EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Necesitatea de a lua măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice

La sfârșitul anului 2010, în contextul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), s-a recunoscut faptul că încălzirea globală nu trebuie să depășească cu mai mult de 2˚ C temperaturile existente înaintea revoluției industriale[1]. Acest lucru este esențial dacă se dorește limitarea consecințelor negative ale acțiunii umane asupra sistemului climatic. Prin urmare, trebuie să înceapă reducerea emisiilor globale. În vederea atingerii acestui obiectiv pe termen lung, emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie reduse, până în 2050, cu cel puțin 50 % față de nivelurile din 1990[2].

Ar trebui ca, până în 2050, grupul țărilor dezvoltate să reducă emisiile cu 80-95% față de nivelurile din 1990. Pe termen mediu, Uniunea s-a angajat să își reducă, până în 2020, emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % sub nivelurile din 1990 și cu 30 % în cazul în care condițiile sunt favorabile[3]. Sectorul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură) nu face parte din acest angajament.

Cu toate acestea, în conformitate cu Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii și extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră[4] (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, „EU ETS”) și cu Decizia 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020[5] (Decizia privind partajarea eforturilor, „ESD”), toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la realizarea obiectivului Uniunii privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020. Mai mult, prin articolul 9 din Decizia nr. 406/2009/CE Comisia este invitată să evalueze modalitățile de includere a emisiilor și absorbţiilor rezultate din activităţi legate de LULUCF în angajamentul Uniunii de reducere a emisiilor și să prezinte o propunere legislativă, după caz, garantând totodată caracterul permanent și integritatea din punctul de vedere al mediului a contribuţiei sectorului LULUCF, precum și acurateţea monitorizării și a contabilizării.

În urma unor ample consultări cu statele membre și cu părțile interesate, precum și a unei evaluări a impactului, Comisia propune, în consecință, o decizie vizând asigurarea, în primă instanță, a unui cadru juridic cu norme de contabilizare riguroase, armonizate și cuprinzătoare aplicabile sectorului LULUCF, care să țină seama de profilul specific al acestui sector. Propunerea stabilește pentru sectorul LULUCF un cadru juridic separat de cadrele care reglementează angajamentele existente (EU ETS și ESD), ceea ce înseamnă că, deocamdată, acest sector nu va fi inclus în mod oficial în obiectivul de reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră. Sectorul LULUCF ar putea fi inclus în mod oficial în obiectivul Uniunii privind reducerea emisiilor numai odată cu instituirea unor norme riguroase de contabilizare și a unui sistem fiabil de monitorizare și de raportare. În acest scop, Comisia a înaintat, de asemenea, o propunere de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto[6], pentru a o înlocui cu un Regulament al Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice[7].

Rolul exploatării terenurilor și al silviculturii în ceea ce privește schimbările climatice

În Uniune, emisiile de gaze cu efect de seră provin în principal din producția de energie și din alte surse antropice. În același timp, carbonul este absorbit (eliminat) din atmosferă prin procesul de fotosinteză și depozitat în copaci și în produse din lemn asociate, precum și în alte plante și în soluri. Prin urmare, aplicarea în silvicultură și în agricultură a unor practici adecvate în materie de exploatare și de gestionare a terenurilor poate contribui la limitarea emisiilor de carbon și la intensificarea eliminării carbonului din atmosferă. Astfel de practici țin de sectorul LULUCF, responsabil în principal de emisiile și absorbțiile de dioxid de carbon (CO2) realizate de ecosistemele terestre, estimate în general ca variații ale cantității de carbon[8]. În 2009, sectorul LULUCF a eliminat din atmosferă o cantitate de carbon echivalentă cu aproximativ 9 % din emisiile totale de gaze cu efect de seră generate de alte sectoare ale Uniunii.

Agricultura, silvicultura, industriile conexe și energia sunt cele mai importante sectoare economice pentru LULUCF și acestea pot să contribuie în mai multe moduri la reducerea emisiilor și la creșterea numărului absorbanților. Măsurile agricole, care au ca scop limitarea transformării pășunilor în terenuri agricole și reducerea pierderilor de carbon cauzate de cultivarea solurilor organice, ar putea include îmbunătățirea practicilor agronomice, cum sunt utilizarea unor specii de cultură diferite (de exemplu, mai multe culturi de leguminoase) și extinderea rotației culturilor. Practicile agroforestiere care duc la creșterea cantității de carbon din sol ar putea să contribuie la reducerea emisiilor prin asocierea, pe aceleași terenuri, a creșterii animalelor sau a cultivării de culturi alimentare cu creșterea arborilor în vederea producerii de lemn, energie sau alte produse din lemn. Materialele organice pot fi, de asemenea, readuse sau lăsate pe terenuri în vederea îmbunătățirii productivității unor terenuri cultivate și pășuni, în timp ce reumidificarea, lăsarea în pârloagă sau nedrenarea solurilor organice, inclusiv a turbăriilor, și refacerea solurilor degradate pot aduce beneficii semnificative în materie de atenuare a schimbărilor climatice și de biodiversitate. În acest scop, includerea gestionării terenurilor cultivate și a pășunilor în contabilizarea emisiilor ar fi un pas necesar în direcția recunoașterii depline a contribuției acestor activități la îndeplinirea angajamentelor în materie de combatere a schimbărilor climatice.

Silvicultura oferă, de asemenea, numeroase posibilități de stimulare a atenuării schimbărilor climatice. Printre acestea se numără practici precum transformarea terenurilor neforestiere în păduri (adică împădurirea)[9], evitarea transformării pădurilor în alte tipuri de terenuri (adică, defrișarea), stocarea carbonului în pădurile existente prin prelungirea perioadelor de rotație a copacilor, evitarea tăierii rase (de exemplu, prin decizii de gestionare forestieră cu privire la rărirea pădurilor sau la tăierea selectivă), precum și transformarea pădurilor în păduri neperturbate și utilizarea pe o scară mai largă a măsurilor de prevenire pentru a limita efectele unor perturbări ca incendiile, dăunătorii și furtunile. La fel de important este faptul că productivitatea pădurilor existente poate fi sporită prin distanțarea rotațiilor pentru a atinge maximul de productivitate, printr-o mai mare valorificare a pădurilor cu capacitate redusă de producție și prin creșterea recoltei de așchii și de crengi, cu condiția ca aceste metode să nu afecteze biodiversitatea, fertilitatea solului și materia organică. Un impact ar putea fi obținut și prin modificarea compoziției speciilor și a ratelor de creștere.

Pe lângă oportunitățile direct legate de silvicultură și agricultură, sectoarele conexe (de exemplu, celuloza și hârtia, prelucrarea lemnului) și sectoarele energiei din surse regenerabile prezintă avantaje potențiale în materie de atenuare în cazul în care terenurile agricole și pădurile sunt gestionate pentru producția de lemn și de energie. Deși carbonul în copaci, în alte plante și în soluri, el poate fi stocat și în produse (de exemplu, în lemnul de construcție) timp de mai multe decenii. Politicile orientate către industrie și consumatori pot aduce o contribuție importantă la intensificarea utilizării pe termen lung și a reciclării lemnului și/sau a producției de hârtie, celuloză și produse din lemn, înlocuind astfel produse echivalente care implică generarea unei cantități mai mari de emisii (de exemplu, betonul, oțelul, plasticul fabricat din combustibili fosili). În fapt, industria ecologică poate utiliza culturi destinate înlocuirii unor materii prime (de exemplu, cânepă și iarbă pentru izolare în locul fibrei de sticlă, paie pentru producția de mobilier, in sau sisal pentru construirea portierelor de automobile, plastic biodegradabil) sau producției de energie (de exemplu, utilizarea biomasei în locul combustibililor fosili). Potrivit studiilor, pentru fiecare tonă de carbon stocat în produsele din lemn care înlocuiesc produse nelemnoase ne putem aștepta la o reducere medie a emisiilor de gaze cu efect de seră de aproximativ două tone de carbon [10].

Introducerea unui regim de contabilizare obligatoriu pentru gestionarea pădurilor, a terenurilor cultivate și a pășunilor ar imbunătăți vizibilitatea acțiunilor întreprinse de fermieri, de silvicultori și de industriile forestiere și ar sta la baza elaborării de stimulente strategice în scopul intensificării măsurilor de atenuare. Dacă aceste eforturi ar fi contabilizate, impactul lor global în materie de gaze cu efect de seră ar fi reflectat într-un mod mai corect și ar crește rentabilitatea atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor.

Dat fiind faptul că exploatarea terenurilor agricole, silvicultura și industriile conexe diferă foarte mult de la un stat membru la altul în ceea ce privește potențialul lor de generare a emisiilor în cadrul Uniunii, va fi imposibil de găsit o abordare strategică unică. Este nevoie de o abordare individualizată pentru a aborda diferitele forme de exploatare a terenurilor și diferitele practici forestiere. Condița prealabilă fundamentală pentru protejarea și mărirea stocurilor de carbon, precum și pentru accelerarea ritmului absorbțiilor este asigurarea unor condiții de concurență echitabile între diferitele tipuri de măsuri luate în diverse sectoare din statele membre (de exemplu, administrarea pășunilor sau producția de bioenergie), prin contabilizarea precisă și armonizată a emisiilor și absorbțiilor din sectorul LULUCF.

Insuficiența politicilor actuale

Deși sectorul LULUCF nu este încă luat în calcul în vederea îndeplinirii obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor până în 2020, el este parțial luat în considerare în vederea îndeplinirii angajamentului asumat de Uniune în temeiul Protocolului de la Kyoto în cadrul CCONUSC, aprobat prin Decizia 2002/358/CE a Consiliului[11] pentru perioada 2008 ‑ 2012. Cu toate acestea, normele de contabilizare aflate în vigoare la nivel internațional, care constau într-o combinație de practici voluntare și obligatorii, prezintă dezavantaje semnificative. Cel mai important este faptul că, pentru majoritatea activităților LULUCF, contabilizarea este voluntară, în special în ceea ce privește gestionarea pădurilor (reprezentând aproximativ 70 % din sector) și gestionarea terenurilor cultivate și a pășunilor (reprezentând aproximativ 17 % din sector). Ca urmare, în această primă perioadă de angajament în temeiul protocolului de la Kyoto, contabilizarea diferă mult de la un stat membru la altul. O altă problemă este lipsa stimulentelor pentru atenuarea schimbărilor climatice în silvicultură. Sunt necesare îmbunătățiri în materie de contabilizare pentru a se crea condiții de concurență echitabile în agricultură, în silvicultură și în sectoarele aferente, precum și în sectoarele energetice din statele membre, cu scopul de a le asigura un tratament coerent în cadrul pieței interne a Uniunii.

Pentru realizarea unei estimări riguroase și armonizate a emisiilor și absorbțiilor din agricultură și silvicultură sunt necesare investiții în capacitatea de monitorizare și raportare. Cu toate acestea, există încă lacune semnificative, iar nivelul de acuratețe și integralitate al datelor raportate trebuie să fie îmbunătățit, în special în ceea ce privește datele referitoare la solurile agricole. Prin urmare, îmbunătățirea monitorizării și a raportării nu numai că va sprijini contabilizarea, ci va oferi și un indicator riguros, clar și vizibil al progreselor realizate în agricultură și silvicultură.

De asemenea, este importantă încurajarea sinergiilor cu obiective strategice mai ample. Există stimulente pentru promovarea utilizării bioenergiei[12], dar în prezent, nu există nicio abordare coerentă privind atenuarea schimbărilor climatice în sectorul LULUCF prin măsuri în agricultură, silvicultură și sectoare conexe.

Atenuarea schimbărilor climatice ar putea juca într-adevăr un rol din ce în ce mai important în cadrul politicii agricole comune (PAC). În cadrul politicii de dezvoltare rurală a Uniunii după 2013, eficientizarea stimulentelor acordate pentru sechestrarea carbonului în agricultură și silvicultură ar putea contribui la adaptarea la schimbările climatice și la atenuarea acestora. Unele dintre aceste stimulente ar mări și ar proteja stocurile de carbon și, în același timp, ar genera beneficii colaterale în materie de biodiversitate și de adaptare, prin creșterea capacității de reținere a apei și prin reducerea eroziunii. Contabilizarea obligatorie a fluxurilor de carbon asociate ar face mai vizibilă contribuția pozitivă a acestor măsuri și ar asigura contribuția deplină a acestora la soluționarea provocării reprezentate de schimbările climatice. Contabilizarea sectorului LULUCF ar clarifica, de asemenea, avantajele bioenergiei sustenabile printr-o mai bună reflectare a emisiilor aferente, în special a celor care rezultă din arderea biomasei, care nu este contabilizată deocamdată. Acest lucru ar consolida stimulentele acordate pe criterii de sustenabilitate în contextul obiectivelor în materie de energie din surse regenerabile.

Cu toate acestea, LULUCF este diferit de celelalte sectoare. Absorbțiile și emisiile de gaze cu efect de seră din acest sector sunt rezultatul unor procese naturale relativ lente. Măsuri precum împădurirea pot să aibă efecte semnificative abia peste zeci de ani. Prin urmare, pentru intensificarea absorbțiilor și reducerea emisiilor din silvicultură și agricultură ar trebui avute în vedere măsuri pe termen lung. De asemenea, emisiile și absorbțiile sunt reversibile: astfel de răsturnări se pot produce din cauza faptului că unele evenimente extreme, cum ar fi incendiile, furtunile, seceta, dăunătorii, au avut un impact asupra pădurilor și a terenurilor sau din cauza unor decizii în materie de gestionare (de exemplu, recoltarea sau plantarea copacilor). De asemenea, în păduri, fluctuațiile anuale ale emisiilor și absorbțiilor sunt ridicate și, în unele state membre pot atinge până la 35 % din totalul emisiilor anuale, ca urmare a perturbărilor naturale și a recoltării. Acest lucru ar îngreuna sarcina statelor membre de a respecta obiectivele anuale.

Deși emisiile și absorbțiile din sectorul LULUCF sunt raportate în temeiul CCONUSC și sunt contabilizate parțial în temeiul Protocolului de la Kyoto, sectorul a fost omis din angajamentele climatice asumate de Uniune în temeiul pachetului energie/climă, ca urmare a recunoașterii existenței unor deficiențe grave ale normelor internaționale de contabilizare în ceea ce privește emisiile și a absorbțiile din acest sector. De asemenea, în momentul stabilirii obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor se preconiza că la summitul privind clima, care urma să aibă loc la Copenhaga în 2009, se va ajunge la un acord internațional în ceea ce privește schimbările climatice, inclusiv normele revizuite de contabilizare pentru sectorul LULUCF, care va putea mai apoi să fie adoptat de Uniune. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Cu toate acestea, s-au făcut progrese cu ocazia celei de-a 17-a Conferințe a părților la CCONUSC, care a servit drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto și care s-a desfășurat la Durban, în decembrie 2011. În acest cadru, Decizia -/CMP.7 stabilește normele, definițiile și modalitățile de contabilizare aplicabile sectorului LULUCF începând cu a doua perioadă de angajament în temeiul Protocolului de la Kyoto. În special, contabilizarea activităților de gestionare a pădurilor, inclusiv a produselor forestiere recoltate, va fi obligatorie și au fost definite „perturbările naturale” și „drenarea și reumidificarea zonelor umede”. Prin urmare, este important ca activitățile întreprinse la nivelul Uniunii să continue în paralel cu procesele internaționale. O propunere legislativă referitoare la contabilizarea în Uniune a emisiilor și absorbțiilor rezultate din activități legate de LULUCF trebuie să fie în concordanță cu deciziile luate la nivel internațional, pentru a se garanta nivelul corespunzător de coerență; în același timp însă o astfel de propunere ar trebui să ofere Uniunii ocazia de a da exemplul în perspectiva unui acord internațional aplicabil în cadrul celei de-a doua perioade de angajament prevăzute în Protocolul de la Kyoto.

Obiectivul prezentei propuneri este, prin urmare, să integreze progresiv sectorul LULUCF în cadrul politicii climatice a Uniunii, prin intermediul unui cadru juridic distinct care să țină seama de profilul specific al sectorului și prin asigurarea unui cadru de contabilizare riguros și armonizat. Cel mai important este faptul că o astfel de propunere ar completa sistemul de contabilizare a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din toate activitățile economice de pe teritoriul Uniunii. În acest context, ar spori astfel vizibilitatea eforturilor în curs și a celor noi de atenuare a schimbărilor climatice în agricultură, silvicultură și sectoarele conexe și s-ar pune bazele elaborării unor stimulente strategice adecvate (de exemplu, în domeniul PAC și având în vedere Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor[13]). De asemenea, stabilirea unor norme de contabilizare comune la nivelul Uniunii ar crea condiții de concurență echitabile între statele membre și ar permite înregistrarea modificărilor stocurilor de carbon datorate utilizării biomasei produse pe plan intern, completând astfel sistemul de contabilizare a bioenergiei la nivelul economiei. Acest lucru ar consolida integritatea din punctul de vedere al mediului a politicii climatice a Uniunii. În fine, acest lucru ar constitui un pas important și necesar în direcția atingerii unor obiective climatice mai ambițioase într-un mod mai eficient din punctul de vedere al costurilor. În acest scop, este, prin urmare, important să se stabilească norme de contabilizare riguroase și armonizate aplicabile acestui sector și să se garanteze contribuția acestora la soluționarea provocărilor reprezentate de schimbările climatice.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Consultarea părților interesate

La începutul anului 2010 a fost instituit, în temeiul Programului european privind schimbările climatice, un grup de experți privind politica în domeniul climei pentru LULUCF. Grupul cuprindea o gamă largă de părți interesate: ONG-uri care își desfășoară activitatea în domeniul mediului, asociații profesionale, experți din administrațiile publice și cercetători. Obiectivul grupului era de a defini și a furniza informații cu privire la problemele critice legate de includerea sectorului LULUCF în eforturile Uniunii de atenuare a schimbărilor climatice. Acest lucru a contribuit la definirea domeniului de aplicare al lucrărilor Comisiei și la coordonarea acestora. Raportul de sinteză cu principalele constatări este disponibil pe site-urile web relevante ale Comisiei[14].

În 2010 a fost organizată o consultare publică online pentru a colecta opinii privind oportunitățile și provocările legate de includerea sectorului LULUCF în angajamentele Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră[15]. S-au primit în total 153 de răspunsuri, reprezentând punctele de vedere ale unor societăți private, ale unor organizații comerciale și industriale, ale unor persoane fizice și ale unor proprietarii de terenuri privați, ale unor organizații neguvernamentale, ale mediului academic și de cercetare, precum și ale autorităților publice. Aceleași întrebări au fost utilizate ulterior într-o consultare separată cu statele membre, în urma căreia s-au primit 14 răspunsuri. Pe baza datelor colectate prin intermediul consultării publice online, pot fi formulate următoarele observații:

· majoritatea respondenților consideră că activitățile de exploatare a terenurilor ar putea contribui la atenuarea schimbărilor climatice chiar și pe termen scurt (până în 2020) și, pe termen lung, în perioada 2020 - 2050;

· majoritatea respondenților au afirmat că sectorul LULUCF ar trebui să facă parte din obiectivele Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, cu o tendință în favoarea unei includeri a sectorului condiționate de asumarea unui angajament mai ambițios de către Uniune;

· respondenții s-au arătat favorabili mai degrabă instituirii unui cadru de contabilizare separat pentru sectorul LULUCF decât integrării acestuia în EU ETS sau în ESD;

· majoritatea respondenților au convenit, de asemenea, că este nevoie de un grad mai mare de armonizare și de standardizare în ceea ce privește raportarea și monitorizarea pe teritoriul Uniunii;

· marea majoritate a respondenților au considerat că politicile existente ale Uniunii și cele naționale sunt insuficiente pentru a garanta contribuția activităților de exploatare a terenurilor la atenuarea schimbărilor climatice.

Rezultatele complete ale consultării publice online și ale consultării cu statele membre sunt disponibile pe site-urile web relevante ale Comisiei[16].

În fine, la 28 ianuarie 2011, Comisia a organizat la Bruxelles și o reuniune a părților interesate. La discuții au participat aproximativ 75 de reprezentanți ai statelor membre, ai asociațiilor profesionale, ai ONG-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul mediului și ai institutelor de cercetare. Procesele-verbale ale lucrărilor sunt, de asemenea, disponibile pe site-urile web relevante ale Comisiei[17].

Evaluarea impactului

Evaluarea impactului a analizat trei aspecte-cheie care trebuie abordate atunci când se evaluează modul în care sectorul LULUCF ar trebui inclus în angajamentele Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, și anume:

· asigurarea unor norme de contabilizare riguroase în materie de emisii și absorbții;

· instituirea unui sistem riguros de monitorizare și de raportare;

· crearea contextului strategic adecvat pentru integrarea sectorului în angajamentele Uniunii privind combaterea schimbărilor climatice.

Pe baza contextului strategic necesar pentru includerea acestui sector în angajamentele Uniunii, reglementat în prezent prin ESD și EU ETS, evaluarea impactului a luat în considerare trei opțiuni referitoare la includerea LULUCF, și anume integrarea sa în cadrul ESD, integrarea sa într-un cadru separat sau amânarea completă a integrării. Fiecare opțiune a abordat aspecte de contabilizare și de monitorizare. Au fost analizate în detaliu posibilele efecte sociale, economice și de mediu ale diverselor opțiuni.

Evaluarea impactului a concluzionat că există motive întemeiate pentru a include sectorul LULUCF în angajamentele Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în special pentru a îmbunătăți coerența politicilor, integritatea din punctul de vedere al mediului și eficiența economică. Acest lucru nu va fi însă posibil decât cu condiția creării contextului politic adecvat pentru LULUCF. Din cauza variabilității ridicate a emisiilor și absorbțiilor din sectorul forestier, obiectivele anuale de reducere a emisiilor urmărite în alte sectoare sunt inadecvate. Un alt factor care deosebește sectorul LULUCF de majoritatea celorlalte sectoare este timpul îndelungat necesar pentru ca măsurile de atenuare să producă efecte. Având în vedere acest lucru, evaluarea impactului a indicat că opțiunea preferată pentru LULUCF ar fi un cadru juridic distinct. În ceea ce privește contabilizarea, opțiunea identificată ca fiind cea mai potrivită prevede contabilizarea obligatorie a emisiilor și absorbțiilor rezultate atât din activitățile agricole, cât și din cele forestiere și acordă aceeași importanță tuturor măsurilor de atenuare, indiferent dacă acestea sunt adoptate în silvicultură, în agricultură, în industriile conexe sau în sectoarele energetice. Această opțiune este mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și va asigura condiţii de concurenţă echitabile atât pentru statele membre, cât și pentru diferitele sectoare ale pieței interne a Uniunii. De asemenea, ea va asigura un cadru pentru acordarea de stimulente în vederea aplicării măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice de către fermieri, silvicultori și industriile conexe, garantând totodată vizibilitatea și înregistrarea corectă a acestora. În plus, printr-o largă acoperire a emisiilor și absorbțiilor se va asigura reflectarea în sistemul de contabilizare a eventualelor modificări ale tendințelor preconizate. Totuși măsurile de atenuare nu ar trebui să fie amânate. Ar putea fi elaborate planuri naționale de acțiune care să furnizeze o strategie și estimări cu privire la sectorul LULUCF. Acest lucru ar constitui o etapă intermediară în vederea integrării depline a sectorului în cadrul politicilor actuale. În plus, evaluarea impactului a indicat și faptul că monitorizarea și raportarea trebuie să fie îmbunătățite pentru a susține cadrul de contabilizare și indicatorii de progres în agricultură și silvicultură. Comisia propune ca acest lucru să fie realizat printr-un cadru distinct, și anume prin revizuirea Deciziei privind mecanismul de monitorizare. De asemenea, din motive de comparabilitate și de rentabilitate, instrumentele de monitorizare la nivelul UE, precum LUCAS și CORINE, ar putea fi utilizate într-un mod mai eficient.

Rezultatele complete sunt prezentate în evaluarea impactului care însoțește propunerea.

Rezumatul propunerii

Principalul obiectiv al prezentei decizii este de a stabili norme de contabilizare riguroase și cuprinzătoare aplicabile sectorului LULUCF, precum și de a permite evoluția viitoare a politicilor către integrarea deplină a LULUCF în angajamentele Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, atunci când condițiile vor fi favorabile. În acest scop, prezenta decizie stabilește un cadru pentru:

· contabilizarea obligatorie de către statele membre a emisiilor de gaze cu efect de seră de la surse și a eliminărilor de către absorbanți asociate activităților agricole și forestiere din sectorul LULUCF, precum și contabilizarea voluntară în ceea ce privește refacerea vegetației și drenarea și reumidificarea zonelor umede;

· normele generale de contabilizare care trebuie aplicate;

· normele de contabilizare specifice privind împădurirea, reîmpădurirea, defrișarea, gestionarea pădurilor, variația stocului de carbon din produsele forestiere recoltate, gestionarea terenurilor cultivate, gestionarea pășunilor, refacerea vegetației, precum și drenarea și reumidificarea zonelor umede;

· normele specifice pentru contabilizarea perturbărilor naturale;

· adoptarea planurilor de acțiune privind LULUCF în statele membre desemnate să limiteze sau să reducă emisiile de la surse și să mențină sau să intensifice eliminările de către absorbanții asociate activităților LULUCF, precum și pentru evaluarea acestor planuri de către Comisie;

· competența Comisiei de a actualiza definițiile stabilite la articolul 2 în lumina modificărilor aduse definițiilor adoptate de organismele instituite prin CCONUSC sau prin Protocolul de la Kyoto sau prin alte acorduri multilaterale referitoare la combaterea schimbărilor climatice încheiate de Uniune, de a modifica anexa I pentru a adăuga perioadele de contabilizare și pentru a asigura coerența între aceste perioade de contabilizare și perioadele relevante aplicabile angajamentelor Uniunii de reducere a emisiilor în alte sectoare, de modificare a anexei II cu nivelurile de referință actualizate în conformitate cu nivelurile de referință propuse prezentate de statele membre în temeiul articolului 6, sub rezerva corecțiilor efectuate în conformitate cu prezenta decizie, de a revizui informațiile menționate în anexa III în conformitate cu progresele științifice și de a revizui condițiile referitoare la normele de contabilizare aplicabile perturbărilor naturale prevăzute la articolul 9 alineatul (2) pentru a ține seama de progresul științific sau pentru a reflecta revizuirile actelor adoptate de organismele instituite prin CCONUSC sau prin Protocolul de la Kyoto.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Temei juridic

Temeiul juridic al propunerii legislative îl constituie articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Propunerea urmărește un obiectiv legitim care intră sub incidența articolului 191 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și anume combaterea schimbărilor climatice. Scopul prezentei propuneri legislative este de a asigura contabilizarea precisă și coerentă de către statele membre a emisiilor de la surse și a eliminărilor de către absorbanți asociate activităților LULUCF și, prin urmare, de a îmbunătăți disponibilitatea informațiilor în vederea elaborării politicilor și a luării deciziilor în contextul angajamentelor Uniunii în materie de combatere a schimbărilor climatice, precum și de a stimula eforturile de atenuare a acestora. Acest obiectiv nu poate fi atins prin mijloace mai puțin restrictive decât propunerea legislativă.

Principiul subsidiarității

Pentru ca acțiunea Uniunii să fie justificată, trebuie respectat principiul subsidiarității:

(a) Natura transnațională a problemei (criteriul necesității)

Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră, care necesită acțiuni comune din partea statelor membre. Acțiunile întreprinse doar la nivel național nu ar asigura respectarea obiectivelor comune în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la nivelul Uniunii; de asemenea, ele nu ar duce nici la atingerea obiectivelor și nici la îndeplinirea angajamentelor convenite la nivel internațional. Prin urmare, este necesar ca Uniunea să creeze un cadru juridic care să permită contabilizarea armonizată a sectorului LULUCF ori de câte ori este posibil, în vederea creșterii contribuției acestuia la realizarea angajamentelor Uniunii în materie de combatere a schimbărilor climatice.

(b) Criteriul eficacității (valoare adăugată)

Datorită eficacității lor, acțiunile întreprinse la nivelul Uniunii ar genera beneficii evidente, spre deosebire de acțiunile întreprinse la nivelul statelor membre. Întrucât angajamentele globale privind combaterea schimbărilor climatice sunt asumate la nivelul Uniunii, din motive de eficacitate trebuie ca și normele de contabilizare necesare să fie elaborate tot la acest nivel. În plus, pentru a depăși problemele identificate, cum ar fi necesitatea de a dispune de metodologii de contabilizare precise și coerente pentru diferitele activități LULUCF, sunt necesare norme comune aplicabile în toate statele membre. Acest lucru poate fi asigurat numai la nivelul Uniunii.

Acest cadru juridic va asigura eficacitatea prin aplicarea unui sistem de contabilizare și a unor planuri de acțiune privind LULUCF armonizate și riguroase, precum și prin faptul că permite o evaluare mai detaliată a progreselor realizate de statele membre. Acest fapt va garanta coerența politicii climatice a Uniunii, îmbunătățirea în continuare a integrității din punctul de vedere al mediului a angajamentelor Uniunii în materie de combatere a schimbărilor climatice și creșterea eficienței economice a politicii climatice a Uniunii.

Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din următoarele motive:

Propunerea nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor de îmbunătățire a calității datelor cu privire la schimbările climatice și de asigurare a conformității cu cerințele și angajamentele internaționale și cu cele ale Uniunii.

Propunerea este proporțională cu obiectivul general al Uniunii de atingere a obiectivelor Uniunii stabilite în pachetul energie/climă, în Protocolul de la Kyoto, în Acordul de la Copenhaga și în Deciziile 1/CP.16, 1/CMP.6 și 2/CMP.6 („Acordurile de la Cancun”).

Propunerea prevede implementarea unor norme de contabilizare similare cu cele discutate și aplicate la nivel internațional, în special în ceea ce privește Decizia -/CMP.7, dar mai riguroase și mai cuprinzătoare.

4.           IMPLICAȚII BUGETARE

După cum se precizează în fișa financiară care însoțește prezenta decizie, aceasta va fi implementată pe baza bugetului existent și nu va avea un impact asupra cadrului financiar multianual.

5.           ELEMENTE OPȚIONALE

Propunerea cuprinde o dispoziție în temeiul căreia Comisia va revizui normele de contabilizare prevăzute în prezenta decizie în termen de cel mult un an de la încheierea primei perioade contabile.

2012/0042 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind normele de contabilizare și planurile de acțiune referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[18],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[19],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Sectorul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură) din Uniune reprezintă un absorbant net care elimină din atmosferă o cantitate de gaze cu efect de seră echivalentă cu un procent semnificativ din totalul emisiilor generate în Uniune. Acest sector este responsabil de emisii și absorbții antropice de gaze cu efect de seră, care reprezintă consecința variației cantității de carbon stocată în vegetație și în soluri. Emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din sectorul LULUCF nu sunt luate în calcul în vederea atingerii obiectivului Uniunii de reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020[20] și al Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului[21], deși sunt luate parțial în considerare în vederea atingerii obiectivului cuantificat al Uniunii de limitare și de reducere a emisiilor, stabilit în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („CCONUSC”), aprobat prin Decizia 2002/358/CE a Consiliului[22].

(2) În conformitate cu articolul 9 din Decizia nr. 406/2009/CE, Comisia are obligația de a evalua modalitățile de includere a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul angajamentului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, garantând totodată caracterul permanent și integritatea din punctul de vedere al mediului a contribuţiei sectorului LULUCF, precum și acurateţea monitorizării și a contabilizării emisiilor și absorbțiilor relevante. Prin urmare, prezenta decizie trebuie, în primă instanță, să stabilească norme de contabilizare aplicabile emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră din sectorul LULUCF. Pentru a se asigura între timp conservarea și ameliorarea stocurilor de carbon, Comisia trebuie, de asemenea, să prevadă obligația statelor membre de a adopta planuri de acțiune privind LULUCF în care să stabilească măsuri vizând limitarea sau reducerea emisiilor și menținerea sau intensificarea absorbțiilor din sectorul LULUCF.

(3) Cea de-a 17-a Conferință a părților la CCONUSC, reunită la Durban în decembrie 2011, a adoptat Decizia -/CMP.7 a Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto („Decizia -/CMP.7”). Decizia respectivă stabilește norme de contabilizare aplicabile în sectorul LULUCF începând cu cea de-a doua perioadă de angajament în temeiul Protocolului de la Kyoto. Prezenta decizie trebuie să fie în concordanță cu decizia respectivă, pentru a se asigura un nivel adecvat de coerență între normele interne ale Uniunii și metodologiile convenite în cadrul CCONUSC. Prezenta decizie trebuie, de asemenea, să reflecte particularitățile sectorului LULUCF din Uniune.

(4) Normele de contabilizare aplicabile în sectorul LULUCF trebuie să reflecte eforturile depuse în agricultură și silvicultură pentru a consolida rolul schimbării destinației terenurilor în reducerea emisiilor. Prezenta decizie trebuie să prevadă norme de contabilizare aplicabile în mod obligatoriu activităților forestiere cum sunt împădurirea, reîmpădurirea, defrișarea și gestionarea pădurilor, precum și activităților agricole, cum sunt gestionarea pășunilor și gestionarea terenurilor cultivate. De asemenea, prezenta decizie trebuie să prevadă norme de contabilizare aplicabile în mod voluntar în scopul refacerii vegetației și al drenării și reumidificării zonelor umede.

(5) Pentru a se asigura integritatea din punctul de vedere al mediului a normelor de contabilizare aplicabile sectorului LULUCF din Uniune, aceste norme trebuie să se bazeze pe principiile de contabilizare stabilite în Decizia -/CMP.7 și în Decizia 16/CMP.1 a Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto.

(6) Normele de contabilizare trebuie să reprezinte cu precizie variațiile emisiilor și absorbțiilor datorate activității umane. În acest sens, prezenta decizie trebuie să prevadă utilizarea unor metodologii specifice în ceea ce privește diversele activități din cadrul sectorului LULUCF. Emisiile și absorbțiile legate de împădurire, reîmpădurire și defrișare constituie rezultatul direct al intervenției umane și trebuie, prin urmare, să fie contabilizate în întregime. Cu toate acestea, dat fiind că nu toate emisiile și absorbțiile provenite din gestionarea pădurilor sunt determinate de activitatea umană, normele de contabilizare relevante trebuie să prevadă utilizarea unor niveluri de referință pentru a exclude efectele caracteristicilor naturale și specifice fiecărei țări. Nivelurile de referință reprezintă estimări ale emisiilor sau absorbțiilor nete anuale rezultate din gestionarea pădurilor pe teritoriul unui stat membru pentru anii incluși într-o anumită perioadă de contabilizare și trebuie să fie stabilite în mod transparent, în conformitate cu Decizia -/CMP.7. Acestea trebuie actualizate pentru a reflecta îmbunătățirile aduse metodologiilor sau datelor disponibile în statele membre. Normele de contabilizare trebuie să prevadă o limită superioară aplicabilă emisiilor și absorbțiilor nete de gaze cu efect de seră provenite din gestionarea pădurilor, care să poată fi contabilizată, având în vedere incertitudinile subiacente din proiecțiile pe care se bazează nivelurile de referință.

(7) Normele de contabilizare trebuie să garanteze că statele membre înregistrează cu precizie în conturi momentul producerii emisiilor de gaze cu efect de seră din lemnul recoltat, pentru a furniza stimulente pentru utilizarea produselor forestiere recoltate cu cicluri de viață îndelungate. Prin urmare, funcția de degradare de prim ordin aplicabilă emisiilor rezultate din produsele forestiere recoltate trebuie să corespundă ecuației 12.1 din orientările privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră, elaborate în 2006 de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice („orientările IPCC”), iar valorile de la jumătatea vieții implicite relevante trebuie să se bazeze pe tabelul 3a.1.3 din Ghidul de bune practici pentru exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, elaborat de IPCC în 2003.

(8) Deoarece fluctuațiile interanuale ale emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră provenite din activități agricole sunt mult mai reduse decât cele legate de activitățile forestiere, statele membre trebuie să înregistreze emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră provenite din activitățile de gestionare a terenurilor cultivate și a pășunilor în raport cu anul de referință, în conformitate cu raportul lor inițial revizuit referitor la datele privind emisiile din anul de referință, prezentat în cadrul CCONUSC în temeiul Deciziei 13/CMP.1 a Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto („Decizia 13/CMP.1”).

(9) Perturbările naturale, cum sunt incendiile forestiere, infestările cu paraziți și boli, condițiile meteorologice extreme și perturbațiile geologice, pot cauza, în mod temporar, emisii de gaze cu efect de seră sau reducerea acestor emisii în sectorul LULUCF sau pot provoca inversarea absorbțiilor anterioare. Deoarece inversarea poate fi cauzată și de deciziile de gestionare, cum ar fi deciziile privind recoltarea sau plantarea de arbori, prezenta decizie trebuie să garanteze că inversarea absorbțiilor determinată de activitatea umană se reflectă întotdeauna cu precizie în conturile LULUCF. În plus, prezenta decizie trebuie să ofere statelor membre o posibilitate limitată de a exclude din conturile LULUCF emisiile generate ca urmare a unor perturbări pe care nu le pot controla. Cu toate acestea, modul în care statele membre aplică dispozițiile respective nu trebuie să ducă la o contabilizare incompletă nejustificată.

(10) Normele privind raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră și alte informații relevante pentru schimbările climatice, inclusiv informații privind sectorul LULUCF, intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. …/… [propunere a Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare şi de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune, precum şi a altor informaţii relevante de la nivel național și al Uniunii pentru schimbările climatice (COM/2011/0789 final - 2011/0372 (COD)] și, prin urmare, nu intră sub incidența prezentei decizii.

(11) Având în vedere fluctuațiile interanuale ale emisiilor și absorbțiilor, nevoia frecventă de a recalcula anumite date raportate, precum și timpul îndelungat care este necesar pentru ca practicile modificate de gestionare din agricultură și silvicultură să aibă efecte asupra cantității de carbon stocată în vegetație și în soluri, conturile sectorului LULUCF nu ar fi exacte și fiabile dacă ar fi stabilite anual. Prin urmare, prezenta decizie trebuie să prevadă perioade de contabilizare mai lungi și mai adecvate.

(12) În planurile lor de acțiune privind LULUCF, statele membre trebuie să stabilească măsuri vizând limitarea sau reducerea emisiilor și menținerea sau intensificarea absorbțiilor din sectorul LULUCF. Fiecare plan de acțiune privind LULUCF trebuie să conțină anumite informații , conform dispozițiilor din prezenta decizie. Mai mult, în vederea promovării celor mai bune practici, în anexa la prezenta decizie trebuie prevăzută o listă indicativă de măsuri care pot fi, de asemenea, incluse în planurile respective. Comisia trebuie să evalueze periodic conținutul și implementarea planurilor de acțiune privind LULUCF ale statelor membre și, dacă este cazul, să formuleze recomandări pentru a îmbunătăți acțiunea statelor membre.

(13) Trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în vederea actualizării definițiilor prevăzute la articolul 2 pentru a ține seama de modificările definițiilor adoptate de organismele instituite prin CCONUSC sau prin Protocolul de la Kyoto sau prin alte acorduri multilaterale referitoare la schimbările climatice încheiate de Uniune; în vederea modificării anexei I pentru a adăuga perioadele de contabilizare și pentru a asigura coerența între aceste perioade de contabilizare și perioadele relevante aplicabile angajamentelor Uniunii de reducere a emisiilor în alte sectoare; în vederea modificării anexei II pentru a actualiza nivelurile de referință în conformitate cu nivelurile de referință propuse prezentate de statele membre în temeiul articolului 6, sub rezerva corecțiilor efectuate în conformitate cu prezenta decizie; în vederea revizuirii informațiilor menționate în anexa III pentru a ține seama de progresele științifice și în vederea revizuirii condițiilor referitoare la normele de contabilizare privind perturbările naturale stabilite la articolul 9 alineatul (2) pentru a ține seama de progresele științifice sau pentru a reflecta revizuirile actelor adoptate de organismele instituite prin CCONUSC sau prin Protocolul de la Kyoto. Este deosebit de important ca, în etapa pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și în mod corespunzător a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(14) Întrucât obiectivele acțiunii propuse, prin însăși natura lor, nu pot fi îndeplinite într-o proporție suficientă doar la nivelul statelor membre și, prin urmare, datorită amplorii și efectelor acțiunii, pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este stabilit la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezenta decizie stabilește norme de contabilizare aplicabile emisiilor și absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, de schimbarea destinației terenurilor și de silvicultură. De asemenea, prezenta decizie prevede obligația statelor membre de a întocmi planuri de acțiune privind LULUCF care să contribuie la limitarea sau reducerea emisiilor și la menținerea și intensificarea absorbțiilor, precum și obligația Comisiei de a evalua aceste planuri.

Articolul 2

Definiții

1. În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a) „emisii” înseamnă emisiile de gaze cu efect de seră de la surse, determinate de activitatea umană;

(b) „absorbții” înseamnă eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră determinate de activitatea umană;

(c) „împădurire” înseamnă transformarea directă de către om a terenurilor pe care nu au fost păduri pe o perioadă de cel puțin 50 de ani în păduri, prin plantare, însămânțare și/sau promovarea de către om a însămânțării naturale, în cazul în care transformarea a avut loc după 1 ianuarie 1990;

(d) „reîmpădurirea” înseamnă orice transformare directă de către om a unor terenuri care nu sunt păduri în păduri, prin plantare, însămânțare și/sau promovarea de către om a însămânțării naturale pe terenuri care au fost acoperite cu păduri, dar care au fost transformate în terenuri fără păduri, în cazul în care transformarea a avut loc după 1 ianuarie 1990;

(e) „defrișare” înseamnă transformarea directă de către om a pădurilor în terenurilor neacoperite de pădure, în cazul în care transformarea a avut loc după 1 ianuarie 1990;

(f) „gestionarea pădurilor” înseamnă orice activitate care rezultă dintr-un sistem de practici aplicabil unei păduri, destinată să îmbunătățească orice funcție ecologică, economică sau socială a pădurii;

(g) „gestionarea terenurilor cultivate” înseamnă orice activitate care rezultă dintr‑un sistem de practici aplicabile pe terenuri cultivate cu culturi agricole și pe terenuri retrase din circuitul agricol sau temporar neutilizate pentru producția vegetală;

(h) „gestionarea pășunilor” înseamnă orice activitate care rezultă dintr-un sistem de practici aplicabil pe terenuri utilizate pentru producția animală, destinată să controleze sau să influențeze cantitatea și tipul de vegetație, precum și produsele animaliere;

(i) „refacerea vegetației” înseamnă orice activitate antropică directă destinată să mărească stocul de carbon din orice sit cu o suprafață de minimum 0,05 hectare, prin proliferarea vegetației, în cazul în care activitatea respectivă nu constituie împădurire sau reîmpădurire;

(j) „stoc de carbon” înseamnă cantitatea de carbon elementar, exprimată în milioane de tone, stocată într-un rezervor de carbon;

(k) „drenarea și reumidificarea zonelor umede” înseamnă orice activitate care rezultă dintr-un sistem de drenare și reumidificare a unor terenuri cu suprafața de minimum 1 hectar care conțin sol organic, cu condiția ca activitatea respectivă să nu constituie nicio altă activitate menționată la articolul 3 alineatul (1), și unde drenajul înseamnă reducerea directă de către om a pânzei freatice din sol, iar reumidificarea înseamnă inversarea parțială sau totală, realizată direct de către om, a procesului de drenare;

(l) „sursă” înseamnă orice proces, activitate sau mecanism care degajă în atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;

(m) „absorbant” înseamnă orice proces, activitate sau mecanism care elimină din atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;

(n) „rezervor de carbon” înseamnă un element sau un sistem geochimic integral sau parțial, aflat pe teritoriul unui stat membru, în care este depozitat carbonul, orice precursor al unui un gaz cu efect de seră sau orice gaz cu efect de seră care conține carbon;

(o) „precursor al unui gaz cu efect de seră” înseamnă un compus chimic care participă la reacțiile chimice din care rezultă oricare dintre gazele cu efect de seră menționate la articolul 3 alineatul (2);

(p) „produse forestiere recoltate” înseamnă orice produs rezultat din recoltarea lemnului, inclusiv material lemnos și scoarță, care a părăsit un loc în care se recoltează lemnul;

(q) „pădure” înseamnă o suprafață de teren de cel puțin 0,5 ha, plantată cu copaci ale căror coroane acoperă sau cu o densitate de acoperire echivalentă cu cel puțin 10%, din suprafața respectivă, acoperită cu copaci care ar putea atinge la maturitate o înălțime minimă de cel puțin 5 metri pe locul lor de creștere, inclusiv grupuri de copaci naturali tineri aflați în creștere, sau o plantație care mai trebuie încă să devină o suprafață plantată cu copaci a căror coroană acoperă sau cu o densitate echivalentă cu cel puțin 10 la sută din suprafața respectivă sau în care înălțimea copacilor trebuie să atingă cel puțin 5 metri, inclusiv orice suprafață care, în mod normal, face parte din suprafața împădurită, dar care este temporar lipsită de copaci ca urmare a intervenției umane, precum recoltarea, sau a unor cauze naturale, dar care are toate șansele să redevină pădure;

(r) „suprafață acoperită cu copaci” înseamnă o suprafață fixă acoperită cu coroane de copaci, exprimată ca procent;

(s) „densitate de acoperire” înseamnă densitatea copacilor maturi și a celor aflați în creștere pe o suprafață acoperită cu pădure, măsurată în conformitate cu o metodologie stabilită de statul membru în cauză;

(t) „perturbare naturală” înseamnă orice eveniment sau circumstanță nedeterminate de către om, care generează emisii semnificative în păduri sau în solurile agricole și a cărui (cărei) apariție nu poate fi controlată de statul membru în cauză, cu condiția ca statul membru respectiv să fie, de asemenea, în incapacitatea obiectivă de a limita semnificativ efectul evenimentului sau circumstanței respective asupra emisiilor, chiar și după apariția acestuia (acesteia);

(u) „valoare de la jumătatea vieții” înseamnă numărul de ani necesari pentru reducerea la jumătate a cantității de carbon conținută inițial de un produs forestier;

(v) „metoda oxidării instantanee” înseamnă o metodă de contabilizare care pornește de la ipoteza că eliberarea în atmosferă a întregii cantități de carbon stocate în produsele forestiere recoltate se produce în momentul în care un stat membru include aceste produse în conturile sale, în temeiul prezentei decizii;

(w) „exploatare forestieră de recuperare” înseamnă orice activitate care constă în recuperarea lemnului afectat de o perturbare naturală, care poate fi încă utilizat, cel puțin parțial.

2. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 12 în vederea modificării definițiilor de la alineatul (1) din prezentul articol, pentru a actualiza definițiile respective în lumina modificărilor definițiilor adoptate de organismele instituite prin CCONUSC sau prin Protocolul de la Kyoto sau prin alte acorduri multilaterale referitoare la schimbările climatice, încheiate de Uniune.

Articolul 3

Obligația de a crea și de a menține conturi LULUCF

1. Pentru fiecare perioadă de contabilizare menționată în anexa I, statele membre trebuie să creeze și să mențină conturi care să reflecte cu precizie toate emisiile și a absorbțiile rezultate din activitățile desfășurate pe teritoriul lor, care se încadrează în următoarele categorii de activitate:

(a) împădurire;

(b) reîmpădurire;

(c) defrișare;

(d) gestionarea pădurilor;

(e) gestionarea terenurilor cultivate;

(f) gestionarea pășunilor.

Statele membre pot, de asemenea, să creeze și să mențină conturi care să reflecte cu precizie emisiile și absorbțiile rezultate din refacerea vegetației și din drenarea și reumidificarea zonelor umede.

2. Conturile menționate la alineatul (1) acoperă emisiile și absorbțiile următoarelor gaze cu efect de seră:

(a) dioxid de carbon (CO2)

(b) metan (CH4):

(c) oxid de azot (N2O).

3. Statele membre includ în conturile lor o anumită activitate dintre cele menționate la alineatul (1) încă de la începutul activității sau de la 1 ianuarie 2013, dacă această dată este ulterioară.

Articolul 4

Norme generale de contabilizare

1. În conturile lor menționate la articolul 3 alineatul (1), statele membre trebuie să indice sursele prin semnul plus (+), iar absorbanții prin semnul minus (-).

2. Emisiile și absorbțiile rezultate din oricare dintre activitățile încadrate într-una sau în mai multe categorii de activitate menționate la articolul 3 alineatul (1) se contabilizează doar la o singură categorie.

3. Pe baza unor date transparente și verificabile, statele membre stabilesc suprafețele de teren pe care se desfășoară o activitate care se încadrează la una dintre categoriile menționate la articolul 3 alineatul (1). Statele membre se asigură că toate aceste suprafețe de teren pot fi identificate cu precizie în contul aferent categoriei respective.

4. Statele membre trebuie să includă în conturile lor menționate la articolul 3 alineatul (1) orice variație a stocului de carbon din următoarele rezervoare de carbon:

(a) biomasa de suprafață;

(b) biomasa subterană;

(c) litieră;

(d) lemn mort;

(e) carbon organic din sol;

(f) produse forestiere recoltate.

Cu toate acestea, statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate la primul paragraf literele (a) – (e) în cazul în care rezervorul de carbon nu este un absorbant în declin sau o sursă. Statele membre consideră că un rezevor de carbon nu este un absorbant în declin sau o sursă exclusiv în cazul în care acest lucru este demonstrat pe baza unor date transparente și verificabile.

5. Statele membre își încheie conturile menționate la articolul 3 alineatul (1) la sfârșitul fiecărei perioade de contabilizare menționate în anexa I, prin specificarea emisiilor totale și a absorbțiilor totale incluse în conturile respective în cursul perioadei de contabilizare.

6. Statele membre țin o evidență completă și exactă a tuturor metodologiilor și datelor utilizate în scopul respectării obligațiilor care le revin în temeiul prezentei decizii.

7. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 12 în vederea modificării anexei I pentru a adăuga perioadele de contabilizare și pentru a asigura coerența dintre aceste perioade de contabilizare și perioadele relevante aplicabile angajamentelor Uniunii de reducere a emisiilor în alte sectoare.

Articolul 5

Norme de contabilizare privind împădurirea, reîmpădurirea și defrișarea

1. În conturile privind reîmpădurirea, statele membre trebuie să reflecte emisiile și absorbțiile rezultate exclusiv din activități de acest tip care au loc pe terenurile care nu erau forestiere la 1 ianuarie 1990.

2. În cazul în care statele membre reflectă în conturile lor modificări nete ale emisiilor și absorbțiilor de dioxid de carbon (CO2) rezultate din activități de împădurire, reîmpădurire și defrișare, aceste modificări nete trebuie să reprezinte totalul emisiilor și absorbțiilor pentru anii din fiecare perioadă de contabilizare menționată în anexa I, calculat prin însumarea, pentru fiecare an din respectiva perioadă de contabilizare, a stocurilor de carbon existente la data de 31 decembrie a anului respectiv, din care se scad stocurile de carbon existente la data de 1 ianuarie a aceluiași an, pe baza unor date transparente și verificabile.

3. În cazul în care statele membre reflectă în conturile lor emisiile de metan (CH4) și de oxid de azot (N2O) rezultate din activități de împădurire, reîmpădurire și defrișare, aceste emisii reprezintă totalul emisiilor pentru anii din fiecare perioadă de contabilizare menționată în anexa I, calculat prin însumarea emisiilor produse în fiecare an din respectiva perioadă de contabilizare, pe baza unor date transparente și verificabile.

4. Statele membre trebuie să continue să creeze și să mențină conturi care reflectă emisiile și absorbțiile rezultate de pe terenurile care au fost identificate în conturi în temeiul articolului 4 alineatul (3) ca făcând obiectul împăduririi, reîmpăduririi și defrișării, chiar și în cazul în care aceste activități nu se mai desfășoară pe terenurile respective.

5. Statele membre utilizează aceeași unitate spațială de evaluare în calculele menite să determine suprafața împădurită care face obiectul împăduririi, reîmpăduririi și defrișării.

Articolul 6

Norme de contabilizare privind gestionarea pădurilor

1. În conturile privind gestionarea pădurilor, statele membre trebuie să reflecte emisiile și absorbțiile rezultate din aceste activități, calculate prin totalizarea emisiilor și a absorbțiilor din fiecare perioadă de contabilizare menționată în anexa I, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea numărului de ani din respectiva perioadă de contabilizare cu nivelul de referință aferent, menționat în anexa II.

2. Dacă rezultatul calculului menționat la alineatul (1) pentru o anumită perioadă de contabilizare este negativ, statele membre introduc în conturile lor privind gestionarea pădurilor o sumă a emisiilor și absorbțiilor care să nu fie mai mare decât echivalentul a 3,5 la sută din emisiile produse în statul membru respectiv în anul de referință, în conformitate cu raportul inițial revizuit referitor la datele privind emisiile din anul de referință, prezentat CCONUSC de statul membru respectiv în temeiul anexei la Decizia 13/CMP.1, cu excepția emisiilor și a absorbțiilor rezultate din activitățile menționate la articolul 3 alineatul (1), înmulțită cu numărul de ani din respectiva perioadă de contabilizare.

3. Statele membre se asigură că metodele de calcul pe care le aplică în privința conturilor lor privind activitățile de gestionare a pădurilor sunt compatibile cu metodele de calcul aplicate pentru calcularea nivelurilor lor de referință menționate în anexa II cu privire la următoarele aspecte:

(a) rezervoarele de carbon și gazele cu efect de seră;

(b) suprafața care face obiectul gestionării pădurilor;

(c) produsele forestiere recoltate;

(d) perturbările naturale.

4. Cel târziu cu un an înainte de încheierea fiecărei perioade de contabilizare, statele membre comunică Comisiei propunerile lor privind nivelurile de referință revizuite pentru următoarea perioadă de contabilizare, în conformitate cu metodologia prevăzută în Decizia -/CMP.7 utilizată pentru calcularea nivelurilor de referință stabilite în decizia respectivă.

5. Dacă dispozițiile relevante din Decizia -/cmp.7 se modifică, în termen de cel mult șase luni de la adoptarea modificărilor, statele membre comunică Comisiei propuneri privind nivelurile de referință revizuite care să reflecte modificările respective.

6. Dacă devin disponibile metodologii îmbunătățite care permit unui stat membru să calculeze nivelurile de referință într-o manieră considerabil mai precisă sau dacă există îmbunătățiri semnificative ale calității datelor aflate la dispoziția unui stat membru, statul membru în cauză trebuie să comunice fără întârziere Comisiei propuneri privind nivelurile de referință revizuite care să reflecte modificările respective.

7. În scopul aplicării alineatelor (4), (5) și (6), statele membre precizează cantitatea de emisii anuale rezultate din perturbări naturale care au fost incluse în nivelurile de referință revizuite pe care le-au propus, precum și modul în care au estimat cantitatea respectivă.

8. Comisia verifică precizia nivelurilor de referință revizuite propuse.

9. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 12 în vederea actualizării nivelurilor de referință din anexa II, dacă este necesar.

10. Statele membre trebuie să reflecte în conturile lor privind gestionarea pădurilor impactul oricărei modificări aduse anexei II în ceea ce privește întreaga perioadă de contabilizare relevantă.

Articolul 7

Norme de contabilizare privind produsele forestiere recoltate

1. Statele membre reflectă în conturile lor create în temeiul articolului 3 alineatul (1) emisiile generate de produsele forestiere recoltate care conțin carbon la 1 ianuarie 2013, chiar dacă produsele respective au fost recoltate înainte de această dată.

2. În conturile create în temeiul articolului 3 alineatul (1) referitoare la produsele forestiere recoltate, statele membre reflectă emisiile rezultate din următoarele produse forestiere recoltate pe baza calculelor efectuate în conformitate cu funcția de degradare de prim ordin și cu valorile de la jumătatea vieții implicite specificate în anexa III:

(a) hârtie;

(b) panouri din lemn;

(c) cherestea.

Statele membre pot utiliza, în locul valorilor de la jumătatea vieții specificate în anexa III, valori de la jumătatea vieții specifice fiecărei țări, cu condiția ca aceste valori să fie stabilite de statul membru pe baza unor date transparente și verificabile.

În conturile referitoare la produsele forestiere recoltate exportate, statele membre pot utiliza, în locul valorilor de la jumătatea vieții specificate în anexa III, valori de la jumătatea vieții specifice fiecărei țări, cu condiția ca aceste valori să fie stabilite de statul membru pe baza unor date transparente și verificabile cu privire la utilizarea respectivelor produse forestiere recoltate în țara importatoare.

3. Dacă statele membre reflectă în conturile lor, în temeiul articolului 3 alineatul (1), emisiile de dioxid de carbon (CO2) generate de produsele forestiere recoltate din depozitele de deșeuri solide, ele trebuie să facă acest lucru pe baza metodei oxidării instantanee.

4. Dacă statele membre reflectă în conturile lor emisiile generate de produsele forestiere recoltate care au fost recoltate în scopuri energetice, ele trebuie să facă acest lucru tot pe baza metodei oxidării instantanee.

5. Un stat membru reflectă în conturile sale emisiile generate de produsele forestiere recoltate numai în cazul în care aceste emisii rezultă din produse forestiere recoltate eliminate de pe terenurile incluse în conturile respectivului stat membru în temeiul articolului 3 alineatul (1).

6. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 12 în vederea revizuirii informațiilor menționate în anexa III, în conformitate cu progresele științifice.

Articolul 8

Norme de contabilizare privind gestionarea terenurilor cultivate, gestionarea pășunilor, refacerea vegetației și drenarea și reumidificarea zonelor umede

1. În conturile privind gestionarea terenurilor cultivate și gestionarea pășunilor, statele membre reflectă emisiile și absorbțiile rezultate din aceste activități, calculate prin scăderea, din emisiile și absorbțiile din fiecare perioadă de contabilizare specificată în anexa I, a valorii obținută prin înmulțirea numărului de ani din respectiva perioadă de contabilizare cu suma emisiilor și absorbțiilor rezultate din aceste activități în statul membru respectiv în anul de referință, în conformitate cu raportul inițial revizuit privind emisiile din anul de referință, prezentat CCONUSC de statul membru respectiv în temeiul anexei la Decizia 13/CMP.1.

2. Dacă un stat membru alege să creeze și să mențină conturi privind refacerea vegetației și/sau drenajul și reumidificarea zonelor umede, el trebuie să aplice metoda de calcul prevăzută la alineatul (1).

În conturile referitoare la drenarea și reumidificarea zonelor umede, statele membre reflectă emisiile și absorbțiile rezultate din activitatea respectivă pe toate terenurile care au fost drenate începând cu anul 1990 și pe toate terenurile care au fost reumidificate începând cu anul 1990.

Articolul 9

Norme de contabilizare privind perturbările naturale

1. Dacă sunt îndeplinite condițiile stabilite la alineatul (2), statele membre pot exclude din calculele relevante pentru îndeplinirea obligațiilor de contabilizare care le revin în temeiul articolului 3 alineatul (1) literele (a), (b), (d), (e) și (f), emisiile neantropice de gaze cu efect de seră de la surse, generate de perturbări naturale. Dacă statele membre exclud aceste emisii, ele trebuie să excludă de asemenea orice absorbții ulterioare generate pe terenurile pe care s-au produs respectivele perturbări naturale. Cu toate acestea, nu trebuie excluse emisiile neantropice de gaze cu efect de seră de la surse, generate de perturbări naturale, care au fost incluse în calcularea nivelului lor de referință determinat în temeiul articolului 6 alineatul (4), (5) sau (6).

2. Statele membre pot exclude emisiile neantropice de gaze cu efect de seră de la surse, în conformitate cu alineatul (1), din calculele relevante pentru îndeplinirea obligațiilor de contabilizare care le revin în temeiul articolului 3 alineatul (1) literele (a), (b) și (d) dacă respectivele emisii neantropice de gaze cu efect de seră generate de respectivele perturbări naturale în cursul unui singur an depășesc 5% din totalul emisiilor generate într-un stat membru în anul de referință, în conformitate cu raportul inițial revizuit privind emisiile din anul de referință, prezentat CCONUSC de statul membru respectiv în temeiul anexei la Decizia 13/CMP.1, cu excepția emisiilor și a absorbțiilor rezultate din activitățile menționate la articolul 3 alineatul (1), cu condiția să fie îndeplinite următoarele condiții:

(a) statul membru identifică toate suprafețele de teren excluse din domeniul de aplicare al conturilor statelor membre create în temeiul articolului 3 alineatul (1) literele (a), (b) și (d), inclusiv în funcție de localizarea lor geografică, de an și de tipurile de perturbări naturale;

(b) statul membru estimează cantitatea anuală de emisii neantropice de gaze cu efect de seră de la surse, generate de perturbări naturale și a absorbțiilor ulterioare de pe suprafețele de teren excluse;

(c) nu a intervenit nicio schimbare a destinației terenurilor în cazul suprafețelor de teren excluse, iar statul membru utilizează metode și criterii transparente și verificabile pentru a identifica schimbarea destinației terenului în cazul respectivelor suprafețe de teren;

(d) dacă este posibil, statul membru ia măsuri pentru gestionarea sau controlarea impactului perturbărilor naturale;

(e) dacă este posibil, statul membru ia măsuri pentru reabilitarea suprafețelor de teren excluse;

(f) au fost contabilizate emisiile rezultate din produsele forestiere recoltate recuperate prin exploatarea forestieră de recuperare.

3. De asemenea, statele membre pot exclude separat emisiile neantropice de gaze cu efect de seră de la surse, în conformitate cu alineatul (1), din calculele relevante pentru îndeplinirea obligațiilor de contabilizare care le revin în temeiul articolului 3 alineatul (1) literele (e) și (f) dacă respectivele emisii neantropice de gaze cu efect de seră generate de respectivele perturbări naturale în cursul unui singur an depășesc 5 % din totalul emisiilor generate într-un stat membru în anul de referință, în conformitate cu raportul inițial revizuit privind emisiile din anul de referință, prezentat CCONUSC de statul membru respectiv în temeiul anexei la Decizia 13/CMP.1, cu excepția emisiilor și a absorbțiilor rezultate din activitățile menționate la articolul 3 alineatul (1), cu condiția să fie îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul (2).

4. Statele membre trebuie să includă în conturile lor menționate la articolul 3 alineatul (1) emisiile care rezultă din produsele forestiere recoltate prin exploatarea forestieră de recuperare în conformitate cu articolul 7.

5. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 12 în vederea revizuirii condițiilor prevăzute la alineatul (2) primul paragraf pentru a ține seama de progresele științifice sau pentru a reflecta revizuirile actelor adoptate de organismele instituite prin CCONUSC sau prin Protocolul de la Kyoto.

Articolul 10

Planurile de acțiune privind LULUCF

1. Cel târziu la șase luni de la începutul fiecărei perioade de contabilizare menționate în anexa I, statele membre elaborează și transmit Comisiei proiectele de planuri de acțiune privind LULUCF vizând limitarea sau reducerea emisiilor și menținerea sau intensificarea absorbțiilor rezultate din activitățile menționate la articolul 3 alineatul (1). Statele membre se asigură că sunt consultate o gamă largă de părți interesate.

Proiectele de planuri de acțiune privind LULUCF acoperă durata perioadei de contabilizare relevante specificate în anexa I.

2. Statele membre includ în proiectele lor de planuri de acțiune privind LULUCF următoarele informații referitoare la fiecare dintre activitățile menționate la articolul 3 alineatul (1):

(a) o descriere a tendințelor din trecut ale emisiilor și ale absorbțiilor;

(b) previziunile privind emisiile și absorbțiile pentru fiecare perioadă de contabilizare;

(c) o analiză a potențialului de limitare sau de reducere a emisiilor și de menținere sau de intensificare a absorbțiilor;

(d) o listă de măsuri, inclusiv, după caz, cele specificate în anexa IV, care trebuie adoptate în vederea atingerii potențialului de atenuare, acolo unde este cazul, în conformitate cu analiza menționată la litera (c);

(e) politici prevăzute pentru implementarea măsurilor menționate la litera (d), inclusiv o descriere a efectului preconizat al măsurilor respective asupra emisiilor și absorbțiilor;

(f) calendare pentru adoptarea și implementarea măsurilor menționate la litera (d).

3. Comisia evaluează proiectul de plan de acțiune privind LULUCF al unui stat membru în termen de trei luni de la primirea tuturor informațiilor relevante de la statul membru respectiv. Comisia publică rezultatele evaluării respective și poate emite recomandări, după caz, în vederea ameliorării eforturilor statelor membre de a limita sau a reduce emisiile și de a menține sau a intensifica absorbțiile.

Statele membre trebuie să țină seama în mod corespunzător de constatările Comisiei și trebuie să își publice planurile de acțiune privind LULUCF în format electronic și să le pună la dispoziția publicului în termen de trei luni de la primirea evaluării Comisiei.

4. Statele membre prezintă Comisiei, până la data care constituie mijlocul fiecărei perioade de contabilizare specificate în anexa I și până la sfârșitul fiecărei perioade de contabilizare specificate în anexa I, un raport care să descrie progresele înregistrate în implementarea planurilor lor de acțiune privind LULUCF.

5. Comisia evaluează implementarea de către statele membre a planurilor lor de acțiune privind LULUCF în termen de șase luni de la primirea rapoartelor menționate la alineatul (4).

Comisia publică aceste rapoarte și rezultatele evaluării respective și poate emite recomandări, după caz, în vederea ameliorării eforturilor statelor membre de a limita sau a reduce emisiile și de a menține sau a intensifica absorbțiile. Statele membre trebuie să țină seama în mod corespunzător de constatările Comisiei.

Articolul 11

Reexaminare

Comisia reexaminează normele de contabilizare prevăzute în prezenta decizie în termen de un an de la încheierea primei perioade de contabilizare menționate în anexa I.

Articolul 12

Exercitarea delegării de competențe

1. Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2. Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (2), la articolul 4 alineatul (7), la articolul 6 alineatul (9), la articolul 7 alineatul (6) și la articolul 9 alineatul (4) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii.

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (2), la articolul 4 alineatul (7), la articolul 6 alineatul (9), la articolul 7 alineatul (6) și la articolul 9 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenței specificate în respectiva decizie. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

4. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (2), al articolului 4 alineatul (7), al articolului 6 alineatul (9), al articolului 7 alineatul (6) și al articolului 9 alineatul (4) intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu prezintă obiecții în termen de două luni de la notificarea actului în cauză către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecții. Perioada menționată se prelungește cu două luni, la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 13

Prezenta decizie intră în vigoare la 1 ianuarie 2013.

Articolul 14

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 12.3.2012.

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu,

Președintele                                                  Președintele

ANEXA I

PERIOADELE DE CONTABILIZARE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (1)

Perioadă de contabilizare || Ani

Prima perioadă de contabilizare || De la 1 ianuarie 2013 la 31 decembrie 2020

ANEXA II

NIVELURILE DE REFERINȚĂ PROPUSE DE STATELE MEMBRE, MENȚIONATE LA ARTICOLUL 6

Stat membru || Gg echivalent dioxid de carbon (CO2) per an

Austria || -6 516

Belgia || -2 499

Bulgaria || -7 950

Cipru || -157

Republica Cehă || -4 686

Danemarca || 409

Estonia || -2 741

Finlanda || -20 466

Franța || -67 410

Germania || -22 418

Grecia || -1 830

Ungaria || -1 000

Irlanda || -142

Italia || -22 166

Letonia || -16 302

Lituania || -4 552

Luxemburg || -418

Malta || -49

Țările de Jos || -1 425

Polonia || -27 133

Portugalia || -6 830

România || -15 793

Slovacia || -1 084

Slovenia || -3 171

Spania || -23 100

Suedia || -41 336

Regatul Unit || -8 268

ANEXA III

FUNCȚIA DE DEGRADARE DE PRIM ORDIN ȘI VALORILE IMPLICITE DE LA JUMĂTATEA VIEȚII MENȚIONATE LA ARTICOLUL 7

Funcția de degradare de prim ordin începând cu și continuând până în anul curent:

               cu        

      ,

unde:

anul

stocul de carbon din rezerva de produse forestiere recoltate la începutul anului , Gg C

constantă de degradare degradarea de prim ordin, exprimată în unități de an‑1 , unde HL este jumătatea ciclului de viață al rezervei de produse forestiere recoltate, în ani).

aportul la rezerva de produse forestiere recoltate în cursul anului, Gg C an-1

variația stocului de carbon din rezerva de produse forestiere recoltate în cursul anului , Gg C an-1,

Valorile implicite de la jumătatea vieții (HL):

            2 ani pentru hârtie

            25 de ani pentru panourile din lemn

            35 de ani pentru cherestea.

ANEXA IV

MĂSURI CARE POT FI INCLUSE ÎN PLANURILE DE ACȚIUNE PRIVIND LULUCF ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 10 ALINEATUL (2) LITERA (d)

(a) Măsuri legate de gestionarea terenurilor cultivate, cum ar fi:

– îmbunătățirea practicilor agronomice prin selectarea unor varietăți mai bune de culturi;

– extinderea rotației culturilor și evitarea sau reducerea utilizării pârloagei;

– îmbunătățirea gestionării nutrienților, a gestionării suprafețelor arate/reziduurilor și a gestionării apelor;

– stimularea practicilor și a potențialului agroforestier privind schimbarea acoperirii (destinației) terenurilor;

(b) Măsuri legate de gestionarea și de îmbunătățirea pășunilor, cum ar fi:

– prevenirea transformării pășunilor în terenuri cultivate și refacerea vegetației indigene pe terenurile cultivate;

– îmbunătățirea gestionării pășunilor prin introducerea unor modificări la nivelul intensității și al calendarului activităților de pășunat;

– creșterea productivității;

– îmbunătățirea gestionării nutrienților;

– îmbunătățirea gestionării incendiilor;

– introducerea mai multor specii adecvate și în special a unor specii cu rădăcini adânci;

(c) Măsuri pentru ameliorarea gestionării solurilor organice agricole, în special a turbăriilor, cum ar fi:

– stimularea practicilor paludiculturale sustenabile;

– stimularea practicilor agricole adaptate, cum ar fi reducerea la minimum a perturbărilor solului sau a practicilor extensive;

(d) Măsuri pentru prevenirea drenării și stimularea reumidificării zonelor umede;

(e) Măsuri legate de mlaștinile existente sau parțial drenate, cum ar fi:

– împiedicarea continuării drenajului;

– stimularea reumidificării și a refacerii mlaștinilor;

– prevenirea incendiilor în turbării;

(f) Refacerea terenurilor degradate;

(g) Măsuri legate de activități forestiere, cum ar fi:

– prevenirea defrișării;

– împădurirea și reîmpădurirea;

– conservarea carbonului în pădurile existente;

– ameliorarea producției în pădurile existente;

– creșterea rezervei de produse forestiere recoltate;

– îmbunătățirea gestionării pădurilor, inclusiv prin optimizarea compoziției taxonomice, prin îngrijire și rărire, precum și prin conservarea solului;

(h) Consolidarea protecției împotriva perturbărilor naturale, precum incendii, dăunători și furtuni.

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

              1.7.    Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestiune și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Denumirea propunerii/inițiativei

Decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind normele de contabilizare și planurile de acțiune referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură

1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[23]

MEDIU ȘI POLITICI CLIMATICE [07]

1.3. Tipul propunerii/inițiativei

x Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[24]

¨ Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4. Obiective 1.4.1. 1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Propunerea este compatibilă cu Strategia Europa 2020 și este destinată să contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii în materie de reducere a emisiilor.

1.4.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr.

Implementarea politicii și legislației UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice (cod ABB 07 12)

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

07 12 01 (Implementarea politicii și legislației UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice)

1.4.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Propunerea stabilește un cadru juridic solid și armonizat pentru a contabiliza emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și absorbțiile din activitățile legate de utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) în Uniune, permițând o evaluare detaliată a progreselor înregistrate în statele membre. Mai precis, propunerea:

- ar îmbunătăți vizibilitatea eforturilor de atenuare și ar oferi stimulente pentru realizarea acestora, prin intensificarea absorbțiilor și prin reducerea emisiilor din agricultură și silvicultură, precum și din industrie, prin intermediul fabricării de produse forestiere recoltate;

- ar consolida integritatea angajamentelor din punctul de vedere al mediului prin asigurarea faptului că emisiile și absorbțiile sunt reflectate corect și sigur, precum și producția sigură, favorabilă climei și sustenabilă de bioenergie, prin completarea măsurilor strategice existente; și

- ar îmbunătăți eficiența economică în contextul urmăririi unor obiective mai ambițioase, permițând tuturor sectoarelor să își aducă contribuția.

Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Următorii indicatori corespund obiectivelor generale, specifice și operaționale ale propunerii:

- tendințe în materie de emisii și absorbții;

- numărul cazurilor de neconformitate ale statelor membre, planurile de acțiune privind LULUCF și rapoartele statelor membre, prezentate la timp Comisiei, transmiterea la timp de către statele membre a nivelurilor lor de referință Comisiei;

- conformitatea rapoartelor prezentate de statele membre cu cerințele prevăzute în propunere;

- integralitatea rapoartelor prezentate de statele membre Comisiei și gradul de aplicare de către statele membre a normelor comune de contabilizare;

- disponibilitatea datelor și informațiilor în domeniile vizate de propunere..

1.5. Motivul (motivele) propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerințe de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Propunerea are două obiective:

- asigurarea unei contabilizări fiabile și armonizate a emisiilor și absorbțiilor din sectorul LULUCF din statele membre;

- stimularea eforturilor de atenuare realizate de statele membre prin elaborarea și implementarea planurilor de acțiune privind LULUCF;

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Datorită eficacității lor, măsurile luate la nivelul Uniunii ar prezenta avantaje evidente în comparație cu acțiunile întreprinse doar la nivelul statelor membre. Întrucât angajamentele globale privind combaterea schimbărilor climatice sunt asumate la nivelul Uniunii, din motive de eficacitate trebuie ca și normele de contabilizare necesare să fie elaborate tot la acest nivel. Mai mult decât atât, pentru depășirea problemelor identificate, cum ar fi necesitatea de a avea norme de contabilizare precise și coerente cu privire la diferite activități legate de sectorul LULUCF, este nevoie de o abordare comună în toate statele membre, care poate fi asigurată exclusiv la nivelul Uniunii.

Acest cadru juridic va garanta o valoare adăugată reală, prin asigurarea unei contabilizări omogene și precise în toate statele membre, prin elaborarea de planuri de acțiune privind LULUCF și prin faptul că permite astfel o evaluare și o apreciere mai detaliate a progreselor înregistrate în statele membre. Aceasta va asigura coerența politicii climatice a Uniunii, va îmbunătăți și mai mult integritatea din punctul de vedere al mediului a angajamentelor Uniunii în materie de combatere a schimbărilor climatice și va spori eficiența economică a politicii climatice a Uniunii.

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Propunerea se bazează pe experiența dobândită la nivel internațional și este destinată să remedieze deficiențele normelor de contabilizare existente, adoptate în temeiul Protocolului de la Kyoto. A fost realizată o evaluare detaliată pentru a propune un cadru de contabilizare fiabil și armonizat cu privire la sectorul LULUCF.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Propunerea este coerentă cu Strategia Europa 2020 și cu inițitativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” din cadrul acestei strategii. De asemenea, propunerea este complementară actualelor politici climatice, energetice și sociale ale Uniunii.

În plus, ea completează de politica agricolă comună (PAC) de după 2013 în ceea ce privește implementarea „componentelor ecologizante” și, în contextul politicii de dezvoltare rurală a Uniunii, stimulentele pentru sechestrarea carbonului în agricultură și silvicultură ar putea fi îmbunătățite semnificativ. Contabilizarea adecvată a fluxurilor de carbon pozitive asociate ar spori vizibilitatea contribuției pozitive a acestor măsuri strategice implementate prin intermediul PAC.

Prin urmare, contabilizarea sectorului LULUCF ar sprijini utilizarea sustenabilă a bioenergiei și ar asigura, de asemenea, un indicator fiabil, clar și vizibil al progreselor realizate în agricultură și silvicultură. În absența unei contabilizări exhaustive obligatorii a activităților din sectorul LULUCF, eforturile depuse de statele membre, de agricultori și de silvicultori în vederea furnizării de servicii în materie de atenuare a schimbărilor climatice nu se vor reflecta în eforturile Uniunii de a-și atinge obiectivele de reducere a emisiilor de GES.

1.6. Durata acțiunii și a impactului financiar al acesteia

¨ Propunere/inițiativă pe durată limitată

¨         Propunere/inițiativă în vigoare din/de la [ZZ/LL]AAAA până în/la [ZZ/LL]AAAA

¨         Impact financiar din AAAA până în AAAA

x Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

Implementarea este prevăzută să înceapă la 1 ianuarie 2013, în funcție de evoluția procesului legislativ.

1.7. Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)[25]

x Gestiune centralizată directă de către Comisie

¨ Gestiune centralizată indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

¨         agențiilor executive

¨         organismelor instituite de Comunități[26]

¨         organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

¨         persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestiune partajată cu statele membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

Responsabilitatea implementării prezentei propuneri le va reveni, în cea mai mare parte, statelor membre. Comisia va evalua informațiile incluse în rapoartele prezentate de statele membre și va emite recomandări, dacă este cazul.

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Statele membre vor include anual informații în conturile lor privind sectorul LULUCF și vor contabiliza emisiile și absorbțiile din sectorul LULUCF în temeiul prezentei propuneri la sfârșitul fiecărei perioade de contabilizare.

Rapoartele elaborate în temeiul prezentei propuneri vor fi evaluate de Comisie pentru fiecare perioadă de contabilizare, pe baza asistenței tehnice din partea unor experți.

Ar fi necesar un studiu pentru a evalua implementarea prezentei decizii în contextul clauzei de reexaminare.

2.2. Sistemul de gestiune și control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

Întrucât propunerea este o decizie, riscurile legate de implementare sunt limitate, deoarece obligațiile propuse se bazează pe norme internaționale deja stabilite, aplicate de statele membre în cadrul angajamentelor pe care și le-au asumat în temeiul Protocolului de la Kyoto.

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Măsurile vizând abordarea eventualelor riscuri vor consta în: dialogul constructiv și cooperarea cu statele membre, menținerea legăturii cu serviciile relevante ale Comisiei, în special în scopul asigurării necesarului de date corespunzătoare, consultarea experților, în special la adoptarea actelor delegate, accesul la expertiza tehnică externă pentru evaluările corespunzătoare, realizarea de studii cu ocazia revizuirii actului juridic, precum și organizarea de conferințe tematice, dacă este cazul.

2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Având în vedere sumele implicate și tipul de achiziții publice, prezenta inițiativă nu prezintă riscuri deosebite de fraudă. Comisia va gestiona și va controla lucrările folosind toate instrumentele obișnuite relevante, precum Planul anual de gestionare al DG CLIMA.

Standardele interne de control nr. 2, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 15 și 16 prezintă o importanță deosebită. În plus, principiile stabilite în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului („Regulamentul financiar”) și dispozițiile de aplicare a acestuia vor fi aplicate în totalitate.

Procedurile privind achizițiile publice vor face obiectul circuitului financiar normal al DG CLIMA: un circuit parțial descentralizat, a cărui caracteristică principală este independența ierarhică a persoanelor care execută inițierea și verificarea financiară față de ordonatorii de credite delegați.

Mai mult decât atât, un comitet de control intern (ENVAC) examinează procedura care duce la selectarea contractantului și verifică coerența procedurilor adoptate de către ordonatorii de credite cu normele și dispozițiile din Regulamentul financiar și din normele de aplicare a acestuia pentru o combinație între un eșantion aleatoriu și un eșantion bazat pe analiza de risc din contractele de achiziții publice.

Pe lângă aceste măsuri, pentru adoptarea actelor delegate, se va garanta că experții care participă la consultări sunt independenși și calificași în mod corespunzător.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Descriere………………………...……….] || Dif./ Nedif ([27]) || Țări AELS[28] || Țări candidate[29] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

5 || 07 01 02 11 Alte cheltuieli de gestionare pentru sprijinirea domeniului de politică „Mediu și politici climatice” || Nedif || NU || NU || NU || NU

· Noile linii a căror creare se solicită

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Rubrica … … … … … … … … … … … … … … …] || Dif./ Nedif. || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

[…] || [XX.YY.YY.YY] […] || […] || DA/NU || DA/NU || DA/NU || DA/NU

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Număr || Rubrica 2

DG: CLIMA || || || Anul N[30] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1) || - || - || - || - || - || - || - || -

Plăți || (2) || - || - || - || - || - || - || - || -

Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1a) || - || - || - || - || - || - || - || -

Plăți || (2a) || - || - || - || - || - || - || - || -

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[31] || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare 07 01 04 05 (și liniile următoare) || || (3) || 0 ,100 || - || - || 0 ,600 || - || - || 0 ,600 || 1,300

TOTAL credite pentru DG CLIMA || Angajamente || =1+1a +3 || 0 ,100 || - || - || 0 ,600 || - || - || 0 ,600 || 1,300

Plăți || =2+2a +3 || 0 ,100 || - || - || 0 ,600 || - || - || 0 ,600 || 1,300

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || ||

Plăți || (5) || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || 0 ,100 || - || - || 0 ,600 || - || - || 0 ,600 || 1,300

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 4 din cadrul financiar multianual (sumă de referință) || Angajamente || =4+ 6 || 0 ,100 || - || - || 0 ,600 || - || - || 0 ,600 || 1, 300

Plăți || =5+ 6 || 0 ,100 || - || - || 0 ,600 || - || - || 0 ,600 || 1, 300

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || ||

Plăți || (5) || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || 0 ,100 || || || 0 ,600 || || || 0 ,600 || 1,300

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || 0 ,100 || || || 0 ,600 || || || 0 ,600 || 1,300

Plăți || =5+ 6 || 0 ,100 || || || 0 ,600 || || || 0 ,600 || 1,300

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL

DG: CLIMA ||

Ÿ Resurse umane || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,889

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0 ,348 || 0 ,348 || 0 ,348 || 0 ,348 || 0 ,348 || 0 ,348 || 0 ,348 || 2 ,433

TOTAL DG CLIMA || Credite || 0 ,475 || 0 ,457 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 3 ,322

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 3 ,322

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N[32] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 0 ,575 || 0 ,475 || 0 ,475 || 1 ,075 || 0 ,475 || 0 ,475 || 1 ,075 || 4 ,622

Plăți || 0 ,575 || 0 ,475 || 0 ,475 || 1 ,075 || 0 ,475 || 0 ,475 || 1 ,075 || 4 ,622

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

¨      Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

x      Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Obiective și realizări ò || || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării[33] || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Număr total de realizări || Costuri totale

OBIECTIVUL SPECIFIC: Implementarea politicii și legislației UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice (cod ABB 07 12)

- Realizare || Evaluare || 0 ,004 || 27 || 0,100 || || || || || 27 || 0,100 || || || || || 27 || 0,100 || 81 || 0 ,300

- Realizare || Studiu || 0,500 || || || || || || || || || || || || || 1 || 0,500 || 1 || 0 ,500

- Realizare || Revizuire || 0,500 || || || || || || || 1 || 0,500 || || || || || || || 1 || 0 ,500

Subtotal obiectivul specific nr. 1 || 27 || 0 ,100 || 0 || - || 0 || - || 28 || 0,600 || 0 || - || 0 || - || 28 || 0,600 || 83 || 1 ,300

COSTURI TOTALE || 0 || 0 ,100 || 0 || - || 0 || - || 0 || 0,600 || 0 || - || 0 || - || 0 || 0, 600 || 0 || 1,300

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Sinteză

¨      Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

x      Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N [34] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 ||

Resurse Umane (1 AD ENI care lucrează deja la DG CLIMA) || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,889

Alte cheltuieli administrative - 07 01 02 11 01 Misiuni (5 pe an; 0,0015 milioane EUR /misiune) - 07 01 02 11 02 Conferințe (2 pe an; 150 de participanți; 0,035 milioane EUR /conferință) - 07 01 02 11 02 Reuniuni (2 pe an; 168 de experți max (28 *6); 1 zi; 0,135 milioane EUR /reuniune) SUBTOTAL || 0 ,0075 0 ,070 0 ,270 0 ,348 || 0 ,0075 0 ,070 0 ,270 0 ,348 || 0 ,0075 0, 070 0 ,270 0 ,348 || 0 ,0075 0, 070 0 ,270 0 ,348 || 0 ,0075 0 ,070 0 ,270 0 ,348 || 0 ,0075 0 ,070 0 ,270 0 ,348 || 0 ,0075 0 ,070 0 ,270 0 ,348 || 0 ,053 0 ,490 1 ,890 2 ,433

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 0 ,475 || 0, 475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 3 ,322

În afara RUBRICII 5[35] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 0 ,475 || 3 ,322

3.2.4. Necesarul de resurse umane estimat

¨      Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

x      Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cu cel mult o zecimală)

|| || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) ||

|| 07 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127

|| XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || ||

|| XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

|| 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

|| Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[36] ||

|| XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || || || || || || ||

|| XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

|| XX 01 04 yy [37] || - la sediu[38] || || || || || || ||

|| - în delegații || || || || || || ||

|| XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

|| 10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

|| Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

|| TOTAL || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127 || 0 ,127

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Luarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea diferitelor obligații care revin Comisiei (de exemplu examinarea rapoartelor statelor membre, realizarea de analize, monitorizarea implementării, etc.)

Personal extern ||

3.2.5. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

x      Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

¨      Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

¨      Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual [39].

3.2.6. Participarea terților la finanțare

x –   Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

x      Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

¨      Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

¨         asupra resurselor proprii

¨         asupra diverselor venituri

[1]               Decizia 1/CP.16 a Conferinței părților la CCONUSC („Acordurile de la Cancún”).

[2]               Potrivit celui de-al patrulea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC).

[3]               Concluziile Consiliului European din 8/9.3.2007.

[4]               JO L 140, 5.6.2009, p. 63.

[5]               JO L 140, 5.6.2009, p. 136.

[6]               JO L 49, 19.2.2004, p. 1.

[7]               COM(2011) 789 final — 2011/0372 (COD).

[8]               Alte gaze cu efect de seră din activitățile agricole, de exemplu metanul și oxidul de azot provenite de la rumegătoare și din îngrășăminte, nu sunt luate în considerare în cadrul sectorului LULUCF, responsabil în principal de emisiile și absorbțiile de carbon din vegetație și soluri. Alte emisii decât cele de CO2, rezultate din agricultură, sunt incluse într-un inventar separat referitor la agricultură.

[9]               Trebuie gasit un compromis, și anume conversia nu trebuie să provoace „relocarea emisiilor de dioxid de carbon”, adică înlocuirea alimentelor produse pe piața internă cu alimente importate care au o amprentă de carbon mai negativă.

[10]             A se vedea, de exemplu, Sathre R. și O'Connor J. (2010), A synthesis of research on wood products and greenhouse gas impacts, ediția a doua, Vancouver, B. C. FP Innovations, p 117.

[11]             JO L 130, 15.5.2002, p. 1.

[12]             Directiva 2009/28/CE.

[13]             COM(2011)571 final.

[14]             http://ec.europa.eu/clima/events/0029/index_en.htm .

[15]             http://ec.europa.eu/clima/consultations/0003/index_en.htm .

[16]             http://ec.europa.eu/clima/events/0029/index_en.htm .

[17]             http://ec.europa.eu/clima/events/0029/index_en.htm .

[18]             JO C , , p. .

[19]             JO C , , p. .

[20]             JO L 140, 5.6.2009, p. 136.

[21]             JO L 275, 25.10.2003, p. 32.

[22]             JO L 130, 15.5.2002, p. 1.

[23]             ABM (Activity Based Management): gestionarea pe activități – ABB (Activity Based Budgeting): stabilirea bugetului pe activități.

[24]             Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[25]             Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html.

[26]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[27]             Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

[28]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[29]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[30]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[31]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[32]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Propunerea este prevăzută să intre în vigoare în 2013, în funcție de evoluția procesului legislativ.

[33]             Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

[34]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Propunerea este prevăzută să intre în vigoare în 2013, în funcție de evoluția procesului legislativ.

[35]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[36]             AC= agent contractual; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL= agent local; END= expert național detașat.

[37]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[38]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[39]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.