This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52012PC0464
Amended proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL establishing an action programme for customs in the European Union for the period 2014-2020 (Customs 2020) and repealing Decision N°624/2007/EC
Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de instituire a unui program de acțiune pentru domeniul vamal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Vamă 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 624/2007/CE
Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de instituire a unui program de acțiune pentru domeniul vamal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Vamă 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 624/2007/CE
/* COM/2012/0464 final - 2011/0341/a (COD) */
Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de instituire a unui program de acțiune pentru domeniul vamal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Vamă 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 624/2007/CE /* COM/2012/0464 final - 2011/0341/a (COD) */
EXPUNERE DE MOTIVE 1. CONTEXTUL PROPUNERII La 29 iunie 2011, Comisia a adoptat o
propunere referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru
perioada 2014-2020[1]:
un buget pentru îndeplinirea strategiei Europa 2020 care propune, printre
altele, un nou program Vamă. Programul Vamă 2020 va contribui la Strategia
Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii[2],
prin consolidarea funcționării uniunii vamale. Uniunea vamală protejează interesele financiare ale Uniunii Europene și ale
statelor sale membre care colectează taxe, redevențe și impozite[3]. Aceasta presupune ca
mărfurile originare din țări terțe să fie conforme cu
legislația Uniunii, înainte de a putea circula liber pe teritoriul
Uniunii. Acest lucru implică gestionarea zilnică a unor volume
comerciale mari – prelucrarea a 7 declarații vamale pe secundă –
și impune autorităților vamale să găsească un
echilibru între facilitarea comerțului pentru întreprinderi și
protecția cetățenilor împotriva riscurilor la adresa
siguranței și securității lor. Acest lucru poate fi
realizat doar prin intermediul cooperării operaționale intense între
administrațiile vamale ale statelor membre, între acestea și alte
autorități, cu operatorii comerciali și alte părți
terțe. Programul propus va sprijini cooperarea,
în principal între autoritățile vamale, dar și cu alte
părți interesate. Programul îi succede programului Vamă
2013, care se încheie la 31 decembrie 2013. Propunerea de program va sprijini
cooperarea vamală din Uniune și va fi axată pe două
elemente: pe de o parte, dezvoltarea rețelelor și a
competențelor umane și, pe de altă parte, dezvoltarea
capacităților IT. Primul element permite schimbul de bune practici
și de cunoștințe operative între statele membre și,
ocazional, alte țări participante la program. Cel de-al doilea pune
la dispoziția programului mijloacele de finanțare a infrastructurii
și a sistemelor IT adecvate, care vor permite ca administrațiile
vamale din Uniune să se transforme în veritabile administrații
electronice. Principala valoare adăugată a programului rezidă în
consolidarea capacității statelor membre de a colecta veniturile
și de a gestiona fluxurile comerciale din ce în ce mai complexe, reducând
în același timp costurile ocazionate de crearea instrumentelor necesare în
acest sens. 2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU
PĂRȚILE INTERESATE ȘI EVALUĂRILE IMPACTULUI 2.1. Consultare și
expertiză În contextul evaluării intermediare a
programului Vamă 2013[4],
un contractant a analizat eficacitatea, eficiența, pertinența și
valoarea adăugată a programului. Au fost utilizate datele de
monitorizare disponibile pentru diferitele activități și au fost
efectuate consultări cu reprezentanții operatorilor economici. Un alt contractant a realizat un studiu
referitor la un posibil cadru al viitorului program Vamă[5]: provocările, obiectivele
și opțiunile de politică posibile, inclusiv o analiză
cuprinzătoare a viitoarelor provocări, a problemelor structurale
și a posibilelor îmbunătățiri referitoare la funcționarea
uniunii vamale. Referitor la acestea din urmă au avut loc consultări
cu experți vamali la diferite niveluri. Rezultatele acestui studiu au fost
discutate cu reprezentanții din țările participante în cadrul
unui atelier organizat în luna iulie 2011. În vederea pregătirii acestui
atelier, în primăvara anului 2011 a fost organizată o masă
rotundă cu ocazia reuniunii comitetului programului în cauză[6], la care li s-a solicitat
țărilor participante să identifice cele mai importante puncte
tari ale programului și modul în care eficiența programului ar putea
fi îmbunătățită. Având în vedere importanța
activităților legate de schimbul de informații, a fost realizat
un studiu separat privind viitoarea strategie de implementare pentru schimbul
de informații. Acest studiu a fost prezentat în iunie 2011, la un atelier
pentru responsabilii-șefi cu informațiile din cadrul
administrațiilor vamale. A fost pregătită o evaluare a
impactului care analizează continuarea programului Vamă 2013; aceasta
a fost aprobată de Comitetul de evaluare a impactului la 22 septembrie
2011. La elaborarea viitoarei propuneri de program
au fost preluate o serie de recomandări privind concepția și
îmbunătățirea suplimentară a programului. Propunerea de
program cuprinde instrumente noi, în special în ceea ce privește
cooperarea referitoare la anumite sarcini operaționale. Se iau măsuri
pentru a îmbunătăți distribuția rezultatelor
activităților din cadrul programului cu ajutorul metodelor de
colaborare online și pentru a monitoriza mai bine realizările
programului. 2.2. Evaluarea impactului Având în vedere contextul general de
politică și problemele cu care se va confrunta domeniul vamal în
următorul deceniu, în evaluarea impactului care însoțește
prezentul program au fost analizate și comparate o serie de opțiuni
de politică. (1)
Scenariul de referință: continuarea programului cu obiectivele și în concepția
actuală. (2)
Întreruperea programului: programul ar urma să fie întrerupt și nu s-ar mai acorda
finanțare UE pentru instrumente informatice, acțiuni comune sau
activități de formare profesională destinate susținerii
cooperării în domeniul vamal. (3)
Mai multă susținere pentru
obligațiile legale ale UE, cum ar fi Codul vamal modernizat (CVM): această opțiune de politică ar extinde scenariul de
bază, adaptând programul la noile nevoi generate de mediul în
evoluție al uniunii vamale, inclusiv Codul vamal al Uniunii (CVU)[7]. Această
opțiune include instalarea de noi sisteme informatice, astfel cum sunt
definite în legislația vamală a UE, introducând treptat un model de
dezvoltare comună pentru sistemele IT și modernizând tehnologia,
arhitectura și guvernanța aferente. (4)
Mai multă susținere pentru
obligațiile legale ale UE și sprijin financiar pentru consolidarea
capacității tehnice: pe lângă
componentele opțiunii precedente, această opțiune ar urma
să includă un sistem de sprijin financiar care să le
permită statelor membre să solicite asistență pentru
achiziționarea de echipamente de supraveghere a frontierelor terestre,
maritime sau aeriene, de exemplu scanere sau echipamente de laborator. Astfel,
statele membre ar fi ajutate să facă față cerințelor
de accelerare și de simplificare a controalelor în contextul
evoluțiilor tehnologice. (5)
Mai multă susținere pentru
obligațiile legale ale UE, prin optimizarea mediului informatic comun: pe lângă componentele opțiunii 3, această opțiune
ajută autoritățile vamale din UE să profite de dezvoltarea
și exploatarea în comun a sistemelor IT europene pentru a pune în aplicare
legislația vamală a UE, cum ar fi Codul vamal modernizat și alte
acte normative din domeniul vamal. Această opțiune ar oferi mai
multă susținere autorităților publice la dezvoltarea
și implantarea tuturor sistemelor necesare pentru crearea unui mediu vamal
electronic paneuropean și pentru conectarea întreprinderilor la aceste
sisteme. Evaluarea impactului a identificat
opțiunea 3 „Mai multă susținere pentru obligațiile
legale ale UE, cum ar fi Codul vamal modernizat (CVM)” ca fiind
opțiunea preferată. Aceasta este în conformitate cu propunerea pentru
un nou buget pentru Europa 2020 și este cea mai bine cotată din
punctul de vedere al acceptabilității de către statele membre.
Opțiunea „Mai multă susținere pentru obligațiile legale ale
UE și sprijin financiar pentru consolidarea capacității tehnice”
nu a fost reținută, deoarece achiziționarea de echipament, care
face parte din componenta de consolidare a capacității tehnice, ar
putea fi cofinanțată prin intermediul altor programe, precum
fondurile structurale regionale, asigurându-se în același timp coerența
cu prioritățile propunerii privind programul Vamă 2020. 3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII 3.1. Temei juridic Propunerea privind programul Vamă 2020 se
bazează pe articolul 33 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene (TFUE), în care se solicită luarea de măsuri de
către Uniunea Europeană cu privire la cooperarea vamală și
uniunea vamală a UE. 3.2. Subsidiaritate și
proporționalitate Este necesar să se acționeze la
nivelul Uniunii, mai degrabă decât la nivel național, din
următoarele motive: ·
Uniunea vamală
este o competență exclusivă a Uniunii. Prin transferul
competențelor lor către Uniune, statele membre au convenit ipso
facto că acțiunile în domeniul vamal vor fi mai bine puse în
aplicare la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, cadrul juridic al Uniunii, în
sine, nu garantează suficient buna funcționare a uniunii vamale.
Acesta ar trebui completat prin măsuri de sprijin, astfel cum prevede
programul Vamă, pentru a garanta că legislația UE în domeniul
vamal este aplicată într-un mod convergent și armonizat. ·
Multe dintre activitățile în domeniul vamal
sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică și
afectează toate cele 27 de state membre și, prin urmare, nu pot fi
realizate în mod eficace și eficient de fiecare stat membru în parte. Este
nevoie ca UE să acționeze pentru a consolida dimensiunea
europeană a activității vamale, pentru a evita denaturarea
pieței interne și a sprijini protecția efectivă a
frontierelor externe ale UE. ·
În acest sens, acțiunea UE este
justificată pentru a se asigura buna funcționare și dezvoltarea
ulterioară a uniunii vamale și a cadrului său comun de
reglementare, deoarece s-a demonstrat că reprezintă reacția cea
mai eficientă și mai eficace a UE la deficiențele și
provocările apărute în punerea în aplicare a uniunii vamale și a
cooperării vamale. ·
Din punct de vedere economic, o acțiune
la nivelul UE este mult mai eficientă. Cooperarea vamală se
sprijină pe o rețea de comunicare specializată, cu un grad înalt
de securitate. Aceasta leagă administrațiile vamale naționale
prin aproximativ 5 000[8]
de puncte de conexiune. Această rețea IT comună garantează
că fiecare administrație națională trebuie să se
conecteze o singură dată la această infrastructură
comună pentru a fi în măsură să schimbe orice fel de
informații. În lipsa unei asemenea infrastructuri, statele membre ar
trebui să stabilească 26 de legături cu sistemele naționale
ale fiecăruia dintre celelalte state membre. În scopul punerii în aplicare a programului,
conform articolului 17 din TUE, Comisia va exercita funcții de coordonare,
de executare și de administrare, în conformitate cu condițiile
prevăzute în tratate. Programul Vamă 2020 respectă, prin urmare,
principiile subsidiarității și
proporționalității [astfel cum sunt prevăzute la
articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)]. 3.3. Instrument În conformitate cu concluziile
evaluărilor de impact relevante, este oportună intervenția UE
prin intermediul unui program de finanțare. Luând în considerare
reacțiile pozitive rezultate în urma evaluării intermediare a
programului Vamă 2013, Comisia propune ca acestuia să îi
succeadă un program Vamă 2020. În conformitate cu politica legislativă a
Comisiei adoptată în contextul cadrului financiar multianual, propunerea
privind succesorul programului de finanțare ia forma unui regulament. 4. IMPLICAȚII BUGETARE Calendarul de revizuire a programelor
finanțate de UE este legat de propunerea pentru un nou cadru financiar
multianual, modificată în data de 6 iulie 2012[9]. În conformitate cu
această propunere, prezentul regulament privind programul Vamă 2020
cuprinde un cadru bugetar de 548 080 000 EUR (în
prețuri curente) pentru perioada 2014-2020. Programul Vamă 2020 va fi pus în aplicare
printr-un mod de gestionare centrală directă și pe bază de
priorități. Se elaborează, împreună cu părțile interesate,
programe de lucru care stabilesc prioritățile pentru o anumită
perioadă. 5. ELEMENTE OPȚIONALE 5.1. Observații legate de
anumite dispoziții legale 5.1.1. Capitolul I: Dispoziții
generale Sfera de aplicare
a programului este orientată în mod specific către funcționarea
uniunii vamale a UE. Programul va fi deschis participării statelor
membre, a țărilor candidate și a țărilor
potențial candidate. În conformitate cu politica generală a Uniunii
în această privință, țările din cadrul politicii
europene de vecinătate vor avea, de asemenea, posibilitatea de a participa
la program, în anumite condiții. În sfârșit, la acțiuni
specifice ar putea participa și „experți externi” (de exemplu,
reprezentanți ai altor autorități, ai sectorului comercial, ai
organizațiilor naționale și internaționale, și,
eventual, alți experți) dacă acest lucru este necesar pentru
îndeplinirea obiectivelor programului. Obiectivele
programului Vamă 2020 abordează problemele identificate și
provocările preconizate pentru domeniul vamal în deceniul următor.
Obiectivul global al programului este de a consolida piața internă
prin intermediul unei uniuni vamale eficiente și eficace. Pentru a oferi un răspuns adecvat la
provocările viitoare în domeniul vamal în Uniune a fost definit următorul
obiectiv specific al programului: îmbunătățirea
funcționării uniunii vamale, în special prin cooperarea dintre
țările participante, autoritățile vamale ale acestora, alte
autorități competente, funcționarii lor și experții
externi. Programul va avea următoarele priorități: 1.
sprijinirea pregătirii, a aplicării
coerente și a punerii în aplicare efective a dreptului Uniunii, în vederea
consolidării Uniunii vamale în ceea ce privește eficiența,
eficacitatea și uniformitatea; 2.
îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor europene prin facilitarea
comerțului legitim, reducerea costurilor de conformare și a sarcinii
administrative, și protecția împotriva concurenței neloiale; 3.
sprijinirea autorităților vamale în
activitățile pe care le desfășoară pentru protejarea
cetățenilor, a siguranței și a securității
și a mediului; 4.
asigurarea protejării intereselor financiare
și economice ale Uniunii Europene și ale statelor membre; 5.
contribuția la funcționarea
eficientă a autorităților vamale, prin
îmbunătățirea capacității lor administrative; 6.
combaterea fraudei și sporirea
competitivității, a siguranței și a securității
prin cooperarea cu organizații internaționale, țări
terțe, alte autorități guvernamentale, operatori economici
și organizații ale acestora. 5.1.2. Capitolul II: Acțiuni
eligibile Tipurile de acțiuni considerate eligibile pentru finanțare în cadrul programului sunt
similare cu cele din cadrul programului curent, și anume: ·
acțiuni comune care urmăresc schimbul de
cunoștințe și bune practici între funcționarii din
administrațiile vamale din țările participante; ·
sisteme de informații europene[10] care facilitează schimbul
de informații și accesul la date comune; ·
activități de formare care conduc la
dezvoltarea de competențe umane pentru funcționarii din administrațiile
vamale din întreaga Europă. Au fost introduse modificări în ceea ce
privește anumite categorii de acțiuni. ·
Programul Vamă 2020 va include o serie de noi
instrumente de acțiune comună: ·
Echipele de experți sunt forme structurate de cooperare, care pun în comun cunoștințele
de specialitate și/sau abordează activități
operaționale specifice. Acestea pot fi înființate cu un caracter
permanent sau temporar și ar putea beneficia de sprijin, de exemplu sub
forma serviciilor de colaborare online, a asistenței administrative
și a infrastructurii și echipamentelor care să sprijine
realizarea și succesul unei acțiuni. ·
Acțiunile de consolidare a
capacității administrației publice vor
sprijini autoritățile vamale care se confruntă cu
dificultăți deosebite, cum ar fi lipsa cunoștințelor, a
competențelor, deficiențele organizatorice sau de altă
natură, care pot fi depășite prin acțiuni individualizate
de sprijin furnizate de celelalte țări și/sau de funcționarii
Comisiei. ·
Activitățile de evaluare
comparativă și grupurile de coordonare nu
mai sunt menționate în mod explicit în lista de acțiuni comune,
deoarece acestea pot fi considerate grupuri de proiecte cu un anumit scop,
respectiv identificarea celor mai bune practici care să evidențieze
posibilitățile de îmbunătățire sau coordonarea și
guvernarea activităților programului într-un anumit domeniu. ·
În ceea ce privește sistemele de
informații europene, noul program definește „componentele UE” ca
fiind bunurile și serviciile IT care se referă la unele sau la toate
statele membre și care sunt în proprietatea Comisiei sau sunt
achiziționate de aceasta. Aceste componente ale Uniunii sunt descrise la
punctul 2 din anexa la propunerea de act legislativ. „Componentele
naționale” sunt toate componentele care nu sunt „componente UE”. Acestea
sunt proiectate, instalate și exploatate de către statele membre
și, prin urmare, statele membre sunt cele care își asumă
finanțarea și responsabilitatea pentru aceste proiecte. Redefinirea componentelor UE ar trebui să fie
privită prin prisma evoluției practicilor de dezvoltare a sistemelor
IT. În prezent, fiecare stat membru este responsabil pentru punerea în aplicare
a sistemelor naționale în conformitate cu specificațiile comune, de
unde rezultă 27 de evoluții pentru fiecare sistem, 27 de
interfețe cu operatorii economici, 27 de calendare de dezvoltare, 27 de
seturi de dificultăți operaționale sau legate de proiecte etc.
În special în contextul crizei economice și financiare, Comisia
consideră că dezvoltarea sistemelor IT trebuie să se realizeze
într-un mod mai eficient. Această evoluție are ca obiectiv
îmbunătățirea consecvenței datelor și a aplicării
normelor prin orientarea treptată către dezvoltarea în comun a
tehnologiei informațiilor (cunoștințe, date, componente IT). Se
vor îmbunătăți astfel metodele de lucru, de exemplu prin
modelizarea proceselor economice, specificații de calitate mai bună,
asigurându-se în același timp și un grad mai mare de standardizare,
de exemplu prin armonizarea interfețelor destinate operatorilor economici.
Noua abordare privind componentele UE va limita riscul de divergențe în
ceea ce privește planurile de dezvoltare și instalare. Aceasta
asigură, de asemenea, mijloace suplimentare pentru a controla finalizarea
proiectului, întrucât prin planurile comune se evită situațiile în
care membrul cel mai lent al lanțului de dezvoltare determină
intrarea în funcțiune a întregului proiect. 5.1.3. Capitolul IV: Implementare În vederea asigurării unor condiții
uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei trebuie
să i se confere competențe de executare. Ca urmare, va fi adoptat un
program de lucru anual în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de
stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de
control de către statele membre al exercitării competențelor de
executare de către Comisie[11]. 5.2. Simplificare 5.2.1. Care este contribuția
propunerii la simplificare? (a)
Coerența cu regulamentul financiar Propunerea de program este pe deplin coerentă
cu regulamentul financiar și normele de aplicare ale acestuia. Granturile
și achizițiile publice sunt principalele instrumente financiare
utilizate pentru punerea în aplicare a programului. Programul include
măsurile de simplificare cuprinse în propunerea Comisiei de revizuire a
regulamentului financiar, în special în ceea ce privește recurgerea la
sume forfetare, rate fixe și costuri unitare. Având în vedere
importanța prelucrării costurilor de ședere și de deplasare
plătite în cadrul programului, programul va introduce măsuri de
simplificare oferite de noul regulament financiar în acest domeniu. (b)
Coerența între programele Vamă și
Fiscalis 2013 Gestionarea programelor Vamă și Fiscalis
anterioare a fost armonizată în întregime, pe baza unor norme privind
achizițiile publice și a unor modele de finanțare identice, a
unor ghiduri de gestionare și a unor sisteme IT comune. Modelul de gestionare
include proceduri clare și simple pentru organizarea
activităților programului. Echipa de gestionare a programului din
cadrul Comisiei este asistată de echipe de gestionare a programului din
cadrul diferitelor administrații vamale și fiscale, care acționează
ca intermediar și prim punct de contact pentru funcționarii vamali,
respectiv fiscali din statele membre. Modelul de gestionare permite
desfășurarea de activități într-un interval de timp scurt,
un răspuns rapid la necesitățile nou apărute,
permițând în același timp menținerea coerenței între
diferitele activități. În evaluarea intermediară, statele membre
și-au exprimat satisfacția cu privire la modelul de gestionare a
programului. Având în vedere această strânsă aliniere
a celor două programe și obiectivul de simplificare al propunerii de
cadru financiar multianual pentru 2014 – 2020[12],
Comisia a propus inițial un singur program FISCUS care să le
succeadă programelor Vamă și Fiscalis 2013[13]. Ținând seama de votul
unanim al statelor membre în favoarea divizării programului unic propus,
Comisia, deși își menține poziția contrară
divizării, a elaborat o propunere modificată care cuprinde două
texte legislative pentru programele Vamă, respectiv Fiscalis 2020. În
ciuda introducerii acestor texte legislative separate, menținerea
alinierii între cele două programe va reprezenta o prioritate pentru
Comisie și, dacă este cazul, va fi urmărită în continuare
cu ocazia punerii în aplicare a programelor Vamă și Fiscalis 2020. (c)
Programul a avut în vedere externalizarea? A fost luată în considerare posibilitatea
punerii în aplicare a viitorului program prin intermediul unei agenții
executive. O agenție ar putea fi împuternicită să execute
sarcini precum selectarea activităților din cadrul programului,
pregătirea administrativă și follow-up al
activităților, monitorizarea activităților, a granturilor
și a achiziției sistemelor informatice. Totuși, o astfel de
agenție executivă ar adăuga o verigă suplimentară în
structura de guvernare, majorând costurile de coordonare și verificare
și complicând și prelungind procesul de luare a deciziilor prin
adăugarea de noi proceduri administrative. De asemenea, ar avea un impact
negativ asupra nivelului cunoștințelor existente în cadrul Comisiei
și ar crește riscul unei fragmentări a conținutului în
raport cu aspectele administrative. Această opțiune nu ar aduce
beneficiile economice așteptate și, prin urmare, a fost
eliminată. Într-un scenariu alternativ a fost luată, de
asemenea, în considerare transferarea tuturor activităților
informatice relevante către administrațiile naționale, cu
excepția rețelei CCN/CSI și a serviciilor legate de aceasta. În
acest scenariu este foarte ridicat riscul ca, treptat, să apară
necesitatea înființării unor structuri de guvernanță mai
centralizate. Impactul rezultat ar fi similar efectelor întreruperii
programelor, ceea ce ar pune în pericol eficiența și eficacitatea
administrațiilor vamale, ar periclita uniformitatea uniunii vamale, deci
și tratamentul egal acordat operatorilor economici. Având în vedere
impactul negativ asupra rezultatelor și performanței, acest scenariu
a fost, de asemenea, respins. (d)
Programul utilizează instrumente IT comune în
vederea reducerii sarcinii administrative care afectează beneficiarii
și contractanții? Programele Vamă 2013 și Fiscalis 2013
dispun deja de instrumente pentru a facilita gestionarea
activităților din cadrul programelor și a cheltuielilor aferente
printr-un instrument comun de raportare a activităților (Activity
Reporting Tool - ART). Acest abordare va fi urmărită în
continuare. 5.2.2. Măsurarea
performanțelor propunerii Performanțele programului vor fi
măsurate cu ajutorul unui set coerent de indicatori de
performanță, de impact, de rezultat și de realizare, legați
de obiectivul general și de obiectivul specific al programului și de
prioritățile acestuia, precum și prin crearea unei legături
cu Planul de gestionare al Comisiei. Lista detaliată a indicatorilor de
impact, de rezultat și de realizare este disponibilă în cadrul
evaluării impactului. Comisia a identificat ținte pentru unele dintre
realizările programului, în timp ce altele vor fi îndeplinite prin
acțiuni în cadrul programului Vamă 2013. Țintele tuturor
realizărilor vor fi identificate înainte de inițierea programului
Vamă 2020 de către Comisie și vor fi prezentate comitetului
programului. 5.2.3. Este propunerea de program
compatibilă cu politica globală a Comisiei? Programul va contribui la realizarea obiectivelor
strategiei Europa 2020, prin consolidarea pieței unice, creșterea
productivității din sectorul public și sprijinirea progresului
tehnic și a inovării în cadrul administrațiilor, precum și
prin promovarea ocupării forței de muncă. Programul va sprijini
inițiative emblematice privind Agenda digitală pentru Europa[14] și inițiativa
emblematică privind Agenda pentru noi competențe și locuri de
muncă[15].
Programul va sprijini, de asemenea, Actul privind piața unică[16] și va promova
creșterea economică și inovarea prin aplicarea drepturilor de
proprietate intelectuală (DPI) la frontieră, în conformitate cu
recenta strategie cuprinzătoare privind drepturile de proprietate
intelectuală[17].
În ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii
și ale statelor membre, programul va sprijini colectarea taxelor vamale
și a diverselor redevențe legate de schimburile comerciale, precum
și eforturile comune pentru a lupta împotriva fraudei[18]. Uniunea vamală
constituie componenta operațională a politicii comerciale a UE, iar
programul va contribui, prin urmare, la punerea în aplicare a acordurilor
comerciale multilaterale și bilaterale, la colectarea taxelor și la
aplicarea măsurilor de politică comercială (cum ar fi regulile
de origine), a embargourilor și a altor restricții, în conformitate
cu strategia comercială a UE[19].
Mai recent, autorităților vamale le-a fost încredințat un rol în
protecția mediului (legat, printre altele, de exporturile ilegale de
deșeuri, de produsele chimice, de substanțele care diminuează
stratul de ozon, de exploatările forestiere ilegale și de
Convenția CITES). În sfârșit, acțiunile vamale și
cooperarea între administrațiile vamale, poliție și alte
autorități de aplicare a legii contribuie din ce în ce mai mult la
securitatea internă a UE, astfel cum s-a arătat în planul de
acțiune pentru Strategia de securitate internă[20] și în planul de
acțiune pentru Programul de la Stockholm[21]. 2011/0341/a (COD) Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN
ŞI AL CONSILIULUI de instituire a unui program de acțiune
pentru domeniul vamal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020
(Vamă 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 624/2007/CE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 33, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act
legislativ către parlamentele naționale, hotărând în conformitate cu procedura
legislativă ordinară, întrucât: (1) Programul de acțiune
multianual pentru domeniul vamal aplicat înainte de 2014 a contribuit în mod
semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării între
autoritățile vamale în cadrul Uniunii. Multe dintre
activitățile în domeniul vamal sunt de natură
transfrontalieră, întrucât implică și afectează toate
cele 27 de state membre și, prin urmare, nu pot fi realizate în mod
eficace și eficient de fiecare stat membru în parte. Programul Vamă
2020, pus în aplicare de Comisie, oferă statelor membre un cadru la
nivelul Uniunii pentru a dezvolta aceste activități de cooperare,
ceea ce este mai rentabil decât dacă fiecare stat membru și-ar
înființa propriul său cadru de cooperare la nivel bilateral sau
multilateral. Prin urmare, este oportun să se asigure continuarea acestui
program prin instituirea unui nou program în același domeniu. (2) Se preconizează că
activitățile din cadrul programului, și anume sistemele de
informații europene, acțiunile comune pentru funcționarii din
administrațiile vamale și inițiativele de formare comune, vor
contribui la îndeplinirea Strategiei Europa 2020 pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii[22]. Prin asigurarea unui cadru de
activitate care urmărește să sporească eficiența
autorităților vamale, să consolideze competitivitatea
întreprinderilor, să promoveze ocuparea forței de muncă și
să contribuie la protejarea intereselor financiare și economice ale
Uniunii, programul va consolida în mod activ funcționarea uniunii vamale. (3) Pentru a sprijini procesul de
aderare și de asociere a țărilor terțe, programul trebuie
să fie deschis participării țărilor în curs de aderare
și a țărilor candidate, precum și a țărilor
potențial candidate și a țărilor partenere din cadrul
politicii europene de vecinătate[23]
dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Având în vedere
interconectarea tot mai pronunțată a economiei mondiale, programul
continuă să prevadă posibilitatea de a implica în anumite
activități experți externi, precum funcționari ai
țărilor terțe, reprezentanți ai organizațiilor internaționale
sau operatori economici. Înființarea Serviciului European de Acțiune
Externă (SEAE) sub autoritatea Înaltului Reprezentant/Vicepreședinte
(ÎR/VP) va facilita obiectivul de a atinge o mai mare coerență
și coordonare în relațiile UE cu țările sale partenere care
necesită cooperarea internațională. (4) Obiectivele programului
țin cont de problemele și provocările identificate în domeniul
vamal în următorul deceniu. Programul trebuie să continue să
joace un rol important în sectoare vitale, cum ar fi punerea în aplicare
coerentă a legislației vamale și a legislației conexe a
Uniunii. În plus, programul se va axa pe protejarea intereselor financiare
și economice ale Uniunii, pe protejarea siguranței și a securității,
pe facilitarea comerțului, printre altele prin eforturile de colaborare în
combaterea fraudei și creșterea capacității administrative
a autorităților vamale. (5) Instrumentele programului
care se aplicau înainte de 2014 s-au dovedit adecvate și, prin urmare, au
fost păstrate. Având în vedere nevoia de cooperare operativă mai bine
structurată, au fost adăugate instrumente suplimentare, și anume
echipe de experți compuse din experți ai Uniunii și experți
naționali care să îndeplinească în comun sarcini în domenii
specifice, precum și acțiuni de consolidare a capacității
administrației publice, care trebuie să furnizeze asistență
specializată țărilor participante care au nevoie de consolidarea
capacității administrative. (6) Sistemele de informații
europene joacă un rol vital în consolidarea sistemelor vamale din cadrul
Uniunii și trebuie, prin urmare, să fie finanțate în continuare
prin intermediul programului. În plus, trebuie să existe posibilitatea
includerii în program a unor noi sisteme de informații legate de domeniul
vamal, înființate în temeiul legislației Uniunii. Sistemele de
informații europene trebuie, dacă este cazul, să se bazeze pe
modele de dezvoltare și arhitectură IT partajate. (7) Dezvoltarea
competențelor umane prin acțiuni comune de pregătire
profesională trebuie să fie realizată, de asemenea, prin
intermediul programului. Funcționarii din administrațiile vamale
trebuie să-și dezvolte și să-și actualizeze
cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a răspunde
necesităților UE. Programul trebuie să aducă o
contribuție crucială la consolidarea capacităților umane
prin îmbunătățirea sprijinului pentru activitățile de
formare adresate funcționarilor din administrația vamală, precum
și operatorilor economici. În acest scop, actuala abordare comună a
formării profesionale la nivelul Uniunii, care s-a bazat în principal pe
dezvoltarea formării electronice (e-learning) centralizate trebuie să
se transforme într-un program complex de sprijin pentru pregătirea
profesională în Uniune. (8) Programul trebuie să
acopere o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu
cea a cadrului financiar multianual prevăzut în Regulamentul (UE) nr. xxx
al Consiliului din xxx de stabilire a cadrului financiar multianual pentru anii
2014-2020[24]. (9) Pentru întreaga durată a
programului trebuie stabilit un pachet financiar care să constituie cadrul
de referință prioritar pentru autoritatea bugetară în timpul
procedurii bugetare anuale, în sensul punctului [17] din Acordul
interinstituțional din XX/YY/201Z dintre Parlamentul European, Consiliu
și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna
gestionare financiară. (10) În conformitate cu
angajamentul Comisiei stabilit în Comunicarea privind revizuirea bugetului din
2010[25],
de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare,
dacă activitățile programului preconizat urmăresc obiective
care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, resursele trebuie
să fie împărțite cu celelalte instrumente de finanțare,
excluzând totuși dubla finanțare. Acțiunile întreprinse în
cadrul prezentului program trebuie să asigure coerența în ceea ce
privește utilizarea resurselor Uniunii în sprijinul funcționării
uniunii vamale. (11) Măsurile necesare pentru
aplicarea financiară a prezentului regulament trebuie să fie adoptate
în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. xxx/20xx al Consiliului din
xxx privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților
Europene și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. xxx/20xx al Comisiei din xxx
de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom)
nr. xxx/20xx al Consiliului din xxx (se vor adăuga numerele de referință
ale noului regulament financiar și ale actului de aplicare). (12) Interesele financiare ale
Uniunii trebuie protejate prin măsuri adecvate de-a lungul întregului
ciclu de cheltuire a fondurilor, inclusiv prin prevenirea, depistarea și
investigarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în
mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin
aplicarea de sancțiuni. (13) Pentru a se asigura
condiții uniforme de implementare a prezentului regulament trebuie
conferite competențe de executare Comisiei în vederea adoptării
programelor de lucru anuale. Aceste
competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.
182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011
de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de
control de către statele membre al exercitării competențelor de
executare de către Comisie[26]. (14) Deoarece obiectivele
acțiunii avute în vedere, și anume instituirea unui program
multianual care să îmbunătățească funcționarea
uniunii vamale, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către
statele membre, acestea neputând asigura în mod eficient cooperarea și
coordonarea necesare pentru realizarea programului, Uniunea poate adopta
măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum
este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul
proporționalității, enunțat în respectivul articol,
prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru
realizarea obiectivelor respective. (15) Comisia trebuie să fie
sprijinită de către Comitetul Vamă 2020 pentru implementarea
programului. (16) Directiva 95/46/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind
protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor
cu caracter personal și libera circulație a acestor date
reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în
statele membre în scopul prezentului regulament, sub supravegherea
autorităților competente din statele membre, în special a
autorităților publice independente desemnate de statele membre.
Regulamentul (UE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului
din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și
organele comunitare și privind libera circulație a acestor date
reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal de către
Comisie în scopul prezentului regulament, sub supravegherea
Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Orice schimb sau
transfer de informații efectuat de autoritățile competente
trebuie să respecte normele privind transferul datelor cu caracter
personal, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 95/46/CE, și orice
schimb sau transfer de informații efectuat de Comisie trebuie să
respecte normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum
sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001. (17) Prezentul regulament trebuie
să înlocuiască Decizia nr. 624/2007/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a unui program de
acțiune pentru vamă în Comunitate (Vamă 2013)[27]. Prin urmare, decizia
respectivă trebuie abrogată, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Capitolul I
Dispoziții generale Articolul 1
Obiect 1. Se înființează un
program de acțiune multianual „Vamă 2020” (denumit în continuare
„programul”) cu scopul de a îmbunătăți funcționarea uniunii
vamale. 2. Programul acoperă
perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Articolul 2
Definiții În sensul prezentului regulament, se
aplică următoarele definiții: (1)
„autorități vamale” înseamnă
autoritățile responsabile pentru aplicarea normelor privind domeniul
vamal; (2)
„experți externi” înseamnă: (a)
reprezentanți ai autorităților
guvernamentale, inclusiv din țările care nu participă la
program, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) punctele 1 și 2; (b)
operatori economici și organizațiile
acestora; (c)
reprezentanți ai organizațiilor
internaționale și ai altor organizații relevante. Articolul 3
Participarea la program 1. Țările participante
sunt statele membre și țările menționate la alineatul (2),
în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul
respectiv. 2. Programul este deschis
participării oricăreia dintre țările următoare: (1)
țările în curs de aderare,
țările candidate și potențial candidate care
beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile
generale și cu termenii și condițiile generale de participare a
acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru, în
deciziile Consiliilor de asociere sau în alte acorduri similare; (2)
țările partenere din cadrul politicii
europene de vecinătate, cu condiția ca țările respective
să fi ajuns la un nivel satisfăcător de apropiere a
legislației și a metodelor administrative relevante de cele ale
Uniunii. Țările partenere în cauză participă la program, în
conformitate cu dispozițiile care urmează a fi stabilite
împreună cu aceste țări ca urmare a încheierii acordurilor-cadru
privind participarea lor la programele Uniunii. Articolul 4
Participarea la activitățile din cadrul programului La anumite activități organizate în
cadrul programului pot fi invitați să participe experți externi,
ori de câte ori acest lucru este util pentru realizarea obiectivelor
menționate la articolul 5. Acești experți sunt selectați de
Comisie, pe baza competențelor acestora, a experienței și a
cunoștințelor relevante pentru activitățile avute în
vedere. Articolul 5
Obiectivul general și obiectivul specific 1. Obiectivul general al
programului este de a consolida piața internă prin intermediul unei
uniuni vamale eficiente și eficace. 2. Obiectivul specific al
programului este de a sprijini funcționarea uniunii vamale, în special
prin cooperarea dintre țările participante, autoritățile
vamale ale acestora, alte autorități competente, funcționarii lor
și experții externi. 3. Realizarea acestui obiectiv
se măsoară pe baza următorilor indicatori: (1)
disponibilitatea rețelei comune de
comunicații pentru sistemele de informații europene; (2)
reacțiile primite din partea
participanților la acțiunile din cadrul programului și din
partea utilizatorilor programului. Articolul 6
Priorități Prioritățile programului sunt
următoarele: (1)
sprijinirea pregătirii, a aplicării
coerente și a implementării efective a dreptului Uniunii, în vederea
consolidării uniunii vamale în ceea ce privește eficiența,
eficacitatea și uniformitatea; (2)
îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor europene prin facilitarea
comerțului legitim, reducerea costurilor de conformare și a sarcinii
administrative, și protecția împotriva concurenței neloiale; (3)
sprijinirea autorităților vamale în
activitățile pe care le desfășoară pentru protejarea
cetățenilor, a siguranței și a securității
și a mediului; (4)
asigurarea protejării intereselor financiare
și economice ale Uniunii Europene și ale statelor membre; (5)
contribuția la funcționarea
eficientă a autorităților vamale, prin
îmbunătățirea capacității lor administrative; (6)
combaterea fraudei și sporirea
competitivității, a siguranței și a securității
prin îmbunătățirea cooperării cu organizații
internaționale, țări terțe, alte autorități
guvernamentale, operatori economici și organizații ale acestora. Capitolul II
Acțiuni eligibile Articolul 7
Acțiuni eligibile Programul furnizează, în condițiile
stabilite în programul anual de lucru menționat la articolul 14, sprijin
financiar pentru următoarele tipuri de acțiuni: (1)
Acțiuni comune: (a)
seminarii și ateliere; (b)
grupuri de proiect, compuse dintr-un număr
limitat de țări, care funcționează o perioadă
limitată de timp și lucrează la realizarea unui obiectiv
predefinit, cu rezultate descrise cu precizie; (c)
vizite de lucru organizate de țările
participante sau de o țară terță pentru a le permite
funcționarilor să dobândească sau să-și dezvolte
cunoștințele în domeniul vamal; pentru vizitele de lucru organizate
în țări terțe sunt eligibile în cadrul programului doar
cheltuielile de deplasare și de ședere (cazare și diurnă); (d)
activități de monitorizare efectuate de
echipe mixte formate din funcționari ai Comisiei și funcționari
din țările participante pentru a analiza practicile vamale, pentru a
identifica eventualele dificultăți care ar putea surveni în
implementarea normelor și, după caz, pentru a formula
recomandări în vederea adaptării normelor Uniunii și a metodelor
de lucru; (e)
echipe de experți, care sunt forme structurate
de cooperare, cu un caracter permanent sau temporar, și care pun în comun
cunoștințele necesare pentru a îndeplini atribuții în domenii
specifice sau pentru a efectua activități operaționale,
beneficiind eventual de sprijinul serviciilor de colaborare online, de asistență
administrativă și de infrastructură și echipamente; (f)
consolidarea capacității
administrației publice și acțiuni de sprijin; (g)
studii; (h)
proiecte de comunicare; (i)
orice altă activitate în sprijinul
obiectivului specific și al priorităților stabilite la articolele
5 și 6. (2)
Consolidarea capacităților informatice:
dezvoltarea, întreținerea, funcționarea și controlul
calității componentelor UE aferente sistemelor de informații
europene prevăzute la punctul 1 din anexă și noilor sisteme de
informații europene înființate în temeiul legislației Uniunii; (3)
Dezvoltarea competențelor umane: acțiuni
de pregătire profesională comună, care să sprijine
competențele și cunoștințele profesionale necesare în
domeniul vamal. Articolul 8
Dispoziții specifice de punere în aplicare pentru acțiunile comune 1. Țările participante
se asigură că funcționarii desemnați să participe la
acțiunile comune au profilul și calificarea adecvate. 2. Țările participante
iau măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor comune,
în special printr-o mai bună informare cu privire la aceste acțiuni
și prin asigurarea unei utilizări optime a realizărilor
obținute. Articolul 9
Dispoziții de punere în aplicare specifice
pentru sistemele de informații europene 1. Comisia și
țările participante se asigură că sistemele de
informații europene menționate la punctul 1 din anexă sunt
dezvoltate, exploatate și întreținute în mod adecvat. 2. Comisia coordonează, în
cooperare cu țările participante, aspectele legate de instituirea
și funcționarea componentelor UE și non-UE ale sistemelor
și ale infrastructurilor menționate la punctele 1 și 2 din
anexă care sunt necesare în vederea asigurării
operabilității, interconexiunii și îmbunătățirii
constante a acestora. Articolul 10
Dispoziții de punere în aplicare specifice pentru formarea comună 1. Țările participante
integrează, după caz, în programele lor naționale de formare
conținutul de pregătire profesională dezvoltat în comun,
inclusiv modulele de învățare electronică (e-learning), programele
de formare și standardele de formare convenite în comun. 2. Țările participante
se asigură că funcționarii lor beneficiază de formarea
profesională inițială și continuă necesare pentru a
dobândi calificările și cunoștințele profesionale comune,
în conformitate cu programele de formare profesională. 3. Țările participante
asigură pregătirea lingvistică necesară pentru ca
funcționarii să atingă un nivel suficient de
cunoștințe lingvistice pentru a putea participa la program. Capitolul III
Cadrul financiar Articolul 11
Cadrul financiar 1. Pachetul financiar pentru
punerea în aplicare a programului este de 548 080 000 EUR (în
prețuri curente). 2. Resursele financiare alocate
programului pot acoperi și cheltuieli legate de activitățile de
pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare care sunt
necesare pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor
acestuia; în mod concret, sunt acoperite studiile, reuniunile de experți,
acțiunile de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională
a priorităților politice ale Uniunii Europene, în măsura în care
acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament, cheltuielile legate
de rețelele IT specializate pe schimbul și prelucrarea de
informații, împreună cu toate celelalte tipuri de cheltuieli cu
asistența tehnică și administrativă efectuate de Comisie
pentru gestionarea programului. Articolul 12
Forme de intervenție 1. Comisia implementează
programul în conformitate cu regulamentul financiar. 2. Sprijinul financiar al
Uniunii pentru activitățile prevăzute la articolul 7 se
acordă sub formă de: (1)
granturi; (2)
contracte de achiziții publice; (3)
rambursarea cheltuielilor efectuate de
experții externi menționați la articolul 4. 3. Rata de cofinanțare
pentru granturi este de până la 100 % din costurile eligibile, în
cazul în care acestea sunt cheltuieli de deplasare și de cazare,
cheltuieli aferente organizării de evenimente și diurne. Această
rată se aplică tuturor acțiunilor eligibile, cu excepția
echipelor de experți. Pentru această categorie de acțiuni
eligibile, programele anuale de lucru precizează rata de cofinanțare
aplicabilă în cazul în care aceste acțiuni necesită acordarea de
granturi. Articolul 13
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii 1. Comisia ia măsurile
adecvate pentru a se asigura că, atunci când acțiunile finanțate
în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare
ale Uniunii Europene sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive
împotriva fraudei, corupției și oricăror altor
activități ilegale, prin verificări eficace și, dacă
se descoperă nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod
necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni
administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive.
2. Comisia sau
reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi dețin
competența de a realiza audituri, pe baza documentelor și la
fața locului, în cazul tuturor beneficiarilor de granturi,
contractanților și subcontractanților care au primit fonduri
europene în cadrul prezentului program. 3. Oficiul European de
Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv
verificări și inspecții la fața locului în conformitate cu
dispozițiile și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr.
1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999
și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/1996 al Consiliului din 11
noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața
locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare
ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri[28] pentru a stabili
existența fraudei, a corupției sau a oricăror alte
activități ilegale care afectează interesele financiare ale
Uniunii Europene în legătură cu un acord de grant sau o decizie de acordare
a unui grant sau un contract privind fonduri din partea Uniunii. Capitolul IV
Competențe de executare Articolul 14
Programul de lucru 1. În vederea punerii în
aplicare a programului, Comisia adoptă programe de lucru anuale care
stabilesc obiectivele urmărite, rezultatele preconizate, metoda de punere
în aplicare și cuantumul total al acestora. De asemenea, programele
conțin o descriere a acțiunilor care urmează să fie
finanțate, o precizare a sumei alocate fiecărui tip de acțiune
și un calendar orientativ al punerii în aplicare. În cazul granturilor,
programele de lucru includ prioritățile, criteriile esențiale de
evaluare și rata maximă de cofinanțare. Acest act de punere în
aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 14 alineatul (2). 2. În pregătirea
programului anual de lucru, Comisia ține seama de abordarea comună în
domeniul politicii vamale. Această abordare va fi revizuită în mod
regulat și convenită în cadrul unui parteneriat între Comisie și
statele membre, în cadrul grupului pentru politica vamală, alcătuit
din șefii administrațiilor vamale ale statelor membre sau
reprezentanții acestora și Comisie. Comisia informează periodic acest grup
privind măsurile referitoare la aplicarea programului. Articolul 15
Procedura comitetului 1. Comisia este asistată de
un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE)
nr. 182/2011. 2. Atunci când se face trimitere
la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE)
nr. 182/2011. Capitolul V
Monitorizare și evaluare Articolul 16
Monitorizarea acțiunilor din cadrul programului Comisia, în cooperare cu țările
participante, monitorizează programul și acțiunile din cadrul
acestuia pentru a urmări punerea în aplicare a acțiunilor
întreprinse. Articolul 17
Evaluarea 1. Comisia asigură o
evaluare intermediară și o evaluare finală a programului, cu
privire la aspectele la care se face referire la alineatele (2) și (3).
Rezultatele trebuie să fie integrate în deciziile privind posibila reînnoire,
modificare sau suspendare a programelor ulterioare. Aceste evaluări sunt
efectuate de un evaluator extern independent. 2. Comisia întocmește un
raport de evaluare intermediară privind realizarea obiectivelor
acțiunilor din cadrul programului, eficiența utilizării
resurselor și valoarea adăugată europeană a programului cel
târziu până la mijlocul anului 2018. Acest raport va aborda, în plus,
simplificarea, relevanța constantă a obiectivelor, precum și
contribuția programului la prioritățile Uniunii referitoare la
creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. 3. Comisia întocmește un
raport de evaluare final privind aspectele la care se face referire în
alineatul (2), precum și cu privire la impactul pe termen lung și la
sustenabilitatea efectelor programului, cel târziu până la sfârșitul
anului 2021. 4. Țările participante
prezintă, la solicitarea Comisiei, toate datele și informațiile
relevante pentru a contribui la rapoartele de evaluare intermediară
și finală ale Comisiei. Capitolul VI
Dispoziții finale Articolul 18
Abrogare Decizia nr. 624/2007/CE se abrogă începând
de la 1 ianuarie 2014. Cu toate acestea, obligațiile financiare
legate de acțiunile realizate în cadrul respectivei decizii sunt
reglementate în continuare de această decizie până la finalizarea
lor. Articolul 19
Intrarea în vigoare Prezentul regulament intră în vigoare în
a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2014. Prezentul regulament este obligatoriu
în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, Pentru Parlamentul European, Pentru
Consiliu, Președintele Președintele ANEXĂ Sistemele de informații europene
și componentele UE aferente acestora 1. Sistemele de informații
europene sunt următoarele: (1)
rețeaua comună de
comunicații/interfața comună a sistemelor (CCN/CSI – CCN2), CCN
mail3, CSI bridge, http bridge, CCN LDAP și alte instrumente conexe,
portalul web CCN, monitorizarea CCN; (2)
sistemele de sprijin, în special instrumentul de
configurare pentru CCN, instrumentul de raportare a activităților
(ART2), instrumentul de gestionare electronică a proiectelor online ale DG
TAXUD (Taxud Electronic Management of Project Online - TEMPO), instrumentul de
gestionare a serviciilor (Service Management Tool - SMT), instrumentul de
gestionare a utilizatorilor (User Management System - UM), sistemul BPM, panoul
de afișare a disponibilității (availability dashboard) și
AvDB, portalul de gestionare a serviciilor informatice, instrumentul de
gestionare a accesului la registre și a accesului utilizatorilor; (3)
spațiul de informare și comunicare al
programului (PICS); (4)
sistemele privind circulația vamală, în
special sistemul (nou) de tranzit informatizat [(N) CTS], NCTS/TIR pentru
Rusia, sistemul de control al exporturilor (ECS) și sistemul de control al
importurilor (ICS). Următoarele aplicații/componente sprijină
aceste sisteme: sistemul de schimburi de date cu țările terțe
(SPEED bridge), SPEED Edifact Converter Node (SPEED-ECN), aplicația SPEED
standard de testare (Standard SPEED Test Application - SSTA), aplicația
standard de testare privind tranzitul (Standard Transit Test Application -
STTA), aplicația de testare privind tranzitul (Transit Test Application -
TTA), serviciile centrale/datele de referință (Central
Services/Reference Data – CSRD2), sistemul de servicii centrale/gestionarea
informațiilor (Central Services/Management Information System - CS/MIS); (5)
sistemul comunitar de gestionare a riscurilor
(CRMS) care acoperă formularele de informare asupra riscurilor (Risk
Information Forms - RIF) și domeniile funcționale CPCA privind
profilurile comune; (6)
sistemul operatorilor economici (EOS) care
acoperă înregistrarea și identificarea operatorilor economici (EORI),
operatorii economici autorizați (AEO), serviciile regulate de transport
maritim (RSS) și recunoașterea reciprocă a domeniilor
funcționale cu țările partenere. Serviciul web generic este o
componentă de sprijin pentru acest sistem; (7)
Sistemul tarifar (TARIC3), care este un sistem de
date de referință pentru alte aplicații cum ar fi sistemul de
gestionare a contingentelor (QUOTA2), sistemul de supraveghere, gestionare
și monitorizare (SURV2), sistemul de informații tarifare europene
obligatorii (EBTI3), inventarul vamal european al substanțelor chimice
(ECICS2). Aplicațiile legate de Nomenclatura Combinată (NC) și
de suspendări („Suspensions”) tratează informațiile
juridice care au legătură directă cu sistemul tarifar; (8)
aplicațiile de control, în special sistemul de
gestionare a specimenelor (Specimen Management System - SMS) și sistemul
de informații pentru regimurile de perfecționare (Information System
for Processing Procedures - ISPP); (9)
sistemul de combatere a contrafacerii și
pirateriei (COPIS); (10)
sistemul de difuzare a datelor (DDS2), care gestionează
toate informațiile care sunt accesibile publicului prin internet; (11)
sistemul de informații antifraudă (AFIS).
2. Componentele UE aferente
sistemelor de informații europene sunt: (1)
bunurile IT precum elementele de hardware, de
software și conexiunile de rețea dintre sisteme, inclusiv
infrastructura de date aferentă; (2)
serviciile IT necesare pentru a sprijini
dezvoltarea, întreținerea, îmbunătățirea și
exploatarea sistemelor; (3)
și orice alte elemente care, din motive de
eficiență, de securitate și de raționalizare, sunt
identificate de către Comisie ca fiind comune țărilor
participante. FIȘĂ FINANCIARĂ
LEGISLATIVĂ 1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei 1.2. Domeniul
(domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 1.3. Tipul
propunerii/inițiativei 1.4. Obiective
1.5. Motivul
(motivele) propunerii/inițiativei 1.6. Durata
acțiunii și a impactului financiar al acesteia 1.7. Modul
(modurile) de gestionare preconizat(e) 2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții
în materie de monitorizare și raportare 2.2. Sistemul
de gestionare și control 2.3. Măsuri
de prevenire a fraudelor și a neregulilor 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL
PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica
(rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară
(liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 3.2. Impactul
estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra
cheltuielilor 3.2.2. Impactul
estimat asupra creditelor operaționale 3.2.3. Impactul
estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.4. Compatibilitatea
cu cadrul financiar multianual actual 3.2.5. Participarea
terților la finanțare 3.3. Impactul estimat asupra veniturilor FIȘĂ
FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI 1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul
propunerii/inițiativei Propunere
de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a
unui program de acțiune pentru domeniul vamal în Uniunea Europeană în
perioada 2014-2020 (Vamă 2020) și de abrogare a Deciziei nr.
624/2007/CE. 1.2. Domeniul (domeniile) de
politică în cauză în structura ABM/ABB[29] 1404
Politică vamală 1.3. Tipul
propunerii/inițiativei ¨ Propunere/inițiativă
care se referă la o acțiune nouă ¨ Propunere/inițiativă
care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui
proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[30] X Propunere/inițiativă care se
referă la extinderea unei acțiuni existente ¨ Propunere/inițiativă
care se referă la o acțiune reorientată către o
acțiune nouă 1.4. Obiective 1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e)
multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă Programul propus va
contribui la strategia Europa 2020 pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii[31], prin (1) consolidarea
funcționării pieței unice, (2) asigurarea unui cadru pentru
susținerea activităților de creștere a
productivității din sectorul public și (3) stimularea
progresului tehnic și a inovării la nivelul administrațiilor
vamale naționale și europene. Uniunea vamală este
fundamentală pentru piața internă. Piața
internă fără frontiere pentru mărfuri impune
mărfurilor originare din țări terțe să respecte
formalitățile și alte cerințe la intrare sau atunci când
sunt puse în circulație; ulterior, acestea pot circula liber în
spațiul delimitat de frontierele externe ale UE. Politica vamală
sprijină dezvoltarea unor condiții competitive și echitabile ale
pieței interne prin aplicarea uniformă a unor norme și
reglementări comune. Aceasta susține creșterea și inovarea
în cadrul pieței interne, de exemplu prin punerea în aplicare a
drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) la frontieră (a se
vedea, de asemenea, planul european de combatere a contrafacerii și a
pirateriei[32]
și noua strategie pentru DPI în cadrul pieței unice
adoptată recent de Comisie). Răspunsurile la recenta consultare
publică[33]
privind viitorul pieței interne sugerează mari așteptări în
rândul federațiilor din industrie privind acțiunile viitoare ale UE
împotriva contrafacerii și pirateriei. Autoritățile vamale au un
rol fundamental în aplicarea efectivă a drepturilor de proprietate
intelectuală, rol confirmat de statisticile privind activitățile
vamale în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală[34]. În plus, programul va
sprijini o mare varietate de măsuri de politică în cadrul uniunii
vamale, de exemplu protecția intereselor financiare ale UE și
ale statelor membre prin colectarea taxelor vamale și a diverselor
redevențe și impozite legate de schimburile comerciale și
eforturile comune pentru a lupta împotriva fraudei. În 2010, aproximativ
12,3 % (15,7 miliarde EUR) din bugetul UE provenea din resursele
proprii tradiționale[35].
Uniunea vamală reprezintă componenta operațională a politicii
comerciale a UE, prin punerea în aplicare a acordurilor comerciale
bilaterale și multilaterale, colectarea taxelor și aplicarea
măsurilor de politică comercială (cum ar fi regulile de
origine), a embargourilor și a altor restricții. Documentul de
dezbatere „Comerț, creștere și afaceri internaționale”:
Politica comercială – componentă cheie a strategiei UE 2020[36], publicat în noiembrie 2010,
evidențiază agenda de cooperare vamală internațională
în cadrul acordurilor bilaterale și al Organizației Mondiale a
Vămilor. Acesta subliniază că eficiența procedurilor vamale
diminuează costurile de punere în conformitate pentru comercianți,
facilitează comerțul licit și contribuie la combaterea
riscurilor în creștere privind securitatea, siguranța și
drepturile de proprietate intelectuală. Rolul uniunii vamale în
ceea ce privește contribuția la securitatea internă a UE
a devenit din ce în ce mai important și va continua să crească,
după cum se arată în planul de acțiune pentru strategia de
securitate internă[37]
și în planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului
de la Stockholm[38].
Mai mult, acțiunile vamale și cooperarea între administrațiile
vamale, de poliție și alte autorități de aplicare a legii
contribuie la obiectivele globale de securitate, cum ar fi lupta împotriva
spălării banilor, criminalității organizate
transfrontaliere și terorismului. 1.4.2. Obiectiv(e) specific(e)
și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză Obiective specifice și activitatea (activitățile)
ABM/ABB în cauză Activitatea
ABB în cauză este politica vamală (1404). Obiectivul specific al
programului este următorul: Sprijinirea funcționării uniunii vamale,
în special prin cooperarea dintre țările participante,
autoritățile vamale ale acestora, alte autorități
competente, funcționarii lor și experții externi. 1.4.3. Rezultatul (rezultatele)
și impactul preconizate A se preciza efectele
pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra
beneficiarilor vizați/grupurilor vizate. Din
punct de vedere vamal, statele membre, prin transferul competențelor lor
către UE – uniunea vamală fiind de competența exclusivă a
UE – au convenit ipso facto că acțiunile în domeniul vamal vor
fi mai bine aplicate la nivelul UE. Cu toate acestea, cadrul juridic al
UE în sine nu asigură buna funcționare a uniunii vamale. Sunt
necesare măsuri complementare de sprijin, cum sunt cele prevăzute în
programul Vamă, ca să se asigure aplicarea legislației vamale a
UE într-un mod armonizat și convergent, astfel încât tratamentul acordat
comercianților, prevenirea fraudei și obligațiile legale să
nu difere. Mai mult, numeroase activități din
domeniul vamal sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică
și afectează toate cele 27 de state membre și, prin
urmare, nu pot fi realizate în mod eficace și eficient de fiecare stat
membru în parte. Este nevoie ca UE să acționeze pentru a consolida
dimensiunea europeană a activității vamale, pentru a evita
denaturarea pieței interne și pentru a sprijini protecția
efectivă a frontierelor externe ale UE. Solidaritatea
și partajarea responsabilității sunt principiile care stau la
baza finanțării uniunii vamale. Situațiile în care nevoia de
măsuri efective depășește capacitatea statelor membre de a
le întreprinde sunt dăunătoare pentru Uniune în ansamblu. Este
necesară intervenția UE în interesul general al UE în cazul în
care cererea existentă la nivelul UE (de exemplu în materie de securitate)
nu poate fi acoperită în mod adecvat prin oferta asigurată de
diferitele state membre. În astfel de cazuri, acțiunile UE se traduc prin finanțarea
în comun a consolidării capacității tehnice pentru a satisface
cererea de controale eficace, în ciuda capacității limitate a
statelor membre de a le oferi. 1.4.4. Indicatori de rezultat și
de impact A se preciza
indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a
propunerii/inițiativei. Monitorizarea
activităților programului va fi realizată în scopul de a
verifica aplicarea corectă a normelor și procedurilor de implementare
a programului și de a verifica dacă programul își atinge cu
succes obiectivele. Va fi pus în aplicare un cadru de monitorizare care va
include: o logică de intervenție, un set cuprinzător de
indicatori, metode de măsurare, un plan privind colectarea de date, un
proces clar și bine structurat de monitorizare și raportare și
evaluări intermediare și finale. Performanțele
programului vor fi măsurate cu ajutorul unui set coerent de indicatori de
performanță, de impact, de rezultat și de realizare, legați
de obiectivul general și de obiectivul specific al programului și de
prioritățile acestuia, precum și prin crearea unei legături
cu Planul de gestionare al Comisiei. Lista detaliată a indicatorilor de
impact, de rezultat și de realizare este disponibilă în cadrul
evaluării impactului. DG TAXUD a identificat ținte pentru unele
dintre realizările programului. Pentru alte obiective acest lucru nu este
încă posibil în momentul de față. Țintele realizărilor
respective vor fi identificate înainte de inițierea programului Vamă
2020 de către DG TAXUD și vor fi prezentate comitetului programului
spre aprobare în cadrul procedurii privind programul anual de lucru. Obiectivul general și obiectivul specific
vor fi măsurate, printre altele, prin disponibilitatea rețelei comune
de comunicații pentru sistemele de informații europene și vor
avea ca țintă o disponibilitate de 97 %. 1.5. Motivul (motivele)
propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerințe de îndeplinit pe
termen scurt sau lung Propunerea
contribuie la strategia Europa 2020 și la punerea în aplicare a altor acte
normative ale Uniunii, după cum s-a arătat la capitolul 1.4.1. 1.5.2. Valoarea adăugată a
implicării UE Este
mai avantajos să se inițieze acțiuni la nivelul Uniunii decât la
nivelul celor 27 de state membre, astfel cum se descrie în detaliu la capitolul
3.2 din expunerea de motive. 1.5.3. Învățăminte
desprinse din experiențele anterioare similare Din
punct de vedere economic, o acțiune la nivelul UE este mult mai
eficientă. Cooperarea în domeniul vamal se sprijină pe o rețea
de comunicare specializată, cu un grad înalt de securitate, care
funcționează din perioada introducerii primelor programe de cooperare
în domeniul vamal la începutul anilor ‛90. Aceasta leagă
administrațiile vamale naționale prin aproximativ 5 000[39] de puncte de conexiune.
Această rețea IT comună garantează că fiecare
administrație națională trebuie să se conecteze o
singură dată la această infrastructură comună pentru a
fi în măsură să schimbe orice fel de informații. În lipsa
unei asemenea infrastructuri, administrațiile vamale din statele membre ar
trebui să stabilească 26 de legături cu sistemele naționale
ale fiecăruia dintre celelalte state membre. Alte
pietre de temelie ale programului sunt activitățile care reunesc
funcționarii vamali cu scopul de a face schimb de bune practici, de a
învăța unii de la alții, de a analiza o anumită
problemă sau de a elabora un ghid, de exemplu. Dacă statele membre ar
fi fost nevoite să învețe unele de la altele prin elaborarea
propriilor activități, în afara programului, acestea și-ar fi
realizat seturi proprii de instrumente și de metode de lucru. S-ar fi
pierdut sinergiile între activități, iar activitățile
comune nu ar fi fost puse în aplicare în mod sistematic la nivelul celor 27 de
state membre. Acțiunea Comisiei, care, cu sprijinul programului, intermediază
activitățile între țările participante, este mult mai
eficientă. O
altă valoare adăugată importantă este una de natură
imaterială. Programul a avut o contribuție esențială la
crearea unui sentiment al interesului comun, stimulând încrederea
reciprocă și creând un spirit de cooperare între statele
membre, respectiv între statele membre și Comisie, în domeniul vamal. 1.5.4. Coerența și posibila
sinergie cu alte instrumente relevante Gestionarea
programelor Fiscalis 2020 și Vamă 2020 va fi aliniată ori de
câte ori este posibil. Programele au o rețea comună pentru punerea în
aplicare a sistemelor IT europene, o platformă comună pentru
colaborarea online (PICS) și un instrument comun de raportare a
activităților (ART2). Metodologiile aplicate pentru consolidarea
capacităților umane sunt, de asemenea, comune celor două
programe. Unul
dintre scenariile de politică elaborate pentru domeniul vamal prevede
acordarea de sprijin financiar autorităților vamale ale statelor
membre pentru achiziționarea de echipamente și pentru consolidarea
capacității lor tehnice. Față de elaborarea unei scheme de
finanțare speciale în cadrul programului Vamă 2020, s-a preferat ca
statele membre să poată face apel la alte programe, inclusiv la
fondurile structurale regionale, pentru sprijinirea acestei nevoi. Raportul
intermediar privind programele DG HOME de prevenire și combatere a
criminalității (ISEC) și de prevenire, pregătire și
gestionare a consecințelor terorismului și a altor riscuri legate de
securitate (CIPS)[40]
consideră că modelul de gestionare a programelor Vamă și
Fiscalis 2013 „oferă cele mai promițătoare perspective de
îmbunătățire a gestionării ISEC/CIPS, întrucât permite
asigurarea unei reacții prompte și flexibile la nevoile
operaționale”. Sistemele
informatice transeuropene se sprijină pe rețeaua CCN/CSI, care
este utilizată și de OLAF pentru schimbul (și depozitarea) de
informații privind neregulile și fraudele. În acest sens, ambele
DG-uri beneficiază de economii de scară. 1.6. Durata acțiunii și
a impactului financiar al acesteia X Propunere/inițiativă pe
durată determinată –
¨ Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la
31.12.2020 –
X Impact financiar din
2014 până în 2023 (din 2021 până în 2023 numai pentru creditele de
plată) ¨ Propunere/inițiativă pe
durată nedeterminată –
Punere în aplicare cu o perioadă de
creștere în intensitate din AAAA până în AAAA, –
urmată de o perioadă de funcționare
la capacitate maximă. 1.7. Modul (modurile) de
gestionare preconizat(e)[41] X Gestionare centralizată directă
de către Comisie ¨ Gestionare centralizată
indirectă, cu delegarea sarcinilor de
execuție: ¨ agențiilor executive ¨ organismelor instituite de Comunități[42] ¨ organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de
serviciu public ¨ persoanelor cărora li se încredințează
executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul
privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în
sensul articolului 49 din Regulamentul financiar ¨ Gestionare partajată cu statele membre ¨ Gestionare descentralizată împreună cu țări terțe ¨ Gestionare în comun
cu organizații internaționale (a se preciza) Dacă se
indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii
suplimentare în secțiunea „Observații“. Observații / 2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții în materie de
monitorizare și raportare A se preciza
frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții. Monitorizarea activităților programului va fi realizată în scopul de a asigura aplicarea corectă a
normelor și a procedurilor de implementare a programului (funcția de
audit). Propunerile de activități privind acțiunile comune se
monitorizează în permanență prin intermediul unei baze de date
online - instrumentul de raportare a activităților (ART2) – care
cuprinde propunerile și activitățile aferente acestora.
Același instrument le permite beneficiarilor granturilor acordate în
cadrul programului, și anume administrațiilor vamale ale statelor
membre, să raporteze online cheltuielile finanțate prin granturi,
destinate participării la activitățile privind acțiunile
comune. Statele membre trebuie să transmită anual un raport financiar
către Comisie, cu ajutorul instrumentului de raportare a
activităților. Pentru
activitățile legate de consolidarea capacităților IT
și de pregătire profesională care sunt finanțate prin
intermediul achizițiilor publice, se aplică normele standard de
raportare și monitorizare. Programul
va fi evaluat de două ori. Rezultatele evaluării intermediare
a programului vor fi disponibile până la jumătatea anului 2018, iar
cele ale evaluării finale spre sfârșitul anului 2021. Statele membre,
în calitate de principali beneficiari ai programului, vor juca un rol important
în colectarea de date, fie prin oferirea de informații la nivelul
instrumentelor individuale (în principal prin ART2), fie în ceea ce
privește impactul mai larg a programului (fie prin participarea la
exerciții de măsurare a percepției, fie prin emiterea de
rapoarte). Până
în prezent, exercițiile de evaluare a programelor existente au vizat în
special principalele părți interesate ale programului, și anume
autoritățile vamale și experții acestora, care constituie
publicul țintă al programului. Având în vedere că este important
să fie consultate și părțile interesate care sunt
exterioare programului (și anume operatorii economici) cu privire la
impactul pe care îl are programul asupra lor și la gradul în care
beneficiază, de exemplu, de o mai bună cooperare între
administrațiile vamale, această dimensiune a efectelor indirecte va
fi inclusă în viitoarele evaluări ale programului. 2.2. Sistemul de gestionare
și control 2.2.1. Riscul (riscurile)
identificat(e) Riscurile
potențiale pentru punerea în aplicare a granturilor sunt legate de: –
Punerea în aplicare incorectă a acordului de grant
semnat cu consorțiul format din statele membre și țările
candidate. Nivelul de risc este considerat scăzut, întrucât beneficiarii
sunt administrațiile publice ale țărilor participante –
Statele membre declară cheltuieli legate de o
activitate care nu este autorizată în cadrul programului –
Statele membre declară de două ori
aceleași cheltuieli Riscurile
potențiale pentru punerea în aplicare a contractelor de achiziții
publice încheiate sub egida programului sunt legate de: –
Încălcarea normelor în materie de
achiziții publice –
Plata unei facturi pentru o prestație
inexistentă 2.2.2. Metoda (metodele) de control
preconizată (preconizate) Elementele principale ale strategiei de
control aplicate sunt: 1. Controalele financiare comune pentru toate domeniile de cheltuieli: Verificarea ex-ante a angajamentelor: În
DG TAXUD, toate angajamentele sunt verificate de către șeful
unității Resurse umane și finanțe. Prin urmare, 100 %
din sumele angajate sunt acoperite de verificarea ex-ante. Această
procedură oferă un nivel ridicat de garantare a legalității
și regularității tranzacțiilor. Verificarea ex-ante a plăților: Toate
plățile sunt verificate ex-ante în conformitate cu regulamentele
financiare și procedurile stabilite. Acest control aprofundat este
efectuat de un verificator financiar și de un ordonator de credite. În
plus, cel puțin o plată (din toate categoriile de cheltuieli) pe
săptămână este selectată aleatoriu pentru verificare
ex-ante aprofundată, efectuată de către șeful
unității Resurse umane și finanțe. Nu există niciun
obiectiv legat de acoperire, deoarece scopul acestei verificări este de a
verifica plățile în mod „aleatoriu” pentru a verifica dacă toate
plățile au fost pregătite în conformitate cu cerințele.
Restul plăților sunt prelucrate zilnic în conformitate cu regulile în
vigoare. Declarațiile ordonatorului de credite subdelegat (AOSD): Toți
ordonatorii de credite subdelegați semnează declarații care
susțin raportul anual de activitate pentru anul în cauză. Aceste
declarații acoperă operațiunile din cadrul programului.
Ordonatorii de credite subdelegați declară că operațiunile
legate de execuția bugetară au fost efectuate în conformitate cu principiile
bunei gestiuni financiare, că sistemele de gestionare și de control
existente oferă suficiente garanții privind legalitatea și
regularitatea operațiunilor și că riscurile asociate acestor
operațiuni au fost corect identificate și înregistrate și că
au fost puse în aplicare acțiuni de atenuare. 2. Controale suplimentare pentru contracte de achiziții publice: Se aplică procedurile de control pentru achiziții publice
definite în regulamentul financiar. Orice contract de
achiziții publice se realizează în conformitate cu procedura
consacrată de verificare de către serviciile Comisiei pentru
efectuarea plății, ținând cont de obligațiile contractuale
și de buna gestionare financiară și generală. În toate
contractele încheiate între Comisie și beneficiari sunt prevăzute
măsuri antifraudă (controale, rapoarte etc.). Se elaborează
caiete de sarcini detaliate, care stau la baza fiecărui contract specific.
Procesul de acceptare respectă cu strictețe metodologia TAXUD TEMPO:
prestațiile sunt analizate, modificate dacă este necesar și, în
cele din urmă, admise (sau respinse) în mod explicit. Nu se
plătește nicio factură fără o „scrisoare de
acceptare”. Procedura de comandă și de acceptare a prestațiilor se
aplică și gestionării activelor. Fiecare activ este comandat
și, ulterior, acceptat și codificat în
instrumentul IT instituțional al Comisiei Europene (ABAC Assets) la
valoarea sa de achiziție. Amortizarea este calculată automat pe baza
normelor contabile ale Comisiei. Verificarea tehnică pentru achiziții publice DG
TAXUD efectuează controale privind prestațiile și
supraveghează operațiunile și serviciile prestate de
contractanți. De asemenea, efectuează în mod regulat audituri de
calitate și de securitate la nivelul contractanților. Auditurile de
calitate verifică gradul în care procesele efective ale
contractanților respectă normele și procedurile definite în
planurile de calitate ale acestora. Auditurile de securitate se
concentrează pe procese, proceduri și configurații specifice. Control administrativ ex-post în ceea ce privește atât latura
operațională, cât și latura financiară La
sfârșitul fiecărui contract, întregul dosar este verificat atât de
unități operaționale, cât și de unități
financiare, înainte ca aceasta să fie închis în mod oficial. 3. Controale suplimentare pentru granturi Acordul
de finanțare semnat cu beneficiarii programului (administrațiile
vamale din statele membre și din țările candidate)
definește condițiile aplicabile în cazul finanțării
activităților prin intermediul grantului, cuprinzând și un
capitol privind metodele de control. Toate administrațiile participante
s-au angajat să respecte normele administrative și financiare ale
Comisiei privind cheltuielile. Beneficiarii
pot finanța prin granturi participarea la activitățile identificate
într-o bază de date online – instrumentul de raportare a
activităților (ART2). Statele membre raportează cheltuielile
efectuate prin intermediul aceleiași baze de date, care include un
număr predeterminat de controale cu scopul de a reduce erorile. De
exemplu, statele membre nu pot raporta decât cheltuielile pentru
activitățile la care au fost invitate și doar o singură
dată. Pe
lângă controalele integrate în sistemul de raportare, DG TAXUD
execută controale documentare și verificări la fața
locului, prin sondaj. Aceste controale sunt efectuate ex-post și se
bazează pe eșantionarea bazată pe risc. Această
strategie de control permite menținerea sarcinii administrative care
afectează beneficiarii de granturi la un nivel cât mai redus,
proporțional cu bugetul alocat și cu riscurile percepute. Efectul
măsurilor de simplificare, cum ar fi înlocuirea costurilor reale prin sume
forfetare, va fi probabil marginal în ceea ce privește creșterile
bugetare. Principalul său avantaj va apărea la nivelul creșterii
eficienței și al reducerii sarcinii administrative, atât în statele
membre, cât și în cadrul Comisiei. 4. Costurile și beneficiile controalelor Controalele
stabilite permit DG TAXUD să aibă garanții suficiente cu privire
la calitatea și regularitatea cheltuielilor și să reducă
riscul de neconformitate. Profunzimea evaluării atinge nivelul trei[43] pentru acțiunile comune
și nivelul patru[44]
pentru contractele de achiziții publice. Avantajul măsurilor
strategiei de control menționate mai sus este reducerea riscurilor
potențiale până la sub 2 % din bugetul total; acest avantaj este
valabil pentru toți beneficiarii. Orice măsuri suplimentare pentru a
reduce și mai mult riscul ar conduce la costuri disproporționat de
ridicate și, prin urmare, nu sunt avute în vedere. DG TAXUD consideră
că nu există variații între programul propus și programul
actual din punct de vedere al controlului și va aplica aceeași
strategie de control pentru programul 2020. Costurile ocazionate de punerea în
aplicare a strategiei de control prezentate mai sus sunt limitate la
2,60 %[45]
din buget și se preconizează că vor rămâne la același
nivel. Strategia de control a programului este considerată eficientă
în scopul reducerii riscului de neconformitate până la sub 2 %
și proporțională cu riscurile pe care le comportă. 2.3. Măsuri de prevenire a
fraudelor și a neregulilor A se preciza
măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate. Pe
lângă aplicarea tuturor mecanismelor de control de reglementare, DG TAXUD
va elabora o strategie antifraudă în conformitate cu noua strategie a
Comisiei de luptă împotriva fraudei (CAFS), adoptată la 24 iunie
2011, astfel încât să asigure, printre altele, alinierea deplină la
CAFS a controalelor sale antifraudă interne și calibrarea modului de
abordare a gestionării riscului de fraudă astfel încât să
permită identificarea zonelor cu risc de fraudă și a
reacțiilor adecvate. După caz, se vor înființa grupuri de
colaborare în rețea, precum și instrumente informatice speciale
pentru analizarea cazurilor de fraudă legate de programul Vamă 2020. 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL
PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din
cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de
cheltuieli afectată (afectate) · Linii bugetare de cheltuieli existente În ordinea rubricilor
din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție Numărul [Descriere…...…...….] || Dif./ Nedif. ([46]) || Țări AELS[47] || Țări candidate[48] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar || || || || || || · Noile linii bugetare a căror creare se solicită În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual
și a liniilor bugetare. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție Numărul [Rubrica ….…] || Dif./ Nedif. || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar 1 || 14.04.03 – Vamă 2020 || Dif. || NU || DA || NU || NU || || || || || || 1 || 14.01.04.05 Vamă 2020 – Cheltuieli de gestionare administrativă || Nedif. || NU || NU || NU || NU 3.2. Impactul estimat asupra
cheltuielilor[49] 3.2.1. Sinteza impactului estimat
asupra cheltuielilor Milioane EUR (3 zecimale) Rubrica din cadrul financiar multianual: || 1 || Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii DG: TAXUD || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Anul 2021-2023 || TOTAL Credite operaționale || || 14.0403 – Vamă 2020 || Angajamente || (1) || 71,740 || 73,860 || 75,970 || 78,080 || 80,300 || 82,610 || 84,820 || || 547,380 Plăți || (2) || 14,348 || 47,055 || 62,779 || 68,162 || 70,083 || 72,072 || 74,103 || 138,778 || 547,380 Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[50] || || 14.010405 || || (3) || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || || 0,700 TOTAL credite pentru DG TAXUD || Angajamente || =1+1(a)+3 || 71,840 || 73,960 || 76,070 || 78,180 || 80,400 || 82,710 || 84,920 || || 548,080 Plăți || =2+2(a)+3 || 14,448 || 47,155 || 62,879 || 68,262 || 70,183 || 72,172 || 74,203 || 138,778 || 548,080 TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 71,740 || 73,860 || 75,970 || 78,080 || 80,300 || 82,610 || 84,820 || || 547,380 Plăți || (5) || 14,348 || 47,055 || 62,779 || 68,162 || 70,083 || 72,072 || 74,103 || 138,778 || 547,380 TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || || 0,700 TOTAL credite la RUBRICA 1 din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 71,840 || 73,960 || 76,070 || 78,180 || 80,400 || 82,710 || 84,920 || || 548,080 Plăți || =5+ 6 || 14,448 || 47,155 || 62,879 || 68,262 || 70,183 || 72,172 || 74,203 || 138,778 || 548,080 Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative” milioane EUR (3 zecimale) || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL DG: TAXUD || Resurse umane || 10,096 || 10,096 || 10,096 || 10,096 || 10,096 || 10,096 || 10,096 || 70,672 Alte cheltuieli administrative || 0,390 || 0,390 || 0,390 || 0,390 || 0,390 || 0,390 || 0,390 || 2,730 TOTAL DG TAXUD || || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 73,402 TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 73,402 || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Anul 2021-2023 || TOTAL TOTAL credite la RUBRICILE 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 82,326 || 84,446 || 86,556 || 88,666 || 90,886 || 93,196 || 95,406 || || 621,482 Plăți || 24,934 || 57,641 || 73,365 || 78,748 || 80,669 || 82,658 || 84,689 || 138,778 || 621,482 Impactul
estimat asupra creditelor operaționale –
Propunerea/inițiativa implică utilizarea
de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos: Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale) Obiective și realizări ò || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL REALIZĂRI Tipul realizării[51] || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Număr total de realizări || Costuri totale Obiectivul specific: sprijinirea funcționării uniunii vamale, în special prin cooperarea dintre țările participante, administrațiile vamale ale acestora, funcționarii lor și experții externi || || || || || || || || || || || || || || || || Consolidarea capacităților IT || Numărul de contracte IT || || Aproximativ 30 || 57,360 || || 59,470 || || 61,580 || || 63,700 || || 65,910 || || 68,220 || || 70,440 || || 446,680 Acțiuni comune || Numărul de evenimente organizate || || Aproximativ 450 || 11,570 || || 11,570 || || 11,570 || || 11,570 || || 11,570 || || 11,570 || || 11,570 || || 80,990 Dezvoltarea capacității umane || Numărul de formări || || A se confirma || 2,810 || || 2,820 || || 2,820 || || 2,810 || || 2,820 || || 2,820 || || 2,810 || || 19,710 || || || || || || || || || || || || || || || || COSTURI TOTALE || || || || 71,740 104,400 || || 73,860 || || 75,970 || || 78,080 || || 80,300 || || 82,610 || || 84,820 || || 547,380 3.2.2. Impactul estimat asupra
creditelor cu caracter administrativ 3.2.2.1. Sinteză –
Propunerea implică utilizarea de credite
administrative, conform explicațiilor de mai jos: Milioane EUR (3
zecimale) || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || 10,096 || 10,096 || 10,096 || 10,096 || 10,096 || 10,096 || 10,096 || 70,672 Alte cheltuieli administrative || 0,390 || 0,390 || 0,390 || 0,390 || 0,390 || 0,390 || 0,390 || 2,730 Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 73,402 În afara RUBRICII 5[52] din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. Alte cheltuieli de natură administrativă || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. TOTAL || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 10,486 || 73,402 3.2.2.2. Necesarul de resurse umane
estimat –
Propunerea implică utilizarea de resurse
umane, conform explicațiilor de mai jos: Estimarea trebuie exprimată în valoare
întreagă (sau cel mult cu o zecimală) || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) 14 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 65 || 65 || 65 || 65 || 65 || 65 || 65 14 01 01 02 (în delegații) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. 14 01 05 01 (cercetare indirectă) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. 10 01 05 01 (cercetare directă) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[53] 14 01 02 01 (AC, INT, AT, END din „pachetul global”) || 17 || 17 || 17 || 17 || 17 || 17 || 17 14 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. 14 01 04 05 [54] || - la sediu[55] || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. - în delegații || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. 14 01 05 02 (AC, INT, END – în cadrul cercetării indirecte) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. 10 01 05 02 (AC, INT, END - în cadrul cercetării directe) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. Alte linii bugetare (a se preciza) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. TOTAL || 82 || 82 || 82 || 82 || 82 || 82 || 82 14 este domeniul de politică sau titlul
din buget în cauză. Necesarul de resurse
umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză
alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în
cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar
putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul
procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare. Descrierea sarcinilor
care trebuie efectuate: Funcționari și agenți temporari || Activități de gestionare a programului stricto sensu[56] și activități de punere în aplicare a programului, de exemplu studii, activități de dezvoltare, întreținere și exploatare a sistemelor informatice europene Personal extern || Asistență pentru activitățile de punere în aplicare a programului, de exemplu studii, activități de dezvoltare, întreținere și exploatare a sistemelor informatice europene 3.2.3. Compatibilitatea cu cadrul
financiar multianual actual –
Propunerea este compatibilă cu cadrul
financiar multianual pentru 2020. 3.2.4. Participarea terților la
finanțare –
Propunerea nu prevede cofinanțare din partea
terților. 3.2.5. Impactul estimat asupra
veniturilor –
Propunerea are un impact financiar potențial
asupra veniturilor: ·
Impactul programului poate afecta în mod indirect
venitul UE, întrucât se preconizează că sistemele vamale
îmbunătățite, mai eficiente vor conduce, printre altele, la
colectarea mai multor taxe vamale. Un astfel de efect nu este, totuși,
cuantificabil. ·
În cazul aplicării sancțiunilor
(menționate la articolul 13), acestea vor fi înscrise în buget ca venituri
generale la bugetul UE [1] COM(2011) 500 final din 29 iunie 2011, Un buget pentru
Europa 2020. [2] COM(2010) 2020 final din 3 martie 2010: O strategie
europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii. [3] În 2010, aproximativ 12,3 %
(15,7 miliarde EUR) din bugetul UE provenea din resursele proprii
tradiționale. Direcția Generală Buget, Raport tematic privind
strategia de control vamal în statele membre – controlul resurselor proprii
tradiționale, p3. [4] Evaluare
intermediară a programului Vamă 2013: http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/common/publications/studies/customs2013_mid_term_report_en.pdf [5] DELOITTE,
Viitoarea arhitectură comercială a modelului de uniune vamală
și de cooperare în domeniul fiscal în Europa. [6] Minuta
celei de-a noua reuniuni a Comitetului Vamă din 11 aprilie 2011. [7] Propunere de Regulament de stabilire a Codului Vamal al
Uniunii, COM(2012) 64 din 20 februarie 2012. [8] Puncte de conexiune Vamă și Impozitare luate
împreună [9] COM(2012) 388 final. [10] Denumite anterior sistemele de informații
transeuropene [11] JO L 55, 28.2.2011, p. 13. [12] COM(2011) 398 final din 29 iunie 2011. [13] COM(2011) 706 final din 9 noiembrie 2011. [14] COM(2010) 245 Final/2, O agendă digitală
pentru Europa. [15] COM(2010) 682 din 23 noiembrie 2010, O agendă
pentru noi competențe și noi locuri de muncă. [16] COM(2011) 0206 final. [17] COM(2011) 287, O piață unică pentru
drepturile de proprietate intelectuală - Stimularea
creativității și inovației pentru a oferi Europei
creștere economică, locuri de muncă de înaltă calitate
și bunuri și servicii de primă clasă. [18] Acest program va veni în completarea programului Hercule
III (2014-2020) - COM(2011) 914 final, un program conceput special pentru
combaterea fraudei, a corupției și a altor activități
ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. [19] COM(2010) 612. Comerț, creștere și afaceri
internaționale. Politica comercială – componentă cheie a
strategiei UE 2020. [20] COM(2010) 673 final, Bruxelles, 22.11.2010,
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu –
Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași
către o Europă mai sigură. [21] COM(2010) 171 final, Bruxelles, 20.4.2010 –
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Crearea unui
spațiu de libertate, securitate și justiție pentru
cetățenii Europei. Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a
Programului de la Stockholm. [22] COM(2010) 2020. [23] COM(2004) 373. [24] [De completat] [25] COM(2010) 700. [26] JO L 55, 28.2.2011, p.13. [27] JO L 154, 14.6.2007, p.25. [28] JO L 292, 15.11.1996, p. 2. [29] ABM (Activity Based Management): gestionarea pe
activități – ABB (Activity Based Budgeting): stabilirea
bugetului pe activități. [30] Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul
(6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar. [31] COM(2010) 2020 final din 3 martie 2010: O strategie
europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii. [32] Adoptat de Consiliu în 2008 (2008/C 253/01). [33] SEC(2011) 467 final, 13.4.2011. Rezumat al
răspunsurilor la consultarea publică privind Comunicarea „Către
un act privind piața unică”. [34] http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/customs/customs_controls/counterfeit_piracy/
statistics/statistics_2010.pdf. [35] Direcția Generală Buget, Raport tematic privind
strategia de control vamal în statele membre – controlul resurselor proprii
tradiționale, p3. [36] COM(2010) 612, Comerț, creștere și afaceri
internaționale, p. 12. [37] COM(2010) 673 final, Bruxelles, 22.11.2010,
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu –
Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași
către o Europă mai sigură. [38] COM(2010) 171 final, Bruxelles, 20.4.2010 –
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Crearea unui
spațiu de libertate, securitate și justiție pentru
cetățenii Europei. Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a
Programului de la Stockholm. [39] Puncte de conexiune Vamă și Impozitare luate
împreună [40] COM(2005) 124 din 6 aprilie 2005, cu un buget de
745 milioane EUR în cadrul financiar 2007-2013. [41] Explicațiile privind modurile de gestionare, precum
și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul
BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html [42] Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din
Regulamentul financiar. [43] Profunzimea controalelor – nivelul trei: control cu
referire la informații complet independente care coroborează faptele. [44] Profunzimea controalelor – nivelul patru: control cu
referire la și care include accesul la documentația de bază care
este disponibilă în stadiul procesului în cauză. [45] Costul este compus din numărul ENI care
efectuează controalele înmulțit cu media costurilor de personal;
cheltuielile legate de auditurile externe, cheltuielile legate de
întreținerea sistemului ART [46] Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite
nediferențiate. [47] AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb. [48] Țările candidate și, după caz,
țările potențial candidate din Balcanii de Vest. [49] Cheltuielile sunt exprimate în prețuri curente. [50] Asistență tehnică și/sau administrativă
și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor
și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă
și cercetare directă. [51] Realizările se referă la produsele și
serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de
studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți
etc.). [52] Asistență tehnică și/sau
administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a
programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă și cercetare directă. [53] AC = agent contractual; INT = personal pus la
dispoziție de agenți de muncă temporară („Intérimaire”);
JED= „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații);
AL = agent local; END= expert național detașat. [54] Sub plafonul pentru personal extern din credite
operaționale (fostele linii „BA”). [55] În principal pentru fonduri structurale, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru
pescuit (FEP). [56] Numărul de posturi implicate în activități
de gestionare a programului stricto sensu este limitat la 18.