52012SC0099

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Cadru de calitate pentru stagii

Care însoțește documentul

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor

Către o redresare generatoare de locuri de muncă

CUPRINS

1........... Introducere..................................................................................................................... 3

2........... Domeniul de aplicare al cadrului...................................................................................... 4

3........... Reglementarea și organizarea stagiilor în statele membre................................................. 5

4........... Către un cadru de calitate pentru stagii............................................................................ 8

5........... Etape viitoare............................................................................................................... 10

Declarație de declinare a responsabilității: Prezentul document este un document de lucru al serviciilor Comisiei Europene, având un scop informativ. Documentul nu reprezintă poziția oficială a Comisiei în legătură cu tema avută în vedere și nu anticipează o astfel de poziție.

1.           Introducere

Rata șomajului în rândul tinerilor (cu vârsta între 15 și 24 de ani) a cunoscut o creștere dramatică: începând din 2008, numărul total al șomerilor tineri din UE a crescut cu 1 milion. În prezent, există în UE-27 peste cinci milioane de tineri sub 25 de ani care nu pot găsi un loc de muncă.

În acest context, stagiile ar putea juca un rol cheie în creșterea accesului tinerilor pe piața muncii. Stagiile ar putea realiza tranziția de la cunoștințele teoretice, dobândite pe parcursul educației, la aptitudinile și competențele necesare la locul de muncă, îmbunătățind astfel șansele tinerilor de a găsi un loc de muncă.

Cu toate acestea, în unele cazuri stagiile nu reușesc să‑și îndeplinească rolul prevăzut: în ultimii ani au fost exprimate preocupări cu privire la calitatea stagiilor. De exemplu, organizațiile „Génération Précaire”[1] din Franța și „Generation Praktikum”[2] din Austria au exprimat preocupări serioase cu privire la posibilitatea utilizării abuzive a stagiilor ca o sursă ieftină sau gratuită de muncă de către angajatori, iar în multe cazuri aceștia din urmă nu reușesc să ofere un prim pas către un loc de muncă decent și durabil. Această situație poate, la rândul său, să creeze un cerc vicios de condiții de muncă precară și insecuritate. În unele state membre, tinerii au pus la punct inițiative de îmbunătățire a transparenței stagiilor[3]. În 2010, Parlamentul European a adoptat un raport din proprie inițiativă referitor la „promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor”[4], invitând Comisia să propună o cartă europeană a calității stagiilor, să furnizeze statistici referitoare la stagii și să elaboreze un studiu comparativ referitor la diferitele sisteme de stagii existente în statele membre.

Recent, Forumul european al tineretului a prezentat o propunere pentru o cartă europeană a stagiilor[5], bazată pe o consultare on-line în rândul tinerilor. Rezultatelor consultării indică faptul că, în multe țări, dimensiunea învățării în cursul stagiilor a fost în scădere, stagiarii fiind solicitați să preia sarcini care nu contribuie la evoluția dezvoltării lor profesionale.

Comisia a recunoscut nevoia de a aborda aceste preocupări. Ca răspuns, inițiativa emblematică a strategiei Europa 2020 „Tineretul în mișcare”[6], inițiată în 2010, a anunțat intenția Comisiei de a propune un cadru de calitate pentru stagii care va include dimensiunea transnațională a acestora, rolul partenerilor sociali și aspecte legate de responsabilitatea socială a întreprinderilor. În conformitate cu acest angajament, statele membre, în cadrul concluziilor Consiliului din iunie 2011 privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, au invitat Comisia să ofere orientări cu privire la condițiile favorabile unor stagii de înaltă calitate prin intermediul unui cadru de calitate pentru stagii[7].

Având în vedere deteriorarea în continuare a accesului tinerilor pe piața muncii, Comisia a lansat în decembrie 2011 „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri”[8]. Una dintre acțiunile principale ale inițiativei se referă la încurajarea de către Comisie a statelor membre de a utiliza mai eficient Fondul social european, printre altele, pentru sprijinirea locurilor din programele de ucenicie, așa cum s-a întâmplat deja în unele țări. În plus, sprijinul acordat de Comisie stagiilor transnaționale de înaltă calitate din cadrul programelor Erasmus și Leonardo da Vinci va fi amplificat în perioada actuală de programare care a mai rămas, iar o nouă creștere a bugetului va fi propusă în cadrul programului „Erasmus pentru toți”, care va începe în 2014. Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri confirmă, de asemenea, angajamentele anterioare ale Comisiei de a prezenta un cadru de calitate pentru stagii în 2012.

Pe baza celor de mai sus și luând în considerare faptul că asigurarea unor de stagii de calitate necesită implicarea tuturor actorilor relevanți, în primul rând întreprinderi, dar și autorități naționale, parteneri sociali și reprezentanți ai tinerilor și ai stagiarilor, DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune prezintă prezentul document de poziție în vederea consultării tuturor părților interesate. Obiectivul este acela de a obține un consens necesar pentru o recunoaștere comună a unui cadru de calitate pentru stagii sub forma unei recomandări a Consiliului care va fi adoptată până la sfârșitul anului 2012, astfel cum se precizează în Comunicarea Comisiei „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”[9]. Prezentul document de lucru al serviciilor Comisiei angajează numai DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune și nu Comisia în ansamblu. Informațiile cuprinse în prezentul document sunt destinate utilizării exclusiv în scopuri consultative și nu implică reprezentarea sau anticiparea poziției finale pe care o va adopta Comisia în legătură cu tema avută în vedere.

2.           Domeniul de aplicare al cadrului

Deoarece lipsește o definiție europeană comună a stagiilor, există o confuzie între termenii stagiu, practică profesională și ucenicie. În sensul prezentei inițiative va fi utilizat numai termenul „stagiu”, acesta referindu‑se la:

o practică profesională care include o componentă didactică (ca parte a programei de studiu sau nu) și care este limitată în timp. Scopul acestor stagii este de a ajuta tranziția stagiarului între educație și un loc de muncă prin asigurarea experienței practice, a cunoștințelor și competențelor care completează educația sa teoretică.

Prin urmare, prezenta inițiativă se concentrează în principal pe stagiile care fac parte din programele de învățământ superior, precum și pe stagiile (în general postuniversitare) care implică doar stagiarul și angajatorul. Stagiile transnaționale sunt, de asemenea, incluse în domeniul de aplicare al acestei inițiative, însă aceasta nu va acoperi uceniciile.

Deși o ucenicie are obiective similare cu cele ale unui stagiu descris mai sus, ea este mai degrabă o formare sistematică, pe termen lung, pentru o ocupație tehnică, cu perioade alternative la locul de muncă și într-o instituție de învățământ sau un centru de formare. Mai mult, în ceea ce privește ucenicia, angajatorul își asumă responsabilitatea de a asigura formarea care conduce la o ocupație specifică.

3.           Reglementarea și organizarea stagiilor în statele membre

În cadrul unui proiect pilot inițiat de Parlamentul European, Comisia a contractat un studiu cu privire la o „vedere de ansamblu cuprinzătoare a stagiilor în statele membre” (denumit în continuare „studiul”).

Acest studiu va fi disponibil în mai 2012 și va oferi o primă o imagine completă asupra politicilor naționale și asupra cadrelor legislative relevante, precum și asupra asigurării, conținutului și calității stagiilor. Principalele constatări preliminare sunt prezentate în continuare.

Prezentare generală a legislației naționale

Un număr mare de state membre nu dispun de reglementări care să abordeze în mod explicit stagiile, sau ele sunt foarte limitate, eventual incluse în alte categorii de legislație, de obicei în legislația privind învățământul și formarea[10]. În statele membre care dispun de o legislație specifică, caracteristicile comune de definire a stagiilor sunt: (i) obiectivul educațional general; (ii) componenta practică a învățării; (iii) caracterul temporar al acestora.

În general, stagiile integrate în programele de învățământ (superior) beneficiază de o mai bună reglementare. Stagiile oferite ocazional de către angajatori tinerilor după absolvire, pe bază voluntară, tind să fie mai puțin reglementate.

În statele membre în care există măsuri formale în vigoare, normele care asigură calitatea stagiilor se referă în principal la:

· remunerație

· securitate socială

· accesul la formare și calitatea formării

· experiența profesională a stagiarilor

· riscul de înlocuire a personalului obișnuit.

În cazul anumitor profesii pentru care efectuarea stagiului face parte din formarea profesională obligatorie (de regulă medicină/asistență medicală, drept, învățământ, arhitectură/inginerie) reglementările sunt elaborate în aproape toate statele membre de către asociații profesionale. Cu toate acestea, chiar și aceste reglementări nu asigură întotdeauna o garanție a calității stagiilor. De exemplu, Italia dispune de un cadru foarte bine reglementat pentru profesiile liberale, însă în practică modul de desfășurare a stagiilor diferă mult de dispozițiile legale.

Prezentare generală a accesului la stagii/disponibilității stagiilor

În întreaga Uniune Europeană se pune un accent din ce în ce mai puternic pe stagii și pe experiența practică la locul de muncă drept instrumente cheie care ajută tinerii șomeri sau tinerii absolvenți în tranziția către un loc de muncă[11]. În sudul și estul Europei aceste sisteme sunt adesea (cel puțin parțial) sprijinite prin Fondul social european. Multe dintre acestea au ca scop stimularea stagiilor prin subvenții acordate angajatorilor, prin contribuții la plata asigurărilor sociale sau prin acordarea de compensări și indemnizații direct către stagiari.

În general, există o tendință puternică spre integrarea stagiilor și a activităților practice de formare în programa de studiu, obligatorie sau facultativă. În cazul acestor tipuri de stagii, monitorizarea și asigurarea calității sunt adesea asigurate prin instituții educaționale, obiective didactice clare de învățare și întreprinderi mai motivate. Cu toate acestea, există o penurie de stagii ca urmare a legăturilor slabe între sistemele de învățământ și piața muncii și a dificultăților întâmpinate de IMM-uri în mobilizarea resurselor interne în scopul administrării și îndrumării stagiarilor. Pe de altă parte, în unele țări angajatorii sunt preocupați de faptul că sistemul de învățământ nu este în măsură să le asigure necesarul de competențe profesionale (EL, LV, RO, UK). Acest fapt evidențiază în mod clar necesitatea de a consolida parteneriatele între întreprinderi și instituțiile de învățământ, în vederea creșterii numărului de stagii care fac parte din programa de studiu.

Stagiile în străinătate reprezintă o formă specifică de stagii. Eurobarometrul Tineretul în mișcare (2011) arată că învățarea transnațională îi ajută pe tineri să se adapteze la cerințele pieței forței de muncă din UE și să cunoască mai bine aceste cerințe, câștigând nu numai competențe lingvistice și competențe profesionale și de formare specifice, ci și „competențe sociale și de comunicare” cum ar fi munca în echipă, încrederea în sine și adaptabilitatea, care sunt considerate esențiale pentru reușita tranziției între educație și un loc de muncă.

Criteriul de referință al UE pentru mobilitatea în scop educațional[12], recent adoptat, stabilește obiective ambițioase; cel puțin 20 % din absolvenții învățământului superior și 6 % din absolvenții educației și formării profesionale inițiale ar trebui să beneficieze de o perioadă de studiu sau de formare în străinătate (inclusiv stagii) până în 2020. Acest obiectiv nu poate fi atins numai cu ajutorul programelor UE, ci va avea nevoie de sprijin puternic din partea acțiunilor naționale. Prin urmare, este esențial să se asigure o bună calitate a acestor stagii, oferind oportunități de învățare relevante.

Un studiu recent contractat de Comisie[13] confirmă nevoia unor acțiuni destinate să faciliteze mobilitatea transnațională a stagiarilor. Prioritățile identificate în cadrul studiului se referă la necesitatea unei mai bune clarificări a diferențelor contextuale, juridice și de reglementare dintre statele membre care afectează stagiile transnaționale, îmbunătățirea accesului la informații și introducerea mai multor cerințe și criterii concrete pentru organizarea generală a stagiilor în străinătate.

Principale lacune/preocupări legate de calitatea stagiilor

Referitor la calitatea stagiilor, sunt semnalate practici discutabile în toate statele membre, cu mici diferențe în funcție de tipul regimului de reglementare. Principalele preocupări în toate statele membre se referă la:

· remunerațiile mici, protecția insuficientă și termeni și condiții relativ precare,

· lipsa unui conținut didactic de înaltă calitate,

· utilizarea stagiarilor pentru efectuarea unor activități de rutină și

· înlocuirea angajaților obișnuiți cu stagiari.

În anumite țări, preocupările privind stagiile sunt legate de preocupări mai generale referitoare la riscul ca tinerii să intre în cercul vicios al unui loc de muncă precar și instabil (de exemplu EL, ES, FR, IT, LT, PL, PT, UK). De asemenea, practicile discutabile par să fie generate în special de poziția precară a tinerilor pe piața muncii, care permite angajatorilor să „profite” de cei care întâmpină dificultăți în obținerea unui loc de muncă. Acesta este în special cazul țărilor și sectoarelor în care există un număr mare de tineri aflați în căutarea unui loc de muncă.

În 19 state membre includerea stagiilor într‑un contract reprezintă o practică obișnuită, însă cerința unei remunerații minime există doar în 11 state membre. Conținutul didactic al unui stagiu are cele mai bune șanse de a fi definit în mod formal în cazul în care este implicată o instituție de învățământ. Stagiile care implică doar candidatul și angajatorul sunt adesea lipsite de un conținut bine definit. Aceasta nu înseamnă neapărat că aceste stagii sunt lipsite în totalitate de structură și conținut. De exemplu, în Regatul Unit mulți angajatori au pus la dispoziție în mod voluntar stagii bine structurate cu un conținut predefinit. Cu toate acestea, există informații care sugerează un înalt grad de variabilitate în acest domeniu. Chiar și în statele membre în care există reglementări cu privire la definirea conținutului stagiilor (de exemplu AT, LU), există preocupări legate de faptul că angajatorii nu respectă întotdeauna aceste norme.

Unul dintre aspectele cele mai îngrijorătoare în ceea ce privește stagiile este lipsa unei protecții sociale corespunzătoare (de cele mai multe ori stagiarii beneficiază numai de asigurări de sănătate, în unele cazuri și de asigurări împotriva riscurilor ocupaționale/accidentelor). Trebuie remarcat totuși că stagiile care fac parte din programele finanțate de guverne obligă din ce în ce mai des angajatorii să plătească contribuțiile la asigurările sociale ale stagiarilor, fie în întregime, fie parțial prin subvenții (de exemplu, în CY, EL, PL).

Stagiarii beneficiază în general de contracte de stagiu în scris, însă caracteristicile acestor contracte (și, prin urmare, drepturile) variază foarte mult atât de la o țară la alta, cât și de la un sector la altul. Mai mult, nu există o definiție comună a ceea ce înseamnă o remunerație „adecvată”. Lipsa compensărilor sau remunerațiile mici, precum și posibilitatea exploatării reprezintă preocupări generale, în special în cazul stagiilor de pe piața liberă și a celor din cadrul programelor obligatorii de formare profesională.

Riscul de înlocuire a angajaților obișnuiți cu stagiari este mai ridicat în statele membre cu șomaj ridicat și/sau condiții nefavorabile pe piața muncii pentru tineri (de exemplu EL, ES, IT, PT). Cu toate acestea, utilizarea stagiarilor ca forță de muncă gratuită reprezintă un fenomen din ce în ce mai frecvent și în alte țări, unde tinerii trebuie să facă mai multe stagii înainte de a găsi un loc de muncă adecvat.

În sfârșit, utilizarea stagiarilor în mod abuziv este mai frecventă atunci când lipsesc monitorizarea și obiectivele clare legate de stagiu. În plus, statisticile arată existența unor importante diferențe de remunerare între femei și bărbați în cazul stagiilor, cu o proporție mai mare a femeilor în stagiile neplătite sau slab plătite.

4.           Către un cadru de calitate pentru stagii

Conștientizarea problemelor privind calitatea stagiilor și eventualele abuzuri se află în creștere în UE și există anumite încercări de a pune în aplicare anumite cadre de calitate care să abordeze aceste chestiuni (de exemplu AT, EL, FI, FR, IT și UK).

Un cadru de calitate la nivelul UE, elaborat în colaborare cu reprezentanți guvernamentali, parteneri sociali, organizații de tineret și toate celelalte părți interesate relevante, ar putea contribui într-o mare măsură la creșterea calității stagiilor din UE. Promovarea stagiilor de bună calitate contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 în ceea ce privește facilitarea unei bune tranziții pe piața forței de muncă și promovarea și facilitarea mobilității geografice a tinerilor.

Următoarele elemente se bazează pe rezultatele studiului și pe cele mai bune practici existente în statele membre, putând fi luate în considerare pentru elaborarea unui astfel de cadru:

(a)        Încheierea unui acord de stagiu

Atât studiul cu privire la o „vedere de ansamblu cuprinzătoare a stagiilor în statele membre”, cât și chestionarul Forumului european al tineretului, au raportat că pentru o mare parte a stagiilor (25 % din cei care au răspuns la sondajul Forumului european al tineretului) nu se încheie un acord între stagiar și organizația gazdă. Acest fapt creează o situație în care stagiarul nu este apărat prin lege, în timp ce organizația gazdă nu cunoaște cu exactitate contribuția pe care o va aduce candidatul. Acordul de stagiu ar trebui să reprezinte baza tuturor stagiilor și ar trebui să includă obiectivele didactice și profesionale, durata și, după caz, cuantumul remunerării/compensării. Aceste cerințe sunt deja aplicate prin acordul de formare profesională și angajamentul privind calitatea utilizate în cadrul programelor Erasmus și Leonardo da Vinci. Acestea se bazează pe principiile din Carta europeană a calității pentru mobilitate[14], adoptată de Parlamentul European și de statele membre în 2006.

(b)        Definirea obiectivelor profesionale și didactice, îndrumare și orientare

Stagiile cu obiective profesionale și didactice bine definite au șanse mai mari să conțină elemente didactice utile care să ajute candidatul să‑și găsească un loc de muncă după încheierea stagiului. Pe lângă necesitatea de a defini clar obiectivele profesionale și didactice ale stagiului, pentru fiecare stagiar găzduit ar trebui desemnat un mentor personal din cadrul organizației gazdă. Mentorul ar trebui să monitorizeze progresul realizat de stagiar și să explice procedurile și tehnicile generale de lucru. Mentorul ar trebui, de asemenea, să ofere stagiarului feedback cu privire la performanța acestuia sub forma unei evaluări intermediare și finale.

(c)        Recunoașterea adecvată a stagiului

Informațiile colectate arată că stagiile se încheie adesea fără un certificat corespunzător care să ateste cunoștințele, abilitățile și competențele dobândite pe parcursul stagiului. După încheierea stagiului, stagiarul ar trebui să primească un certificat care să precizeze durata și conținutul didactic al stagiului, sarcinile îndeplinite, precum și cunoștințele, abilitățile și competențele dobândite. Pentru a înregistra cunoștințele și competențele dobândite într-o altă țară, documentul de Mobilitate Europass ar putea fi considerat drept un instrument adecvat[15].

(d)        Durata rezonabilă

Înlocuirea angajaților obișnuiți cu stagiari se află în creștere. Pentru a reduce această tendință este important ca perioada stagiilor să fie stabilită în mod clar, astfel încât acestea să-și poată îndeplini rolul unui instrument care să permită o tranziție mai ușoară pe piața muncii. În general, o perioadă de trei sau șase luni de stagiu este considerată adecvată, în funcție de tipul de stagiu (parte a unui program de învățământ/formare sau stagii efectuate după absolvire). Excepții pot include ocupații speciale precum avocați, profesori și medici.

(e)        Protecția socială și remunerația adecvată a stagiarilor

Una dintre cele mai grave probleme raportate este faptul că deseori stagiarii nu beneficiază de o protecție socială adecvată în țara de stagiu (în special asigurări generale de sănătate și împotriva accidentelor).

Un stagiu de calitate nu trebuie neapărat să fie remunerat. În cursul studiilor stagiarului, stagiile neremunerate ar putea fi adecvate, cu condiția ca stagiarul să beneficieze de securitate socială. În astfel de cazuri, se recomandă rambursarea cheltuielilor sau ajutoare în natură (de exemplu deplasare, masă și cazare). Remunerarea se recomandă în general pentru stagiile efectuate după absolvire, deoarece stagiarul deține deja o diplomă de calificare profesională și nu mai beneficiază de statutul de student. De asemenea, stagiile neremunerate sau prost plătite conduc la situații în care persoanele care nu dispun de sprijinul necesar familiar/financiar etc. sunt private de acest mod de a câștiga experiență în muncă.

(f)        Transparența informației privind drepturile și obligațiile

Drepturile și obligațiile stagiarului, angajatorului și, după caz, a instituției de învățământ, ar trebui să fie transparente și clare pentru toate părțile. Informațiile actualizate privind dispozițiile juridice și de altă natură la nivel european și național ar trebui să fie ușor de obținut într-un format comparabil pentru toate părțile implicate în organizarea stagiilor sau cele care beneficiază de stagii. Dificultatea de a avea acces la informații fiabile și complete privind aceste dispoziții în toate statele membre reprezintă unul dintre principalele obstacole în calea organizării stagiilor transnaționale.

5.           Etape viitoare

Comisia și-a exprimat în repetate rânduri angajamentul de a prezenta un cadru de calitate pentru stagii. Prin prezentul document de consultare[16], DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune pregătește terenul pentru o propunere a Comisiei privind o recomandare a Consiliului pentru un astfel de cadru înainte de sfârșitul anului 2012.

Toate părțile interesate sunt invitate să prezinte observații privind elementele principale menționate mai sus și, în special, cu privire la:

1.         Domeniul de aplicare al inițiativei,

2.         Forma pe care o astfel de inițiativă ar trebui să o aibă la nivelul UE, și

3.         Principalele elemente care caracterizează stagiile de calitate și care ar trebui să facă parte din cadrul de calitate.

Observațiile pot fi trimise la EMPL-QUALITY-STAGES@EC.EUROPA.EU

Persoanele care nu au acces la internet pot trimite răspunsurile lor prin poștă la următoarea adresă: European Commission Directorate-General for Employment, Social Affairs & Inclusion Consultation on a Quality Framework for Traineeships Unit C3 rue Joseph II 27 B – 1040 Bruxelles

Termenul pentru trimiterea răspunsurilor: 11 iulie 2012

[1]               www.generation-precaire.org

[2]               www.generation-praktikum.at

[3]               De exemplu în Italia, a se vedea www.reppublicadeglistagisti.it

[4]               Raportor: Dna Emilie Turunen, deputat în Parlamentul European , EP 2009/2221(INI), 14.6.2010.

[5]               www.qualityinternships.eu

[6]               COM(2010) 477 final, 15.9.2010.

[7]               Concluziile Consiliului 11838/11 „Promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor pentru a realiza obiectivele Strategiei Europa 2020”; 17.06.2011.

[8]               COM(2011) 933 final, 20.12.2011.

[9]               COM(2012) 173 final, 18.4.2012.

[10]             De exemplu în AT, CY, CZ, DE, EL, IE, LU, MT, PL, PT, SK, UK.

[11]             De exemplu în BE, CY, DK, EE, EL, ES, IE, FI, FR, HU, LT, LU, LV, MT, NL, PT, PL, SE, UK.

[12]             Concluziile Consiliului privind un criteriu de referință privind mobilitatea în scop educațional: 2011/C372/08 JO 20.12.2011.

[13]             Studiu privind un posibil cadru de facilitare a mobilității transnaționale pentru stagiile în întreprinderi, GHK pentru Comisia Europeană, aprilie 2011.

[14]             Recomandarea 2006/961/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilitatea transnațională în cadrul Comunității în scopuri de educație și de formare: Carta europeană a calității pentru mobilitate , JO L 394 din 30.12.2006.

[15]             http://www.europass.ie/europass/euro_mob.html

[16]             Informațiile conținute în prezentul document nu implică reprezentarea sau anticiparea poziției finale pe care o va adopta Comisia în legătură cu tema avută în vedere.