21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 396/8

1.

articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care prevede că în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane; Acțiunea Uniunii, care completează politicile naționale, are în vedere îmbunătățirea sănătății publice și prevenirea bolilor și afecțiunilor, precum și a cauzelor de pericol pentru sănătatea fizică și mentală. Uniunea și statele membre favorizează cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale competente în domeniul sănătății publice;

2.

Concluziile Consiliului privind integrarea chestiunilor legate de sănătate în toate politicile (30 noiembrie și 1 decembrie 2006) (1); îmbătrânirea sănătoasă și demnă (30 noiembrie 2009); echitatea și sănătatea în toate politicile: solidaritate în domeniul sănătății (8 iunie 2010); abordările inovatoare pentru bolile cronice în sistemele de sănătate publică și de îngrijire medicală (7 decembrie 2010); lucrările pregătitoare pentru parteneriatul european pilot pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate (9 martie 2011); eliminarea decalajelor în materie de sănătate în cadrul UE prin intermediul unor acțiuni concertate în vederea promovării unor stiluri de viață sănătoase (2);

3.

Rezoluția Comitetului regional al OMS pentru Europa (3): Strategie și plan de acțiune privind îmbătrânirea în condiții bune de sănătate în Europa 2012-2020;

4.

Comunicările Comisiei privind gestionarea impactului îmbătrânirii populației în UE (raport privind îmbătrânirea populației, 2009); Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (5 martie 2010); concretizarea planului strategic de implementare a parteneriatului european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate (29 februarie 2012);

5.

Obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

6.

Raportul proiectului de cooperare europeană Îmbătrânirea sănătoasă: „Îmbătrânirea sănătoasă – o provocare pentru Europa (2007)”;

7.

Cartea albă a Comisiei „Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE 2008-2013”, care subliniază necesitatea promovării unei stări bune de sănătate de-a lungul ciclului de viață al unei persoane într-o Europă care îmbătrânește;

8.

Avizul Comitetului Economic și Social European privind consecințele îmbătrânirii populației asupra sistemelor de sănătate și de protecție socială (15 iulie 2010) și al Comitetului Regiunilor privind îmbătrânirea activă: inovare, sănătate inteligentă, îmbunătățirea calității vieții (27 iulie 2012);

9.

Declarația Consiliului privind Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012): calea de urmat.

10.

că îmbătrânirea în condiții bune de sănătate este un proces continuu, pe întreaga durată a ciclului de viață. Este esențial ca cetățenii să fie sprijiniți în această abordare prin acțiuni interdisciplinare în materie de promovare a sănătății, de prevenire a bolilor și de asistență medicală și socială. Acestea includ activități la nivelul întregii societăți și în diferite domenii de politică, implicând autorități publice și, în funcție de prioritățile statelor membre, părți interesate de la toate nivelurile, inclusiv cadrele medicale și pacienții, partenerii sociali și societatea civilă, mass-media și actorii economici;

11.

că abordările inovatoare în domeniul promovării sănătății și al prevenirii bolilor ar putea ajuta persoanele în vârstă să rămână independente mai mult timp și ar îmbunătății calitatea vieții acestora.

12.

faptul că starea bună de sănătate la nivelul populației de vârstă activă contribuie la o productivitate sporită și la alte beneficii care ajută cetățenii și societatea să îndeplinească obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

13.

necesitatea, în contextul crizei economice actuale și al schimbărilor demografice, de a regândi structura serviciilor, în vederea unui sector al asistenței medicale mai eficient și mai durabil, care să promoveze o societate mai bine adaptată persoanelor în vârstă.

14.

rezultatele Conferinței la nivel înalt privind îmbătrânirea în condiții bune de sănătate pe întreaga durată a ciclului de viață, organizată de președinția cipriotă la 5 și 6 septembrie 2012, care a pus în valoare lucrări în domeniul îmbătrânirii în condiții bune de sănătate, care au oferit dovezi conform cărora îmbătrânirea în condiții bune de sănătate este strâns legată de punerea în aplicare a unor programe eficiente de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, începând din primii ani de viață și continuând pe întreaga durată a ciclului de viață;

15.

promovarea activităților fizice menite să îmbunătățească starea de sănătate în cadrul Planului de lucru european pentru sport pentru perioada 2011-2014 (4) și principiile privind contribuția activităților fizice la îmbătrânirea activă elaborate în acest context;

16.

inițiativa Comisiei Europene de lansare și punere în aplicare a Parteneriatului european pentru inovare (European Innovation Partnership – EIP) privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate și așteaptă evaluarea acestei inițiative-pilot în 2013;

17.

strategiile UE privind factorii determinanți ai sănătății și factorii de risc comuni, inclusiv o nouă strategie a UE de susținere a statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive ale alcoolului;

18.

declarația Consiliului privind Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012): calea de urmat, ca factor stimulent al acțiunilor de întreprins în următorii ani;

19.

lucrările în direcția optimizării răspunsului la provocările pe care le reprezintă bolile cronice, prin valorificarea procesului de reflecție lansat de statele membre și de Comisie (5).

20.

importanța programelor de promovare a sănătății, de prevenire a bolilor și de diagnosticare timpurie, începând din primii ani de viață și continuând pe întreaga durată a ciclului de viață;

21.

povara extinsă a morbidității și a handicapurilor provocate de bolile cronice, precum cancerul, bolile respiratorii, bolile cardiovasculare și neurovasculare, diabetul și bolile mentale, afecțiunile musculo-scheletice și problemele legate de deficiențele de vedere și de auz în rândul populației;

22.

faptul că o mai bună gestionare a condițiilor de sănătate pe termen lung poate ajuta populația să rămână activă și independentă la vârste înaintate;

23.

faptul că administrațiile publice și, după caz, cu participarea societății civile dețin un rol esențial în ameliorarea condițiilor legate de îmbătrânirea în condiții bune de sănătate;

24.

faptul că condițiile economice, sociale și de mediu, precum și stilurile de viață, se numără printre factorii determinanți ai sănătății, iar abordarea acestora prin acțiuni intersectoriale rămâne una dintre provocările importante în eforturile de a se ajunge la o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate pentru toți.

25.

să includă chestiunea îmbătrânirii în condiții bune de sănătate pe întreaga durată a ciclului de viață printre prioritățile lor pentru anii următori, cu o abordare socială și bazată pe echitate;

26.

să adopte o abordare care să deplaseze accentul către promovarea sănătății, prevenirea bolilor, diagnosticarea timpurie și o mai bună gestionare a afecțiunilor, începând din primii ani de viață și continuând pe întreaga durată a ciclului de viață, ca strategie de îmbunătățire a calității vieții și de reducere a poverii pe care o implică bolile cronice, fragilitatea și invaliditatea, prin:

27.

să intensifice și să consolideze coordonarea și colaborarea între toate părțile interesate relevante și între statele membre, promovând acțiunile intersectoriale, inclusiv societatea civilă, ținând cont de principiul sănătății în toate politicile;

28.

să recurgă la abordări inovatoare în promovarea sănătății și în prevenirea bolilor, care să promoveze implicarea activă a individului, a familiei și a comunității;

29.

să sprijine parteneriatul european pentru inovare (EIP) privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate printr-o implicare ad-hoc a statelor membre în punerea în aplicare a acțiunilor specifice din parteneriat și în obținerea unor rezultate solide, precum și în promovarea valorii adăugate a parteneriatului și în informarea în acest sens a autorităților lor locale și regionale, având în vedere rezultatele evaluării preconizate a avea loc în 2013.

30.

să utilizeze în mod eficient finanțarea din partea UE (de exemplu, fondurile structurale, CSC 2014-2020, PC7/Orizont 2020, CIP) pentru a sprijini prioritățile privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate;

31.

să sprijine orașele și municipalitățile în inițiativa acestora de a promova mediile sănătoase și adaptate persoanelor în vârstă și de a dezvolta rețele pentru punerea în aplicare a orientărilor comune;

32.

să îmbunătățească comunicarea privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor, diagnosticarea timpurie și o mai bună gestionare a condițiilor prin abordări inovatoare ale activităților de sensibilizare (de exemplu, utilizarea responsabilă a mijloacelor de comunicare socială).

33.

să sprijine acțiuni și inițiative viitoare care să abordeze factorii determinanți și factorii de risc ai sănătății, precum și să promoveze îmbătrânirea în condiții bune de sănătate pe întreaga durată a ciclului de viață, la nivelul UE, la nivel regional, național și local, respectând competențele statelor membre;

34.

să contribuie la elaborarea de politici în direcția activităților de promovare a sănătății, pentru alegeri sănătoase și o viață sănătoasă;

35.

să sprijine o mai bună utilizare de către statele membre a orientărilor UE privind activitatea fizică, elaborate de miniștrii sportului ai UE cu ocazia reuniunii informale din noiembrie 2008, salutate în concluziile președinției (6);

36.

să sprijine cooperarea voluntară între statele membre în vederea dezvoltării în continuare atât a măsurilor preventive generale, cât și a măsurilor preventive selective destinate nevoilor specifice ale anumitor grupuri țintă;

37.

să acorde asistență statelor membre și, în mod specific, regiunilor, pentru utilizarea mai eficientă a fondurilor structurale și a altor instrumente de finanțare ale UE pentru prioritățile legate de îmbătrânirea în condiții bune de sănătate;

38.

să evalueze în mod corespunzător parteneriatul european pilot pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, să permită participarea statelor membre interesate la guvernarea acestui parteneriat și să informeze statele membre cu privire la modul în care Comisia ia în considerare recomandările parteneriatului atunci când pune în aplicare programele UE.

39.

să promoveze strategii de combatere a factorilor de risc, precum consumul de tutun, efectele nocive ale alcoolului, drogurile ilegale, alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice, precum și factorii de mediu, care determină creșterea incidenței bolilor cronice netransmisibile, precum cancerul, bolile respiratorii, bolile cardiovasculare și neurovasculare, diabetul, bolile mentale și afecțiunile musculo-scheletice;

40.

să sprijine identificarea și difuzarea metodelor bazate pe bunele practici în abordarea bolilor cronice și a factorilor de risc ai acestora, inclusiv responsabilizarea pacienților;

41.

să aibă în vedere modalități de consolidare a cooperării și de îmbunătățire a schimbului de bune practici la nivel european, pentru promovarea abordării axate pe îmbătrânirea în condiții bune de sănătate pe întreaga durată a ciclului de viață, utilizând instrumente inovatoare;

42.

să continue implementarea Strategiei în domeniul sănătății (7) și a obiectivului acesteia de a susține condițiile bune de sănătate într-o Europă în curs de îmbătrânire, aplicând în același timp o abordare transsectorială, care implică sectorul social și pe cel de sănătate, cu susținerea Grupului de lucru pentru sănătate publică la nivel înalt și în cooperare cu Comitetul pentru protecție socială;

43.

să continue și să consolideze lucrările care vizează o mai bună înțelegere a legăturilor dintre evenimentele care survin în primii ani ai vieții și îmbătrânirea în condiții bune de sănătate, utilizând, printre altele, studiile longitudinale;

44.

să sprijine, după caz, în cadrul Sistemului european de informații în domeniul sănătății, colectarea de date și schimbul de date și informații atât privind incidența, prevalența, factorii de risc și rezultatele bolilor cronice, precum speranța de viață sănătoasă (HLY), cât și privind acțiunile și politicile de promovare a sănătății, inclusiv sisteme de informații la nivelul statelor UE, ținând cont de mecanismele existente și de lucrările în curs de desfășurare din cadrul Sistemului Statistic European și al altor părți interesate relevante (precum OMS, Euro OMS și OCDE);

45.

să promoveze parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate ca platformă relevantă de colaborare a diferitelor părți interesate, construită pe baza consensului și acordului între părțile interesate – din sectorul public și privat, din ONG-uri și mediul academic, la nivelul UE, la nivel național, regional și local – angajate să obțină rezultate în raport cu obiectivele și scopurile lor convenite, în conformitate cu rezultatele evaluării preconizate a avea loc în 2013;

46.

să coopereze cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și, în special, cu Biroul Regional al acesteia, pentru asigurarea complementarității activităților legate de îmbătrânirea în condiții bune de sănătate.