EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Piața unică reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene. Integrarea și o piață internă care funcționează bine sunt indispensabile pentru reușita strategiei Europa 2020 și pentru a înscrie economia UE pe o traiectorie de creștere sustenabilă, pentru depășirea crizei financiare și a crizei ulterioare a datoriilor suverane care i-au urmat din 2008.

Întrucât piețele de capital sunt mondiale, armonizarea raportării financiare și a normelor de audit la nivel mondial este esențială pentru buna funcționare a piețelor de capital și pentru realizarea unei piețe integrate a serviciilor financiare în UE. În loc să introducă propriul set de standarde regionale de raportare financiară, ceea ce ar fi condus la armonizarea legislației la nivelul UE, dar ar fi accentuat fragmentarea la nivel mondial, UE a hotărât în 2002 adoptarea unor standarde contabile internaționale (IFRS).

În condițiile în care tot mai multe țări se îndreaptă către IFRS și adoptă aceste standarde, Europa va avea nevoie, pentru a-și face auzită vocea, de o pondere mai mare în procesul de stabilire a standardelor internaționale. Pentru a putea fi auzită și ascultată, Uniunea trebuie să se exprime cu o singură voce. EFRAG[1], organul consultativ pe probleme contabile al Comisiei Europene a adoptat treptat rolul de transmitere a unor contribuții tehnice și credibile în cursul procesului de stabilire a standardelor de către IASB.

Este nevoie ca atât organismul internațional care stabilește standardele, cât și organizația care reprezintă interesele Europei să fie independente, să aibă capacitatea și competențele adecvate pentru elaborarea unor standarde de calitate, să asigure contribuții de calitate la respectivele standarde și să aibă o bază financiară solidă pentru îndeplinirea pe termen lung a misiunii lor de interes public.

În aceste scopuri, Parlamentul European și Consiliul au instituit în 2009 un program comunitar de sprijinire a activităților specifice în domeniul serviciilor financiare, al raportării financiare și al auditului[2]. Programul va lua sfârșit la 31 decembrie 2013. Scopul prezentului regulament este să reînnoiască respectivul program pentru următorul cadru financiar (2014‑2020) și să facă posibile contribuțiile directe din bugetul Uniunii la finanțarea beneficiarilor programului în perioada respectivă.

Beneficiarii inițiali ai programului au fost comitetele de supraveghere[3], Fundația Comitetului pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (IASCF), Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG) și Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB). Decizia prevedea, de asemenea, posibilitatea includerii unui beneficiar nou sau a înlocuirii unui beneficiar vechi.

În 2010 au fost înființate autoritățile europene de supraveghere, acestea asumându-și, printre altele, responsabilitățile fostelor comitete de supraveghere. Prin urmare, prezentul regulament vizează extinderea cofinanțării din partea Uniunii la beneficiarii rămași, și anume Fundația IFRS (succesorul legal al IASCF), EFRAG și PIOB.

1.1.        Raportare financiară: Fundația IFRS

Criza piețelor financiare care este în curs de desfășurare din 2007 a evidențiat importanța transparenței, ceea ce a făcut ca emiterea de standarde contabile să ocupe un loc mai important pe agenda politică. A devenit clar că un mediu de afaceri favorabil și condiții concurențiale echitabile la nivel mondial ar trebui combinate cu o transparență și o comparabilitate de natură să conducă la o piață de capital mondială care să funcționeze corespunzător. Liderii din toată lumea au înțeles importanța majoră a unui set unic de standarde contabile de calitate și valabile la nivel mondial[4].

Uniunea Europeană a dat dovadă de hotărâre atunci când a hotărât să adopte standarde contabile internaționale (IFRS și IFRIC) în dreptul Uniunii. Potrivit Regulamentului 1606/2002 („Regulamentul IAS”), societățile cotate la bursă în UE trebuie să își elaboreze rapoartele financiare consolidate utilizând standardele contabile internaționale adoptate în Uniune. Statele membre pot impune sau pot permite utilizarea acestora pentru situația financiară anuală și/sau pentru societăți necotate la bursă.

Rapoartele financiare ale societăților europene care utilizează standardele IRFS adoptate în Uniune sunt acceptate fără reformulare în mai multe piețe de capital din lume, inclusiv SUA, Australia și Japonia. În condițiile în care tot mai multe țări adoptă sau converg către IFRS, se fac progrese constante către obiectivul unui set unic de standarde contabile internaționale acceptate la nivel mondial.

Standardele contabile internaționale (IFRS și IFRIC) sunt elaborate de IASB și de Comitetul de interpretare al IFRS. Fundația IFRS este o organizație-umbrelă a acestor organisme care asigură buna funcționare și finanțarea adecvată a acestora. Un organism care elaborează standarde contabile de calitate trebuie să fie independent și are nevoie de capacități suficiente de recrutare a unui personal de vârf. În acest scop are nevoie de o bază de finanțare solidă, neutră, precum și fiabilă și calculabilă pe termen lung.

Pe lângă finanțare, guvernanța Fundației IFRS trebuie să sprijine, de asemenea, funcționarea independentă, credibilă și adecvată a respectivei organizații. Guvernanța Fundației s-a ameliorat în ultimii ani, în special odată cu crearea consiliului de monitorizare. Acest organism a fost înființat pentru a permite responsabilizarea și reprezentarea adecvată a interesului public în organizație. Eficacitatea Consiliului Consultativ pentru Standarde a fost consolidată și a fost înființat Due Process Oversight Committee (Comitetul de supraveghere a procedurilor). Va fi nevoie de eforturi suplimentare pentru a garanta că Fundația IFRS își consolidează statutul de organism care stabilește standarde de calitate reprezentativ pentru natura mondială a piețelor de capital.

În acest scop, prin Decizia 716/2009, Uniunea Europeană a arătat că este dispusă să ofere Fundației IFRS (IASCF) sprijinul financiar necesar, sub forma unei scheme de cofinanțare stabile. Împreună cu anumite state membre acționând individual, Uniunea a început să contribuie la bugetul Fundației IFRS proporțional cu ponderea sa pe piețele mondiale de capital. Contribuția UE la bugetul Fundației IFRS în exercițiul fiscal 2011 a fost de 4 229 165,14 EUR (reprezentând 17 % din cheltuielile eligibile totale ale Fundației pentru anul respectiv).

Potrivit raportului final al consiliului de monitorizare privind analiza guvernanței Fundației IFRS[5], publicat la 9 februarie 2012, statutul de membru al consiliului de monitorizare va fi corelat cu contribuțiile financiare la bugetul Fundației IFRS. Prin urmare, este esențial ca UE să își continue contribuțiile la bugetul Fundației IFRS proporțional cu ponderea sa economică, dacă Europa dorește să își păstreze poziția actuală în domeniul raportării financiare internaționale.

1.2.        Raportare financiară: Grupul consultativ european pentru raportări financiare (EFRAG)

EFRAG a fost înființat în 2001 ca organizație privată menită să ofere Comisiei Europene expertiza tehnică în materie de raportare financiară. La început, principalul rol al EFRAG a fost acela de a transmite avize Comisiei în privința îndeplinirii sau nu a criteriilor tehnice pentru aprobarea unui standard contabil internațional care urma să fie adoptat în Uniune[6]. EFRAG a preluat treptat rolul de influențare proactivă a IASB în activitatea de stabilire a standardelor. Grupul se manifestă prin transmiterea de scrisori cu observații privind proiectele de standarde și de contribuții în stadiile incipiente prin publicarea de documente de dezbatere pe tema chestiunilor contabile curente. Scrisorile cu observații ale EFRAG sunt citite și citate în întreaga lume.

Inițial, drepturile de reprezentare și de vot în organismele de conducere ale EFRAG (cum ar fi adunarea generală și consiliul de supraveghere) erau corelate cu contribuția financiară la bugetul EFRAG. Organismul responsabil cu activitatea tehnică principală, TEG (Grupul de experți tehnici) a fost întotdeauna independent.

În 2008, guvernanța EFRAG a fost reformată în profunzime pentru a reflecta rolul mai pronunțat de politică publică al acestuia – transformarea într-o platformă care să reprezinte o voce unică a Europei în materie de contabilitate. Scopul a fost asigurarea unei supravegheri publice și a unui grad de responsabilitate mai mare.

Au fost introduse două modificări majore:

· Înființarea Comitetului pentru planificare și resurse (PRC), unde este concentrată activitatea proactivă din stadiile incipiente, cu participarea organismelor naționale de stabilire a standardelor; precum și

· Consolidarea rolului consiliului de supraveghere: membrii acestuia nu mai sunt reprezentanți ai organizațiilor finanțatoare, ci sunt numiți cu titlu personal. Membrii reprezintă diversele părți interesate – organizațiile care elaborează rapoarte financiare (inclusiv IMM-uri), utilizatori și instituții financiare sau au experiență în materie de politici publice și trebuie să acționeze cu toții în interesul public. Dintre cei 17 membri ai consiliului de supraveghere, patru sunt așa-numiți membri specializați în politici publice: aceștia au în special experiență în materie de elaborare a politicilor publice și sunt nominalizați de către Comisie.

TEG este în continuare responsabil pentru nucleul activității tehnice a EFRAG. Orice poziție a EFRAG pe tema standardelor contabile internaționale trebuie discutată și aprobată de TEG, care îndeplinește rolul de comitet independent al experților tehnici. Președintele EFRAG prezidează reuniunile TEG, iar EFRAG are propriul secretariat (format din profesioniști din domeniul contabilității). Cea mai mare parte a activității TEG este reprezentată de avizele în materie de aprobare transmise Comisiei și de scrisorile cu observații adresate IASB.

Majoritatea reuniunilor EFRAG sunt deschise publicului, iar serviciile Comisiei pot participa în calitate de observatori la toate reuniunile EFRAG.

Reforma cu ținte precise a guvernanței din 2008 a permis EFRAG să își extindă activitățile proactive în cooperare cu European National Standard Setters (Grupul organismelor europene de stabilire a standardelor). Prin intermediul unor reforme suplimentare ale guvernanței, care urmează să fie inițiate în lunile următoare, EFRAG va continua să elaboreze mijloace prin care să se asigure că devine principala platformă prin care să se creeze o „voce unică a Europei în chestiuni contabile” și să se transmită contribuțiile Uniunii către IASB. În acest scop, EFRAG va întreprinde o analiză cuprinzătoare a structurii sale de guvernanță, ținând cont în mod corespunzător de cele mai recente evoluții din domeniul raportării financiare internaționale.

În condițiile în care tot mai multe țări adoptă IFRS, UE trebuie să ia măsuri pentru a preveni pierderea treptată a influenței și a ponderii sale în IASB. Prin urmare, este extrem de important ca interesele europene să fie bine reprezentate la nivel internațional. În acest scop, este esențial ca Europa să „se exprime cu o singură voce”, care să fie credibilă și bine fundamentată din punct de vedere tehnic.

EFRAG are nevoie de finanțare solidă, diversificată și pe termen lung pentru a putea fi credibil și independent și pentru a putea produce documente de calitate maximă prin angajarea unor experți de vârf. De asemenea, se poate realiza o viziune paneuropeană numai dacă, împreună cu marile state membre, Comisia cofinanțează EFRAG în numele statelor membre mai mici.

Programul de finanțare pentru perioada 2010-2013 a fost instituit în vederea asigurării unei finanțări fiabile pe termen lung. Pe baza deciziei de finanțare a UE din 16 septembrie 2009, contribuția UE la EFRAG în exercițiul fiscal 2011 a fost de 2 288 160 EUR (43% din bugetul total al EFRAG pentru anul respectiv).

Obiectivele programului respectiv sunt formulate pe termen lung, fiind prin urmare dificil să se tragă concluzii după numai doi ani de finanțare. Pe baza experiențelor de finanțare de până acum, programul și-a atins obiectivele principale. Printre altele, acesta a permis EFRAG să își extindă activitățile și să se angajeze în acțiuni proactive, să contacteze părțile interesate și să colecteze părerile acestora la evenimente de informare și să își mărească independența plătind salariul președintelui din propriul fond de salarii. Pentru mai multe detalii privind experiențele de până acum vă rugăm să consultați evaluarea ex-ante realizată de serviciile Comisiei, anexată la prezenta propunere.

1.3.        Audit: Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB)

Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB) este o fundație non-profit din Spania, înființată la Madrid. Partenerii-cheie ai PIOB sunt grupul de monitorizare (MG), care este organismul reprezentând autoritățile și instituțiile de reglementare internaționale[7] și Federația internațională a contabililor (IFAC) – organismul privat care îi reprezintă pe contabili și pe auditori în întreaga lume[8]. PIOB este format din zece membri, incluzându-l pe președinte. Doi dintre membri sunt nominalizați de Comisia Europeană.

Membrii PIOB sunt persoane nominalizate de grupul de monitorizare pentru o perioadă de trei ani, conform unui memorandum de înțelegere. PIOB cuprinde o varietate de părți interesate: organe legislative (de exemplu Parlamentul European, organele legislative naționale), autorități de reglementare și de supraveghere a piețelor financiare, inclusiv organisme de supervizare ale auditorilor, organisme naționale care stabilesc standarde în materie de contabilitate și audit, auditori și profesioniștii din domeniul auditului în general, entitățile care elaborează situații financiare (societăți comerciale), utilizatori ai situațiilor financiare (de exemplu investitori, analiști, cercetători, furnizori), universitari.

Rolul PIOB este acela de a garanta respectarea procedurilor, a supravegherii și a transparenței în procesul de propunere, elaborare și adoptare a standardelor internaționale pentru auditori în cadrul Federației internaționale a contabililor (IFAC). Fundația este condusă de un consiliu de administrație din care fac parte toți membrii PIOB.

Pe baza deciziei de finanțare a UE din 16 septembrie 2009, contribuția UE la PIOB în exercițiul fiscal 2010 a fost de 286 231 EUR. Suma reprezintă 22 % din totalul cheltuielilor eligibile ale PIOB (în valoare de 1 301 050 EUR). Pe de altă parte, contribuția UE la PIOB în exercițiul fiscal 2011 a fost de 288 991,78 EUR, care reprezintă, de asemenea, 22 % din cheltuielile eligibile ale PIOB pentru anul respectiv (în valoare de 1 313 599 EUR).

Experiența în materie de co-finanțare a PIOB de până acum a fost pozitivă. Comisia Europeană a avut ocazia să viziteze de două ori sediul PIOB (în martie 2010 și aprilie 2011) și să verifice mecanismele de control ale acestui organism. Comisia Europeană a format, de asemenea, personalul PIOB în materie de proceduri bugetare ale UE. Din punct de vedere practic, activitățile aferente gestionării subvenției operaționale pentru exercițiile fiscale 2010 și 2011 au reprezentat o experiență educativă utilă pentru ambele părți. Acestea au pregătit calea pentru o gestionare mai eficientă a viitoarelor contribuții pentru finanțare.

Cofinanțarea PIOB de către UE a devenit un exemplu pentru alți potențiali finanțatori. În prezent, PIOB este cofinanțat numai de către IFAC (în proporție de circa 78 %) și UE (circa 22 %). Comisia Europeană face în prezent eforturi pentru a diversifica finanțarea PIOB și pentru a consolida independența acesteia față de sectorul auditului. Se așteaptă ca mai multe instituții internaționale să furnizeze deja fonduri PIOB pentru exercițiul fiscal 2013. În plus, grupul de monitorizare, PIOB și IFAC au creat un grup operativ pentru a selecta și a convinge un grup de donatori din întreaga lume să furnizeze finanțare PIOB în mod constant și pe termen lung.

Reducerea angajamentelor financiare ale UE de la nivelul actual (care reprezintă 22 % din bugetul total) ar transmite mesaje negative într-un moment când PIOB încearcă să își diversifice structura de finanțare. Dar acest lucru este, de asemenea, extrem de important în condițiile reformelor actuale ale pieței auditului, care vizează creșterea independenței firmelor, a organismelor care stabilesc standardele internaționale de audit (ISA), ca și a autorităților de supraveghere din domeniul auditului.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE ANALIZELOR DE IMPACT

În evaluarea ex-ante care însoțește propunerea Comisiei de instituire a programului pentru perioada 2010-2013[9], Comisia a evaluat posibilele alternative de finanțare. Obiectivele programului erau de a asigura o finanțare stabilă, diversificată, solidă și adecvată și de a permite acestor organisme să își îndeplinească misiunea într-un mod independent și eficient. S-a stabilit cu claritate că acordarea de cofinanțare din partea Uniunii este modalitatea cea mai eficientă și adecvată de atingere a acestor obiective.

În evaluarea ex-ante care însoțește actuala propunere, Comisia a constatat că până în prezent programul a corespuns așteptărilor inițiale și a îndeplinit obiectivele stabilite, iar finanțarea ar trebui continuată. În plus, programul de finanțare a fost instituit cu scopul îndeplinirii obiectivelor pe termen lung. Astfel, este oportun să se propună continuarea acestuia în următorul cadru financiar – 2014-2020.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

3.1.        Temei juridic

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114.

În conformitate cu politica legislativă a Comisiei adoptată în contextul cadrului financiar multianual, propunerea privind actualul program de finanțare ia forma unui regulament.

3.2.        Principiul subsidiarității

Programul Uniunii prevede posibilitatea cofinanțării activităților anumitor organisme care urmăresc obiective care fac parte din politica Uniunii în domeniul raportării financiare și al auditului și care sprijină această politică. Propunerea respectă principiul subsidiarității întrucât, în conformitate cu articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, obiectivele acesteia nu pot fi realizate în mod suficient de statele membre și, având în vedere dimensiunea și efectul acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii.

3.3.        Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității, astfel cum este acesta prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. După cum s-a estimat în evaluarea ex-ante, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor sale. Finanțarea din partea Uniunii este propusă pentru un număr bine definit și limitat de organisme dintre cele mai importante din domeniul serviciilor financiare. În cadrul instituțional actual, noile mecanisme de finanțare vor asigura o finanțare stabilă, diversificată, solidă și adecvată pentru a permite organismelor în cauză să își îndeplinească misiunea legată de Uniune sau de interesul public al Uniunii în mod independent și eficient. Sprijinul financiar va fi acordat în conformitate cu condițiile stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și în Regulamentul delegat (UE, Euratom) nr. …/… al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Suma totală care va fi suportată din bugetul Uniunii este de 58,01 milioane EUR, în prețuri curente, pentru perioada 2014-2020. Programul are o durată de șapte ani și este aliniat cu durata perspectivelor financiare pentru perioada 2014-2020.

2012/0364 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a unui program al Uniunii de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului pentru perioada 2014‑2020

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[10],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       Decizia nr. 716/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului[11] a instituit un program comunitar de sprijinire a activităților specifice din domeniul serviciilor financiare, al raportării financiare și al auditului. Pe baza respectivei decizii, Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG), Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară (Fundația IFRS, succesorul legal al Fundației Comitetului pentru Standardele Internaționale de Contabilitate – IASCF) și Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB) beneficiază de cofinanțare din partea Uniunii sub forma unor subvenții operaționale până la 31 decembrie 2013.

(2)       Criza de pe piețele financiare care este în curs de desfășurare din 2008 a plasat problema raportării financiare și a auditului în centrul agendei politice a Uniunii. Un cadru de raportare financiară comun care funcționează corespunzător este esențial pentru piața internă, pentru funcționarea în condiții de eficacitate a piețelor de capital și pentru realizarea pieței integrate a serviciilor financiare în UE.

(3)       Într-o economie mondializată este nevoie de un limbaj contabil comun la nivel mondial. Standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) elaborate de Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate (IASB) sunt adoptate și utilizate în multe jurisdicții din întreaga lume. Astfel de standarde contabile internaționale trebuie elaborate printr-un proces transparent și care să beneficieze de legitimitate democratică. Pentru a garanta că interesele Uniunii sunt respectate și că standardele globale au o calitate înaltă și sunt compatibile cu legislația Uniunii, este esențial ca aceste interese să fie reprezentate în mod adecvat în respectivul proces de stabilire a standardelor internaționale.

(4)       În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate[12], standardele IFRS ar trebui încorporate în dreptul Uniunii pentru a fi aplicate de societățile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe o piață reglementată din Uniune, cu condiția ca IFRS să respecte criteriile stabilite în regulamentul respectiv. Astfel, IFSR joacă un rol important în funcționarea pieței interne și, prin urmare, Uniunea este direct interesată să se asigure că procesul prin care sunt elaborate și aprobate IFSR conduce la stabilirea de standarde care respectă cerințele cadrului juridic al pieței interne.

(5)       Standardele IFRS sunt emise de IASB, iar interpretările aferente de către Comitetul pentru interpretări al IFRS, două organisme din cadrul Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară. Prin urmare, este important să se stabilească măsuri de finanțare corespunzătoare pentru Fundația IFRS.

(6)       Grupul consultativ european pentru raportări financiare (EFRAG) a fost înființat în 2001 de organizații europene reprezentând emitenți, investitori și profesioniști din sectorul contabilității implicați în procesul de raportare financiară. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, EFRAG furnizează Comisiei avize privind măsura în care un standard contabil emis de IASB sau o interpretare emisă de Comitetul pentru interpretări al IFRS care urmează să fie aprobate respectă criteriile de aprobare stabilite în regulamentul respectiv. EFRAG își asumă, de asemenea, rolul de „voce unică a Europei în materie de contabilitate” pe scena mondială. În această calitate, EFRAG contribuie la procesul de stabilire a standardelor de către IASB.

(7)       Având în vedere rolul-cheie pe care îl joacă EFRAG în materie de susținere a legislației și a politicii din domeniul pieței interne și de reprezentare a intereselor europene în procesul de stabilire a standardelor la nivel internațional, este necesar ca Uniunea să asigure finanțarea stabilă a EFRAG prin contribuții la această finanțare.

(8)       În domeniul auditului legal, Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB) a fost creat în 2005 de către Grupul de monitorizare, o organizație internațională responsabilă de monitorizarea reformei în materie de guvernanță a Federației Internaționale a Contabililor (IFAC). Rolul PIOB este acela de a supraveghea procesul care conduce la adoptarea standardelor internaționale de audit (ISA) și alte activități de interes public ale IFAC. Este posibilă adoptarea de ISA pentru aplicarea în Uniune, cu condiția, în special, ca acestea să fie elaborate respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, astfel cum se prevede la articolul 26 din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate[13]. Noile propuneri de audit din 30 noiembrie 2011 au, de asemenea, în vedere introducerea ISA în UE[14].

(9)       Introducerea ISA în Uniune și rolul-cheie pe care îl joacă PIOB în garantarea respectării cerințelor prevăzute în Directiva 2006/43/CE se traduc prin faptul că Uniunea este direct interesată să se asigure că procesul prin care sunt elaborate și aprobate aceste standarde conduce la stabilirea unor standarde care respectă cerințele cadrului juridic al pieței interne. Textul modificat al articolului 26 alineatul (3), conform articolului 1 din propunerea de directivă[15] recunoaște de asemenea în mod explicit rolul PIOB. Prin urmare, este important să se asigure măsuri de finanțare corespunzătoare pentru PIOB.

(10)     Organismele active în domeniul contabilității și în cel al auditului depind în mare măsură de finanțare și îndeplinesc în Uniune roluri importante și decisive pentru funcționarea pieței interne. Beneficiarii propuși ai programului instituit prin Decizia nr. 716/2009/CE au fost cofinanțați prin subvenții operaționale de la bugetul Uniunii, ceea ce le-a permis să își consolideze independența față de finanțările din partea sectorului privat și față de finanțările ad-hoc, făcând astfel să crească credibilitatea și capacitatea acestora.

(11)     Experiența a arătat că o cofinanțare din partea Uniunii garantează că beneficiarii au parte de o finanțare clară, stabilă, diversificată, solidă și adecvată și le permite acestora să își îndeplinească misiunea de interes public într-un mod independent și eficient. Prin urmare, ar trebui să continue furnizarea de finanțare suficientă prin intermediul unei contribuții a Uniunii la funcționarea procesului de stabilire a standardelor în materie de contabilitate internațională și audit, în special prin finanțarea Fundației IFRS, a EFRAG și a PIOB.

(12)     Pe lângă modificarea modelelor de finanțare ale acestora, IFRS si EFRAG au făcut obiectul unor reforme în materie de guvernanță pentru a se asigura că prin structura și procesele lor acestea își îndeplinesc misiunea de interes public într-un mod independent, eficient, transparent și legitim din punct de vedere democratic. În ceea ce privește Fundația IFRS, a fost creat în 2009 consiliul de monitorizare, pentru a asigura răspunderea și supravegherea publică, a fost mărită eficacitatea Consiliului Consultativ pentru Standarde, a fost ameliorată transparența și s-a formalizat rolul evaluărilor impactului ca parte a procedurilor de elaborare a IASB.

(13)     Pentru întreaga durată a programului trebuie stabilit un pachet financiar care să constituie cadrul de referință prioritar pentru autoritatea bugetară în timpul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului [17] din Acordul interinstituțional din XX/YY/201Z dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestionare financiară.

(14)     Regulamentul (CE, Euratom) nr. 966/2012 din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene, precum și Regulamentul delegat (UE, Euratom) nr…./… al Comisiei din 29.10.2012 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii[16], care protejează interesele financiare ale Uniunii, trebuie aplicate ținând seama, la alegerea instrumentelor bugetare, de principiul simplității și de cel al consecvenței, de limitarea numărului de cazuri în care Comisiei îi revine responsabilitatea nemijlocită privind punerea în aplicare și gestionarea acestora, precum și de proporționalitatea necesară între nivelul resurselor și sarcinile administrative legate de utilizarea acestora.

(15)     Se speră ca programul de cofinanțare care urmează să fie instituit prin prezentul regulament să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de asigurare a comparabilității și a transparenței conturilor societăților din întreaga UE, la armonizarea la nivel mondial a standardelor de raportare financiară, prin promovarea acceptării pe plan internațional a IFRS, și la promovarea convergenței și a standardelor internaționale de audit de calitate în toate statele membre. Acest program contribuie, de asemenea, la strategia Europa 2020, prin consolidarea pieței unice a serviciilor financiare și a capitalului, contribuind și la dimensiunea externă a strategiei.

(16)     Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea de cofinanțare a activităților anumitor organisme care urmăresc obiective ce fac parte din politica Uniunii în materie de concepere și de aprobare a standardelor sau de supraveghere a proceselor de stabilire a standardelor referitoare la raportarea financiară și audit și care susțin această politică.

(17)     Finanțarea din partea Uniunii este propusă pentru un număr bine definit și limitat de organisme dintre cele mai importante din domeniul raportării financiare și al auditului. În cadrul instituțional actual, mecanismele de finanțare ar trebui să asigure o finanțare stabilă, diversificată, solidă și adecvată, pentru a permite organismelor în cauză să își îndeplinească misiunea legată de Uniune sau de interesul public în mod independent și eficient.

(18)     Sprijinul financiar ar trebui acordat în conformitate cu condițiile stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și în Regulamentul delegat (UE, Euratom) nr. …/… al Comisiei din 29.10.2012 privind normele de aplicare ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii. Programul de cofinanțare instituit prin prezentul regulament înlocuiește programul anterior de cofinanțare a beneficiarilor. Prin urmare, în interesul securității juridice, Decizia 716/2009/CE ar trebui abrogată.

(19)     În vederea promovării intereselor Uniunii în domeniul raportării financiare și al auditului și pentru adaptarea cu flexibilitate la modificările instituționale și în materie de guvernanță apărute în cele din urmă în domeniile respective, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește selectarea noilor beneficiari ai programului. Desfășurarea de către Comisie a unor consultări adecvate în cursul etapei pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, prezintă o importanță deosebită. În cursul pregătirii și a elaborării actelor delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, adecvată și la timp a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(20)     Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate într-un mod satisfăcător de statele membre și, având în vedere amploarea și efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la același articol, dispozițiile prezentului regulament nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1 Obiect și domeniu de aplicare

1.           Se instituie un program al Uniunii (denumit în continuare „programul”) pentru perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 pentru sprijinirea activităților organismelor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii în materie de raportare financiară și audit.

2.           Programul are drept obiect activitățile de elaborare sau furnizare de contribuții pentru elaborarea, aplicarea, evaluarea sau monitorizarea de standarde sau la supravegherea proceselor de stabilire a standardelor în sprijinul punerii în aplicare a politicilor Uniunii din domeniul raportării financiare și din cel al auditului.

Articolul 2 Obiective

1.           Obiectivul programului este îmbunătățirea condițiilor de funcționare a pieței interne prin sprijinirea elaborării într-o manieră transparentă și independentă de standarde internaționale de raportare financiară și audit.

2.           Îndeplinirea acestui obiectiv va fi evaluată în special în funcție de numărul de țări care utilizează Standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) și Standardele internaționale de audit (ISA).

Articolul 3 Beneficiarii programului

1.           Beneficiarii programului sunt următorii:

(a)        beneficiari din domeniul raportării financiare:

– Grupul consultativ european pentru raportări financiare (EFRAG);

– Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară (Fundația IFRS);

(b)        beneficiar din domeniul auditului: Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB).

2.           Comisia primește competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 9 pentru selectarea noilor beneficiari ai programului și pentru modificarea în consecință a alineatului (1).

3.           Orice beneficiar nou trebuie să fie o persoană juridică fără scop lucrativ urmărind un obiectiv care face parte din politica Uniunii în materie de raportare financiară și audit și sprijinind această politică și să fie un succesor direct al unuia dintre beneficiarii enumerați la alineatul (1).

Articolul 4 Acordarea subvențiilor

Finanțarea în cadrul programului se acordă sub formă de subvenții operaționale.

Articolul 5 Transparență

Orice beneficiar al fondurilor acordate în cadrul programului indică, într-un loc vizibil, cum ar fi un site web, o publicație sau un raport anual, că a primit finanțare din bugetul Uniunii Europene.

Articolul 6 Dispoziții financiare

Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în perioada 2014-2020 este de 58 010 000 EUR în prețuri curente.

Articolul 7 Punerea în aplicare a programului

1.           Comisia pune în aplicare programul în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii.

2.           Pentru punerea în aplicare a programului, Comisia adoptă programe anuale de lucru. Acestea stabilesc obiectivele urmărite, rezultatele preconizate, metoda de punere în aplicare și valoarea totală a acestora. De asemenea, programele conțin o descriere a acțiunilor care trebuie finanțate, o indicare a cuantumului alocat fiecărei acțiuni și un calendar orientativ al punerii în aplicare. Acestea includ, în cazul subvențiilor, prioritățile, criteriile esențiale de evaluare și rata maximă de cofinanțare.

Articolul 8 Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene

1.           La punerea în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, Comisia ia măsurile corespunzătoare pentru a se garanta protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace, și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

2.           Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competența de a desfășura audituri, pe baza documentelor și la fața locului, în cazul tuturor beneficiarilor, contractanților și subcontractanților care au primit fonduri ale Uniunii în cadrul programului.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua controale și inspecții la fața locului la operatorii economici implicați direct sau indirect într-o o astfel de finanțare, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului, cu scopul de a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau dacă a avut loc orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de subvenție, cu o decizie de acordare a unei subvenții sau cu un contract de finanțare din partea Uniunii.

Fără a se aduce atingere primelor două paragrafe, acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, precum și acordurile de subvenție, deciziile de acordare a subvențiilor și contractele rezultate din punerea în aplicare a prezentului regulament împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, controale și inspecții la fața locului.

Articolul 9 Exercitarea delegării

1.           Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei sub rezerva condițiilor prevăzute de prezentul articol.

2.           Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 3 alineatul (2) este conferită Comisiei pentru o perioadă de 7 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3.           Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.           Imediat după ce adoptă un act delegat, Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului acest lucru.

5.           Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 10 Evaluare

1.           În termen de șase luni de la încheierea programului, Comisia va înainta Parlamentului European și Consiliului un raport privind îndeplinirea obiectivelor programului. Raportul în cauză evaluează cel puțin pertinența și coerența de ansamblu a programului, eficacitatea executării sale și eficacitatea generală și individuală a programelor de lucru ale beneficiarilor din punctul de vedere al realizării obiectivelor prevăzute la articolul 2.

2.           Raportul se transmite, pentru informare, Comitetului Economic și Social European.

Articolul 11 Abrogarea

Decizia 716/2009/CE se abrogă la 1 ianuarie 2014.

Articolul 12 Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Denumirea propunerii/inițiativei

Propunere de Regulament al Parlamentului european și al Consiliului de instituire a unui program al Uniunii de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului pentru perioada 2014-2020

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[17]

Domeniul de politică: 12 Piața internă

Activitate: Servicii financiare și piețe de capital

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[18]

X Propunere/inițiativă care se referă la extinderea unei acțiuni existente

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.        Obiective

1.4.1.     Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Promovarea adoptării IFRS la nivel mondial

Garantarea ponderii UE în materie de influențare a elaborării standardelor IFRS

Contribuția la independența supravegherii publice a procesului de stabilire a standardelor publice

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific: Îmbunătățirea condițiilor de funcționare a pieței interne prin sprijinirea elaborării într-o manieră transparentă și independentă de standarde internaționale de raportare financiară și audit.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză:

12.03 Servicii financiare și piețe de capital

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Creșterea independenței financiare a beneficiarilor (Fundația IFRS, EFRAG, PIOB)

Punerea la dispoziția EFRAG a resurselor necesare pentru îndeplinirea misiunii sale de interes public european

1.4.4.     Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Indicator de rezultat || Ultimul rezultat cunoscut || Obiectiv

Numărul de țări care utilizează IFRS || În 2012, IFRS sunt utilizate de aproximativ 120 de țări. || Creștere până în 2020

Standardele aprobate în UE, exprimate ca procentaj din numărul de standarde emise de IASB până în 2020 || La 29 octombrie 2012, 89 % dintre standardele IFRS erau aprobate în UE (124 din 139). || 100 % până în 2020

Numărul de țări din UE care utilizează standarde ISA || Până la sfârșitul lui 2012 un număr de 20 de state membre au aprobat integral standardele ISA clarificate. || Adoptarea și punerea în aplicare a unor standarde ISA de calitate în toate statele membre nu mai târziu de 2020

1.5.        Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerințe de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Creșterea independenței (precum și a percepției de independență) a beneficiarilor din domeniul raportării financiare și al auditului, pentru a le permite acestora să își îndeplinească în mod satisfăcător misiunea de interes public

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Principalul obiectiv al programului este asigurarea comparabilității și a transparenței contabilității societăților comerciale la nivelul UE și la nivel mondial, contribuind astfel la buna funcționare a piețelor de capital din UE și din întreaga lume.

UE este cea mai mare jurisdicție care aplică standardele IFRS (Regulamentul 1606/2002). Este în interesul nostru ca standardele contabile internaționale (IFRS) să devină limbajul mondial al contabilității și să asigurăm reprezentarea UE în supravegherea publică a Fundației IFRS (în care statutul de membru al organismului de supraveghere va fi corelat cu contribuția la finanțare).

De asemenea, contribuțiile europene semnificative, credibile și independente realizate în faza de elaborare a acestor standarde sunt esențiale. EFRAG este responsabil cu aceste activități.

UE poate adopta Standardele Internaționale de Audit (ISA) pe baza Directivei 2006/43. Prin urmare, aceasta are un interes direct în a se asigura că respectivele standarde sunt de calitate, iar procedura de adoptare a acestora este supusă supravegherii publice independente din partea PIOB.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Până în prezent, finanțarea actuală a reușit să răspundă așteptărilor.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Comisia Europeană participă în mod activ la reforma guvernanței beneficiarilor.

1.6.        Durată și impact financiar

X Propunere/inițiativă cu durată limitată

– X  Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

– ¨  Impact financiar din AAAA până în AAAA

¨ Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

– Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

– urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.        Modul(modurile) de gestionare avute în vedere[19]

X Gestionare centralizată directă de către Comisie

¨ Gestionare centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de punere în aplicare:

– ¨  agențiilor executive

– ¨  organismelor instituite de Comunități[20]

– ¨  organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredințează punerea în aplicare a unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestionare partajată cu statele membre

¨ Gestionare descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestionare în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

În cazul Fundației IFRS: rapoarte intermediare și finale

În cazul EFRAG: rapoarte finale și participarea serviciilor Comisiei la toate comitetele EFRAG

În cazul PIOB: rapoarte finale și informări periodice ale Grupului de monitorizare

2.2.        Sistemul de gestionare și control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

Există riscul neîndeplinirii obiectivelor operaționale în cazul în care calitatea rezultatelor beneficiarilor nu este în concordanță cu obiectivele inițiale descrise în propunerile anuale

Există riscul unei amenințări la adresa intereselor financiare sau a reputației UE dacă serviciile Comisiei nu reușesc să depisteze cheltuielile neeligibile

2.2.2.     Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Riscul neîndeplinirii obiectivelor operaționale:

– Beneficiarii au obligația de a transmite un raport anual în conformitate cu obiectivele individuale ale fiecărui program și în acord cu orientările din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene.

– Unitățile operaționale responsabile din cadrul DG MARKT iau periodic legătura cu beneficiarii și participă la toate comitetele EFRAG.

Riscul unor amenințări la adresa intereselor financiare ale UE:

– Controlul angajamentelor și al plăților de subvenții în cadrul DG MARKT urmează circuitul financiar consolidat și cuprinde controale documentare ale documentelor justificative relevante, inclusiv ale rapoartelor intermediare și finale, ale conturilor supuse auditului și ale documentelor specifice solicitate de direcția generală. Aceste controale sunt consemnate sub forma unor liste de verificare completate sistematic de toate părțile implicate în tranzacțiile financiare în cauză (OIA, OVA, OVA2, FIA, FVA, FVA2, AO), inclusiv controalele efectuate de unitatea financiară a direcției generale în ceea ce privește aspectele financiare și juridice în vederea semnării autorizației de plată („bon à payer”).

– Unitatea financiară a direcției generale efectuează în mod sistematic controale la fața locului la fiecare beneficiar, implicând verificări de fond ale unui eșantion de tranzacții pentru a evalua controlul financiar și intern al beneficiarului și a da ordonatorului asigurări suplimentare privind protecția suficientă a intereselor financiare ale UE.

Rata maximă a erorilor s-ar menține sub 2 %.

Costul controalelor ar fi de circa jumătate de echivalent normă întreagă, reprezentând 63 500 EUR pe an.

Beneficiul controalelor ar fi faptul că sumele acordate anual ar fi cheltuite în mod adecvat în proporție de 100 % și ar respecta principiul bunei gestionări financiare.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Circuite financiare consolidate, cu verificări operaționale ex-ante și verificări financiare

Analiza periodică a conturilor, a rapoartelor anuale și a certificatelor de audit ale beneficiarilor

Audituri periodice la fața locului pentru verificarea sistemelor și a măsurilor de control bugetare

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente[21]

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tip de cheltuieli || Contribuție

Numărul Descrierea || Dif./ Nedif. ([22]) || din țări AELS[23] || Din țări candidate[24] || din țări terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

1 || 12.0301 Standarde din domeniul raportării financiare și al auditului[25] || Dif. || NU || NU || NU || NU

· Noi linii bugetare a căror creare se solicită: nu există.

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR în prețuri curente (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Numărul:1 || Rubrica Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii

|| DG MARKT || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 || TOTAL

|| Ÿ Credite operaționale || || || || || || || || ||

|| 12.0301 Fundația IFRS || Angajamente || (1) || 4,335 || 4,422 || 4,510 || 4,600 || 4,692 || 4,786 || 4,882 || 0 || 32,227

|| Plăți || (2) || 3,251 || 4,400 || 4,488 || 4,578 || 4,669 || 4,763 || 4,858 || 1,220 || 31,007

|| 12.0301 EFRAG || Angajamente || (1a) || 3,162 || 3,225 || 3,290 || 3,356 || 3,423 || 3,491 || 3,561 || 0 || 23,508

|| Plăți || (2a) || 2,372 || 3,209 || 3,274 || 3,339 || 3,406 || 3,474 || 3,543 || 0,891 || 22,617

|| 12.0301 PIOB || Angajamente || (1a) || 0,306 || 0,312 || 0,318 || 0,325 || 0,331 || 0,338 || 0,345 || 0 || 2,275

|| Plăți[26] || (2a) || 0,000 || 0,306 || 0,312 || 0,318 || 0,325 || 0,331 || 0,338 || 0,345 || 1,930

|| Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[27] || || || || || || || || ||

|| Numărul liniei bugetare || || (3) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || || 0

|| TOTAL credite pentru DG MARKT || Angajamente || =1+1a+3 || 7,803 || 7,959 || 8,118 || 8,281 || 8,446 || 8,615 || 8,788 || 0 || 58,010

|| Plăți || =2+2a+3 || 5,623 || 7,915 || 8,074 || 8,235 || 8,400 || 8,568 || 8,739 || 2,456 || 55,554

TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 7,803 || 7,959 || 8,118 || 8,281 || 8,446 || 8,615 || 8,788 || 0 || 58,010

Plăți || (5) || 5,623 || 7,915 || 8,074 || 8,235 || 8,400 || 8,568 || 8,739 || 2,456 || 55,554

TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

TOTAL credite în cadrul RUBRICII <1> din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 7,803 || 7,959 || 8,118 || 8,281 || 8,446 || 8,615 || 8,788 || 0 || 58,010

Plăți || =5+ 6 || 5,623 || 7,915 || 8,074 || 8,235 || 8,400 || 8,568 || 8,739 || 2,456 || 55,554

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-4 din cadrul financiar multianual (Suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || 7,803 || 7,959 || 8,118 || 8,281 || 8,446 || 8,615 || 8,788 || 0 || 58,010

Plăți || =5+ 6 || 5,623 || 7,915 || 8,074 || 8,235 || 8,400 || 8,568 || 8,739 || 2,456 || 55,554

 Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

DG: MARKT ||

Ÿ Resurse umane || 0,548 || 0,548 || 0,548 || 0,548 || 0,548 || 0,548 || 0,548 || 3,836

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,025 || 0,025 || 0,025 || 0,025 || 0,025 || 0,025 || 0,025 || 0,175

TOTAL DG MARKT || Credite || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 4,011

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 4,011

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 8,376 || 8,532 || 8,691 || 8,854 || 9,019 || 9,188 || 9,361 || 62,021

Plăți || 6,196 || 8,488 || 8,647 || 8,808 || 8,973 || 9,141 || 9,312 || 59,565

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– X  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos: nu se aplică (subvenții operaționale)

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Sinteză

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 0,548 || 0,548 || 0,548 || 0,548 || 0,548 || 0,548 || 0,548 || 3,836

Alte cheltuieli administrative || 0,025 || 0,025 || 0,025 || 0,025 || 0,025 || 0,025 || 0,025 || 0,175

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 4,011

În afara RUBRICII 5[28] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli de natură administrativă || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 0,573 || 4,011

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– X  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în echivalent normă întreagă – FTE (sau cel mult cu o zecimală)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari)

XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 4,125 || 4,125 || 4,125 || 4,125 || 4,125 || 4,125 || 4,125

XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || ||

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: FTE)[29]

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 0,375 || 0,375 || 0,375 || 0,375 || 0,375 || 0,375 || 0,375

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

XX 01 04 yy[30] || - la sediu[31] || || || || || || ||

- în delegații || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

TOTAL || 4,5 || 4,5 || 4,5 || 4,5 || 4,5 || 4,5 || 4,5

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale direcției generale în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul direcției generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate direcției generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || 5 funcționari AD și 6 AST, proporțional cu numărul de dosare tratate. Sarcini: inițierea sarcinilor agenților, verificarea sarcinilor agenților, păstrarea legăturii cu beneficiarul, supraveghere.

Personal extern || 1 agent contractual, proporțional cu numărul de dosare tratate. Sarcini: înregistrarea și sprijinirea planificării și a pregătirii misiunilor.

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual

– X  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu propunerea pentru noul cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[32].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5.     Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Total

Fundația IFRS cu fondurile proprii și cu fonduri primite de la terți (Cofinanțare medie a beneficiarilor 87%) || 24,873 || 27,576 || 30,278 || 32,977 || 35,674 || 38,370 || 41,064 || 230,813

EFRAG cu fondurile proprii și cu fonduri primite de la terți (Cofinanțare medie a beneficiarilor 60%) || 4,338 || 4,675 || 4,910 || 5,044 || 5,277 || 5,409 || 5,439 || 35,093

PIOB cu fondurile proprii și cu fonduri primite de la terți (Cofinanțare medie a beneficiarilor 78%) || 1,084 || 1,106 || 1,128 || 1,151 || 1,174 || 1,197 || 1,221 || 8,061

TOTAL credite cofinanțate || 30,295 || 33,357 || 36,316 || 39,172 || 42,126 || 44,976 || 47,724 || 273,967

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

– X  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– ¨         asupra resurselor proprii

– ¨         asupra veniturilor diverse

[1]               Grupul consultativ european pentru raportarea financiară.

[2]               Decizia nr. 716/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 de instituire a unui program comunitar de sprijinire a activităților specifice în domeniul serviciilor financiare, al raportării financiare și al auditului, JO L 253, 25.9.2009, p. 8.

[3]               CESR, CEBS, CEIOPS.

[4]               Au existat apeluri repetate după declarația de la Londra din 2009, ultimul dintre acestea la Los Cabos, în 2012.

[5]                http://www.iosco.org/monitoring_board/pdf/Final%20Report%20on%20the%20Review%20of%20the%20IFRS%20Foundation's%20Governance.pdf

[6]               EFRAG este, de fapt, organismul menționat la considerentul (10) din Regulamentul IAS.

[7]               Membrii MG sunt: Comisia Europeană, IOSCO (Organizația internațională a comisiilor pentru valori mobiliare), BCBS (Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară), IAIS (Asociația internațională a autorităților de supraveghere a asigurărilor), FSB (Consiliul pentru stabilitate financiară), IFIAR (Forumul internațional al autorităților de reglementare independente din domeniul auditului) și Banca Mondială.

[8]               PIOB supraveghează IFAC din punctul de vedere al interesului public. Pe cale de consecință, următoarele trei comitete independente ale IFAC pot fi, de asemenea, considerate parteneri ai PIOB: IAASB (International Auditing and Assurance Standards Board), IESBA (International Ethics Standards Board for Accountants) și IAESB (International Accounting Education Standards Board).

[9]               COM (2009) 14 final.

[10]             JO C , , p. .

[11]             JO L 253, 25.9.2009, p. 8.

[12]             JO L 243, 11.9.2002, p. 1.

[13]             JO L 157, 9.6.2006, p. 87.

[14]             Textul modificat al articolului 26, conform dispozițiilor de la articolul 1din Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, COM(2011) 778 final și articolul 20 din Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public, COM(2011) 779 final.

[15]             Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, COM(2011) 778 final.

[16]             [...]

[17]             ABM: Activity Based Management (gestionarea pe activități); ABB: Activity Based Budgeting (stabilirea bugetului pe activități).

[18]             Astfel cum se menționează la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[19]             Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[20]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[21]                    Linia bugetară 12.0301 indicată mai jos se referă la noua nomenclatură pentru CFF 2014-2020 și corespunde liniei bugetare 12.0401 din MFF 2007-2013.

[22]             Dif. = Credite diferențiate/Nedif. = credite nediferențiate

[23]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[24]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii Occidentali.

[25]                    Linia bugetară este orientativă și s-ar putea modifica ca urmare a aplicării procedurii anuale.

[26]             Plățile către PIOB vor fi efectuate fără plăți în avans și într-o singură operațiune, în anul următor.

[27]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli pentru sprijinirea punerii în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[28]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli pentru sprijinirea punerii în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[29]             AC= agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL= agent local; END= expert național detașat.

[30]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[31]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[32]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.