să precizeze natura și amploarea
angajamentelor industriei și efectul de pârghie al parteneriatului între
sectorul public și cel privat. Acestea se vor concentra în special pe
activitățile care sunt mai aproape de piață. În plus, parteneriatele public-privat ar
trebui să urmărească, de asemenea, exploatarea sinergiilor cu
fondurile europene structurale și de investiții, în special în ceea
ce privește strategiile de specializare inteligente regionale și
naționale. Comisia va evalua propunerile industriei,
inclusiv prin utilizarea expertizei externe, în conformitate cu criteriile
prevăzute în Regulamentul Orizont 2020. În cazul unei evaluări
pozitive, ale cărei rezultate vor fi făcute publice, se va încheia un
memorandum de înțelegere între Comisie și partenerii privați, pe
baza unei decizii a Comisiei. Acesta va stabili: –
obiectivele generale și specifice ale
parteneriatului; –
angajamentele asumate de partenerii privați,
care se așteaptă să fie substanțiale și la un nivel
comparabil cu contribuția preconizată a Uniunii și care pot
include costurile administrative ale parteneriatului între sectorul public
și cel privat, precum și activități finanțate de
industrie de demonstrație, formare, organizare de clustere, sensibilizare
și monitorizare; –
indicatorii cheie de performanță și
rezultatele așteptate, inclusiv efectele în ceea ce privește
exploatarea în Europa; –
valorile indicative financiare orientative pentru
contribuția Uniunii pentru perioada 2014-2020 (sub rezerva aprobării
de către autoritatea bugetară prin procedura bugetară
anuală); –
un mecanism de monitorizare și revizuire, care
utilizează indicatori de performanță cheie și care prevede
posibilitatea de adaptare. Acest lucru va oferi, de asemenea, o bază
pentru Comisie de a dizolva un parteneriat în cazul în care partenerii
industriali nu își respectă angajamentele asumate; –
structura de guvernare, inclusiv mecanismul prin
care Comisia va solicita consultanță de la partenerii privați
privind activitățile de cercetare și inovare care urmează
să fie propuse pentru sprijin financiar în cadrul programului Orizont
2020. Pentru acele domenii în care se consideră
că propunerea industriei îndeplinește criteriile necesare, Comisia va
încerca să încheie memorandumul de înțelegere corespunzător în
timp util pentru a lansa activitățile parteneriatelor public-privat
în primul program de lucru al Orizont 2020. 5.2. Parteneriate de tip
public-public și de alte tipuri Comisia va utiliza și alte forme de
parteneriat pentru punerea în aplicare a programului Orizont 2020. Comisia
prezintă patru propuneri legislative pentru a stabili parteneriate de tip
public-public cu statele membre în temeiul articolului 185 din TFUE pentru
implementarea comună a programelor naționale de cercetare. Aceste
propuneri acoperă: –
Al doilea parteneriat dintre țările
europene și cele în curs de dezvoltare privind trialurile clinice: pentru a contribui la reducerea sarcinii economice și sociale
reprezentată de bolile legate de sărăcie; –
Programul european de metrologie pentru
cercetare și inovare: pentru a furniza
soluții metrologice adecvate, integrate și adecvate scopului în
sprijinul inovării și al competitivității industriale,
precum și tehnologii de măsurare care abordează provocările
societale, precum energia, mediul și sănătatea; –
Eurostars 2: pentru a
stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă
prin îmbunătățirea competitivității IMM-urilor care
desfășoară activități de cercetare; –
Programul de cercetare și dezvoltare pentru
o viață activă și asistență pentru autonomie: pentru a ameliora calitatea vieții persoanelor în vârstă
și a persoanelor care le îngrijesc și pentru a spori sustenabilitatea
sistemelor de sănătate, prin îmbunătățirea
disponibilității de produse și servicii bazate pe TIC pentru
îmbătrânirea activă și în condiții bune de
sănătate. În plus față de parteneriatele
public-privat, Orizont 2020 va utiliza, de asemenea, consilierea provenind din
alte forme de parteneriat, cum ar fi parteneriatele europene pentru inovare[17] și inițiativele de
programare în comun[18],
precum și de la platformele tehnologice europene. De asemenea, în cadrul
programului Orizont 2020, Institutul European de Inovare și Tehnologie va
stabili comunități de cunoaștere și inovare[19], care reunesc, în cadrul
parteneriatelor structurate pe termen lung, sectorul educației, al cercetării
și pe cel al întreprinderilor. Următoarele două inițiative
emblematice în domeniul FET[20],
proiectul privind grafenul cel privind creierul uman, vizează să
creeze parteneriate europene de mare anvergură pe termen lung. Ele
completează parteneriatele public - privat deoarece pornesc cu o orientare
științifică, în timp ce participarea industriei va crește
de-a lungul celor zece ani cât vor dura inițiativele emblematice. Pe lângă
inițiativele tehnologice comune, întreprinderea comună SESAR[21] (Single European Sky ATM
Research) a fost creată ca o altă formă de parteneriat între
sectorul public și cel privat, pe baza articolului 187 din TFUE, pentru a
coordona proiectul SESAR, pilonul tehnic al inițiativei „Cerul unic
european”, care vizează modernizarea gestionării traficului aerian în
Europa. Din cauza activităților sale specifice axate pe politici,
SESAR nu a fost creată ca o ITC, deși menține legături
strânse cu inițiativa tehnologică comună Clean Sky. Comisia
propune prelungirea perioadei de aplicare a IC SESAR în cadrul programului
Orizont 2020. Această extindere va garanta faptul că activitatea de
coordonare a cercetării și inovării în domeniul ATM este
continuată în cadrul Orizont 2020 în deplină concordanță cu
obiectivele de politică ale inițiativei Cerul unic european (SES). 6. Perspective Parteneriatele între sectorul public și
cel privat cu o contribuție și un angajament puternice din partea
industriei constituie elemente indispensabile pentru atingerea obiectivelor
programului Orizont 2020 și ale Strategiei Europa 2020. Prezenta
comunicare a evidențiat modul în care abordarea privind parteneriatele
public-privat va fi consolidată în cadrul Orizont 2020, pe baza unei
transparențe sporite, a unor obiective mai clare, a unui accent mai
puternic pe activitățile apropiate de piață, a unui
angajament mai mare din partea industriei și a unei simplificări
majore. Activitățile ITC, parteneriatele
contractuale de tip public-privat, parteneriatele public-privat și alte
inițiative conexe cum ar fi inițiativele de programare în comun, EIT
KIC sau parteneriatele europene pentru inovare vor fi puse în aplicare într-un
mod care să maximizeze sinergiile și să sporească impactul
global, în special în cazul în care au obiective comune. În acest sens, ar
trebui exploatate la maximum posibilitățile oferite de faptul că
toată finanțarea cercetării și a inovării la nivelul
UE a fost reunită într-un singur program, Orizont 2020. Sinergiile ar
trebui căutate în special prin conectarea activităților de-a
lungul întregului ciclu al inovării, de la rezultatele cercetării la
activități mai aproape de piață, pentru a contribui la
stimularea spiritului antreprenorial și la crearea de întreprinderi în
domenii de importanță majoră pentru economia europeană. Având în vedere impactul ridicat asupra locurilor
de muncă și a creșterii economice, Comisia solicită
Parlamentului European și Consiliului să încheie deciziile
legislative necesare pentru a lansa aceste parteneriate la începutul
programului Orizont 2020. Prin modalitățile de guvernanță
propuse, Comisia va monitoriza, raporta și evalua regulat progresele
realizate de ITC-uri și de alte parteneriate. Experiența demonstrează că înființarea
de întreprinderi comune necesită timp și eforturi semnificative
și că ar trebui să se recurgă la acestea numai în cazul în
care există un obiectiv strategic de cercetare și inovare care nu
poate fi realizat prin măsura normală de implementare din cadrul
Orizont 2020. Prin urmare, Comisia va analiza necesitatea pentru astfel de
inițiative viitoare doar în cazul în care acestea sunt în mod evident
necesare pe baza criteriilor din cadrul Orizont 2020 și a unei nevoi
strategice clare de politică. Cu toate acestea, Comisia consideră
că amploarea eforturilor de cercetare și inovare și nevoia de
politici pentru finalizarea spațiului feroviar unic european și
pentru consolidarea rolului de lider al UE în tehnologiile feroviare
reprezintă un motiv bun pentru o eventuală întreprindere comună
în sectorul feroviar și va colabora cu industria în vederea
elaborării unei propuneri. [1] COM(2010) 2020 [2] COM(2010) 546 [3] COM (2011) 808/809/810/811/812 [4] COM(2012) 582 [5] COM(2012) 341 [6] Evaluări intermediare ale ITC-urilor și
răspunsul Comisiei la acestea sunt disponibile la http://ec.europa.eu/research/jti/index_en.cfm,
la fel ca și raportul grupului Sherpa privind ITC. [7] COM(2011) 572 [8] COM(2012) 60 [9] Această sumă cuprinde contribuțiile
membrilor întreprinderii comune sau ale entităților lor constituente
(cel puțin 400 milioane EUR), precum și pe cele ale
entităților terțe prin participarea la activități. [10] Această sumă cuprinde contribuțiile
membrilor întreprinderii comune sau ale entităților lor constituente
(cel puțin 1 700 milioane EUR de la membrii independenți),
precum și pe cele ale entităților terțe prin participarea
la activități. [11] Astfel cum s-a solicitat de către raportul Sherpa
privind ITC:
http://ec.europa.eu/research/jti/pdf/jti-sherpas-report-2010_en.pdf [12] COM(2008) 800 [13] În plus, pentru inițiativa internetul viitorului,
s-au investit 300 de milioane EUR de către Uniune, din care aproximativ
50 % au fost direcționați spre industrie. [14] Continuarea actualului parteneriat public-privat privind
internetul viitorului cu accentul pe infrastructuri de rețea 5G cu fir
și fără fir [15] COM(2012) 341 [16] COM(2012) 45 [17] http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm?pg=eip [18] http://ec.europa.eu/research/era/joint-programming_en.html [19] http://eit.europa.eu/kics/ [20] http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/fet-flagships [21] http://www.sesarju.eu/