(1a)

Articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.

(2)

Pactul de stabilitate și de creștere, mai precis Regulamentul (CE) nr. 1466/97 din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice și Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, care vizează asigurarea disciplinei bugetare la nivelul Uniunii, stabilește cadrul necesar pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive. El a fost consolidat prin Regulamentul nr. …/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice și prin Regulamentul (UE) nr. …/2011 de modificare a Regulamentului (CE ) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv. Regulamentul (CE) nr. …/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro a adăugat un sistem de mecanisme de punere în aplicare eficace, preventive și progresive, sub formă de sancțiuni financiare pentru statele membre a căror monedă este euro.

(2)

Pactul de stabilitate și de creștere, mai precis Regulamentul (CE) nr. 1466/97 din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice și Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, care vizează asigurarea disciplinei bugetare la nivelul Uniunii, stabilește cadrul necesar pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive. Regulamentele (CE) nr. 1466/97 și 1467/97 au fost modificate, iar Pactul de stabilitate și de creștere a fost consolidat prin Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și prin Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3). Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (4) a adăugat un sistem de mecanisme de punere în aplicare eficace, preventive și progresive, sub formă de sancțiuni financiare pentru statele membre a căror monedă este euro. De asemenea, articolul 2-a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 stabilește elementele care alcătuiesc semestrul european pentru coordonarea politicilor economice.

(2a)

În temeiul articolului 2-a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, semestrul european include formularea și supravegherea punerii în aplicare a politicilor economice generale ale statelor membre și ale Uniunii (orientările generale de politică economică) în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE; elaborarea și examinarea punerii în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă de care statele membre trebuie să țină seama în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din TFUE (orientările privind ocuparea forței de muncă); prezentarea și evaluarea programelor de stabilitate sau de convergență ale statelor membre în conformitate cu respectivul regulament; prezentarea și evaluarea programelor naționale de reformă ale statelor membre care sprijină strategia Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă și sunt stabilite în conformitate cu orientările generale de politică economică, cu orientările privind ocuparea forței de muncă și cu orientările generale adresate statelor membre de către Comisie și de Consiliul European la începutul ciclului anual de supraveghere; măsurile de supraveghere prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (5), menite să prevină și să corecteze dezechilibrele macroeconomice.

(3)

Modificările Pactului de stabilitate și de creștere cuprind orientări mai ample, dar includ deopotrivă, pentru statele membre a căror monedă este euro, și stimulente pentru elaborarea și aplicarea unei politici bugetare prudente , în paralel cu evitarea deficitelor publice excesive. Aceste dispoziții au creat un cadru mai solid la nivelul Uniunii pentru supravegherea politicilor economice naționale.

(3)

Modificările Pactului de stabilitate și de creștere cuprind orientări mai ample, dar includ deopotrivă, pentru statele membre a căror monedă este euro, și sancțiuni consolidate și mai automate în cazul în care nu se respectă o politică bugetară prudentă , în paralel cu evitarea deficitelor publice excesive. Aceste dispoziții au creat un cadru mai solid la nivelul Uniunii pentru supravegherea politicilor economice naționale , dar sunt necesare o coordonare mai aprofundată a politicilor economice și stimulente pentru respectarea regulilor .

(3a)

Pactul de stabilitate și de creștere revizuit se bazează pe obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor pentru stabilitatea prețurilor și pentru o creștere puternică și durabilă bazată pe stabilitate financiară, care să sprijine astfel atingerea obiectivelor Uniunii în materie de creștere economică durabilă și locuri de muncă.

(3b)

Consiliul European din 17 iunie 2010 a adoptat o nouă strategie a Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă cu scopul de a permite Uniunii să iasă din criză mai puternică și să își orienteze economia către o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, însoțită de un nivel ridicat al ocupării forței de muncă de calitate, al productivității și al coeziunii sociale. Strategia Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă conține, de asemenea, obiective în domeniul combaterii sărăciei, al educației, al inovării și al mediului.

(3c)

Ar trebui să se acorde atenția cuvenită strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și modului în care aceasta este implementată de statele membre prin programele lor naționale de reformă.

(4)

Tratatul permite adoptarea de măsuri specifice în zona euro, în plus față de dispozițiile aplicabile tuturor statelor membre, în vederea asigurării bunei funcționări a uniunii economice și monetare.

(4)

TFUE permite adoptarea de măsuri specifice în zona euro, în plus față de dispozițiile aplicabile tuturor statelor membre, în vederea asigurării bunei funcționări a uniunii economice și monetare și a evitării politicilor statelor membre care pun în pericol funcționarea acesteia . Măsurile specifice prevăzute la articolul 136 din TFUE ar trebui să fie utilizate într-un mod mai activ, atunci când este adecvat și necesar, pentru a se crea condițiile necesare pentru o integrare mai profundă și mai solidă, care ar trebui să fie corelată cu o legitimitate democratică îmbunătățită a uniunii economice și monetare.

(4a)

Finanțele publice solide și bugetele echilibrate sunt o condiție necesară pentru stabilitatea economică și financiară, așa cum a demonstrat în mod clar criza datoriilor publice, subliniind necesitatea unor cadre fiscale solide. În plus, deficitele din prezent, împreună cu economiile stagnante, subliniază necesitatea unor reforme, mai degrabă decât pe cea a creșterii cheltuielilor.

(4b)

Statele membre ar trebui să se abțină de la adoptarea unor măsuri care ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor Uniunii în cadrul uniunii economice și monetare, în special prin practica acumulării de datorii în afara conturilor administrației publice.

(5)

Soliditatea finanțelor publice se asigură cel mai bine în faza de planificare, iar erorile flagrante trebuie identificate cât mai curând posibil. Statele membre trebuie să beneficieze nu doar de pe urma stabilirii unor principii directoare și a unor obiective bugetare, ci și a monitorizării sincronizate a politicilor lor bugetare.

(5)

Soliditatea finanțelor publice și coordonarea politicilor economice se asigură cel mai bine în faza de planificare, iar erorile flagrante trebuie identificate cât mai curând posibil. Statele membre ar trebui să beneficieze nu doar de pe urma stabilirii unor principii directoare și a unor obiective bugetare, ci și a monitorizării sincronizate a politicilor lor bugetare și macroeconomice și a emisiunilor de datorie publică . Pentru a îmbunătăți coordonarea planificării emisiunilor de datorie publică, statele membre trebuie să prezinte ex-ante un raport privind planurile lor referitoare la emisiunile de datorie publică.

(5a)

Scopul prezentului regulament este de a institui mecanisme suplimentare ale Uniunii pentru coordonarea și supravegherea politicilor bugetare și economice ale statelor membre. Cu toate acestea, ar trebui să se dea dovadă de prudență la toate nivelurile și, din acest motiv, informațiile privind planurile de emisiune de datorie publică, reînnoirea datoriei scadente sau alte operațiuni relevante ale statelor membre nu ar trebui să fie făcute publice și ar trebui să fie utilizate doar în scopuri de coordonare internă. Această prudență este necesară date fiind riscurile la care statele membre se pot expune dacă își prezintă public în prealabil nevoile sale financiare pe piețele financiare.

(6)

Stabilirea unui calendar bugetar comun pentru statele membre a căror monedă este euro trebuie să ducă la o mai bună sincronizare a principalilor pași necesari în elaborarea bugetelor naționale, contribuind astfel la eficacitatea Semestrului european pentru coordonarea politicilor bugetare. Adoptarea unui calendar bugetar comun trebuie să permită sinergii mai puternice, facilitând coordonarea politicilor între statele membre a căror monedă este euro, și să garanteze că recomandările Consiliului și ale Comisiei sunt corect integrate în procesul național de adoptare a bugetului.

(6)

Stabilirea unui calendar bugetar comun pentru statele membre a căror monedă este euro ar trebui să ducă la o mai bună sincronizare a principalilor pași necesari în elaborarea bugetelor naționale, contribuind astfel la eficacitatea semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și bugetare. Adoptarea unui calendar bugetar comun ar trebui să permită sinergii mai puternice, facilitând coordonarea politicilor între statele membre a căror monedă este euro, și să garanteze că recomandările de politică specifice pentru fiecare țară, programele naționale de reformă și programele de stabilitate și de convergență, precum și recomandările făcute pe baza analizelor dezechilibrelor macroeconomice sunt corect integrate în procesul național de adoptare a bugetului.

(6a)

Calendarul pentru planul bugetar comun trebuie să fie coerent cu calendarele bugetare ale statelor membre. În caz contrar, un aviz al Comisiei referitor la proiectul de plan bugetar al unui stat membru riscă să fie lipsit de legitimitate democratică în parlamentul statului membru respectiv.

(6b)

În cazul în care bugetul nu este adoptat până la 31 decembrie, așa cum se prevede în prezentul regulament, ar trebui să se aplice proceduri bugetare reversive pentru a se asigura faptul că guvernul își poate îndeplini în continuare sarcinile esențiale.

(7)

Există dovezi solide care atestă eficacitatea cadrelor bugetare bazate pe reguli în susținerea unor politici bugetare solide și sustenabile. Introducerea unor reguli bugetare naționale care corespund obiectivelor bugetare stabilite la nivelul Uniunii trebuie să fie un element crucial pentru asigurarea respectării Pactului de stabilitate și de creștere. Mai exact, statele membre trebuie să pună în aplicare norme bugetare care să asigure echilibrul structural și care să transpună în legislația națională principiile cadrului bugetar al Uniunii. Această transpunere trebuie să se realizeze prin intermediul unor reguli obligatorii, de preferință cu caracter constituțional, care să demonstreze angajamentul ferm al autorităților naționale în ceea ce privește Pactul de stabilitate și creștere .

(7)

Cadrele bugetare eficace bazate pe reguli pot fi importante în susținerea unor politici bugetare solide și sustenabile. Introducerea unor reguli bugetare naționale care corespund obiectivelor economice și bugetare stabilite la nivelul Uniunii și care includ definiția circumstanțelor excepționale și a recesiunilor economice grave ar trebui să fie un element crucial pentru asigurarea respectării durabile a Pactului de stabilitate și de creștere. Mai exact, statele membre ar trebui să pună în aplicare un mecanism care să poată fie declanșat în cazul unei abateri semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare către acesta, vizând asigurarea unei reveniri rapide la obiectivul pe termen mediu. Este esențial ca aceste reguli să acopere administrația publică în ansamblu și să aibă caracter obligatoriu sau ca respectarea lor să fie garantată în alt mod în întregime în cadrul proceselor bugetare naționale .

(7a)

Gradul de îndatorare al statelor membre din Uniune este o problemă majoră care ar trebui să fie rezolvată, dacă se dorește ca economia să revină la o creștere stabilă și solidă pe termen scurt și lung. Va fi nevoie de o perioadă semnificativă pentru ca nivelul mediu de îndatorare în rândul statelor membre să revină la traiectoria de 60 % prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere. Îndeplinirea obiectivelor bugetare pe termen mediu este o condiție prealabilă fundamentală în acest sens, în timp ce devierea de la acestea ar putea declanșa creșterea ratelor dobânzilor, amenințând astfel creșterea și redresarea economică.

(8)

Previziunile macroeconomice și bugetare nerealiste și părtinitoare pot înfrâna considerabil eficacitatea planificării bugetare și, prin urmare, pot îngreuna respectarea disciplinei bugetare. Previziuni macroeconomice obiective și realiste pot fi furnizate de organisme independente.

(8)

Previziunile macroeconomice și bugetare nerealiste și părtinitoare pot înfrâna considerabil eficacitatea planificării bugetare și, prin urmare, pot îngreuna respectarea disciplinei bugetare. Previziuni macroeconomice obiective și realiste pot fi furnizate de organisme independente și competente din punct de vedere tehnic care dispun de o autonomie funcțională în raport cu autoritățile bugetare ale statelor membre și care îndeplinesc o serie de cerințe minime, așa cum sunt stabilite în anexa I, odată ce comparabilitatea și coerența acestor previziuni vor fi fost stabilite.

(9)

Această supraveghere care devine treptat din ce în ce mai strictă va veni în completarea dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere și va consolida supravegherea disciplinei bugetare în statele membre a căror monedă este euro. O procedură de monitorizare din ce în ce mai severă trebuie să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor bugetare, în beneficiul tuturor statelor membre a căror monedă este euro. În cadrul unei astfel de proceduri, o monitorizare mai atentă este deosebit de importantă pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

(9)

Această supraveghere și această coordonare care devin treptat din ce în ce mai stricte vor veni în completarea semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și a dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere și vor consolida supravegherea solidității bugetare și macrofinanciare și a convergenței economice în statele membre a căror monedă este euro. O procedură de monitorizare din ce în ce mai severă ar trebui să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor bugetare și economice , în beneficiul tuturor statelor membre a căror monedă este euro , fără să creeze o birocrație inutilă . În cadrul unei astfel de proceduri, o monitorizare mai atentă este deosebit de importantă pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

(10)

După cum a demonstrat criza datoriilor suverane, în contextul căreia s-a impus utilizarea unor mecanisme comune de protecție financiară, statele membre a căror monedă este euro sunt afectate laolaltă de efectele de propagare ale politicilor lor bugetare. Fiecare stat membru a cărui monedă este euro trebuie să se consulte cu Comisia și cu celelalte state membre a căror monedă este euro înainte de a adopta planuri majore de reformă a politicilor bugetare cu potențiale efecte de propagare, în așa fel încât să ofere posibilitatea unei evaluări a impactului posibil pentru zona euro în ansamblu. Aceste state trebuie să-și considerare planurile bugetare ca fiind chestiuni de interes comun și să le prezinte spre monitorizare Comisiei înainte ca acestea să devină obligatorii. Comisia trebuie să fie , dacă este cazul, în măsură să adopte un aviz cu privire la proiectul de plan bugetar, pe care statul membru și în special autoritățile bugetare să fie invitate să-l ia în considerare în procesul de adoptare a legii bugetului. Un astfel de aviz trebuie să garanteze că orientările Uniunii cu privire la politicile bugetare sunt integrate corespunzător în planurile bugetare naționale. În mod concret, acest aviz trebuie să includă o evaluare care să stabilească dacă planurile bugetare dau sau nu curs în mod adecvat recomandărilor emise în contextul Semestrului european în domeniul bugetar. Comisia trebuie să fie pregătită să prezinte acest aviz parlamentului din statul membru în cauză, la solicitarea acestuia. Evaluarea trebuie să stabilească și măsura în care acest aviz a fost luat în considerare, dacă și când se îndeplinesc condițiile necesare, conducând la decizia de a aplica statului membru în cauză procedura de deficit excesiv, caz în care absența măsurilor de follow-up la recomandările inițiale ale Comisiei se consideră a fi un factor agravant. De asemenea, pe baza evaluării globale a planurilor de către Comisie, Eurogrupul trebuie să analizeze situația bugetară și perspectivele zonei euro.

(10)

Statele membre a căror monedă este euro generează efecte colaterale ale politicilor lor bugetare și macroeconomice sau sunt afectate de acestea . Prin urmare, efectele de propagare ar trebui să fie identificate și abordate în cadrul procedurilor de supraveghere specifice fiecărei țări, precum și în cadrul evaluării generale a situației bugetare și a perspectivelor din zona euro în ansamblu. Evaluarea ar trebui să identifice, de la țară la țară, posibilele efecte colaterale negative asupra sustenabilității finanțelor publice ale statelor membre generate de sectoarele lor private sau de alte state membre. Criza datoriei publice a dezvăluit, de asemenea, legăturile reciproce existente între datoria publică, stabilitatea financiară și solvabilitatea bancară. Fiecare stat membru a cărui monedă este euro ar trebui să se consulte cu Comisia și cu celelalte state membre a căror monedă este euro înainte de a adopta planuri majore de reformă a politicilor bugetare și economice cu potențiale efecte colaterale, în așa fel încât să ofere posibilitatea unei evaluări a impactului posibil pentru zona euro în ansamblu. Aceste state ar trebui să își considere planurile bugetare și economice ca fiind chestiuni de interes comun și să le prezinte spre monitorizare Comisiei înainte ca acestea să devină obligatorii. Comisia ar trebui să fie în măsură să adopte , cât mai curând posibil și nu mai târziu de data de 15 noiembrie, un aviz cu privire la proiectul de plan bugetar, pe care statul membru să fie invitat să-l ia în considerare în procesul de adoptare a legii bugetului. Un astfel de aviz ar trebui să garanteze că orientările Uniunii cu privire la politicile bugetare și economice sunt integrate corespunzător în planurile bugetare naționale. În mod concret, acest aviz ar trebui să includă o evaluare care să stabilească dacă planurile bugetare dau sau nu curs în mod adecvat recomandărilor emise în contextul semestrului european în domeniul bugetar și în cel economic (recomandări de politică specifice pentru fiecare țară) . În același context, Comisia ar trebui să se asigure că angajamentele asumate de statele membre în cadrul programelor lor naționale de reformă și al programelor de parteneriat economic, precum și orice recomandări ale Consiliului făcute în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice sunt luate în considerare în mod corespunzător în proiectul de buget național. Comisia ar trebui să fie pregătită să prezinte acest aviz parlamentului din statul membru în cauză, la solicitarea acestuia. Evaluarea ar trebui să stabilească și măsura în care acest aviz a fost luat în considerare, dacă și când se îndeplinesc condițiile necesare, conducând la decizia de a aplica statului membru în cauză procedura de deficit excesiv, caz în care absența măsurilor de follow-up la recomandările inițiale ale Comisiei se consideră a fi un factor agravant. De asemenea, pe baza evaluării globale a planurilor de către Comisie, Eurogrupul și Parlamentul European ar trebui să analizeze situația bugetară și perspectivele zonei euro.

(10a)

În cazul unei abateri deosebit de grave a proiectului de plan bugetar de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, Comisia ar trebui să solicite în avizul său referitor la proiectul de plan bugetar, după consultarea cu statul membru în cauză, un proiect de plan bugetar revizuit în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament. Se va proceda astfel în special în cazul în care punerea în aplicare a planului bugetar inițial ar pune în pericol stabilitatea financiară a statului membru în cauză sau ar risca să prejudicieze buna funcționare a uniunii economice și monetare sau în cazul în care punerea în aplicare a planului bugetar inițial ar atrage după sine încălcarea evidentă și gravă a recomandărilor formulate de către Consiliu în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere.

(10b)

În contextul unei coordonări îmbunătățite și al unor discuții ex-ante între statele membre cu privire la orice planuri importante de reformă a politicii economice și bugetare care ar putea avea efecte de propagare, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport și, dacă este necesar, o propunere care să conțină un plan detaliat privind modul în care va funcționa o astfel de coordonare și se vor desfășura discuțiile ex-ante, formatul coordonării și al discuțiilor, politicile avute în vedere și consecințele politice probabile pentru statele membre și, în special, pentru parlamentele naționale ale deciziilor care pot rezulta în urma unei astfel de coordonări și a discuțiilor ex-ante. Avizul respectiv al Comisiei ar trebui, cel puțin, să garanteze integrarea coordonării în cadrul semestrului european.

(10c)

În plus, consolidarea guvernanței economice ar trebui să includă o implicare mai îndeaproape și în timp util a Parlamentului European și a parlamentelor naționale. Deși recunoaște că omologii Parlamentului European în cadrul dialogului sunt instituțiile relevante ale Uniunii și reprezentanții acestora, comisia competentă a Parlamentului European poate oferi posibilitatea de a participa la un schimb de opinii statului membru vizat de o decizie a Consiliului de constituire a unui depozit purtător de dobândă sau de impunere a unei amenzi anuale în conformitate cu prezentul regulament. Participarea statelor membre la astfel de schimburi de opinii este voluntară.

(11)

Statele membre a căror monedă este euro și care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv trebuie să fie monitorizate mai atent pentru a se asigura corectarea integrală și la timp a deficitului excesiv. O monitorizare mai strictă trebuie să asigure corectarea din timp a oricăror devieri de la recomandările Consiliului privind corectarea deficitului excesiv. Această monitorizare trebuie să vină în completarea dispozițiilor stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1467/97. Modalitățile de realizare a acestei monitorizări mai stricte trebuie adaptate în funcție de stadiul procedurii aplicate statului membru respectiv, în conformitate cu articolul 126 din tratat.

(11)

Statele membre a căror monedă este euro și care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv ar trebui să fie monitorizate mai atent pentru a se asigura corectarea coerentă, durabilă și la timp a deficitului excesiv. O monitorizare mai strictă ar trebui să asigure prevenirea și corectarea din timp a oricăror devieri de la recomandările Consiliului privind corectarea deficitului excesiv sau de la recomandările specifice pentru fiecare țară . Această monitorizare ar trebui să vină în completarea dispozițiilor stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1467/97. Modalitățile de realizare a acestei monitorizări mai stricte ar trebui adaptate în funcție de stadiul procedurii aplicate statului membru respectiv, în conformitate cu articolul 126 din TFUE. Statele membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv ar trebui să prezinte un program de parteneriat economic care să includă o descriere detaliată a reformelor structurale. Este esențial ca aceste reforme structurale să fie concepute și implementate pentru a asigura corectarea efectivă și durabilă a deficitelor excesive. După caz, partenerii sociali ar trebui să fie implicați în conformitate cu legile și practicile naționale.

(12)

Monitorizarea mai strictă a statelor membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv trebuie să permită identificarea riscurilor legate de respectarea termenului de corectare a deficitului excesiv de către statele membre respective . În cazul în care sunt identificate astfel de riscuri, Comisia trebuie să emită recomandări adresate statelor membre respective privind măsurile care trebuie luate într-un anumit interval de timp. Recomandările trebuie prezentate parlamentelor statelor membre în cauză la solicitarea acestora. Această evaluare trebuie să permită combaterea rapidă a oricăror evoluții de natură să pericliteze corectarea deficitului excesiv în intervalul stabilit. Evaluarea respectării recomandărilor Comisiei trebuie să facă parte din evaluarea continuă realizată de Comisie cu privire la acțiunile întreprinse în vederea corectării deficitului excesiv. Atunci când decide dacă s-au întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea deficitului excesiv, Consiliul trebuie să își formuleze decizia ținând cont și de respectarea sau nerespectarea recomandărilor Comisiei de către statele membre vizate.

(12)

Este esențial ca monitorizarea mai strictă a statelor membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv să aibă loc în contextul unui program de parteneriat economic. În acest context, Comisia ar trebui să invite statele membre respective să realizeze o evaluare detaliată a execuției bugetare pe tot parcursul anului pentru administrația publică și subsectoarele acesteia și să transmită cu regularitate Comisiei și Comitetului economic și financiar, pentru administrația publică și subsectoarele acesteia, rapoarte cu privire la execuția bugetară de pe tot parcursul anului, la impactul bugetar al măsurilor discreționare luate atât pe partea de cheltuieli, cât și pe partea de venituri, la obiectivele în materie de venituri și cheltuieli publice, precum și informații cu privire la măsurile adoptate și la natura măsurilor preconizate pentru atingerea obiectivelor.

(12a)

Pentru a asigura buna funcționare a uniunii economice și monetare și respectarea disciplinei bugetare, este esențial să se protejeze stabilitatea zonei euro în ansamblu și, prin urmare, să se consolideze eficiența și rezistența sistemului financiar al zonei euro la șocuri negative, să se abordeze constrângerile legate de lichidități, precum și externalitățile negative legate de fragmentarea piețelor de obligațiuni suverane, și să se reducă costurile de finanțare marginale pentru statele membre care se confruntă cu presiuni de finanțare. În acest scop, este necesar să se adopte o foaie de parcurs privind instrumentele comune de datorie publică din zona euro, incluzând instituirea unui cadru consolidat de coordonare a politicilor economice. Ca un prim pas în direcția emisiunilor comune și coordonate de instrumente de datorie publică din zona euro, este esențial să fie înființat un fond de rambursare, pentru o perioadă de aproximativ 25 de ani, și să fie asigurată coordonarea emisiunilor de datorie publică ale statelor membre din zona euro. Acest prim pas nu trebuie să aducă atingerii implementării de măsuri ulterioare în cadrul foii de parcurs înainte de expirarea perioadei respective.

(12b)

În aplicarea prezentului regulament, Consiliul și Comisia ar trebui să respecte pe deplin rolul partenerilor sociali, precum și diferențele dintre sistemele naționale, cum ar fi sistemele legate de formarea salariilor.

(13)

Pentru a îmbunătăți dialogul dintre instituțiile Uniunii, mai precis Parlamentul European, Consiliul și Comisia, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și mai multă responsabilitate, comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate oferi statelor membre vizate de recomandările Comisiei Europene posibilitatea de a participa la schimburi de opinii,

(13)

Pentru a îmbunătăți dialogul dintre instituțiile Uniunii, mai precis dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie , precum și pentru a asigura o mai mare transparență și mai multă responsabilitate, comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate oferi statelor membre vizate de recomandările Comisiei Europene posibilitatea de a participa la schimburi de opinii . De asemenea , ar trebui să se prevadă norme care să consolideze responsabilitatea, transparența și controlul bugetar și, într-un sens mai larg, supravegherea și coordonarea politicilor economice din zona euro, în conformitate cu principiile democratice. În acest sens, ar trebui să fie prevăzute dispoziții specifice, în conformitate cu practicile naționale, pentru implicarea parlamentelor naționale, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile.

(13a)

Planurile bugetare și reformele structurale ar trebui să fie compatibile cu protecția drepturilor sociale și să evite exacerbarea inegalităților. Prin urmare, disciplina bugetară nu ar trebui să fie pusă în aplicare în detrimentul mijloacelor pe termen mediu și lung necesare pentru transformarea durabilă și ecologică a economiei în conformitate cu strategia Uniunii pentru creștere și ocuparea forței de muncă și cu obiectivele stabilite pentru anul 2050 în materie de combatere a schimbărilor climatice.

(13b)

Politica fiscală joacă un rol esențial în îmbunătățirea eficacității și a echității planurilor bugetare, contribuind totodată la o creștere durabilă. La nivel național și la nivelul Uniunii ar trebui să se adopte rapid un set cuprinzător de măsuri și inițiative legislative, cum ar fi taxa europeană pe tranzacțiile financiare și baza de impozitare consolidată comună pentru corporații, pentru a elimina excepțiile nejustificate, a extinde baza de impozitare, a îmbunătăți eficiența colectării impozitelor, a combate evaziunea fiscală și a aplica în mod cuprinzător principiul „poluatorul plătește”.

(aa)

completarea procedurii de prevenire și de corectare a dezechilibrelor macroeconomice excesive, stabilită în Regulamentul (UE) nr. 1174/2011;

(ca)

garantarea compatibilității dintre politicile bugetare și procedura de prevenire și de corectare a dezechilibrelor macroeconomice excesive, stabilită în Regulamentul (UE) nr. 1174/2011, printr-o monitorizare mai strictă a programelor naționale de reformă ale statelor membre și a oricăror programe de parteneriat economic, în vederea asigurării unei respectări a normelor și a unei convergențe durabile în cadrul zonei euro.

(1)

„consiliu bugetar independent ” înseamnă un organism care are autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre și care se ocupă de monitorizarea punerii în aplicare a normelor bugetare naționale;

(1)

„consiliu bugetar” înseamnă un organism independent și competent din punct de vedere tehnic care are autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre și care se ocupă de monitorizarea punerii în aplicare a normelor bugetare naționale;

(2)

„previziuni macroeconomice independente” înseamnă previziunile macroeconomice și/sau prognozele bugetare formulate de un organism independent sau un organism care dispune de autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statului membru ;

(2)

„previziuni macroeconomice independente” înseamnă previziunile macroeconomice formulate sau aprobate de un organism independent și competent din punct de vedere tehnic care dispune de autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statului membru și care respectă cerințele minime stabilite în anexa I. Comisia asigură comparabilitatea și coerența previziunilor independente între statele membre.

(5)

„public” și „deficit” au sensul prevăzut la articolul 2 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(5)

„public” , „deficit” și „datorie” au sensul prevăzut la articolul 2 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE ;

(5a)

„Pactul de stabilitate și de creștere” înseamnă sistemul de supraveghere multilaterală stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și procedura de evitare a deficitului excesiv în statele membre, stabilită la articolul 126 din TFUE și în Regulamentul (CE) nr. 1467/97;

(5b)

„abatere deosebit de gravă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu” înseamnă o deviere a cifrelor prezentate în proiectul de buget de cel puțin 1 % din PIB într-un singur an sau de cel puțin 0,5 % din PIB ca medie anuală pe parcursul a doi ani consecutivi, care nu poate fi justificată de circumstanțe excepționale sau o recesiune economică gravă, după ce se iau în considerare factorii de atenuare și efectele de propagare definite de Regulamentul (CE) nr. 1467/97 și de Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

(a)

orientările de politică pe care Consiliul European de primăvară le adresează fiecărui stat membru, pe baza analizei anuale a creșterii, inclusiv proiectul de raport comun al Comisiei privind ocuparea forței de muncă și rapoartele anuale elaborate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011; aceste orientări de politică ghidează statele membre în redactarea programelor lor naționale de reformă și a programelor lor de stabilitate sau de convergență, care trebuie prezentate de statele membre în luna aprilie în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) și cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97;

(b)

aprobarea de către Consiliul European de vară a recomandărilor de politică specifice pentru fiecare țară, în conformitate cu avizele Comisiei privind caracterul adecvat al programelor naționale de reformă și al programelor de stabilitate sau de convergență ale statelor membre prezentate în conformitate cu articolele 121 și 148 din TFUE.

(b)

proiecțiile pentru cheltuieli și venituri în condițiile menținerii politicilor curente, ca procent din PIB, pentru administrația publică și principalele lor componente.;

(b)

proiecțiile pentru cheltuieli și venituri în condițiile menținerii politicilor curente, ca procent din PIB, pentru administrația publică și principalele lor componente, aceste proiecții acoperă atât cheltuielile curente, cât și cheltuielile de investiții și, în acest scop, se stabilesc obiective bugetare clare pentru cheltuielile curente și cele de investiții și, în cazul cheltuielilor de investiții, se publică o evaluare a rentabilității economice a acestora.

(ca)

detalii cu privire la cheltuielile legate direct de atingerea obiectivelor strategiei pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă a Uniunii (inclusiv investiții publice), precum și detalii privind legătura cu atingerea obiectivelor bugetare pe termen lung, precum și o evaluare a impactului social al măsurilor prevăzute în planul bugetar;

(d)

o descriere detaliată și o cuantificare bine documentată a măsurilor care trebuie să fie incluse în buget pentru anul următor, în vederea reducerii decalajului dintre obiectivele menționate la litera (c) și previziuni, în condițiile menținerii politicilor menționate la litera (b). Descrierea poate fi mai puțin detaliată pentru măsurile al căror impact bugetar este estimat la mai puțin de 0,1 % din PIB. Trebuie să se acorde o atenție deosebită planurilor majore de reformă a politicilor bugetare cu potențiale efecte de contagiune pentru alte state membre a căror monedă este euro;

(d)

o descriere detaliată și o cuantificare bine documentată a măsurilor care trebuie să fie incluse în buget pentru anul următor, în vederea reducerii decalajului dintre obiectivele menționate la literele (c) și (ca) și proiecțiile formulate, în conformitate cu litera (b), în condițiile menținerii politicilor curente. Descrierea poate fi mai puțin detaliată pentru măsurile al căror impact bugetar este estimat la mai puțin de 0,1 % din PIB. Trebuie să se acorde o atenție deosebită și explicită planurilor majore de reformă a politicilor bugetare cu potențiale efecte colaterale pentru alte state membre a căror monedă este euro;

(e)

principalele ipoteze cu privire la evoluțiile economice așteptate și la variabilele economice importante care sunt relevante pentru atingerea obiectivelor bugetare. Aceste ipoteze trebuie să se bazeze pe previziuni macroeconomice independente referitoare la creștere;

(e)

principalele ipoteze cu privire la evoluțiile economice așteptate și la variabilele economice importante care sunt relevante pentru atingerea obiectivelor bugetare stabilite în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2011/85/UE; Previziunile macroeconomice și bugetare includ o estimare impactului preconizat asupra producției potențiale și a efectelor macroeconomice multiplicatoare . Metodologia, modelele economice și econometrice de bază și ipotezele, precum și orice alt parametru relevant care stă la baza unei previziuni macroeconomice independente se anexează la planurile fiscale anuale pe termen mediu.

(f)

acolo unde este cazul, indicații suplimentare privind modul în care se va da curs recomandărilor în vigoare adresate statului membru în cauză, în conformitate cu articolul 121 din tratat în domeniul bugetar .

(f)

acolo unde este cazul, indicații suplimentare , în conformitate cu literele (a)-(ca), privind modul în care se va da curs recomandărilor în vigoare adresate statului membru în cauză, în conformitate cu articolele 121 și 148 din TFUE .

(fa)

cuantificarea necesităților în materie de investiții publice și, după caz, a impactului bugetar al măsurilor prevăzute în programele naționale de reformă, precum și o evaluare a rentabilității economice a acestor măsuri.

(fb)

o analiză a contribuțiilor aduse de reformele și investițiile incluse în programele naționale de reformă la atingerea obiectivelor programelor de stabilitate, inclusiv o analiză costuri-beneficii din punct de vedere bugetar a reformelor.

(a)

transferă către FER creanțe în valoare de peste 60 % din PIB pe parcursul unei perioade de cinci ani;

(b)

dispun de norme bugetare numerice care pun în aplicare în cadrul proceselor bugetare naționale obiectivele bugetare pe termen mediu, astfel cum sunt definite la articolul 2a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97;

(c)

pun în aplicare o strategie de consolidare fiscală și un program de reforme structurale;

(d)

depun garanții pentru acoperirea împrumuturilor ce le sunt oferite de FER;

(e)

își reduc deficitul structural pe parcursul perioadei de cinci ani pentru a respecta norma bugetară de la litera (b).

(a)

să efectueze, coordonându-se cu instituțiile naționale superioare din domeniul auditului, un audit independent detaliat al conturilor administrației publice și să prezinte un raport în legătură cu acesta, cu scopul de a stabili dacă aceste conturi publice sunt fiabile, complete și corecte în conformitate cu procedura de deficit excesiv; În acest context, Comisia (Eurostat) evaluează calitatea datelor raportate de statul membru vizat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 679/2010.

(a)

să efectueze, coordonându-se cu instituțiile naționale superioare din domeniul auditului, un audit independent detaliat al conturilor administrației publice și să prezinte un raport în legătură cu acesta, cu scopul de a stabili dacă aceste conturi publice sunt fiabile, complete și corecte în conformitate cu procedura de deficit excesiv; În acest context, Comisia (Eurostat) evaluează calitatea datelor raportate de statul membru vizat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 479/2009 referitor la calitatea datelor statistice în contextul procedurii de deficit excesiv;

(ba)

contribuția prezentului regulament la realizarea strategiei de creștere economică și ocuparea forței de muncă a Uniunii.

—

Asumarea responsabilității: fără a aduce atingere principiilor prezentate mai jos, caracteristicile instituțiilor bugetare independente ar trebui să fie coerente cu cadrul juridic al statului membru și cu sistemul său politic și administrativ. Structura acestora ar trebui să țină cont de constrângerile de capacitate din statele membre mai mici.

—

Mandat: mandatul acestor instituții ar trebui să fie clar definit în legislație pentru a preveni intervenția inadecvată a autorităților bugetare sau extinderea inadecvată a mandatului instituțiilor bugetare independente, în detrimentul competențelor autorităților bugetare sau al prerogativelor parlamentelor naționale.

—

Resurse: resursele alocate instituțiilor bugetare independente ar trebui să fie pe măsura mandatului acestora pentru a le permite să-l realizeze de manieră credibilă.

—

Responsabilitate: ar trebui instituite mecanisme statutare care să asigure că acestea răspund pe deplin în fața puterii legislative. Rapoartele și analizele emise de instituțiile bugetare independente ar trebui publicate și distribuite în mod gratuit.

—

Conducerea: membrii conducerii ar trebui selectați pe bază de merit, experiență și competențe tehnice, mai ales în ceea ce privește procedura bugetară. Procedura de selecție ar trebui să implice mai multe instituții, cum ar fi o procedură de confirmare la nivel parlamentar sau o procedură prin care mai multe instituții desemnează unul sau mai mulți membri. Durata mandatelor în conducerea instituțiilor bugetare independente ar trebui specificată în mod clar în legislație, mandatele nu ar trebui să fie reînnoibile și ar trebui să depășească mandatul parlamentar. Demiterile ar trebui să fie strict limitate la cazurile grave de încălcări ale mandatului.

—

Personal: personalul instituțiilor bugetare independente ar trebui selectat prin concursuri generale, pe bază de merit și competențe tehnice. Condițiile de angajare ar trebui să respecte statutul funcționarilor publici.

—

Accesul la informații, transparența și politica de comunicare: în general, instituțiile bugetare independente ar trebui să dispună de acces deplin prin legislație la toate informațiile relevante ce le sunt necesare pentru îndeplinirea la timp a mandatului. Orice restricții în acest sens ar trebui clar definite. Fără a aduce atingere respectivei legislații, nu ar trebui limitată capacitatea instituțiilor bugetare independente de a comunica în timp util prin canale media. În cazul în care sunt găzduite de o altă instituție, ar trebui clarificat faptul că opiniile emise de instituțiile bugetare independente le angajează numai pe acestea, nu și instituția-gazdă.