52013DC0446

Acțiuni subsecvente ale Comisiei în urma consultării „Top 10” a IMM-uilor cu privire la reglementările UE

1. Introducere

Întreprinderile mici și mijlocii sunt esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă[1]. Comisia a adoptat o serie de măsuri de sprijinire a acestora de-a lungul timpului și continuă să întărească astfel de activități și în prezent.

Printre acestea se numără decizia din noiembrie 2011 privind depunerea unor eforturi comune pentru reducerea sarcinii normative impuse IMM-urilor[2]. În cadrul acestor eforturi, Comisia a solicitat IMM-urilor, prin intermediul unor conferințe și consultări pe tot parcursul anului 2012, să identifice actele normative ale UE și domeniile legislative pe care le consideră cele mai împovărătoare. IMM-urile au contribuit în mod activ la demersurile respective[3]. Pe baza răspunsurilor primite, Comisia a întocmit o listă a actelor legislative ale UE pe care IMM‑urile și organizațiile care reprezintă părți interesate le consideră cele mai împovărătoare[4].

Rezultatele acestei inițiative, intitulate „TOP 10”, împreună cu o serie de alte măsuri luate de Comisie, au fost anunțate în comunicarea din martie cu privire la „Reglementarea inteligentă – luarea în considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii”[5]. Statele membre au fost și ele informate cu privire la rezultate prin intermediul rețelei de reprezentanți ai IMM-urilor. Comisia s-a angajat să răspundă preocupărilor exprimate de IMM-uri prin acțiuni subsecvente directe și imediate. Consiliul European a salutat această inițiativă și a invitat Comisia să prezinte un nou raport în luna iunie[6]. Ca răspuns la această solicitare, prezentul raport precizează acțiunile subsecvente întreprinse în urma obținerii rezultatelor principale ale consultării.

Succesul inițiativei „TOP 10” presupune conjugarea eforturilor colegiuitorilor și ale statelor membre. Propunerile legislative pe care colegiuitorii le analizează în prezent cuprind multe acțiuni ale Comisiei. Consiliul și Parlamentul European trebuie să se asigure că se mențin dispozițiile cu caracter favorabil pentru IMM-uri conținute în propunerile respective și că pe parcursul procesului decizional nu se adaugă, în mod neintenționat, sarcini inutile.

Acest demers nu are caracter singular, ci face parte dintr-un exercițiu mai amplu din cadrul programului REFIT, anunțat în Comunicarea Comisiei cu privire la adecvarea reglementărilor UE din 12 decembrie 2012[7]. Prin intermediul REFIT, Comisia va continua să acționeze în vederea reducerii sarcinii normative și a simplificării generale a legislației, ținând seama de o gamă largă de contribuții provenind de la părțile interesate.

2. Rezultatele „TOP 10” și acțiunile subsecvente

Pentru fiecare dintre măsurile legislative principale incluse în „TOP 10”, Comisia a luat deja măsuri. Acolo unde a fost posibil, Comisia a acționat ea însăși, în mod direct, pentru a rezolva problema respectivă. În alte domenii, în care sunt necesare modificări legislative, Comisia a înaintat propuneri către colegiuitor. Ceva mai mult de jumătate dintre măsurile prezentate mai jos se referă la aspecte în legătură cu care Parlamentul European și Consiliul trebuie să acționeze efectiv. De asemenea, Comisia fie a început deja să evalueze actele legislative în cauză, fie intenționează să efectueze o evaluare a acestora în scopul identificării celor mai potrivite măsuri.

Preocupările exprimate de IMM-uri care nu se află pe lista celor mai importante zece vor fi analizate în cadrul programului mai amplu REFIT de reducere a sarcinii normative. În toamnă, va fi prezentat un raport cu privire la progresele înregistrate.

2.1       Acțiuni întreprinse deja de Comisie sub autoritate proprie

Produse chimice

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)

IMM-urile ne spun că:

sunt preocupate de complexitatea obligațiilor de informare și de costurile pe care le presupun acestea, de aplicarea inconsecventă de către statele membre și de lipsa consecvenței cu legislația privind unele produse chimice specifice, cum ar fi cea referitoare la restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase, la produsele biocide, la perturbatorii endocrini și la siguranța jucăriilor.

Răspunsul Comisiei:

Comisia a efectuat o revizuire cuprinzătoare a Regulamentului REACH, care a inclus o analiză a legăturilor și a eventualelor suprapuneri cu alte acte legislative ale UE privind produsele chimice, precum și a dificultăților deosebite cu care se confruntă IMM-urile. În martie 2013 Comisia a adoptat un regulament de punere în aplicare[8] care prevede redevențe reduse pentru IMM-uri în vederea înregistrării, și anume o reducere de 35 % pentru întreprinderile mijlocii, de 65 % pentru întreprinderile mici și de 95 % pentru microîntreprinderi. În plus, sunt în curs de pregătire îndrumări privind punerea în aplicare, iar Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a numit un ambasador pentru IMM-uri, la cererea Comisiei, pentru a integra nevoile specifice ale IMM-urilor în toate activitățile sale și a oferi părților interesate un partener de discuții. În vederea creșterii consecvenței dintre Regulamentul REACH și alte acte legislative privind produsele chimice în situațiile în care s‑au identificat posibile suprapuneri, Comisia va depune eforturi pentru a le reduce la minimum sau a le evita, invitând ECHA să emită orientări, dacă este cazul, și pregătind acte legislative de punere în aplicare, în special atunci când are în vedere viitoarele restricții și substanțele care fac obiectul autorizării. Întrucât punerea în aplicare a Regulamentului REACH nu a fost încă finalizată complet, în interesul stabilității juridice și de comun acord cu numeroase organizații ale întreprinderilor, Comisia consideră că pentru moment nu ar fi util să se aducă alte modificări de natură juridică la Regulamentul REACH.

2.2       Propunerile Comisiei în legătură cu care trebuie să acționeze organul legislativ al Uniunii

Protecția datelor

Directiva 95/46/CE privind protecția datelor cu caracter personal (revizuire[9] în cadrul procedurii legislative, în așteptarea primei lecturi în PE)

IMM-urile ne spun că:

noua propunere de regulament general privind protecția datelor conține excesiv de multe detalii în legătură cu obligațiile impuse celor care prelucrează date cu caracter personal. Reforma propusă include excepții de la obligațiile IMM-urilor, care ar trebui păstrate în cadrul procesului de codecizie. De principalele beneficii economice generate de această reformă se vor bucura numai întreprinderile care desfășoară activități de comerț transfrontalier, deoarece acestea vor beneficia mai mult de pe urma armonizării, în timp ce întreprinderile care desfășoară activități de comerț numai pe plan intern vor fi împovărate cu obligații suplimentare.

Răspunsul Comisiei:

Comisia colaborează îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a păstra excepțiile prevăzute pentru IMM-uri în situațiile în care prelucrarea de către acestea a datelor cu caracter personal nu prezintă riscuri specifice pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. De asemenea, Comisia va colabora cu organul legislativ al Uniunii pentru dezvoltarea în continuare a elementelor existente ale abordării bazate pe riscuri. Această activitate se va axa pe ajustarea obligațiilor operatorilor de date în vederea simplificării în continuare a mediului normativ și a reducerii la minimum a sarcinii administrative inutile, concomitent cu menținerea unui nivel ridicat de protecție a datelor cu caracter personal și a clarității obligațiilor legale care le revin operatorilor de date.

Ocuparea forței de muncă

Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (măsură suplimentară[10] în cadrul procedurii legislative, în așteptarea primei lecturi în PE)

IMM-urile ne spun că:

sprijină aducerea unor clarificări cu privire la modul de executare, având drept obiectiv combaterea fraudelor și a concurenței neloiale. În acest scop, IMM-urile propun introducerea unui sistem de notificare prealabilă a detașărilor în statele membre și reconsiderarea chestiunii răspunderii solidare în cazul IMM-urilor. Potrivit argumentelor lor, o astfel de răspundere va avea un impact disproporționat asupra IMM-urilor, deoarece acestea au o capacitate mult mai redusă de a monitoriza respectarea legislației relevante de către toți subcontractanții lor. În plus, acestea au argumentat că răspunderea solidară poate constitui o barieră în calea pătrunderii IMM-urilor pe noi piețe.

Răspunsul Comisiei:

Discutarea propunerii de directivă de punere în aplicare în cadrul procedurii legislative conține deja elemente pozitive pentru IMM-uri și microîntreprinderi, cum ar fi controale bazate pe analiza riscurilor, obligații sporite ale statelor membre gazdă de a pune la dispoziție cu promptitudine informații de natură juridică și o securitate juridică sporită datorită unui set limitat de măsuri de control și de cerințe administrative care pot fi aplicate de către statele membre. Răspunderea solidară reprezintă o măsură importantă care se aplică deja în mai multe state membre și care asigură protecția lucrătorilor vulnerabili împotriva abuzurilor și a exploatării. Comisia sprijină eforturile de a se ajunge la un acord în cadrul procesului legislativ, cu precădere în legătură cu cele două chestiuni controversate (lista măsurilor de control și răspunderea solidară).

Siguranța produselor

Directiva 2001/95/CE privind siguranța generală a produselor (revizuire[11] în cadrul procedurii legislative, în așteptarea primei lecturi în PE)

IMM-urile ne spun că:

în ceea ce privește siguranța produselor, statele membre aplică norme diferite și efectuează controale în moduri diferite. Responsabilitatea producătorului este considerată o povară grea pentru întreprinderile mici, iar dispozițiile privind retragerea produselor de pe piață permit interpretări variate. Sistemul este costisitor pentru IMM-uri, nu oferă informații adecvate consumatorilor și nu le asigură o protecție corespunzătoare.

Răspunsul Comisiei:

În februarie 2013, Comisia a propus înlocuirea Directivei privind siguranța generală a produselor cu un regulament direct aplicabil privind siguranța bunurilor de consum, pentru a asigura o aplicare mai uniformă. Această propunere răspunde multora dintre observațiile formulate în cadrul consultării „TOP 10”, reducând divergențele dintre statele membre și incluzând un set mai restrâns de cerințe mai uzuale și o scutire de la obligațiile de notificare pentru produsele care prezintă riscuri numai în situații izolate, sub rezerva răspunderii agentului economic. Propunerea de regulament privind supravegherea pieței instituie un cadru uniform, evitând dubla verificare a produselor și îmbunătățind cooperarea dintre autorități și agenții economici. O mai bună supraveghere a pieței va contribui și la protejarea IMM-urilor responsabile față de concurența neloială generată de produsele neconforme. Propunerile țin seama de nevoile întreprinderilor mici și au în vedere oferirea de îndrumări și asistență IMM‑urilor. Comisia va institui un cadru pentru derularea unor consultări periodice cu întreprinderile cu privire la punerea în aplicare, inclusiv în cadrul Forumului de supraveghere a pieței. De asemenea, Comisia va insista în cadrul procedurii legislative asupra elaborării unor dispoziții cu grad maxim de claritate referitoare la retragerea produselor și va emite orientări pentru a oferi asistență întreprinderilor înainte de aplicarea reglementărilor.

Achizițiile publice

Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (revizuire[12] în cadrul procedurii legislative, în așteptarea primei lecturi în Parlamentul European)

IMM-urile ne spun că:

directivele UE privind achizițiile publice conțin cerințe oneroase referitoare la capacitatea economică a IMM-urilor, criteriile de calitate sunt utilizate în mod necorespunzător de către autoritățile contractante la stabilirea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic și apar o serie de dificultăți în urma aplicării unor proceduri sau practici diferite în diferite state membre, în pofida armonizării. Sarcina birocratică și administrativă pe care o presupune pregătirea ofertelor acționează ca o barieră în calea participării întreprinderilor mici la procedurile publice de achiziții.

Răspunsul Comisiei:

Comisia a propus o revizuire a regimului achizițiilor publice în decembrie 2011. Unele dintre modificările propuse vor avea un impact direct asupra accesului IMM-urilor la achizițiile publice, inclusiv la concesiuni.

Versiunea revizuită cuprinde dispoziții care impun acceptarea declarațiilor pe propria răspundere în scopul efectuării selecției (numai ofertantul câștigător având obligația de a depune probe complete), precum și o dispoziție potrivit căreia lista criteriilor de selecție va deveni exhaustivă. Se introduce o restricție cu privire la plafonul maxim al cifrei de afaceri necesar pentru a participa la procedura de achiziții, care nu poate depăși de trei ori valoarea estimată a contractului.

În plus, autoritățile contractante vor fi încurajate să împartă contractele în loturi, pentru a permite participarea mai multor ofertanți, în special a IMM-urilor, iar în caz contrar vor fi obligate să ofere explicații ofertanților (conform principiului „conformare sau justificare”).

Propunerea Comisiei are în vedere o tranziție treptată spre procedura achizițiilor publice electronice. Întreprinderile vor putea consulta online oportunitățile existente în materie de proceduri de achiziții și își vor putea depune ofertele prin mijloace electronice, ceea ce va conduce la simplificarea procesului și la creșterea transparenței.

În final, Comisia atrage atenția asupra preocupărilor exprimate de IMM-uri în legătură cu creșterea continuă a gradului de complexitate al procedurilor și practicilor de achiziții publice din statele membre, ceea ce are drept consecință creșterea sarcinii administrative.

Recunoașterea calificărilor profesionale

Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale (revizuire[13] în cadrul procedurii legislative, în așteptarea primei lecturi în Parlamentul European)

IMM-urile ne spun că:

dispozițiile acestei directive se suprapun cu cele ale Directivei privind serviciile, iar IMM‑urilor nu le este ușor să facă diferența între obligațiile care decurg din cele două reglementări. În timp ce unele dintre dispozițiile propuse în cuprinsul amendamentului supus în prezent dezbaterilor în cadrul procedurii legislative, în special cele referitoare la introducerea cardului profesional european și la generalizarea Sistemului de informare al pieței interne (IMI)[14], s-au bucurat de aprecierea unora dintre IMM-uri, alte propuneri noi, de exemplu accesul parțial deschis la profesii care au un domeniu de activitate mai cuprinzător în statele membre gazdă sau recunoașterea tacită a calificărilor pentru profesii din domeniul sănătății sau al siguranței, sunt puse sub semnul întrebării.

Răspunsul Comisiei:

Versiunea revizuită asigură consecvența cu Directiva privind serviciile, în special prin asigurarea disponibilității tuturor informațiilor și procedurilor referitoare la recunoașterea calificărilor, pentru toate profesiile, la ghișeele unice. Normele cu privire la mobilitatea temporară vor fi modernizate pentru a se facilita prestarea serviciilor.

Propunerea prevede introducerea cardului profesional european (EPC) pe baza unei cooperări online sporite între autoritățile statelor membre în cadrul procesului de verificare a calificărilor, precum și pe baza introducerii conceptului de „recunoaștere tacită” după expirarea termenului-limită pentru luarea unei decizii privind recunoașterea calificărilor. Recunoașterea tacită se va aplica tuturor profesiilor care utilizează EPC, însă statul membru gazdă va avea posibilitatea de a prelungi termenul, dacă este necesar, în special din motive legate de sănătatea și siguranța publică. Acest lucru va asigura prelucrarea mai rapidă a cererilor de recunoaștere și va permite lucrătorilor în domeniu să își înceapă activitatea fără întârziere.

Accesul parțial va fi utilizat de la caz la caz pentru a evita ca diferențele în ceea ce privește domeniul de aplicare al activităților rezervate anumitor profesii în statul membru gazdă să îi împiedice pe lucrătorii în domeniu din statele membre de origine să se stabilească în respectivul stat membru gazdă. Autoritățile competente din statul membru gazdă vor avea posibilitatea de a refuza accesul parțial din motive de interes general.

Transportul rutier

Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier (revizuire[15] aproape de adoptare în cadrul procedurii legislative)

IMM-urile ne spun că:

obligația de a instala un tahograf generează costuri, iar respectarea regulamentului în vigoare implică o sarcină administrativă considerabilă. Vehiculele care nu se deplasează la distanțe mari de sediu ar trebui să fie scutite de obligația prevăzută în această reglementare.

Răspunsul Comisiei:

Ca urmare, printre altele, a unei recomandări a Grupului la nivel înalt privind povara administrativă, a fost prezentată o propunere de revizuire a legislației referitoare la instalarea tahografelor. Propunerea Comisiei prevedea ca actualele scutiri opționale menționate de Regulamentul nr. 561/2006 pentru anumite categorii de vehicule să se aplice pe o rază uniformă de 100 km, calculată de la sediul întreprinderii de transport (în creștere de la 50 km). Propunerea a ajuns în etapele finale ale procedurii legislative, iar problema scutirilor a făcut obiectul unor dezbateri intense, rămânând printre ultimele aspecte în legătură cu care Parlamentul și Consiliul Uniunii trebuie să ajungă la un acord.

Rezultatul final, care încă nu a fost adoptat, va fi, cel mai probabil, în concordanță cu propunerea Comisiei, cu excepția așa-numitei scutiri pentru „artizani” [articolul 13 alineatul (1) litera d)], care nu va mai fi opțională, spre deosebire de celelalte scutiri. Acest lucru ar trebui să îmbunătățească securitatea juridică pe tot teritoriul Uniunii și să evite creșterea sarcinii administrative și a gradului de complexitate, atât pentru părțile interesate, cât și pentru statele membre.

2.3       Evaluări ale Comisiei aflate deja în curs sau programate

Ocuparea forței de muncă

Directiva 89/391/CEE a Consiliului privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă

IMM-urile ne spun că:

obligația generală de documentare a evaluărilor riscului este prea împovărătoare. În ceea ce privește activitățile cu risc scăzut, analiza riscurilor ar putea fi efectuată și fără a fi documentată. În cazul locurilor de muncă temporare și al microîntreprinderilor ar trebui să se aplice scutiri și cerințe mai permisive. În situațiile în care se suprapun mai multe măsuri legislative, evaluările riscului și (dubla) documentare a evaluărilor riscului ar trebui eliminate.

Răspunsul Comisiei:

Directivele privind sănătatea și securitatea în muncă țin seama în mare măsură de specificitățile IMM-urilor. De exemplu, Directiva-cadru nr. 89/391/CEE permite statelor membre să își adapteze obligațiile de documentare în ceea ce privește evaluarea riscurilor în funcție de natura activităților și de mărimea întreprinderii. Întregul acquis al UE privind securitatea și sănătatea în muncă (Directiva 89/391/CEE și cele 23 de directive conexe) face în prezent obiectul unei evaluări complete (o verificare a adecvării în cadrul programului REFIT), care va include și o consultare specifică a IMM-urilor. Concluziile acestei evaluări ex-post vor fi disponibile înainte de sfârșitul anului 2015. Statele membre își vor aduce propriile contribuții la evaluarea menționată, constând în prezentarea unor rapoarte privind punerea în aplicare până în decembrie 2013. În aceste rapoarte, statele membre trebuie să țină seama de preocupările exprimate de IMM-uri și să prezinte măsurile luate pentru a facilita punerea în aplicare de către IMM-uri.

Directiva 2008/104/CE privind munca prin agent de muncă temporară

IMM-urile ne spun că:

această directivă nu a ușurat desfășurarea activității la nivel transfrontalier pentru întreprinderi. Sarcina administrativă este semnificativă, în special din cauza cerințelor existente în statele membre. De exemplu, este posibil ca întreprinderile care doresc să își desfășoare activitatea în mai multe state membre să fie nevoite în continuare să se înregistreze în fiecare dintre aceste state în parte. IMM-urile propun asigurarea unor cerințe mai echilibrate, care să faciliteze furnizarea de servicii transfrontaliere, și încadrarea muncii prin agent de muncă temporară în domeniul de aplicare al directivei privind serviciile.

Răspunsul Comisiei:

În luna decembrie a anului 2013 este programată să aibă loc întocmirea unui raport, în urma unor consultări cu statele membre și cu partenerii sociali, care să reprezinte interesele lucrătorilor europeni și ale angajatorilor europeni. Acest raport va ține seama de preocupările exprimate de IMM-uri și de aspectele legate de sarcina normativă și va analiza, în mod concret, modul în care statele membre au respectat cerința de a identifica obstacolele pe care le întâmpină în prezent activitatea desfășurată prin agenți de muncă temporară și de a furniza explicații în legătură cu acestea. Raportul respectiv va ține seama de îngrijorările IMM-urilor și de aspectele legate de sarcina normativă și va analiza cu precădere modul în care statele membre și-au respectat obligația de a identifica și a justifica obstacolele actuale în calea desfășurării activității agențiilor de muncă temporară. Comisia va analiza posibilitatea de a include recomandări pentru statele membre în măsurile specifice fiecărei țări prevăzute pentru 2014 în cazul în care evaluarea sistemelor naționale, pe care Comisia urmează să o efectueze, va identifica anumite aspecte specifice legate de sarcina normativă drept obstacole în calea creșterii economice și a competitivității.

Directiva 2003/88 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru

IMM-urile ne spun că:

această directivă este complexă și inflexibilă, în special în ceea ce privește munca sezonieră sau situațiile în care întreprinderile se confruntă cu schimbări bruște ale nivelului cererii. Modificarea modului de calcul al timpului de gardă și prelungirea perioadei de referință pentru calcularea programului de lucru mediu săptămânal la un interval de 12 luni ar oferi mai multă flexibilitate întreprinderilor mici. Povara pe care o presupune ținerea evidențelor privind timpul de lucru ar trebui să fie împărțită între angajator și angajat. Prin complexitatea sa, directiva obligă practic IMM-urile să solicite asistență juridică de specialitate, care este costisitoare.

Răspunsul Comisiei:

Este în curs de pregătire o evaluare detaliată a impactului acestei directive, care va ține seama în mod deosebit de preocupările exprimate de IMM-uri.

Taxa pe valoarea adăugată

Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

IMM-urile ne spun că:

sistemul este extrem de complex, având în vedere existența unor norme procedurale diferite la nivel național și lipsa unei declarații de TVA simple și uniforme. Acest fapt descurajează desfășurarea de către IMM-uri a unor activități de comerț transfrontaliere. Codurile de înregistrare în scopuri de TVA ar trebui să fie generalizate. Obligația întreprinderilor care desfășoară activități de comerț la nivel transfrontalier de a se înregistra în toate statele membre în care doresc să exporte creează o sarcină suplimentară. Absența unui plafon al cotelor de TVA complică și mai mult sistemul. Informațiile și orientările existente sunt necorespunzătoare.

Răspunsul Comisiei:

 La sfârșitul anului 2013 este programată prezentarea unei propuneri privind o declarație de TVA standard care să faciliteze respectarea conformității de către întreprinderile care desfășoară activități în mai multe state membre. În plus, au început consultările cu statele membre în vederea înființării unui „mini-ghișeu unic” pentru serviciile electronice, de radiodifuziune și televiziune și de telecomunicații. Introducerea acestui ghișeu unic în 2015 este planificată să coincidă cu introducerea noilor norme referitoare la locul de furnizare. Comisia va colabora cu statele membre pentru a se asigura că întreprinderile beneficiază de sprijinul corespunzător încă de la început. Comisia sprijină lărgirea conceptului, conform celor prezentate deja în propunerea sa din 2004. Cu toate acestea, Consiliul consideră, în concluziile sale recente cu privire la viitorul TVA-ului, că acest lucru poate fi realizat numai după o evaluare a activității ghișeului unic. Se va intensifica activitatea de dezvoltare a unui portal de internet al UE referitor la TVA, prin care să fie oferite informații exacte, fiabile și oportune cu privire la punerea în aplicare a regimurilor de TVA în diferitele state membre. Acest lucru se va realiza în urma unei consultări active cu statele membre și cu IMM-urile, astfel încât să se răspundă într-o manieră optimă nevoii IMM-urilor de a avea soluții practice, inclusiv mecanisme proporționale de asigurare a unor versiuni accesibile în diverse limbi, care să se bazeze pe informațiile detaliate prezentate pe site-ul internet existent.

Directiva 2008/9/CE de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adăugată

IMM-urile ne spun că:

sunt preocupate de lipsa răspunsurilor statelor membre la cererile de rambursare a TVA-ului și de primirea cu întârziere a sumelor rambursate.

Răspunsul Comisiei:

În 2012, Comisia a organizat o conferință cu privire la unele măsuri îmbunătățite de rambursare a TVA-ului. Potrivit informațiilor de care dispune Comisia în acest moment, problemele întâmpinate inițial în cadrul sistemului de rambursare a TVA-ului au fost rezolvate. Comisia este pregătită să adopte măsuri subsecvente rapide și eficiente în cazul în care îi sunt supuse atenției și alte probleme.

Deșeuri

Directiva 2008/98 privind deșeurile și Decizia 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deșeuri și deșeuri periculoase

IMM-urile ne spun că:

sunt preocupate de anumite aspecte ale directivei, de exemplu, nu sunt sigure de momentul în care deșeurile încetează să mai fie deșeuri. Unele argumentează că definiția produselor secundare descurajează inovarea. Mai există și alte probleme, în legătură cu statele membre care adaugă cerințe inutile („suprareglementarea”), precum și cu lipsa unor îndrumări și orientări corespunzătoare. Ar trebui să se introducă scutiri sau regimuri mai permisive, în special în ceea ce privește raportarea și cerința referitoare la notele de transfer al deșeurilor.

Răspunsul Comisiei:

Comisia efectuează o evaluare a politicii și a legislației UE privind deșeurile în cadrul programului REFIT, care va fi finalizată în 2014, pentru a stabili în ce măsură este necesară modificarea legislației privind deșeurile. Comisia va coopera cu statele membre și cu părțile interesate la elaborarea unor orientări cu caracter practic și a unor demersuri consultative și va analiza problemele specifice, de exemplu în ceea ce privește reducerea sarcinii administrative legate de obligațiile de înregistrare pentru transportatorii de deșeuri, care decurg din articolul 26 al Directivei 2008/98/CE. De asemenea, Comisia va lua măsuri pentru a crește gradul de participare a IMM-urilor la Platforma europeană pentru utilizarea eficientă a resurselor[16]. La începutul anului 2014, Comisia va organiza un atelier în cadrul căruia va dezbate preocupările exprimate de IMM-uri în legătură cu legislația UE privind deșeurile.

Regulamentul 1013/2006 privind transferurile de deșeuri

IMM-urile ne spun că:

din cauza diferențelor apărute pe parcursul procesului de punere în aplicare și de interpretare la nivelul statelor membre, regulamentul nu a condus la crearea unei piețe comune pentru utilizarea și reciclarea deșeurilor. Ar trebui să se depună mai multe eforturi pentru a se asigura punerea în aplicare uniformă a regulamentului, care să pună accentul mai mult pe deșeurile periculoase și mai puțin pe deșeurile care nu prezintă riscuri. Procedurile de transferare a deșeurilor între statele membre ar trebui să fie simplificate în continuare, iar controlul și evaluarea instalațiilor de tratare a deșeurilor ar trebui transferate în sarcina autorităților din statele membre destinatare.

Răspunsul Comisiei:

Pentru a promova în continuare o piață comună a utilizării și reciclării deșeurilor, Comisia a luat o serie de inițiative, cum ar fi elaborarea unor criterii de stabilire a încetării statutului de deșeu care scot anumite fluxuri de deșeuri (de exemplu, cele de metal, de sticlă, de cupru) de sub incidența legislației UE privind deșeurile (inclusiv a Regulamentului privind transferurile de deșeuri). Ca răspuns la o recomandare specifică a Grupului la nivel înalt privind povara administrativă, Comisia a încurajat în mod activ utilizarea sistemelor electronice pentru schimbul de date referitoare la transferurile de deșeuri între statele membre și a lansat recent un studiu de fezabilitate privind posibilitatea instalării unui sistem electronic de schimb de date la nivelul UE.

Pentru a asigura o punere în aplicare mai uniformă a regulamentului, punând accentul pe fluxurile de deșeuri problematice, la jumătatea anului 2013 este programată să fie prezentată o propunere a Comisiei de consolidare a controalelor privind transferurile de deșeuri. Părțile interesate și‑au exprimat sprijinul larg în favoarea unei astfel de propuneri cu ocazia consultării publice care a avut loc în 2011 în acest sens. La redactarea propunerii, Comisia a ținut seama de preocupările exprimate de IMM-uri și este pregătită să explice modul în care a realizat acest lucru după ce propunerea va fi adoptată.

3.         Concluzii

Comisia oferă răspunsuri directe la preocupările exprimate de IMM-uri. Obiectivul Comisiei este de a reduce sarcina normativă acolo unde acest lucru este posibil, în același timp respectând în continuare obiectivele de politică, și de a menține stabilitatea juridică. Comisia solicită organului legislativ al Uniunii și statelor membre ca, pe parcursul proceselor de adoptare a legislației UE, respectiv de punere în aplicare a acesteia, să asigure adaptarea legislației la nevoile IMM-urilor, cu referire specială la propunerile deja prezentate de Comisie în domeniile de reglementare identificate ca fiind deosebit de împovărătoare în urma consultării „TOP 10”. Comisia va încerca și pe viitor să reducă sarcina normativă și să aducă simplificări în cadrul programului REFIT, despre care va prezenta un raport în toamnă. Comisia va monitoriza progresele înregistrate prin intermediul tabloului său de bord anual.

[1] 20,7 milioane de IMM-uri ocupă peste 65 % din forța de muncă existentă în sectorul privat. IMM-urile se numără printre cele mai inovatoare întreprinderi, situându-se pe primul loc în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și creșterea economică. Pe lângă accesul la finanțare și la piețe, sarcina normativă reprezintă unul dintre cele mai mari obstacole din cale creării și a dezvoltării de întreprinderi mici. Com(2008) 394.

[2] Com(2011) 803.

[3] În urma consultării s-au obținut 1 000 de răspunsuri, dintre care 779 au provenit de la întreprinderi, iar 154 de la organizațiile reprezentative ale acestora – Com(2013) 122, SWD(2013) 60.

[4] Lista a fost întocmită prin combinarea listelor conținând cele 20 de măsuri legislative menționate cel mai des de către întreprinderi și organizațiile reprezentative ale acestora. Măsurile care au fost cel mai des menționate în ambele liste au fost incluse pe o listă de 14 măsuri legislative – Com(2013) 122, SWD(2013) 60.

[5] Com(2013) 122.

[6] Concluziile Consiliului European – 14 martie 2013, EUCO 23/13.

[7] Com(2012) 746.

[8] Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 254/2013 al Comisiei din 20 martie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 340/2008 al Comisiei privind redevențele și drepturile plătite Agenției Europene pentru Produse Chimice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH).

[9] COM(2012) 11 – Propunere de regulament al Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și la libera circulație a acestor date.

[10] COM(2012) 13 – Propunere de directivă a parlamentului european și a consiliului privind executarea Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.

[11] COM(2013) 78 – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind siguranța produselor de consum și de abrogare a Directivei 87/357/CEE a Consiliului și a Directivei 2001/95/CE.

[12] COM(2011) 896 – Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice.

[13] COM(2011) 883 – Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului privind cooperarea administrativă prin intermediul sistemului de informare al pieței interne.

[14] http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/index_ro.html

[15] COM(2011) 451 – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CEE) al Consiliului nr. 3821/85 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului.

[16] http://ec.europa.eu/environment/resource_efficiency/re_platform/