This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52013DC0122
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITEE AND THE COMITTEE OF THE REGIONS Smart regulation - Responding to the needs of small and medium - sized enterprises
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Reglementarea inteligentă – luarea în considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Reglementarea inteligentă – luarea în considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii
/* COM/2013/0122 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Reglementarea inteligentă – luarea în considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii /* COM/2013/0122 final */
Reglementarea inteligentă – luarea în considerare a
nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii 1. Introducere Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă
coloana vertebrală a economiei europene, contribuind în mod semnificativ
la inovare, creștere economică și crearea de locuri de
muncă. În UE, aproximativ 20,7 milioane
de IMM-uri asigură locuri de muncă pentru 67 % din forța de
muncă din sectorul privat. Potrivit unui
studiu recent, IMM-urile au generat 85 % din numărul net de locuri de
muncă noi create în UE în perioada 2002 - 2010.
Această cifră indică în mod clar importanța
IMM-urilor pentru creșterea economică și crearea de locuri de
muncă în Europa[40]. IMM-urile se pot dezvolta cel mai bine într-un mediu de
afaceri în care reglementările le respectă nevoile specifice,
urmărind totodată obiectivele de politică. Reglementările sunt necesare pentru piața
unică, creând condiții de concurență echitabile prin
asigurarea unei concurențe loiale între întreprinderi, contribuind la
sănătatea și siguranța cetățenilor, precum
și la protecția mediului, a lucrătorilor și a
consumatorilor. Aceste norme reprezintă
un instrument prin care se ating obiectivele de politică publică ale
UE, aducând astfel beneficii cetățenilor Europei. Aceste norme trebuie concepute ținând cont de
IMM-uri. De la adoptarea „Small Business Act” pentru Europa (SBA),
Comisia face eforturi susținute pentru a reduce birocrația și
pentru a face auzită vocea IMM-urilor. Comunicarea
Comisiei din 2011 intitulată „Reducerea la minimum a sarcinii normative
impuse IMM-urilor – adaptarea reglementărilor UE la necesitățile
microîntreprinderilor” reprezintă un pas înainte în această
direcție. Aceasta se bazează pe
principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”, introdus de SBA,
conform căruia, în momentul elaborării legislației, trebuie luat
în considerare impactul acesteia asupra IMM-urilor, iar cadrul de reglementare
existent trebuie simplificat[41]. SBA a prevăzut posibilitatea ca
microîntreprinderile să fie excluse din domeniul de aplicare a normelor în
cazul în care acest lucru este justificat, iar cadrele normative să fie
mai puțin stricte în cazul IMM-urilor[42]. Mai recent, în Comunicarea privind politica
industrială[43]
se recomanda simplificarea cadrului normativ și administrativ, în special
pentru IMM-uri, și se sublinia importanța unui cadru de reglementare
pe termen lung care să fie simplu, stabil și previzibil, pentru a
permite realizarea de investiții în domeniul noilor tehnologii și al
inovării. În sfârșit, în cadrul
noului Program privind o reglementare adecvată și
funcțională (REFIT), identificarea posibilităților de
simplificare, a costurilor de reglementare inutile și a domeniilor ale
căror rezultate ar putea fi îmbunătățite devine o parte integrantă
și stabilă a procesului de elaborare a politicilor și de
programare [44]. Prezenta comunicare analizează progresele realizate în
ceea ce privește următoarele aspecte: ·
aplicarea
exceptării în cazul microîntreprinderilor; ·
introducerea
unor cadre de reglementare mai puțin stricte pentru IMM-uri; ·
introducerea
tabloului de bord privind IMM-urile; ·
asigurarea
adecvării reglementărilor. De
asemenea, comunicarea identifică următoarele măsuri care vor fi
luate în sprijinul IMM-urilor în cadrul procesului de elaborare a politicilor
și de programare. 2. Exceptarea
microîntreprinderilor din domeniul de aplicare a legislației UE Înainte de a propune noi inițiative sau revizuiri ale
legislației UE în vigoare, Comisia Europeană
desfășoară ample activități pregătitoare. Mai întâi, se publică foi de parcurs, prin
care se transmit părților interesate informații privind
posibilele inițiative ale Comisiei, datele factuale disponibile și
activitățile pregătitoare și consultative prevăzute. Aceste foi de parcurs conțin informații
privind dificultățile inițiale privind obiectivele
urmărite, opțiunile avute în vedere și evaluarea
preliminară a impactului, precum și privind calendarul prevăzut. Acestea sunt documente publice; diverse
părți interesate – de la IMM-uri la partenerii sociali – își pot
prezenta și chiar își prezintă observațiile cu privire la
documente. Foile de parcurs indică, de
asemenea, momentul și modul în care vor fi consultate părțile
interesate[45]. Comisia evaluează, cu ajutorul
evaluărilor impactului, posibilele consecințe economice, sociale
și ecologice ale tuturor propunerilor sale cu impact semnificativ. Aceste evaluări ale impactului conțin
diferite opțiuni de abordare a problemelor, dintre care una trebuie
să fie întotdeauna opțiunea menținerii statu-quoului. Evaluările impactului sunt supuse unui control
de calitate independent, înaintea adoptării propunerii de către
Comisie. Prin procesul de evaluare a impactului, Comisia
urmărește evitarea impunerii unei sarcini de reglementare inutile. Comisia analizează dacă
microîntreprinderile pot fi excluse din domeniul de aplicare al
inițiativei fără a aduce atingere obiectivului eventualei
propuneri. Exemplu de
cazuri în care organul legislativ al UE a adoptat măsuri de exceptare a
IMM-urilor, care sunt în curs de aplicare de către statele membre: o Magazinele mici
care comercializează dispozitive electrice și electronice nu trebuie
să rezerve spațiu suplimentar pentru a respecta obligațiile de
preluare a deșeurilor prevăzute în noua Directivă privind
deșeurile de echipamente electrice și electronice[46].
Obligația de preluare se aplică doar în cazul magazinelor de vânzare
cu amănuntul cu o suprafață mai mare de 400m2. Exemple de cazuri în care Comisia a propus măsuri de
exceptare a IMM-urilor care sunt în curs de examinare în cadrul procedurii
legislative a UE: o Producătorii
care sunt responsabili de înmatricularea a mai puțin de 500 de autoturisme
noi pe an sunt scutiți, în conformitate cu propunerea de regulament al
Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 443/2009 privind emisiile
pentru autoturisme[47],
de obligația de a respecta un obiectiv în materie de emisii de CO2. o Se propune
exceptarea anumitor categorii de vehicule care circulă pe o rază mai
mică de 100 km de baza de staționare a întreprinderii lor de la
dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și, prin urmare, de la
cerințele privind tahograful[48]. o
Se
propune, într-un nou regulament general privind protecția datelor[49], ca
întreprinderile cu mai puțin de 250 de angajați să nu fie
obligate să aibă un responsabil cu protecția datelor și
să se aibă în vedere măsuri specifice pentru IMM-uri în
contextul actelor delegate ale Comisiei care vizează specificarea
suplimentară a criteriilor ce permit să se evalueze dacă este
necesară o evaluare a impactului în ceea ce privește protecția
datelor. o IMM-urile cu mai
puțin de 250 de angajați nu au obligația de a respecta
cerința prevăzută în propunerea Comisiei privind prezența
femeilor în consiliile de conducere ale societăților comerciale[50], conform
căreia societățile în care femeile reprezintă mai
puțin de 40 % din numărul total al administratorilor neexecutivi
trebuie să aplice proceduri de selecție transparente, bazate pe
criterii de selecție neutre, pentru a atinge obiectivul de 40 %
până la 1 ianuarie 2020. Evaluările
impactului au arătat, de asemenea, că nu este întotdeauna posibil ca
microîntreprinderile să beneficieze de exceptări. De exemplu, acestea nu pot fi exceptate atunci când
există dovezi clare că o exceptare în ceea ce le privește ar
însemna că regulamentul nu și-ar putea atinge obiectivele, de exemplu
protecția lucrătorilor sau a consumatorilor.
Microîntreprinderile nu pot fi exceptate, de exemplu, de la
cerințele în materie de protecție a drepturilor fundamentale care
sunt înscrise în Tratatul UE. În cele din
urmă, ele nu pot fi exceptate atunci când legislația vizează în
mod expres întreprinderile mici, cum ar fi societățile de tip „cutie
poștală”[51]
care evită legea, de exemplu în ceea ce privește serviciile și
concurența. Atunci când
microîntreprinderile nu pot fi excluse din sfera de aplicare a propunerilor
legislative, evaluarea impactului trebuie să conțină o
analiză și motivele prin care se explică această
situație. Limitări
ale eventualelor exceptări: -
Atunci
când s-a abordat problema evitării aplicării unor standarde minime
ale UE în ceea ce privește protecția lucrătorilor prin
recurgerea la societăți de tip „cutie poștală”[52] în contextul Directivei
privind detașarea lucrătorilor, a fost clar că
microîntreprinderile nu puteau fi exceptate. Acest
lucru s-a datorat faptului că societățile de tip „cutie
poștală” sunt, aproape prin definiție, microîntreprinderi, iar
exceptarea lor ar fi compromis obiectivul principal al măsurii: eradicarea practicilor comerciale neloiale și
a tratamentului inechitabil al angajaților. -
În
propunerea Comisiei privind un nou regulament referitor la precursorii
drogurilor, a fost imposibilă excluderea generală a
microîntreprinderilor, întrucât s-ar fi creat astfel condiții favorabile
pentru subminarea obiectivelor legislației. Traficanții
ar fi putut să se constituie în microentități pentru a se
sustrage controalelor efectuate de către autorități. În același timp, cadrul de reglementare
existent ține deja cont de nevoile speciale ale microîntreprinderilor,
întrucât pragurile existente permit ca societățile ale căror
vânzări sau achiziții de precursori ai drogurilor nu
depășesc anumite cantități să fie exceptate de la
majoritatea obligațiilor. 3. Privilegierea
cadrelor normative mai puțin stricte pentru IMM-uri Atunci când exceptările nu sunt posibile, se fac
eforturi pentru a adapta propunerile normative la situația specifică
a IMM-urilor, de exemplu prin introducerea unor cerințe mai puțin
stricte pentru întreprinderile de dimensiuni mai mici, prin reducerea taxelor
etc.[53]. Exemple de cadre
normative mai puțin stricte pentru IMM-uri care au fost recent adoptate de
organul legislativ al UE și care au intrat recent în vigoare sau sunt în
curs de aplicare de către statele membre: -
IMM-urile
sunt încurajate, dar nu sunt obligate să efectueze un audit energetic în
conformitate cu noua Directivă 2012/27/UE privind eficiența
energetică. Statele membre pot institui
scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv în cazul în care acestea au încheiat
acorduri voluntare, pentru a acoperi atât costurile aferente unui audit
energetic, cât și cele aferente punerii în aplicare a recomandărilor
foarte eficiente din punctul de vedere al costurilor formulate în cadrul
auditului. -
Microîntreprinderile
au acum la dispoziție modalități mai simple de a demonstra
că toate produsele de construcție pe care le comercializează
în mod excepțional respectă standardele aplicabile produselor, în
conformitate cu Regulamentul nr. 305/2011. Exemple de cadre
normative mai puțin stricte pentru IMM-uri care au fost propuse de Comisie
și care sunt în prezent examinate în cadrul procedurii legislative din
cadrul UE: -
Comisia
a făcut propuneri pentru a facilita participarea IMM-urilor la procedurile
de achiziții publice. Ofertanții la
licitații publice pot prezenta, în locul documentelor sau al
certificatelor originale, declarații pe propria răspundere care
să dovedească că îndeplinesc criteriile de eligibilitate. Numai ofertantului câștigător i se va
cere să prezinte documentele originale. Se
va încuraja împărțirea ofertelor în loturi mai mici. Utilizarea pe scară mai largă a achizițiilor
publice electronice și includerea acestor norme modernizate în propunerea
de directivă privind achizițiile publice[54]
ar trebui să faciliteze participarea IMM-urilor la contracte care
reprezintă aproximativ 18 % din PIB-ul UE. În plus, unele acte legislative ale UE lasă la
latitudinea fiecărui stat membru decizia de a introduce sau nu cadre
normative mai puțin stricte pentru IMM-uri (de exemplu, în domenii precum
informarea și consultarea lucrătorilor[55], igiena
alimentară[56],
deșeurile[57]
și conturile anuale[58]). 4. Tabloul de bord privind IMM-urile Comisia publică un tablou de bord anual[59] care cuprinde
inițiativele de reglementare ce ar trebui să aibă un impact
semnificativ asupra IMM-urilor. Acest tablou de bord permite tuturor
părților interesate, inclusiv rețelei reprezentanților
naționali ai IMM-urilor, să identifice în ce domenii și în ce
fel se înregistrează progrese la nivelul UE în ceea ce privește
legislația relevantă privind IMM-urile. Acesta permite urmărirea
evoluției procesului legislativ, de la propunerea Comisiei până la
punerea în aplicare în statele membre. Tabloul de bord identifică
principalele aspecte implicate și indică pozițiile adoptate în
privința acestora pe parcursul procesului legislativ, semnalând dacă
sarcina de reglementare a fost mărită sau redusă în diferitele
etape ale procesului, de la adoptarea de către Comisie la punerea în
aplicare. Prin urmărirea aplicării normelor în statele membre se va
putea evalua rezultatul acestora la nivelul care privește în mod direct
întreprinderile, în lumina celor mai bune practici[60]. Tabloul de
bord va arăta modul în care rezultatele generale sunt influențate de
diferitele moduri de punere în aplicare. Principalele acte
juridice și propuneri legislative pe care tabloul de bord le monitorizează
îndeaproape au fost menționate în raportul intitulat „Reducerea la minimum
a sarcinii normative impuse IMM-urilor - Adaptarea reglementărilor UE la
necesitățile microîntreprinderilor” din noiembrie 2011[61]. Din cele 13
inițiativele enumerate, Comisia a adoptat trei propuneri[62] care
figurează în tabloul de bord din acest an. Tabloul de bord include, de
asemenea, informații privind alte inițiative identificate în 2012 ca
prezentând un impact semnificativ asupra IMM-urilor. 5. Sprijinirea
și consultarea IMM-urilor 5.1 Consultarea
IMM-urilor – aspecte generale IMM-urile
și organizațiile care le reprezintă interesele doresc să
afle care sunt noile inițiative de reglementare aflate în curs de
examinare în cadrul Comisiei, care este impactul pe care îl pot avea acestea
și în ce etapă a procesului de pregătire își pot face
cunoscut punctul de vedere. Acestea au salutat
publicarea foilor de parcurs, un număr mare de IMM-uri solicitând să
fie informate mai din timp asupra viitoarelor consultări. Comisia își actualizează standardele de
consultare și are în vedere publicarea unui calendar pe site-ul internet
„Vocea ta în Europa” în care să introducă data consultărilor, pe
măsură ce acestea sunt planificate. De
asemenea, Comisia a instituit un mecanism de alertă în Registrul de
transparență prin care să informeze părțile interesate
în legătură cu foile de parcurs și consultările viitoare. „Small Business Act” a instituit, de asemenea, mecanisme de
guvernanță puternice, bazate pe cooperarea strânsă cu statele
membre și cu părțile interesate din partea IMM-urilor. Punerea în aplicare a inițiativei SBA este
susținută în prezent de reprezentanții IMM-urilor, o rețea
de reprezentanți la nivel înalt din statele membre. Numirea unui punct de contact unic pentru toate chestiunile
legate de SBA în statele membre a consolidat aplicarea principiilor SBA și
permite statelor membre să facă schimb de bune practici. Pentru ca părțile interesate să fie
implicate în mod direct, asociații profesionale reprezentative ale
IMM-urilor la nivel european participă în calitate de observatori la
reuniunile rețelei. Aceste
activități sunt menite să asigure că reducerea sarcinii de
reglementare devine o prioritate în statele membre printr-un schimb mai intens
de bune practici. De exemplu, rețeaua a avut
un rol esențial în reducerea timpului necesar pentru crearea unei
întreprinderi în Europa[63]. În plus, Comisia a propus ca numirea unui
reprezentant al IMM-urilor și punerea în aplicare a testului IMM de
către statele membre să fie introduse drept criterii care permit
statelor membre să primească sprijin pentru IMM-uri din Fondul
european de dezvoltare regională[64]. În prezent, se
organizează reuniuni anuale între asociațiile de IMM-uri și
Comisie pentru a identifica și monitoriza, în programul de lucru al
Comisiei, inițiativele prioritare relevante pentru IMM-uri (a se vedea
anexa II la documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat la prezenta
comunicare) și impactul lor asupra IMM-urilor. Comisia
utilizează Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe
Network EEN) pentru a consulta IMMurile, inclusiv microîntreprinderile, cu
privire la legislația viitoare (consultarea „Comisiei privind IMM-urile”)
și pentru a stânge informații privind legislația UE în vigoare
(baza de date cu „observații din partea IMM-urilor”). Asociațiile profesionale și statele
membre au salutat aceste evoluții, considerând că acestea sunt
importante pentru politica în domeniul IMM-urilor. În
plus, în 2012, Comisia a organizat conferințe cu IMM-uri din Germania,
Țările de Jos, Suedia, Regatul Unit, Polonia și Italia. În cadrul acestor conferințe,
întreprinzătorii din cadrul IMM-urilor și-au putut exprima
preocupările în diferite domenii, precum dreptul muncii, reglementarea
comercializării produselor și procesul conex de stabilire a unor
standarde europene care să confirme conformitatea produselor cu
cerințele reglementare, privind sănătatea și
siguranța, mediul, TVA, igiena alimentară și etichetarea. De asemenea, în cadrul acestor conferințe, au
avut loc discuții directe și schimburi de informații și
puncte de vedere detaliate. Informațiile
colectate contribuie și la exercițiul de inventariere și
programare prevăzut de programul REFIT. De asemenea, Comisia consultă în mod
regulat organizațiile patronale care reprezintă IMM-uri prin
intermediul consultărilor partenerilor sociali la nivelul UE și al
activității desfășurate de comitetele de dialog social
european. Asociațiile de IMM-uri au
contribuit activ la definirea și punerea în aplicare a programului de
lucru al partenerilor sociali europeni pentru perioada 2012-2014[65]. În cele din urmă,
chestiunile legate de IMM-uri au devenit o preocupare de prim-plan a Grupului
la nivel înalt al părților interesate independente privind povara
administrativă, un grup de experți creat în 2007 și menit
să ofere consiliere Comisiei privind reducerea sarcinii administrative
rezultate din legislația UE. De curând, Comisia a prelungit mandatul
grupului până în luna octombrie 2014[66].
Acest grup va oferi consiliere privind măsurile de reglementare adoptate
de Parlament și de Consiliu în cadrul Programului de acțiune privind
reducerea sarcinii administrative și va examina modul în care cele 27 de
state membre pun în aplicare aceste măsuri. IMM-urile vor fi consultate
pentru a vedea în ce măsură inițiativele adoptate au avut un
impact important asupra activității lor. Acest lucru va facilita
schimbul de informații între statele membre privind diferitele
modalități de punere în aplicare a legislației UE și va
contribui la o mai bună înțelegere a impactului final al
măsurilor adoptate. 5.2 Consultarea „Top 10” În cadrul unei consultări deschise
la nivelul UE și desfășurate online în perioada
octombrie-decembrie 2012, Comisia a invitat IMM-urile și
organizațiile care le reprezintă interesele să identifice zece
domenii sau acte legislative ale UE pe care le consideră cele mai
împovărătoare. Participanții
puteau alege dintr-o listă neexhaustivă sau aveau libertatea să
adauge elemente suplimentare pe lista respectivă.
Nu li s-a cerut să își justifice sau să își explice
alegerea, deși unii au făcut acest lucru. Nu li s-a cerut nici
să identifice clar dacă sarcina de reglementare rezulta din dreptul
UE sau din dreptul național. Această
consultare lea oferit IMM-urilor posibilitatea să își transmită
direct Comisiei motivele de îngrijorare. Documentul de lucru al serviciilor
Comisiei anexat la prezenta comunicare prezintă pe scurt rezultatele
acestei consultări. În prezent se
analizează toate răspunsurile, urmând să se definească
acțiuni subsecvente ca parte a programului Comisiei de adecvare a
reglementării (a se vedea secțiunea 6 de mai jos)[67]. În urma consultării „Top 10”, s-au strâns 1 000 de
răspunsuri[68],
atât din partea unor IMM-uri individuale (peste 600 de răspunsuri de la
IMM-uri cu sediul pe teritoriul UE, din care 40 % microîntreprinderi), cât
și din partea unor organizații care reprezintă interesele
IMM-urilor la diverse niveluri în cadrul UE (aproape 150 de răspunsuri). Au existat reacții aproape din partea tuturor
statelor membre (mai mult de jumătate din răspunsuri provenind de la
IMM-uri individuale din trei state membre – Belgia, Germania și Italia),
precum și din partea unor state terțe, în special Turcia. Domeniile de politică și actele legislative ale UE
care au fost menționate de majoritatea IMMurilor și a
organizațiilor care reprezintă interesele IMM-urilor sunt enumerate
în anexa III (a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat la
prezenta comunicare). REACH [înregistrarea, evaluarea, autorizarea și
restricționarea substanțelor chimice - Regulamentul (CE) nr. 1907/2006]
s-a numărat printre măsurile UE cel mai des citate atât de IMM-urile
individuale, cât și de organizațiile care le reprezintă
interesele. Ambele tipuri de respondenți
au menționat, de asemenea: legislația
privind TVA[69],
Directiva privind siguranța generală a produselor (Directiva 2001/95/CE),
Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva
2005/36/CE) și Directiva privind protecția datelor (Directiva 95/46/CE). Deși menționează măsuri
legislative specifice diferite, ambele categorii de respondenți au
specificat legislația privind deșeurile[70] și
legislația privind piața forței de muncă[71]. Printre cele 10 acte legislative cele mai
împovărătoare se numără legislația privind
echipamentele de control în transportul rutier, pentru perioadele de conducere
și perioadele de repaus [Regulamentul (CEE) nr. 3821/85]; procedurile de
atribuire a contractelor de lucrări, de bunuri și de servicii
(Directiva 2004/18/CE) și Codul Vamal modernizat [Regulamentul (CE) nr. 450/2008]. 6. Măsuri
întreprinse ca răspuns la consultarea IMM-urilor
Comisia
consideră că rezultatele consultării reprezintă semnale
importante cu privire la preocupările IMM-urilor
și va da curs concluziilor acestor consultări în diverse
moduri. În primul rând, sunt deja în curs de examinare mai multe
acte legislative identificate în cadrul consultării Top 10: -
Înregistrarea,
evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice
(REACH)
– Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. Acest
regulament a făcut obiectul unei revizuiri care a fost finalizată în 2012,
regulamentul revizuit fiind adoptat la începutul anului 2013. Bazată pe numeroase studii tematice la care au
participat peste 1 600 de societăți, revizuirea
a formulat concluzia că REACH funcționează bine și că
a îndeplinit toate obiectivele care pot fi evaluate în prezent[72]. Revizuirea subliniază însă faptul
că, pentru IMM-uri, ponderea sarcinii asumate pentru atingerea
rezultatului a fost disproporționată și că această
chestiune trebuie rezolvată, întrucât în etapa următoare, de
înregistrare a substanțelor, prevăzută a se desfășura
până în 2018, vor participa mult mai multe IMM-uri. În acest context, Comisia concluzionează că nu va
opera modificări la partea dispozitivă a regulamentului REACH, dar
propune recomandări specifice pentru a reduce impactul acestui regulament
asupra IMM-urilor. Trebuie totuși
observat faptul că, în contextul modificării Regulamentului (CE) nr. 340/2008,
Comisia analizează o propunere de modulare a nivelurilor taxelor pe care o
întreprindere trebuie să le plătească Agenției Europene
pentru Produse Chimice (ECHA) în funcție de dimensiunea întreprinderii
respective. -
Sistemul
comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE a
Consiliului. Comisia a publicat o
comunicare[73]
intitulată „Spre un sistem de TVA mai simplu, mai solid și mai
eficient, adaptat la piața unică”. În
2012, Comisia a propus un pachet de măsuri menite să faciliteze
introducerea, în 2015, a unui mini-ghișeu unic, astfel încât impozitarea
serviciilor de telecomunicații, de radiodifuziune și electronice
să fie mai favorabilă IMM-urilor, permițându-le prestatorilor de
servicii să își respecte obligațiile pe întregul teritoriu al
UE, depunând o singură declarație de TVA și efectuând o
singură plată în statul membru în care sunt stabiliți. Comisia va susține extinderea acestui
ghișeu unic. Situația s-a
îmbunătățit recent: începând din ianuarie 2013, legislația[74] permite
statelor membre să pună în aplicare un sistem opțional prin care
întreprinderile cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 2 000 000 EUR
pot amâna plata TVA către autoritățile fiscale competente
până când primesc efectiv plata de la clienții lor („contabilitate de
casă”). Comisia a adus, de asemenea, îmbunătățiri
suplimentare Directivei privind rambursarea pentru a se asigura că aceasta
produce efectele prevăzute și permite depunerea cu mai multă
ușurință, prin mijloace electronice, a cererilor de rambursare a
TVA. -
Directiva
2001/95/CE privind siguranța generală a produselor. Ca parte a
„pachetului privind siguranța produselor și supravegherea
pieței”, adoptat la 13 februarie 2013, Comisia propune abrogarea
Directivei 2001/95/CE și a Directivei 87/357/CEE privind produsele care
imită alimentele și înlocuirea acestora cu un regulament privind
siguranța produselor de consum. Având în
vedere obiectul și obiectivul regulamentului propus, IMM-urile nu pot fi
exceptate de la îndeplinirea obligațiilor prevăzute de regulament,
întrucât normele care vizează protecția sănătății
și a siguranței persoanelor trebuie să se aplice indiferent de
dimensiunea operatorului economic. Cu toate acestea, pachetul conține
indicații clare privind importanța pe care Comisia o acordă
nevoilor întreprinderilor mici și le oferă îndrumarea și
asistența de care au nevoie pentru a fi în măsură să
respecte normele. -
Procedurile
de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de
bunuri și de servicii – Directiva 2004/18/CE: Comisia a
propus, în 2011, o nouă directivă privind achizițiile publice[75],
care este în curs de examinare de către Parlament și Consiliu, în
cadrul procedurii legislative a UE. Aceasta ar
facilita participarea IMM-urilor la contracte, datorită unei importante
simplificări a procedurilor, prin introducerea declarațiilor pe
proprie răspundere și prin încurajarea împărțirii
contractelor în loturi. -
Măsuri
pentru promovarea îmbunătățirii securității și
sănătății lucrătorilor la locul de muncă
(Directiva 89/391/CEE a Consiliului). În 2012, Comisia
a lansat o evaluare cuprinzătoare a politicilor, pentru a evalua
relevanța, eficacitatea și coerența directivei principale
și a peste 20 de directive derivate. Rezultatele sunt așteptate în 2015. -
Legislația
UE în domeniul deșeurilor. În 2013, Comisia va
lansa o revizuire cuprinzătoare a legislației și a politicii UE
în domeniul deșeurilor care vizează principalele obiective ale
Directivei-cadru privind deșeurile, ale Directivei privind depozitele de
deșeuri și ale Directivei privind ambalajele și deșeurile
de ambalaje, va efectua o evaluare ex-post („verificarea adecvării”) a
cinci directive referitoare la diferite fluxuri de deșeuri, precum și
o evaluare a modului în care poate fi mai bine abordată problema
deșeurilor din plastic. -
Directiva
privind timpul de lucru - Directiva 2003/88. În 2010, Comisia
a efectuat o reexaminare cuprinzătoare a acestei directive, în urma
căreia a concluzionat că este necesară o revizuire. Partenerii
sociali europeni au răspuns la consultare, fiind de acord să
negocieze termenii unei astfel de revizuiri. Recent însă, partenerii
sociali au comunicat că aceste negocieri au fost suspendate,
fără a se ajunge la un acord. Comisia examinează în prezent
modul în care se va proceda în continuare. -
Aparatura
de înregistrare în transportul rutier, pentru perioadele de conducere și
perioadele de repaus – Regulamentul (CEE) nr. 3821/85. În 2011, Comisia
a propus un nou regulament[76],
care este în curs de examinare în cadrul Parlamentului și al Consiliului. IMM-urile ar avea de câștigat, întrucât
anumite tipuri de vehicule conduse pe o rază mai mică de 100 km de la
baza de staționare a întreprinderii lor nu sunt obligate să aibă
instalat un tahograf. -
Recunoașterea
calificărilor profesionale - Directiva 2005/36/CE. În 2011, Comisia
a propus o nouă directivă[77]
de modernizare a directivei actuale. Această
propunere este în curs de examinare în cadrul Parlamentului și al
Consiliului. Noua directivă ar ajuta
IMM-urile, deoarece ar facilita mobilitatea lucrătorilor, una dintre
măsuri fiind introducerea unui card profesional european. Datorită acestui card, autoritățile
din statele membre care reglementează aceste activități ar
finaliza mai ușor și mai rapid procedurile formale de
recunoaștere a calificărilor profesionale obținute în alte state
membre. Succesul și calendarul
recrutărilor individuale pot avea un impact proporțional mai mare
pentru operatorii mai mici. În al doilea rând,
rezultatele vor fi folosite pentru inventarierea legislației UE, care este
în curs de realizare în cadrul Programului privind o reglementare adecvată
și funcțională (REFIT). Într-o primă etapă, REFIT
presupune inventarierea domeniilor de politică și legislative pentru
a identifica eventualele sarcini excesive, neconcordanțe, lacune,
măsuri ineficace și efecte cumulative, astfel încât beneficiile
scontate să poată fi obținute în cel mai eficace mod. Se va
acorda atenție sarcinii de reglementare care ar putea rezulta din modul în
care legislația UE este pusă în aplicare la nivel național
și subnațional. Programul va lua în considerare particularitățile
IMM-urilor și importanța stabilității normelor, aspecte
invocate de multe IMM-uri în cadrul consultărilor. În unele cazuri, datorită
rezultatelor inventarierii se va putea anunța că o propunere de
revizuire a legislației poate fi lansată rapid deoarece există
dovezi clare privind nevoia de reducere a costurilor de reglementare sau de
simplificare a reglementării. În alte cazuri, poate fi necesară o
evaluare detaliată, deoarece există un potențial general de
simplificare a normelor și de reducere a sarcinii de reglementare,
însă se impune o evaluare suplimentară. În alte cazuri
însă, nu va fi necesară nicio măsură de urmărire
imediată, de exemplu atunci când un act legislativ sau anumite domenii
legislative sunt considerate eficiente din punctul de vedere al costurilor sau
atunci când este prea devreme pentru a le evalua rezultatele sau eficacitatea
din punctul de vedere al costurilor. REFIT va asigura, de asemenea,
coordonarea și stabilirea priorităților în cadrul procesului de
examinare a acquis-ului legislativ al UE, început în 2011 și menit să
consolideze aplicarea principiului „Gândiți mai întâi la scară
mică” și să identifice alte eventuale scutiri sau reduceri ale
sarcinii de reglementare în cazul IMM-urilor, în special al
microîntreprinderilor. Planurile multianuale ale programului
REFIT vor fi publicate, părțile interesate și alți actori
interesați având posibilitatea de a prezenta observații. Astfel, părțile interesate, inclusiv IMMurile
și microîntreprinderile, vor putea înțelege mai bine și vor
putea contribui într-o măsură mai mare la activitatea Comisiei. Inventarierea și
planificarea multianuală a REFIT va ține seama de activitatea la care
Comisia s-a angajat deja, fie în temeiul unor obligații legale impuse de
legislația existentă a UE în ceea ce privește realizarea de
studii, evaluări sau rapoarte, fie ca rezultat al programului de evaluare
existent. În context mai general, Comisia are
obligația de a evalua în mod regulat dacă legislația UE
și-a îndeplinit obiectivele și dacă există modalități
mai simple și mai ieftine de a obține aceleași avantaje,
obținând aceleași rezultate[78]. De asemenea, Comisia va analiza dacă IMM-urile
consideră un act legislativ ușor de înțeles și de pus în
aplicare și care sunt elementele care ar putea fi îmbunătățite. În cazul în care, în urma acestei evaluări,
reiese că există posibilitatea introducerii unor cadre normative mai
puțin stricte, s-ar putea lua decizia de revizuire a legislației,
astfel încât aceasta să fie mai favorabilă IMM-urilor, respectându-se
în același timp obligațiile de consultare prevăzute în tratat
pentru domenii de politică specifice și ținând seama în mod
corespunzător de punctele de vedere exprimate de alte părți
interesate relevante. 7. Etapele
următoare Comisia va acorda în continuare o
atenție deosebită IMM-urilor în cadrul elaborării și
revizuirii politicilor. Programul REFIT va fi
pus în aplicare în mod progresiv, iar rezultatele, inclusiv tabloul de bord
privind IMM-urile, vor fi publicate anual, părțile interesate putând
să prezinte observații. Consultările
și dialogul între IMM-uri și Comisie vor fi
îmbunătățite în continuare datorită activității
reprezentanților IMM-urilor, utilizării sporite a Rețelei
întreprinderilor europene, organizării de conferințe consacrate
IMM-urilor, precum și în contextul consultărilor partenerilor
sociali. Comisia își va consolida
metodele prin care obține date și avize din partea IMM-urilor atunci
când își va revizui orientările privind evaluarea și evaluarea
impactului în 2013 și, respectiv, 2014. Această
activitate de analiză necesită informații și date
statistice de calitate, care să permită luarea în calcul a impactului
asupra IMM-urilor. Mecanismele
de guvernanță și de consultare prevăzute de „Small Business
Act” pentru Europa vor juca un rol-cheie în activitatea de reducere la minimum
a sarcinii de reglementare pentru IMM-uri și de asigurare a unei
consultări largi, precum și a unei implicări a
părților interesate care reprezintă IMM-urile, inclusiv a statelor
membre. Rețeaua de reprezentanți
naționali ai IMM-urilor va continua să contribuie în mod semnificativ
la monitorizarea programului de lucru al Comisiei pentru a identifica impactul
propunerilor legislative asupra IMM-urilor și pentru a se asigura că
reducerea sarcinii de reglementare devine o prioritate în statele membre prin
intensificarea schimbului de bune practici. Vor
avea loc în continuare reuniuni periodice cu asociațiile de IMM-uri pentru
a monitoriza îndeaproape aplicarea principiului „Gândiți mai întâi la
scară mică” în cadrul viitoarelor inițiative ale Comisiei,
identificate ca fiind prioritare. Comisia va
continua să consolideze Rețeaua întreprinderilor europene pentru a
îmbunătăți capacitatea acesteia de a oferi explicații cu
privire la legislația UE și de a obține avizul IMM-urilor
privind legislația UE prin intermediul grupurilor IMMurilor. Luarea în considerare a
aspectelor legate de IMM-uri este o misiune comună. Parlamentul European și Consiliul sunt invitate să se
asigure nu numai că IMM-urile beneficiază de pe urma legislației
UE, ci și faptul că acestora nu li se impune nicio sarcină de
reglementare inutilă în cadrul procesului legislativ al UE. Statele membre
sunt invitate să utilizeze posibilitățile existente în legislația
UE pentru a ușura sarcina exercitată care rezultă pentru IMM-uri
în cadrul procesului de reglementare. __________________________________________________ Document
de lucru al serviciilor Comisiei Tabloul de bord privind IMM-urile Dosarele prioritare privind IMM-urile din cadrul programului
de lucru al Comisiei pentru anul 2013 Rezultatele
consultării „Top 10” [40] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/files/supporting-documents/2012/do-smes-create-more-and-better-jobs_en.pdf [41] COM(2008)394 final, p. 7. [42] Raport al Comisiei — Reducerea la minimum
a sarcinii normative impuse IMM-urilor — Adaptarea reglementărilor UE la
necesitățile microîntreprinderilor [COM(2011) 803]. [43] COM (2012) 582
final – Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O
industrie europeană mai puternică pentru creșterea și
redresare a economiei [44] COM (2012) 746
final http://ec.europa.eu/governance/better_regulation/documents/com_2013_en.pdf
[45] În domeniul politicii sociale, de
exemplu, tratatul impune Comisiei obligația de a consulta partenerii
sociali înainte de a prezenta propuneri. [46] Directiva 2012/19/CE
a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind
deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), JO L 197, 24.07.2012. [47] Propunerea Comisiei de regulament de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 443/2009 pentru a defini
modalitățile de realizare a obiectivului prevăzut pentru anul 2020
de reducere a emisiilor de CO2 generate de autoturismele noi, COM (2012)
393. [48] Propunerea
Comisiei de regulament de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al
Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și
al Consiliului, COM (2011) 451. [49] COM(2012) 11. [50] Propunere de
directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind
consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai
societăților cotate la bursă și măsuri conexe, 14.12.2012,
COM (2012) 614 final. [51] Societățile de tip „cutie
poștală” sunt societăți care au fost create pentru a
profita de lacunele legislative și care nu oferă niciun serviciu
clienților, ci constituie mai degrabă o fațadă pentru
serviciile oferite de proprietarii lor. Astfel
de întreprinderi sunt, în mod normal, de dimensiuni foarte reduse și, de
multe ori, nu fac decât să gestioneze o căsuță poștală,
de unde și numele pe care îl poartă. [52] Este vorba de societăți care
sunt stabilite în mod oficial într-un anumit stat membru care nu are
legătură cu operațiunile pe care le desfășoară,
pentru a evita legislația altui stat membru. [53] COM(2011) 803, p. 6. [54] COM(2011) 896. [55] Directiva 2002/14/CE
a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire
a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor. [56] Regulamentul
(CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28
ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale
ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene
pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în
domeniul siguranței produselor alimentare; Regulamentul (CE) nr. 852/2004
al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004
privind igiena produselor alimentare; Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al
Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme
specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine
animală;
Regulamentul
(CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29
aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor
oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman. [57] Directiva 2008/98/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile. [58] Directiva 2012/6/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 14 martie 2012 de modificare a
Directivei 78/660/CEE a Consiliului privind conturile anuale ale anumitor
forme de societăți comerciale în ceea ce privește
microentitățile. [59] A se vedea documentul de lucru al
serviciilor Comisiei atașat prezentei comunicări. [60] http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/admin_burden/best_practice_report/best_practice_report_en.htm [61] A se vedea anexa II la Comunicarea
Comisiei COM (2011) 803. [62] Propunere de directivă
revizuită privind protecția persoanelor fizice cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal [COM (2012) 11] și propunerea de
directivă revizuită a Parlamentului European și a Consiliului
privind achizițiile publice [COM (2011) 896]. Propunerea de directivă revizuită privind
deșeurile de echipamente electrice și electronice a condus deja la
adoptarea Directivei revizuite 2012/19/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice
și electronice (DEEE). [63] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/business-environment/start-up-procedures/progress-
2011/index_en.htm [64] COM(2011) 615
final/2. [65] http://www.ueapme.com/IMG/pdf/EUSD_work_prog_2012-2014.pdf [66] http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/admin_burden/ind_stakeholders/ind_stakeholders_en.htm [67] COM (2012) 746 final http://ec.europa.eu/governance/better_regulation/documents/com_2013_en.pdf
[68] Rezultatele complete ale consultării
au fost publicate pe site-ul web „Vocea ta în Europa”. [69] Sistemul comun de taxă pe valoarea
adăugată (Directiva 2006/112/CE a Consiliului), rambursarea taxei pe
valoarea adăugată persoanelor impozabile stabilite în alt stat membru
decât statul membru de rambursare (Directiva Consiliului 2008/9/CE). [70] Transferurile de deșeuri
[Regulamentul (CE) nr. 1013/2006], Directiva-cadru privind deșeurile
(Directiva 2008/98) și lista de deșeuri ( Decizia 2000/532/CE a
Comisiei). [71] Măsuri pentru promovarea
îmbunătățirii securității și
sănătății lucrătorilor la locul de muncă
(Directiva 89/391/CEE),
Directiva privind
detașarea lucrătorilor (Directiva 96/71/CE), și Directiva privind organizarea timpului de lucru
(Directiva 2003/88/CE) au fost menționate în răspunsurile oferite în
cadrul consultării.
În ceea ce
privește clasamentul, Directiva 89/381/CE a ocupat locul 6 în clasamentul
întocmit pe baza răspunsurilor oferite de IMM-uri individuale, respectiv 3
în clasamentul întocmit pe baza răspunsurilor organizațiilor
reprezentative ale intereselor IMM-urilor. Directiva 96/71 a ocupat poziția 19 și respectiv 8,
iar Directiva 2003/88/CE, poziția 5, respectiv 7. [72] COM(2013) 49. [73] COM(2011) 851. [74] Directiva 2010/45/CE. [75] COM(2011) 896. [76] COM(2011) 451. [77] COM(2011) 883 final. [78] COM(2012)746.
A se vedea, de asemenea, secțiunea 7.