This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52012JC0014
JOINT COMMUNICATION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Delivering on a new European Neighbourhood Policy
COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Rezultatele noii politici europene de vecinătate
COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Rezultatele noii politici europene de vecinătate
/* JOIN/2012/014 final */
COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Rezultatele noii politici europene de vecinătate /* JOIN/2012/014 final */
COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN
ȘI COMITETUL REGIUNILOR Rezultatele noii politici europene de
vecinătate Introducere UE a reacționat rapid la schimbările
care s-au produs anul trecut în țările din vecinătate, în
special în cele sud-mediteraneene, dar și în cele din Europa de Est. În
câteva săptămâni, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate și Comisia Europeană au prezentat
o comunicare comună privind instituirea unui parteneriat pentru
democrație și prosperitate împărtășită, care
oferea un răspuns imediat la evenimentele istorice în curs. Coroborat cu
revizuirea politicii de vecinătate, acest demers a avut ca rezultat o
„nouă strategie privind un răspuns nou în contextul schimbărilor
din țările vecine”[1].
Această strategie transmite un mesaj clar de solidaritate și sprijin
pentru popoarele sud-mediteraneene. Europa susține lupta lor pentru
democrație, demnitate, prosperitate și încetarea persecuției. De
asemenea, Europa contribuie cu experiența sa și
cunoștințele sale pentru a le ajuta să facă față
provocărilor tranziției de la autoritarism la democrație.
Aceasta a fost o prioritate absolută pentru noul Serviciul European de Acțiune
Externă (SEAE) și pentru Comisia Europeană. Având la bază
realizările Parteneriatului estic, noua politică a fost, de asemenea,
un răspuns la apelul partenerilor est-europeni ai UE în favoarea unei
asocieri politice mai strânse și a unei integrări economice mai
profunde cu Uniunea. Succesul reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic
care a avut loc la Varșovia și declarația comună a acestei
reuniuni au dat un nou impuls pentru punerea în aplicare a noii abordări. Această politică se bazează pe
elemente noi, inclusiv pe o abordare de tipul „mai mult pentru mai mult”,
pe importanța răspunderii reciproce în cadrul raporturilor
dintre UE și partenerii săi, pe necesitatea unor parteneriate
nu numai cu guvernele, ci și cu societatea civilă (de exemplu,
ONG-uri, întreprinderi, medii academice, mass-media, sindicate și grupuri
religioase) și pe recunoașterea rolului special al femeilor în
restructurarea atât a politicii, cât și a societății. Noua abordare a politicii europene de
vecinătate (PEV) a recunoscut, de asemenea, importanța diferențierii,
adaptând relațiile la nivelul ambițiilor partenerilor. Prin urmare,
noua abordare se bazează pe respectarea caracteristicilor specifice ale
fiecărui partener și a căii alese de acesta în ceea ce
privește efectuarea reformei. Noua politică a introdus o mai mare
flexibilitate și prevede un cadru pentru răspunsuri personalizate,
adaptate cerințelor specifice ale țărilor, progreselor
înregistrate de acestea în materie de reforme și naturii parteneriatului
pe care acestea îl doresc cu UE. La un an, prezenta comunicare comună a
Înaltului Reprezentant și a Comisiei evaluează punerea în aplicare a
acestei noi abordări. Prezenta comunicare, însoțită de o serie
de documente de lucru comune[2],
evidențiază că UE a pus rapid noile baze ale politicii sale
și că majoritatea țărilor partenere au răspuns
pozitiv, arătând că sunt pregătite să continue cu mai
multă hotărâre reforma politică și economică și
să coopereze mai intens cu UE. Mai multe elemente inovatoare au fost deosebit
de importante: ·
în iulie 2011, Consiliul a numit un reprezentant
special al UE (RSUE) pentru regiunea sud-mediteraneeană. Colaborând cu
Comisia și SEAE, noul RSUE a contribuit la răspunsul UE prin sporirea
eficacității și a vizibilității Uniunii prin
intermediul dialogului politic și al cooperării economice cu toate
părțile implicate în procesul de transformare democratică din
regiune. În scopul realizării acestor obiective, s-au instituit grupuri
operative care au rolul de a conlucra cu partenerii noștri, furnizând
expertiză specifică fiecărei țări și resurse puse
la dispoziție de UE, de statele sale membre, de Banca Europeană de
Investiții, de Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare, precum și de alte instituții financiare
internaționale și de sectorul privat. Grupurile operative UE-Tunisia
și UE-Iordania s-au dovedit a fi instrumente eficace în ceea ce
privește schimbarea democratică, accelerând punerea în aplicare a
sprijinului și a asistenței financiare prin implicarea unei game
largi de instituții. Acționând ca un catalizator, grupurile operative
permit, de asemenea, aprofundarea relațiilor UE cu țările
respective, în cadrul unei abordări axate pe rezultate, adaptate și
diferențiate; ·
Comisia a prezentat programe-cadru financiare
(SPRING pentru țările din sud și EaPIC pentru țările
din est) menite să pună la dispoziție cât mai rapid fondurile
suplimentare anunțate în 2011, în vederea sprijinirii transformării
democratice, a consolidării instituțiilor și a continuării
creșterii în țările partenere; ·
luând în considerare faptul că perspectivele
economice din Europa sunt caracterizate de prezența provocărilor,
Înaltul Reprezentant și Comisia au întreprins măsuri
îndrăznețe în scopul mobilizării asistenței financiare
acordate pentru tranziția din țările vecine din alte surse decât
bugetul UE. În acest scop, printre altele, plafoanele de creditare ale
Băncii Europene de Investiții pentru țările partenere au
crescut la 1,15 miliarde EUR[3],
iar mandatul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare
în ceea ce privește țările sud-mediteraneene și
est-mediteraneene a fost prelungit; ·
o facilitate pentru societatea civilă care
vizează întreaga vecinătate a fost lansată în luna septembrie.
Aceasta avea un buget inițial de 26 de milioane EUR pentru 2011, o
sumă similară fiind planificată pentru 2012. Chiar dacă nu
toate țările au înregistrat progrese, în ultimul an numeroși
parteneri au întreprins măsuri îndrăznețe în scopul
accelerării proceselor lor de democratizare și de reformă. S-au
organizat mai multe alegeri libere și corecte, iar libertățile
fundamentale și drepturile omului sunt mai bine protejate. Dezbaterea
publică deschisă beneficiază, de asemenea, de mai mult
spațiu, ceea ce contribuie la consolidarea răspunderii guvernelor. „Mai mult pentru mai mult” În centrul noii politici se află
principiul „mai mult pentru mai mult”: doar
partenerii care doresc să se angajeze în realizarea de reforme politice
și să respecte valorile universale comune, cum ar fi drepturile
omului, democrația și statul de drept, au beneficiat de aspectele cele
mai avantajoase ale politicii UE, în special integrarea economică
(bazată pe instituirea zonelor de liber schimb complex și
cuprinzător), mobilitatea persoanelor (parteneriate pentru mobilitate),
precum și de asistență financiară sporită din partea
UE. În mod similar, UE a reacționat la
încălcările drepturilor omului și ale standardelor în materie de
democrație prin reducerea implicării sale. „Mai mult pentru mai mult” în practică · Reflectând măsurile decisive luate în cadrul procesului de tranziție democratică în Tunisia, UE și-a dublat sprijinul financiar, de la 80 de milioane EUR în 2010 la 160 de milioane EUR în 2011, și a oferit asistență tehnică pentru a contribui la organizarea alegerilor pentru Adunarea Constituantă. · Negocieri privind instituirea unei zone de liber schimb complex și cuprinzător au fost lansate cu Republica Moldova și Georgia și sunt pe cale de a fi inițiate cu Armenia. Directivele de negociere privind acordurile de liber schimb complex și cuprinzător cu Egipt, Iordania, Maroc și Tunisia au fost adoptate de Consiliu. Aceste acorduri vor îmbunătăți integrarea economică a partenerilor în cadrul pieței interne a UE. · Ca răspuns la deteriorarea situației în Siria, UE a decis să suspende asistența financiară acordată guvernului și să impună sancțiuni. Înaltul Reprezentant și Comisia au sprijinit în mod activ eforturile de mediere depuse de Organizația Națiunilor Unite și de Liga Arabă, în timp ce Comisia furnizează ajutor umanitar. · UE a încheiat recent un parteneriat pentru mobilitate cu Armenia și intenționează să încheie parteneriate pentru mobilitate cu Maroc și Tunisia. · Pentru a sprijini în continuare eforturile în materie de reformă depuse de țările partenere, suma de 670 de milioane EUR este pusă la dispoziție în scopul de a completa programele naționale existente. Această sumă este furnizată prin intermediul a două programe-cadru (SPRING pentru țările din sud și EaPIC pentru țările din est)[4] și este alocată țărilor partenere care înregistrează cele mai multe progrese în direcția democrației durabile. Alocările au fost deja anunțate pentru Algeria, Iordania, Maroc și Tunisia. · Acordul de asociere cu Ucraina a fost parafat. Rezultatele obținute de Ucraina, în special în ceea ce privește respectarea valorilor comune și a statului de drept, vor fi decisive în ceea ce privește ritmul asocierii sale politice și al integrării sale economice cu UE, inclusiv în contextul încheierii acordului și al punerii sale în aplicare ulterioare. Din acest punct de vedere, procesele liderilor opoziției și condamnarea acestora reprezintă motive grave de îngrijorare cu privire la respectarea normele referitoare la un proces echitabil și la independența sistemului judiciar. · Reluarea negocierilor oficiale în formatul 5+2 privind soluționarea conflictului transnistrean din Republica Moldova a fost însoțită de intensificarea cooperării cu guvernul Republicii Moldova, de lansarea unor ample măsuri de consolidare a încrederii la nivelul UE și de o revizuire treptată a sancțiunilor UE împotriva Transnistriei, recunoscându-se în același timp atitudinea constructivă a noii conduceri a Republicii Moldova. · Pentru a reflecta profunda sa îngrijorare cu privire la nerespectarea în continuare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în Belarus, UE a prezentat o serie de măsuri restrictive și a reorientat o parte importantă a asistenței sale către societatea civilă. De asemenea, UE a inițiat un dialog european privind modernizarea, la care participă opoziția și societatea civilă. UE s-a angajat, de asemenea, într-o cooperare
intensă cu partenerii săi privind o gamă largă de aspecte
sectoriale, în temeiul normelor și al standardelor sale. Este necesar ca
partenerii să continue cu mai multă fermitate reformele, întrucât
acestea stau la baza creșterii socioeconomice favorabile incluziunii, a
creării de locuri de muncă (în special pentru tineret), a reducerii
sărăciei și a creșterii investițiilor străine.
Sprijinul financiar direcționat, consolidarea capacităților
instituționale, intensificarea dialogului în materie de politici
sectoriale și deschiderea treptată a programelor și a
agențiilor permit UE și țărilor partenere să
țină seama pe deplin de complexitatea acestui proces, care
necesită opțiuni dificile și măsuri conexe pentru
protejarea cetățenilor vulnerabili. Un parteneriat cu societatea UE se
străduiește tot mai mult să stabilească un dialog cu societatea civilă din toate țările vecine, inclusiv cele
care fac obiectul unor sancțiuni punctuale din partea sa și nu mai
beneficiază de asistență financiară. Acest
angajament a fost în general salutat de țările partenere, precum
și de organizațiile locale și internaționale ale
societății civile. UE intenționează să extindă
acest angajament, în special prin implicarea organizațiilor
societății civile în pregătirea și monitorizarea planurilor
de acțiune sau ale documentelor similare. Măsuri concrete în direcția instituirii unui parteneriat cu societatea civilă · O facilitate pentru societatea civilă care vizează toate țările din vecinătate a fost lansată în luna septembrie 2011. Aceasta avea un buget inițial de 26 de milioane EUR pentru 2011, o sumă similară fiind planificată pentru 2012 și 2013. · Dialogurile privind drepturile omului din cadrul Parteneriatul estic au fost completate de seminare comune cu societatea civilă, iar Forumul societății civile din cadrul Parteneriatului estic a devenit membru permanent al tuturor celor patru platforme multilaterale. · În țările din vecinătatea sudică, UE și-a intensificat sprijinul acordat Fundației Anna Lindh, ale cărei eforturi vizează mobilizarea și revitalizarea societății civile în regiune. · Consiliul Europei s-a implicat în mai mare măsură în regiunea vecinătății. După ce a instituit o primă facilitate menită să sprijine acțiunile Consiliului în țările din vecinătatea estică, Comisia a decis înființarea unei facilități în valoare de 4,8 milioane EUR, care este destinată activităților întreprinse de Consiliul Europei în țările sud-mediteraneene. · Pentru a promova libertatea de exprimare, UE a lansat o „strategie împotriva deconectărilor” (no disconnect strategy) în scopul de a ajuta organizațiile societății civile și cetățenii să facă față situațiilor în care accesul la tehnologia comunicațiilor electronice este întrerupt în mod arbitrar. · În decembrie 2011, principiile fundamentale privind instituirea Fondului european pentru democrație (FED) au fost aprobate de Consiliu. FED se va concentra inițial, dar nu în mod exclusiv, asupra țărilor din vecinătatea UE. · În paralel cu suspendarea sau redirecționarea asistenței, UE a mărit sprijinul financiar acordat organizațiilor societății civile din țările în care persistă încălcarea drepturilor omului. · UE a propus, de asemenea, negocierea unor acorduri de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie cu Belarus pentru a înlesni contactele dintre persoane. Până în prezent, autoritățile din Belarus nu au răspuns propunerii UE. Statele membre ale UE depun eforturi în scopul de a valorifica la maximum flexibilitatea oferită de Codul de vize în ceea ce privește eliminarea și reducerea taxelor de viză pentru anumite categorii de cetățenii din Belarus sau în cazuri individuale. · UE oferă tot mai multe posibilități în ceea ce privește modernizarea sistemelor de învățământ superior, mobilitatea academică și schimburile de tineri. În 2012 și 2013, finanțarea acordată pentru participarea țărilor vecine la programele sale de cooperare din domeniul învățământului superior se va dubla și se vor oferi noi posibilități în ceea ce privește schimburile de tineri și colaborarea în rețea a animatorilor pentru tineret. De asemenea, au fost inițiate sau sunt pe cale de a fi inițiate mai multe dialoguri regionale privind politicile din domeniul educației, al tineretului și al culturii. Răspundere reciprocă În cadrul unei abordări globale „mai mult
pentru mai mult”, UE, în consultare cu țările partenere, și-a
adaptat instrumentele de politică pentru a promova răspunderea
reciprocă și pentru a mări gradul de interactivitate și de
onestitate al dialogului politic. Instrumente menite să consolideze răspunderea reciprocă · Intensificarea frecvenței contactelor și a dialogurilor oficiale și neoficiale la nivel politic oferă posibilitatea de a se pune în mai mare măsură accentul pe orientarea politică a reformelor întreprinse în țările partenere și a sprijinului aferent acordat de UE. · Din acest an, rapoartele privind progresele înregistrate de fiecare țară vor deveni din ce în ce mai precise în evaluarea evoluțiilor, în special a celor în direcția unei democrații profunde și durabile. Acestea vor constitui un instrument pentru aplicarea abordării bazate pe stimulente și pentru crearea unei legături mai puternice cu toate aspectele relevante ale răspunsului UE, inclusiv asistența financiară. Rapoartele respective vor cuprinde recomandări specifice fiecărei țări partenere, acestea fiind invitate să le dea curs. · Contactele intensificate la toate nivelurile, de la înalți funcționari, până la părți interesate și organizații ale societății civile, au permis reprezentanților țărilor partenere să își exprime punctele de vedere cu privire la punerea în aplicare a noii abordări și să își prezinte opiniile referitoare la respectarea de către UE a angajamentelor asumate. Aceste reuniuni vor avea loc cu mai multă regularitate. 1. Evoluțiile
din țările vecine 1.1 Un an de progrese rapide, dar
inegale După ani de relativă stagnare,
democrația se înrădăcinează tot mai profund în
țările din vecinătate, fiind încurajată de revoluțiile
democratice care au avut loc anul trecut în Africa de Nord. În mai multe
țări au fost organizate alegeri importante, la care au participat o
gamă variată de partide politice. Tendința generală
indică creșterea gradului de democrație, intensificarea
răspunderii formei de guvernanță și respectarea în mai mare
măsură a drepturilor omului și a libertăților
fundamentale. Cu toate acestea, există domenii care sunt esențiale
pentru a se asigura durabilitatea reformelor politice în curs și în care
progresele înregistrate au avut un caracter mai limitat. În unele
țări nu s-au mai făcut progrese sau există semne de regres.
Atunci când au fost întreprinse, reformele
structurale au contribuit la reducerea sărăciei și la atragerea
de investiții străine, existând, însă, în continuare
provocări sociale importante. Apropierea continuă de normele și
standardele UE a contribuit la consolidarea legăturilor comerciale, în
ciuda climatului economic nefavorabil. Cooperarea sectorială din ce în ce
mai intensă cu UE contribuie la soluționarea blocajelor din domeniul
transporturilor și al energiei, precum și la abordarea
provocărilor în materie de mediu și combatere a schimbărilor
climatice. 1.2 Construirea unor
democrații durabile Un proces de reformă
constituțională este în plină desfășurare în Egipt,
Iordania, Maroc și Tunisia. Acesta este menit să
promoveze răspunderea guvernelor în fața parlamentelor alese în mod
democratic, consolidarea independenței sistemului judiciar și
eliminarea altor obstacole din calea unei participări mai largi la
viața politică. Tunisia și-a ales Adunarea
Constituantă în urma primelor alegeri democratice și credibile
organizate de la proclamarea independenței sale. De asemenea, Parlamentele
din Egipt și Maroc au fost alese, în general, în mod liber
și transparent. În ansamblu, libertatea de exprimare, de
asociere și de întrunire este respectată în mai mare măsură
decât în trecut. Republica Moldova și, în prezent, Tunisia,
dispun de cadre juridice care protejează în mod satisfăcător
libertatea de întrunire și de asociere. Dar mai sunt încă multe de
făcut în țările din vecinătate pentru a se asigura că
această libertate este pe deplin garantată în drept și în
practică și pentru a oferi societății civile
spațiul de care aceasta are nevoie în vederea îndeplinirii rolului
său esențial. În Egipt, se observă o anumită
deschidere a spațiului politic, cu toate că libertatea de exprimare,
activitatea societății civile și demonstrațiile
pașnice au fost adesea reprimate. În Azerbaidjan,
libertățile civile continuă să fie foarte restrânse. Se acordă din ce în ce mai multă
atenție problemei corupției, chiar dacă declarațiile
politice îndrăznețe nu sunt urmate întotdeauna de măsuri ferme.
Atunci când se iau astfel de măsuri, după cum este cazul în Georgia,
acest demers contribuie la respectarea statului de drept și la instituirea
unui mediu de afaceri care încurajează antreprenorii și atrage
investițiile străine. În toate țările din vecinătate
este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a se garanta
respectarea statului de drept, supravegheat de un sistem judiciar
eficient, imparțial și independent, care dispune de garanții
menite să asigure un acces egal la justiție, precum și
respectarea procedurilor corespunzătoare și a standardelor privind un
proces echitabil. De asemenea, în toate țările din
vecinătate este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a
se continua reforma sectorului de securitate. Cu toate că în mai
multe țări din vecinătate procesul de tranziție
democratică și reformă constituțională este în curs,
acesta nu s-a concretizat încă într-o justiție mai rapidă, mai
transparentă și mai echitabilă și nici într-un sentiment
sporit de securitate. În Egipt, civilii continuă să fie
judecați de instanțe militare. Construirea democrației durabile
înseamnă, de asemenea, asigurarea egalității de șanse
între femei și bărbați, precum și creșterea
gradului de participare a femeilor la viața politică și
economică. În unele țări, dispozițiile legislative adoptate
în scopul asigurării unei compoziții mai echilibrate a Parlamentelor
au întâmpinat rezistență în practică și, prin urmare, nu au
avut efectul dorit. Autoritățile locale și regionale au
un rol esențial în reducerea decalajului dintre populație și
instituții, promovând o cultură a participării politice la nivel
local și asigurându-se că deciziile în materie de politică
țin seama de necesitățile locale. S-au înregistrat, de asemenea, progrese în
ceea ce privește respectarea altor drepturi ale omului. Tunisia
a ratificat o serie de protocoale facultative la convenții importante
privind drepturile omului. Maroc și Tunisia au ratificat
Protocolul facultativ la Convenția ONU împotriva torturii. Drepturile
minorităților sunt respectate tot mai mult în Armenia și
în Maroc. Cu toate acestea, în mai multe țări, forțele de
securitate continuă să practice tortura, precum și tratamentul
degradant și inuman. În mod similar, discriminarea pe motive de religie
sau convingeri, origine etnică sau orientare sexuală rămâne larg
răspândită și traficul de persoane continuă să fie o
problemă gravă în multe țări. Situația din Belarus s-a
deteriorat grav în ultimul an, după ce opoziția și societatea
civilă au fost reprimate în decembrie 2010, în urma alegerilor
prezidențiale. UE a trebuit să reinstituie sancțiuni și
să le înăsprească. UE continuă să fie grav
preocupată de situația din Belarus, unde
autoritățile au refuzat să-i elibereze și să-i
reabiliteze pe toți deținuții politici, precum și să
înceteze acțiunile de oprimare a opoziției, a mass-media și a
societății civile. Autoritățile din Belarus nu au
răspuns până în prezent la propunerea UE de a negocia acorduri de
facilitare a eliberării vizelor și de readmisie, privându-și
astfel cetățenii de avantajele care decurg din înlesnirea
călătoriilor în UE. Nu sunt întrunite condițiile care să
permită o participare deplină a Belarusului la PEV. Această
țară participă numai la dimensiunea multilaterală a
Parteneriatului estic. UE își reafirmă hotărârea de a consolida
parteneriatul său cu cetățenii din Belarus și de a
sprijini în mai mare măsură organizațiile societății
civile. Algeria a
inițiat un proces de reforme politice care au condus, la începutul anului
2012, la adoptarea mai multor legi noi privind codul electoral, participarea
femeilor în cadrul adunărilor alese, asociațiile, mass-media,
partidele politice, descentralizarea și incompatibilitatea dintre
mandatele politice. O revizuire a constituției ar trebui să aibă
loc după alegerile legislative din 10 mai. În contextul noii
orientări a PEV către o abordare adaptată și
diferențiată, Algeria a decis să participe la PEV, iar
discuțiile privind un plan de acțiune în cadrul PEV au început
deja. Situația din Libia se
stabilizează treptat după încheierea războiului civil. UE
sprijină procesul de tranziție și, împreună cu
autoritățile din această țară, analizează în mod
regulat aspectele referitoare la respectarea drepturilor omului. UE este pregătită
să inițieze cu noua administrație libiană negocieri privind
un acord contractual și, în acest context, să poarte discuții
referitoare la eventuala participare a Libiei la PEV, pe baza unui angajament comun
față de valorile democrației, ale statului de drept și ale
respectării drepturilor omului. 1.3 Conflicte Soluționarea pașnică a
conflictelor prelungite rămâne o provocare-cheie în toate țările
din vecinătate. Principala responsabilitate în acest sens revine
părților aflate în conflict care trebuie să își intensifice
eforturile pentru a ajunge la un acord, într-un autentic spirit de compromis.
În caz contrar, eforturile internaționale continue de mediere depuse în
cadrele consacrate nu vor avea rezultate. Pentru ca PEV să își
valorifice pe deplin potențialul, țările vecine în cauză
vor trebui să depună eforturi mai credibile și mai
susținute pentru a înregistra progrese în direcția
soluționării conflictelor. La rândul său, UE este pregătită
să ofere sprijinul necesar în vederea punerii în aplicare a acordurilor,
odată ce au fost convenite. În cazul Siriei, UE a condamnat în mod
ferm încălcările sistematice ale drepturilor omului comise de regimul
sirian. UE a solicitat președintelui Assad să renunțe la putere
și să permită o tranziție pașnică și democratică.
Împreună cu statele sale membre, UE a depus toate eforturile în cadrul
Consiliului de Securitate al ONU pentru a se asigura că întreaga
comunitate internațională susține în mod unitar și pe
deplin planul trimisului special comun al ONU și al Ligii Statelor Arabe,
dl Kofi Annan. Înaltul Reprezentant și SEAE au participat la
reuniunile grupului „Prietenii Siriei”. Înaltul Reprezentant a convocat în mod
regulat Platforma de criză care reunește toate serviciile relevante
din cadrul SEAE și al Comisiei (sancțiuni, ajutor umanitar, cooperare
pentru dezvoltare, legătura cu delegațiile și sprijin pentru
ONU). Ca răspuns la criză, UE a suspendat toate tipurile de
cooperare și a impus măsuri restrictive, pe care le analizează
în mod constant. UE a menținut doar ajutorul de care beneficiază
populația siriană, studenții, apărătorii drepturilor
omului și opoziția. UE a alocat 10 milioane EUR ca ajutor umanitar
pentru Siria și țările vecine afectate. De asemenea, UE a
colaborat îndeaproape cu vecinii Siriei și a propus o măsură
specială a Comisiei pentru a rezerva suma de 23 de milioane EUR din
fondurile IEVP în scopul de a sprijini, în mod specific, societatea
civilă, precum și refugiații și populațiile afectate
din țările vecine. Delegația UE din Damasc a rămas
deschisă pentru a susține poporul sirian și pentru a contribui
la coordonarea răspunsului UE la criză. Delegația UE
găzduiește mai mulți diplomați din statele membre care au
decis să suspende activitatea propriilor ambasade. În 2011, UE a
reușit într-o anumită măsură să dea un nou impuls
Cvartetului și a depus în continuare eforturi pentru a încuraja atât Israelul,
cât și Autoritatea Palestiniană să se întoarcă la
masa negocierilor. În declarația sa din 23 septembrie, Cvartetul a
făcut apel la reluarea negocierilor bilaterale directe fără
întârziere sau condiții prealabile, în scopul de a se ajunge la un acord
într-un termen convenit de părți, dar nu mai târziu de sfârșitul
anului 2012. De asemenea, Cvartetul a invitat părțile să se
abțină de la acțiuni provocatoare și a reamintit
obligațiile prevăzute în foaia de parcurs. În
țările din vecinătatea estică, datorită eforturilor
comune ale celor 5 + 2 membri, printre care se numără și UE,
negocierile oficiale privind soluționarea conflictului din Transnistria
s-au reluat într-o atmosferă pozitivă. Au avut loc o serie de
reuniuni la nivel înalt și s-au întreprins acțiuni menite să
intensifice măsurile de consolidare a încrederii (de exemplu,
posibilitatea oferită societăților transnistrene de a se
înregistra în Republica Moldova și de a beneficia de
preferințe comerciale autonome, scutirea de la plata taxei de înregistrare
pentru vizitele în Transnistria, crearea unui grup de lucru pentru discutarea
unor noi măsuri de consolidare a încrederii, discuțiile purtate cu
autoritățile vamale și feroviare pentru a facilita exporturile
de mărfuri). Negocierile dintre președinții Armeniei
și Azerbaidjanului privind Nagorno-Karabah, sprijinite de Grupul de
la Minsk din cadrul OSCE în calitate de mediator, nu au condus la deblocarea
situației. Discuțiile internaționale de la Geneva cu privire la
Abhazia și Osetia de Sud, purtate în cadrul președinției comune
UE-ONU-OSCE, au continuat, în special referitor la chestiunea neutilizării
forței. 1.4. Dezvoltarea economică
favorabilă incluziunii și schimburile comerciale Creșterea a
fost constantă în majoritatea țărilor din vecinătatea
estică a UE, care și-au continuat redresarea în urma crizei din 2009. Acest fapt a permis unor țări precum Armenia,
Azerbaidjan și Republica Moldova să facă în
continuare progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei
și a șomajului. Republica
Moldova și Georgia au continuat, de asemenea, să
întreprindă cu fermitate reforme structurale, în timp ce în Ucraina
nu s-au mai înregistrat progrese și programul național cu Fondul
Monetar Internațional (FMI) nu este conform obiectivelor stabilite. Țările
din vecinătatea sudică a UE au înregistrat o creștere mai
lentă, în special cele în care tranziția democratică a fost
însoțită de tulburări sociale, greve și instabilitate
politică sau care au fost afectate de conflictele din țările
vecine. Pentru a combate șomajul
în creștere și pentru a preveni producerea altor tulburări
interne, multe țări și-au relaxat politica fiscală și
și-au mărit cheltuielile publice, ceea ce a dus la creșterea
deficitului bugetar. Această
tendință trebuie inversată în scopul menținerii
stabilității macroeconomice și al evitării eventualelor
probleme cauzate de finanțarea prin îndatorare. În
Israel, protestele au evidențiat preocupările larg
răspândite cu privire la justiția socială și inegalitatea
în continuă creștere în materie de distribuire a bogăției. În toate țările din vecinătate, ca
și în cadrul UE, trebuie să se pună accentul pe o dezvoltare
economică mai favorabilă incluziunii, prin promovarea
coeziunii interne și corectarea dezechilibrelor regionale și sociale. 2. Cooperarea
UE cu partenerii 2.1 Un an de realizări Majoritatea țărilor partenere au
salutat noua abordare care pune accentul pe o mai mare diferențiere
și răspundere reciprocă, arătând că sunt
pregătite să continue cu mai multă hotărâre reforma
politică și economică și să coopereze mai intens cu
UE. Primele rezultate ale acestei politici sunt deja vizibile. În est, comunicarea prezentată în luna
mai a anului trecut a dat un nou impuls dezvoltării Parteneriatului estic.
În cadrul reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic care a avut
loc la Varșovia a fost prezentat un bilanț al rezultatelor
obținute, au fost confirmate angajamentele politice asumate de UE și
de țările din vecinătatea sa estică în direcția
aprofundării asocierii politice și a continuării integrării
economice și au fost recunoscute aspirațiile europene și
alegerea europeană a unora dintre parteneri. În cadrul acestei reuniuni
s-a convenit asupra elaborării unei „foi de parcurs a Parteneriatului
estic”, care este adoptată simultan cu prezenta comunicare[5] și oferă
orientări practice pentru monitorizarea punerii în aplicare până la
următoarea reuniune la nivel înalt, prevăzută a avea loc în
toamna anului 2013. La trei ani după lansarea sa,
Parteneriatul estic a înregistrat progrese substanțiale. UE și
partenerii estici și-au intensificat dialogul privind drepturile omului.
Negocierile privind acordurile de asociere au fost inițiate cu toți
partenerii (cu excepția Belarusului) și au fost încheiate cu Ucraina.
Negocierile privind instituirea unor zone de liber schimb complex și
cuprinzător înregistrează progrese. Obiectivul de a acorda în timp
util dreptul de călătorie fără viză și celelalte
elemente ale agendei de cooperare din cadrul Parteneriatului estic
evoluează cu succes. În vecinătatea sudică, UE a
răspuns foarte prompt la schimbările istorice. Împreună cu
organizațiile regionale (în special Liga Statelor Arabe), UE s-a angajat
în soluționarea conflictelor. Înaltul Reprezentant și Comisia au
salutat rezultatele alegerilor democratice și și-au exprimat
disponibilitatea de a colabora cu noile guverne. UE a oferit ajutor umanitar
imediat atunci când a fost necesar și a reorientat asistența
financiară pe care o acordă, mărind sumele alocate
țărilor care au cel mai mult nevoie de sprijin, reducând
totodată, în alte cazuri, fondurile furnizate. De asemenea, UE a propus o
nouă cooperare și un nou dialog cu privire la schimburile comerciale
și la mobilitate. Aceasta a devenit un partener recunoscut și de
încredere pentru pregătirea, organizarea și monitorizarea alegerilor.
UE și-a intensificat în mod substanțial angajamentele față
de organizațiile societății civile din întreaga regiune, precum
și sprijinul furnizat acestora. În urma unei propuneri prezentate de Înaltul
Reprezentant, Consiliul a numit un reprezentant special pentru regiunea
sud-mediteraneeană, însărcinat să dezvolte dialogul cu
țările în tranziție, să intensifice mobilizarea și
coordonarea UE și a statelor membre, precum și să asigure
coordonarea cu instituțiile financiare internaționale și
sectorul privat. Acest demers a generat deja rezultate concrete în regiune.
Primul grup operativ s-a reunit în Tunisia, în septembrie 2011, și
a anunțat un pachet de măsuri foarte substanțiale de sprijin
internațional, care cuprinde deopotrivă granturi și împrumuturi.
Comisia a contribuit la acest pachet de măsuri prin acordarea de granturi
în valoare de 400 de milioane EUR pentru perioada 2011-2013. Cel de al doilea
grup operativ s-a reunit în Iordania, în februarie 2012, pentru a
încuraja și a susține procesul de reforme politice și economice
din Iordania. Partidele politice și organizațiile
societății civile au contribuit la lucrările grupului operativ.
Cu această ocazie s-a anunțat, de asemenea, punerea la
dispoziție a unui substanțial pachet financiar internațional.
Grupurile operative nu sunt exerciții punctuale, activitatea acestora
constituind un proces în cadrul căruia sunt prevăzute reuniuni de
monitorizare la diferite niveluri pentru a evalua progresele înregistrate
și punerea în aplicare a proiectelor. Organismele mixte instituite în
temeiul acordului de asociere monitorizează punerea în aplicare a
recomandărilor grupului operativ. În urma alegerilor prezidențiale
și a transferului către o guvernare civilă din Egipt, în
2012 se va organiza un grup operativ împreună cu această
țară. 2.2 Construirea unor
democrații durabile Accentul reînnoit pus de UE pe construirea
unor democrații profunde[6]
și pe promovarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale a fost însoțit de măsuri ferme. Pentru a sprijini tranziția
democratică, UE și-a intensificat cooperarea cu Consiliul Europei
și a conlucrat cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,
propunând un statut de „partener pentru democrație” parlamentelor din
țările sud-mediteraneene. Acest statut a fost acordat Marocului
și Autorității Palestiniene. De asemenea, UE a elaborat
împreună cu Consiliul Europei un program menit să sprijine procesul
de reformă în țările participante la Parteneriatul estic, care
vizează reforma sistemului judiciar și respectarea drepturilor omului
în executarea hotărârilor penale, conformitatea cu standardele electorale
europene, combaterea corupției și a formelor grave de criminalitate
informatică. Acesta a fost completat ulterior de un program similar cu
țările din vecinătatea sudică a UE, care pune accentul pe
reforma constituțională, reforma sistemului judiciar și
sistemele electorale. În Tunisia, UE a furnizat asistență
tehnică autorităților electorale pentru a le ajuta să
pregătească primele alegeri democratice și a sprijinit
societatea civilă în perioada premergătoare alegerilor respective. UE
a avut propria sa misiune de observare a alegerilor în Tunisia, iar în
Maroc a trimis experți electorali. În urma invitației adresate de
Algeria, UE a trimis în această țară propria sa misiune
de observare a alegerilor parlamentare din 10 mai. UE a oferit
asistență tehnică Înaltei Comisii Electorale din Egipt și a
susținut, prin intermediul organizațiilor societății
civile, măsurile de informare a electoratului și activitatea
observatorilor naționali. Libia a invitat UE să observe
apropiatele alegeri pentru o adunare constituantă. 2.3 Încurajarea dezvoltării
economice favorabile incluziunii, a schimburilor comerciale și a
cooperării sectoriale Dezvoltarea economică și
socială În contextul gravelor dificultăți
economice și financiare înregistrate în zona euro și în majoritatea
țărilor partenere arabe (care reflectă, de asemenea, efectele
„Primăverii arabe”), dialogurile pe teme macroeconomice s-au
dovedit a fi deosebit de utile atât pentru UE, cât și pentru partenerii
săi. Acestea au permis efectuarea unui schimb sincer și
profund de informații și de opinii cu privire provocările
economice întâmpinate și răspunsurile în materie de politică
adoptate de cele două părți, care evidențiază
necesitatea efectuării de reforme structurale. Pentru a promova dezvoltarea economică
favorabilă incluziunii, UE a acționat în direcția
creșterii asistenței sale financiare și a capacității
de creditare a instituțiilor financiare europene (a se vedea
secțiunea 2.4) și a relansat dialogul în materie de politică
privind ocuparea forței de muncă și aspectele sociale. Schimburile comerciale Negocierile privind instituirea unei zone
de liber schimb complex și cuprinzător au fost încheiate cu Ucraina,
au fost lansate cu Republica Moldova și Georgia și sunt
pe cale de a fi inițiate cu Armenia. După efectuarea, în
cursului anului 2012, a unui exercițiu de stabilire a domeniului care va
face obiectul negocierilor privind capacitatea partenerilor de a se alinia la
acquis-ul UE, negocierile cu Iordania, Maroc și Tunisia
ar putea fi inițiate înainte de sfârșitul anului, pe baza
directivelor de negociere adoptate de Consiliu în luna decembrie. Acordul
privind produsele agricole și pescărești încheiat cu Maroc
va intra în vigoare în luna iulie. Înregistrarea de progrese rapide în cadrul
altor negocieri în curs, precum acordul similar cu Tunisia, este, de asemenea,
o prioritate, astfel cum s-a subliniat la reuniunea Consiliului European din
luna martie. Convenția regională cu privire la regulile
de origine pan-euro-mediteraneene a fost deschisă pentru semnare în
iunie 2011 și a fost semnată de Iordania și Maroc.
Ceilalți parteneri sud-mediteraneeni care nu au semnat încă
această convenție ar trebui să finalizeze rapid procedurile
necesare în vederea semnării și ratificării sale. În 2012 ar
trebui să se lanseze cu Tunisia, iar ulterior cu Egipt, Iordania
și Maroc, noi negocieri referitoare la încheierea unor acorduri
privind evaluarea conformității și acceptarea produselor
industriale în scopul deschiderii piețelor pentru produsele
industriale. Cooperarea sectorială Convergența
reglementărilor cu cele aplicabile pe piața UE și pe alte
piețe care aplică normele UE este esențială pentru
facilitarea schimburilor comerciale și a dezvoltării economice. În
cadrul Parteneriatului estic, aceasta este susținută de programe cuprinzătoare
de consolidare a instituțiilor și de alte măsuri de asistență
relevante. Procesul de pregătire a negocierilor privind instituirea unor
zone de liber schimb complex și cuprinzător cu Armenia, Georgia
și Republica Moldova, precum și finalizarea unor astfel de
negocieri cu Ucraina, au stimulat activitatea legislativă, în
special în domeniul standardelor sanitare și fitosanitare, precum și
în cel al reglementărilor tehnice. De asemenea, acestea au
îmbunătățit siguranța alimentelor și a produselor
naționale. Gestionarea finanțelor publice este unul dintre domeniile
care mai necesită îmbunătățiri. Integrarea
pieței cu UE și convergența reglementărilor sunt, de
asemenea, vectori ai reformelor sectoriale atât de necesare. În
general, astfel de reforme se desfășoară pe termen lung și
necesită investiții substanțiale. Cooperarea dintre UE și
țările partenere s-a intensificat în toate domeniile, astfel cum se
evidențiază în documentele de lucru comune, care însoțesc
prezenta comunicare. De exemplu, UE a lansat o „strategie
împotriva deconectărilor” (no disconnect strategy) pentru a ajuta
organizațiile societății civile și cetățenii
să facă față situațiilor în care accesul la tehnologia
comunicațiilor electronice este întrerupt în mod arbitrar.
De asemenea, UE a lansat Programul european de vecinătate pentru
agricultură și dezvoltare rurală care, prin sprijinirea
investițiilor și furnizarea de asistență tehnică,
permite modernizarea producției agricole în țările partenere,
creează oportunități la nivel local și pregătește
aceste țări să funcționeze într-un mod mai eficace pe
piața UE. Comisia dorește, de asemenea, să
dezvolte dialogul sectorial și cooperarea sectorială în cadrele
regionale ale Parteneriatului estic și ale Uniunii pentru Mediterana.
Aceste dialoguri vor contribui la consolidarea înțelegerii comune privind
prioritățile sectoriale, precum și la elaborarea unor proiecte
și inițiative concrete. Instituirea unor
dialoguri neoficiale în cadrul Parteneriatului estic reprezintă un alt
mijloc de consolidare a legăturii dintre procesele bilaterale și cele
multilaterale, de stimulare a sentimentului de apartenență
comună la Parteneriatul estic și de favorizare a unei dinamici
regionale. Aceste dialoguri multilaterale neoficiale organizate bianual
între miniștrii afacerilor externe din țările partenere, pe de o
parte, și Înaltul Reprezentant al UE și comisarul pentru politica de
vecinătate, pe de altă parte, vor oferi posibilitatea de a purta
discuții informale la nivel ministerial cu privire la evoluțiile din
țările partenere și la progresele înregistrate în procesele de
reformă și vor permite monitorizarea punerii în aplicare a foii de
parcurs a Parteneriatului estic. În acest cadru vor avea loc, de
asemenea, sesiuni de dialog neoficial între miniștrii și comisarii UE
responsabili de domeniile sectoriale relevante, în vederea consolidării cooperării
sectoriale multilaterale dintre UE și țările partenere din
vecinătatea estică. În cadrul Uniunii
pentru Mediterana și în urma deciziei Consiliului de a transfera UE
copreședinția nordică, Comisia dorește să relanseze
dialogurile sectoriale la nivel ministerial. În prezent se poartă
discuții cu partenerii pentru a se conveni cu privire la o serie de
reuniuni referitoare la schimburi comerciale, transporturi, energie și
mediu, precum și la alte politici sectoriale. Aceste reuniuni ministeriale
sectoriale ar trebui să servească la identificarea obiectivelor
comune în materie de cooperare regională și să contribuie, de
asemenea, la definirea unor eventuale proiecte concrete care ar urma să
fie realizate în cadrul Uniunii pentru Mediterana. În cadrul noului
său răspuns și al angajamentului său reînnoit
față de vecinătate, UE a consolidat în continuare sprijinul pe
care îl acordă pentru participarea țărilor partenere la PEV
la programele și la agențiile UE. Protocoalele care permit
participarea Republicii Moldova și a Ucrainei la programele
UE au intrat în vigoare. În urma votului pozitiv al Parlamentul European,
protocolul cu Maroc va intra în vigoare în scurt timp. S-au inițiat
negocierile privind încheierea unui protocol cu Iordania. În prezent este
în curs de elaborare un proiect menit să sprijine măsurile
pregătitoare adoptate de agențiile UE pentru a facilita participarea
la activitatea acestora. Țările partenere pot utiliza fondurile UE
pentru a-și cofinanța participarea la programele Uniunii. Mobilitatea S-au înregistrat progrese în direcția
realizării obiectivului de liberalizare a vizelor pentru țările
din vecinătatea estică a UE. Există parteneriate pentru
mobilitate cu Armenia, Georgia și Republica Moldova. Republica
Moldova și Ucraina pun în aplicare planuri de acțiune
privind liberalizarea vizelor. Un dialog pe tema vizelor cu Georgia ar
putea fi inițiat înaintea verii. În urma punerii în aplicare cu succes a acordurilor
de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie cu Georgia,
Republica Moldova și Ucraina, negocieri privind acorduri
similare au fost inițiate, de asemenea, cu Armenia și Azerbaidjan.
În vecinătatea sa sudică, UE a
propus inițierea de dialoguri privind un parteneriat în materie de
migrație, mobilitate și securitate cu Egipt, Maroc
și Tunisia. Aceste dialoguri abordează migrația
legală și ilegală, traficul de persoane, readmisa, regimul
vizelor, azilul și protecția internațională. În ceea ce
privește Marocul și Tunisia, s-au înregistrate progrese
substanțiale. Dialogurile cu acestea au fost lansate în octombrie 2011,
iar în lunile următoare ar trebui să se semneze declarații
comune care să deschidă calea unor parteneriate pentru mobilitate.
Până în prezent, Egiptul nu a dat curs propunerii de inițiere
a unor discuții concrete. Înaltul Reprezentant și Comisia propun
să inițieze un dialog cu privire la migrație, mobilitate și
securitate cu Iordania. 2.4 Sprijin financiar Pentru a susține financiar eforturile în
materie de reformă depuse de țările partenere, UE a
acționat la două niveluri. În primul rând, a încercat să consolideze
legătura dintre noua abordare în materie de politică și
programele de asistență financiară existente. În
țările din vecinătatea sudică, acest demers a condus la reorientarea
finanțării existente în valoare de 600 de milioane EUR către
obiectivele stabilite în comunicarea comună intitulată „Un
parteneriat pentru democrație și prosperitate
împărtășită cu țările sud-mediteraneene”[7]. În consecință, au
fost lansate noi programe de consolidare a instituțiilor în domenii precum
reforma sistemului judiciar și combaterea corupției. În al doilea rând, UE a depus eforturi pentru
a pune la dispoziție resurse financiare suplimentare din bugetul
său. Comunicarea comună intitulată „Un răspuns nou în
contextul schimbărilor din țările vecine”, din mai 2011, a
propus să se aloce până la 1,24 miliarde EUR din resursele
suplimentare pentru a sprijini punerea în aplicare a noii abordări. Din
această sumă, un miliard EUR este pus la dispoziția
țărilor partenere. Înaltul Reprezentant și Comisia regretă
că în cadrul Consiliului nu s-a ajuns încă la un consens în favoarea
propunerii Comisiei de a se permite reutilizarea restituirilor BEI. Aceasta va
avea drept consecință un deficit de cel puțin 240 de milioane
EUR față de propunerea inițială. Cea mai mare parte a acestor resurse
suplimentare (670 de milioane EUR) va fi furnizată prin intermediul a
două programe-cadru: SPRING pentru țările sud-mediteraneene, cu
un buget în valoare de 540 de milioane EUR, aferent perioadei 2011-2013,
și EaPIC pentru țările din vecinătatea estică, cu un
buget în valoare de 130 de milioane de EUR, aferent perioadei 2012-2013. Ambele
programe vor pune accentul pe promovarea transformării democratice și
consolidarea instituțiilor, precum și pe susținerea
creșterii durabile și favorabile incluziunii. Restul fondurilor
suplimentare au fost alocate în cea mai mare parte programelor de mobilitate
(Tempus, Erasmus Mundus etc.) și pentru a sprijini organizațiile
societății civile și actorii nestatali. Prelungirea din luna octombrie a mandatului Băncii
Europene de Investiții (BEI) deschide calea acordării unor
împrumuturi suplimentare în valoare de 1,15 miliarde EUR pentru
țările partenere[8]
și a unor împrumuturi care pot ajunge până la un miliard EUR în cazul
măsurilor legate de combaterea schimbărilor climatice.
Contribuții voluntare suplimentare din partea statelor membre pentru
fondul fiduciar instituit în temeiul Facilității euro-mediteraneene
de investiții și parteneriat (FEMIP) va permite BEI să consolideze
operațiunile cu capital de risc în țările din vecinătatea
sudică. Domeniul operațiunilor Băncii
Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost extins
pentru a permite efectuarea de acțiuni în Egipt, Iordania, Maroc
și Tunisia. În plus, până la 100 de milioane EUR, provenind
parțial de la bugetul UE, au fost alocate în scopul de a sprijini
identificarea și elaborarea proiectelor. Resurse suplimentare (în valoare
de până la un miliard EUR) vor fi mobilizate de BERD prin intermediul
fondului său special, de îndată ce un număr suficient de
acționari vor ratifica amendamentele care trebuie aduse Acordului privind
înființarea BERD[9].
Asistența furnizată în prezent în cadrul Instrumentului european de
vecinătate și parteneriat a fost, de asemenea, redirecționată
către promovarea dezvoltării IMM-urilor și sprijinirea
inițiativelor de creare de locuri de muncă, în special în Algeria,
Egipt, Iordania și Tunisia. La sfârșitul anului 2011, Facilitatea
de investiții pentru vecinătate (FIV) a beneficiat de alocări
în valoare de 400 de milioane EUR (din care 174 de milioane EUR pentru
țările din est și 226 de milioane EUR pentru țările
din sud), care, prin crearea unui efect de levier, au permis realizarea unor
proiecte cu un cost total de 13,6 miliarde EUR (din care 4,2 miliarde EUR
pentru țările din est și 9,4 miliarde EUR pentru
țările din sud). Majorarea substanțială a sumelor alocate
granturilor disponibile în cadrul Facilității de investiții
pentru vecinătate în perioada 2011-2013 (450 de milioane EUR) ar trebui
să asigure, printr-un efect de levier, că sporirea resurselor de
creditare se concretizează rapid în investiții în infrastructură
(mediu și combaterea schimbărilor climatice, interconectări cu
țări partenere) și IMM-uri, contribuind, astfel, la combaterea
șomajului în toate țările din vecinătate. Obiectivul UE este să susțină
în mai mare măsură operațiunile cu capital de risc în
țările din vecinătatea sudică prin intermediul
Facilității euro-mediteraneene de investiții și parteneriat
(FEMIP); împreună cu BEI, BERD și alte instituții financiare
europene, UE dezvoltă noi formule de susținere a operațiunilor
cu capital de risc și a schemelor de garantare în țările din
vecinătatea estică. În luna decembrie,
Comisia a adoptat o propunere legislativă privind un nou instrument
financiar, Instrumentul european de vecinătate (IEV), care este
menit să înlocuiască, începând din 2014, actualul Instrument european
de vecinătate și parteneriat (IEVP). Comparativ cu actualul
instrument, IEV va consolida și mai mult legătura dintre
politică și asistență și va asigura un nivel mai
ridicat de diferențiere în ceea ce privește cooperarea cu
țările partenere, care să reflecte angajamentul acestora
față de valorile universale, progresele înregistrate în direcția
democratizării profunde și obiectivele convenite. IEV va
direcționa activitățile de cooperare către un număr
mai restrâns de obiective-cheie în materie de politică, generând astfel un
impact mai puternic. IEV va reduce complexitatea și durata procesului de
programare și va simplifica dispozițiile privind punerea în aplicare,
inclusiv cele referitoare la cooperarea transfrontalieră la frontierele
externe ale UE. Pachetul financiar propus pentru IEV, în valoare de 18,2
miliarde EUR alocate în șapte ani, reprezintă o creștere de 22 %
în termeni reali față de actuala perspectivă financiară. IEV va contribui la realizarea obiectivului UE de
a majora la cel puțin 20 % partea din bugetul Uniunii alocată
acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, în conformitate cu
intenția exprimată de Comisie în comunicarea din iunie 2011 privind
cadrul financiar multianual pentru perioada 2014 - 2020[10]. 2.5 O abordare mai
concertată cu alte instituții ale UE Revizuirea PEV în
2011 a generat o amplă dezbatere în rândul tuturor instituțiilor UE
și un consens larg în ceea ce privește necesitatea
intensificării angajamentului Uniunii față de țările
din vecinătate. În special, Parlamentul European a adoptat un raport
important privind PEV în luna decembrie. S-a înregistrat o creștere notabilă
a frecvenței interacțiunilor dintre Parlamentul European, Comisie
și Înaltul Reprezentant pe tema PEV, în cadrul relațiilor cu
diferiți parteneri. În plus, Parlamentul
European și-a intensificat contactele și cooperarea cu adunările
alese din țările partenere la PEV, într-un efort de a
îmbunătăți dialogul politic și de a consolida capacitatea
acestora de a-și tragere la răspundere guvernele. Euronest și
Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana și-au continuat
activitatea. De asemenea, atât Comitetul Economic și Social European, cât
și Comitetul Regiunilor (în special prin intermediul Adunării
autorităților locale și regionale din zona
euro-mediteraneeană și al Conferinței autorităților locale
și regionale din Parteneriatul estic) și-au mărit implicarea. 2.6 O abordare concertată cu
alte țări donatoare și cu instituțiile internaționale UE cooperează îndeaproape cu alte
țări donatoare și cu instituțiile internaționale
pentru a răspunde la crizele umanitare, a promova tranziția
democratică și a stimula dezvoltarea economică în
țările partenere. Pe tot parcursul crizei libiene, UE s-a aflat
în prim-planul acțiunii umanitare internaționale, acționând în
strânsă coordonare cu alți donatori și cu organizațiile
internaționale, astfel încât să se asigure identificarea promptă
necesităților, precum și acordarea rapidă și eficace a
ajutorului. UE a contribuit în mod decisiv la instituirea
Parteneriatului de la Deauville, o inițiativă a membrilor G-8, care
coordonează eforturile internaționale menite să sprijine
tranziția democratică în țările sud-mediteraneene. UE
cooperează îndeaproape cu organizațiile internaționale care
și-au luat angajamentul de a susține Parteneriatul de la Deauville,
cu ocazia reuniunii miniștrilor de finanțe ai G8,
desfășurată în luna septembrie la Marsilia. De asemenea, prin
intermediul instrumentului său de asistență
macrofinanciară, UE cooperează îndeaproape cu Fondul Monetar
Internațional și cu alte organizații internaționale pentru a
ajuta țările partenere în cauză[11]
să corecteze dezechilibrele macroeconomice și să continue
reforma structurală orientată către creștere. Țări precum Rusia și Turcia au
potențialul de a aduce o contribuție importantă la stabilitatea
regională. Elveția a participat la cel mai înalt nivel la reuniunea Grupului
operativ UE-Tunisia. În plus, în contextul
Parteneriatului estic, un grup de informare și coordonare, la care
participă țări din afara UE și instituții financiare
internaționale interesate, promovează coordonarea donatorilor
și, la un nivel mai general, încurajează dezvoltarea Parteneriatului
estic. 3. Perspective Anul 2011 a fost un an al schimbărilor în
țările din vecinătatea UE. Cu toate că primele semne sunt
încurajatoare, sunt necesare eforturi susținute pentru a consolida aceste
progrese. În multe țări partenere, societatea traversează
schimbări majore. Înțelegerea și respectarea ritmului procesului
de reformă al fiecărei societăți sunt elemente
fundamentale, care necesită un dialog constant, o atenție
deosebită și o monitorizare atentă din partea UE. Există
mai multe domenii în care țările partenere trebuie să își
intensifice eforturile în materie de reformă și există sectoare
în care se impune ca UE să pună în aplicare cu mai multă promptitudine
angajamentele asumate. 3.1. Provocări viitoare O democrație durabilă În mai multe țări vecine din sud,
transformarea democratică a dus la apariția pe scena politică a
unor noi partide politice, în special, dar nu exclusiv, partide care au
rădăcini islamice. UE trebuie și este pregătită
să își dezvolte dialogul cu aceste partide, precum și cu toate
guvernele alese în mod democratic. Instrumentele existente și
Fondul european pentru democrație, odată instituit, ar putea stimula
dialogul și promova schimbul de experiență cu partidele politice
din UE. Până la următoarea reuniune la nivel
înalt, partenerii est-europeni vor continua să pună în aplicare
programul cuprinzător și substanțial al Parteneriatului estic,
astfel cum s-a prevăzut în foaia de parcurs. În acest sens, consolidarea
democrației rămâne esențială, apropiatele alegeri
parlamentare din Armenia, Georgia și Ucraina
fiind etape-cheie pentru cele trei țări. În vecinătatea
sudică, apropiatele alegeri din Algeria, Iordania, Libia
și Tunisia vor fi, de asemenea, foarte importante pentru ancorarea
mai profundă a procesului de democratizare. Libertatea de exprimare, de asociere
și de întrunire trebuie să fie pe deplin garantată în
drept și în practică. O cultură puternică a
respectării drepturilor omului trebuie să fie instituită la
toate nivelurile, în special în ceea ce privește protecția împotriva
tuturor formelor de discriminare în politică, precum și în viața
cotidiană. În acest scop, țările partenere sunt invitate să
dea curs recomandărilor specifice formulate cu privire la aceste aspecte
în rapoartele privind progresele înregistrate de fiecare țară, care
însoțesc prezenta comunicare. În acest mod, societatea civilă
va beneficia de spațiul de care are nevoie în vederea îndeplinirii rolului
său esențial în calitate de agent al democratizării care asigură
caracterul durabil și incluziv al procesului de reformă. Atunci când
Facilitatea pentru societatea civilă va deveni pe deplin
operațională, UE va fi în măsură să își
consolideze sprijinul. În țările din vecinătatea sudică,
Fundația Anna Lindh ar trebui să contribuie la înregistrarea de
progrese în ceea ce privește dialogul intercultural între
organizațiile societății civile, prin identificarea
agenților schimbării și prin stabilirea de legături între
organizațiile care în mod normal nu interacționează, promovând
astfel un dialog cu organizațiile UE. Femeile au avut un
rol fundamental în cadrul „Primăverii arabe”, pe care nu ar trebui să
îl piardă în contextul transformărilor ulterioare. UE va continua
să își intensifice eforturile pentru a susține drepturile
femeilor din întreaga regiune, pentru a se asigura că egalitatea de
șanse între femei și bărbați este integrată în toate
activitățile de cooperare relevante și pentru a promova
măsurile eficiente de combatere a traficului în toate țările din
vecinătate. În toate țările din vecinătate
sunt necesare mai multe eforturi în vederea instituirii unui sistem judiciar
eficient și independent, astfel încât să se asigure dreptul
cetățenilor la un proces echitabil care să garanteze
securitate juridică pentru întreprinderi și investitori prin
pronunțarea unor hotărâri judecătorești
nepărtinitoare. Reforma sectorului de securitate este, de
asemenea, esențială pentru o democratizare durabilă. În scopul
de a sprijini eforturile acestor țări, UE este gata să își
intensifice sprijinul tehnic și financiar acordat în cadrul strategiilor
naționale globale, prin utilizarea resursele suplimentare care au devenit
disponibile în urma revizuirii de anul trecut a PEV. Dezvoltarea economică favorabilă
incluziunii și schimburile comerciale Șomajul, excluziunea socială,
inegalitatea și sărăcia se află în
centrul preocupărilor cetățenilor cu privire la viitor. Aceste
probleme, care se numără printre cauzele principale ale
instabilității și ale tulburărilor sociale, trebuie
remediate pentru a se asigura o democratizare durabilă. În acest scop,
este necesar ca țările partenere să realizeze reforme și
să adopte o abordare integrată care să înglobeze un mix de
politici din domeniul economic, fiscal, al ocupării forței de
muncă, social și al educației. UE este pregătită
să sprijine aceste reforme prin intermediul unor măsuri
direcționate, menite să promoveze coeziunea socială și
ocuparea forței de muncă (în special cea a tinerilor). Pentru promovarea investițiilor sale în
țările partenere, UE a inclus protecția investițiilor
în domeniul de aplicare al zonelor de liber schimb complex și
cuprinzător care urmează să fie negociate cu Egipt, Iordania,
Maroc și Tunisia. UE intenționează să
negocieze treptat dispoziții similare cu alte țări din vecinătate,
fie ca acorduri separate, fie în cadrul viitoarelor zone de liber schimb
complex și cuprinzător. În parteneriat cu OCDE și Banca
Mondială, Comisia va lansa în luna iunie o schemă de reducere a
costurilor de asigurare a investițiilor la scară largă în
țările sud-mediteraneene, în vederea creșterii
investițiilor străine directe în această regiune. Au fost
înregistrate progrese și în ceea ce privește activitatea de
pregătire a unui mecanism de garantare la nivelul întregii UE, care
să asigure împotriva riscurilor politice investițiile efectuate de
IMM-urile din UE în țările partenere. Această schemă, care
va viza întreaga vecinătate, ar trebui să fie lansată până
la sfârșitul anului. În fine, consultările au confirmat oportunitatea
extinderii domeniului geografic de aplicare al Fondului european de
investiții (FEI) pentru a cuprinde în mod explicit țările din
vecinătate. În cursul anului curent, Comisia intenționează
să prezinte o propunere privind modificarea în acest scop a statutului FEI
de către Consiliul de administrație al fondului. Demersul respectiv
va facilita, inter alia, participarea țărilor partenere la
viitoarele programe ale UE, cum ar fi Programul pentru competitivitate,
întreprinderi și IMM-uri (COSME). Convergența reglementărilor pe care o implică zonele de liber schimb complex și
cuprinzător în diverse domenii, cum ar fi aspectele sanitare și
fitosanitare, reglementările tehnice, procedurile vamale, achizițiile
publice și concurența, va necesita eforturi deosebite din partea
partenerilor pentru reformarea legislației naționale și
dezvoltarea mijloacelor aferente punerii în aplicare și asigurării
respectării sale. În cadrul acestor eforturi se înscriu combaterea
corupției și a fraudei, precum și consolidarea gestionării
finanțelor publice. UE se angajează să susțină în mai
mare măsură aceste eforturi prin intensificarea asistenței
acordate pentru consolidarea instituțiilor. Mobilitatea Agenda în materie de mobilitate trebuie să fie continuată. În ceea ce privește
țările din vecinătatea estică a UE, aceasta înseamnă
încheierea unor acorduri de facilitare a eliberării vizelor și de
readmisie cu Armenia, Azerbaidjan și Belarus, precum
și inițierea dialogurilor pe tema vizelor mai întâi cu Georgia,
apoi cu Armenia și Azerbaidjan. Ucraina și Republica
Moldova vor trebui să înregistreze progrese în direcția punerii
în aplicare depline a planurilor lor de acțiune privind liberalizarea
vizelor. Azerbaidjan și-a exprimat interesul de a negocia un
parteneriat pentru mobilitate, similar celor încheiate cu alte țări
din vecinătatea estică. În ceea ce privește țările din
vecinătatea sudică a UE, aceasta înseamnă instituirea unor
parteneriate pentru mobilitate cu Maroc și Tunisia, precum
și inițierea unor dialoguri în materie de mobilitate cu Egipt
și Iordania. În vederea realizării obiectivelor
prevăzute în domeniul educației și în vederea promovării
legăturilor dintre întreprinderi, a schimburilor culturale și a
contactelor dintre persoane, Înaltul Reprezentant și Comisia invită
statele membre ale UE să utilizeze în mod mai sistematic
posibilitățile oferite de Codul european de vize. În special,
ar trebui să se elibereze vize cu intrări multiple persoanelor care
ar putea justifica necesitatea de a călători în mod regulat și
cu bună credință în UE din motive profesionale sau personale,
precum și reprezentanților organizațiilor societății
civile și studenților care participă la programe finanțate
de UE. Taxa de viză ar trebui să fie eliminată pentru tinerii cu
vârsta sub 25 de ani care participă la seminare, conferințe, precum
și evenimente sportive, culturale și educaționale, organizate de
organizații fără scop lucrativ, precum și pentru copiii cu
vârsta sub 12 ani. Cooperarea sectorială Respectarea drepturilor omului,
democrația și statul de drept sunt valori care stau la baza UE
și definesc cooperarea dintre statele sale membre; de asemenea, aceste
valori se reflectă în legislația, normele și standardele UE.
Alinierea la normele și standardele UE prin intermediul cooperării sectoriale
va răspunde dorinței partenerilor de a se apropia de UE și, ceea
ce este foarte important, va promova aceste valori. Astfel, reforma
sectorială și cooperarea sectorială contribuie la
îmbunătățirea guvernanței politice și economice, la
transparența și răspunderea politică și administrativă,
la dezvoltarea socioeconomică, la prevenirea și soluționarea
conflictelor, la construcția statală și la implicarea
societății civile. În numeroase sectoare, în special
transporturile și energia, Comisia pune un accent special pe regiunea care
face obiectul PEV și are intenția de a dezvolta această abordare
pe o scară mai largă[12]. În acest sens și fără a se dori exhaustivă,
prezenta comunicare comună evidențiază în continuare mai multe aspecte
sectoriale care ar putea face obiectul unei cooperări mai strânse
între UE și țările partenere, în vederea obținerii unor
rezultate concrete în următorii câțiva ani. · În domeniul energiei, Comisia va continua să sprijine
dezvoltarea coridorului sudic al gazelor. De asemenea, Comisia va colabora în
continuare cu țările din vecinătatea estică a UE în ceea ce
privește securitatea tranzitului de energie, pe baza
funcționării transparente a rețelei. În plus, în 2012, Comisia
va consulta partenerii sud-mediteraneeni cu privire la instituirea de
parteneriate energetice, ca un prim pas în direcția integrării
pieței regionale de energie electrică și regenerabilă, pe
termen lung existând perspectiva înființării unei
comunități a energiei UE-Mediterana de Sud. · În domeniul politicii industriale și în cel al politicii privind
întreprinderile, Carta euro-mediteraneeană pentru întreprinderi ar
trebui să fie revizuită în vederea transformării sale într-un
„Small Business Act” euro-mediteraneean, iar domeniul de aplicare al
rețelelor și al măsurilor intersectoriale și sectoriale ar
trebui să fie extins pentru a cuprinde partenerii sud-mediteraneeni. Ar fi
oportun să se efectueze schimburi de informații și de cele mai
bune practici privind turismul durabil. · În domeniul transporturilor aeriene, în 2012, negocierile
referitoare la încheierea unor acorduri cuprinzătoare privind serviciile
aeriene ar trebui accelerate cu Ucraina, relansate cu Tunisia
și inițiate cu Azerbaidjan. · UE va continua să promoveze practicile și procedurile vamale
moderne în scopul de a facilita la maximum schimburile comerciale, inclusiv
prin punerea în aplicare a cadrelor strategice pentru cooperarea vamală cu
partenerii estici și prin intermediul negocierilor în curs și a celor
viitoare cu privire la instituirea unor zone de liber schimb complex și
cuprinzător. · UE va sprijini capacitățile țărilor partenere
pentru a combate degradarea mediului și pentru a promova utilizarea
durabilă a resurselor naturale, inclusiv în ceea ce privește apa,
poluarea industrială, pesticidele periculoase, calitatea aerului, gestionarea
deșeurilor, conservarea naturii și gestionarea pădurilor, precum
și pentru a consolida sistemele de informații și guvernanța
referitoare la mediu. UE va ajuta țările partenere să integreze
în mai mare măsură aspectele de mediu în alte politici sectoriale
pentru a promova tranziția către o economie mai ecologică,
inclusiv printr-un consum și o producție mai durabile. De asemenea,
UE va consolida cooperarea cu țările partenere la PEV în vederea
Conferinței mondiale a ONU privind dezvoltarea durabilă, care va avea
loc în 2012. · Elaborarea și punerea în aplicare a unor politici
ambițioase privind combaterea schimbărilor climatice
reprezintă o provocare majoră, căreia UE este
pregătită să îi facă față printr-o cooperare
strânsă cu țările partenere. UE va sprijini tranziția
țărilor partenere în direcția unei dezvoltări cu emisii
reduse de dioxid de carbon și a rezilienței la schimbările
climatice, prin intermediul consolidării capacităților, al
schimbului de informații și al investițiilor. Acest demers va
ajuta țările partenere să pună în aplicare acordurile de la
Cancun și de la Durban și, în special, să elaboreze strategii de
dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon, să își consolideze
reziliența la schimbările climatice și să furnizeze
informații actualizate privind obiectivele sau acțiunile pe care le
vor pune în aplicare. · Politica privind societatea informațională din cadrul
PEV vizează asigurarea unei piețe a telecomunicațiilor
echitabile, moderne, deschise și transparente, a unui acces liber și
dinamic la internet pentru toți cetățenii și a unui peisaj
mediatic diversificat. Asigurarea securității, a
stabilității și a rezilienței internetului și a altor tehnologii
de comunicații electronice este un element constitutiv fundamental al
democrației și are o contribuție esențială la crearea
unui mediu de afaceri dinamic și inovator. Pentru a valorifica pe deplin
potențialul de creștere și productivitate al
societății informaționale, Comisia va sprijini în continuare
reformele în materie de reglementare, inclusiv prin intermediul rețelelor
de autorități de reglementare. Rețeaua autorităților
de reglementare din regiunea mediteraneeană va fi consolidată, iar în
regiunea estică se va institui o rețea similară. Comisia va
sprijini, de asemenea, îmbunătățirea mediului
comunicațiilor electronice în diverse domenii, de la interconectarea
rețelelor, până la e-Sănătate. În mod similar, Comisia va
îmbunătăți conectivitatea de mare viteză a
infrastructurilor electronice regionale în materie de cercetare și
educație. De asemenea, vor fi promovate utilizarea activă și
democratică a TIC și a internetului, precum și măsurile în
direcția instituirii unui mediu de reglementare transparent și
eficient în domeniul audiovizualului și al mass-media. · În ceea ce privește dezvoltarea unui „spațiu comun al
cunoașterii și inovării”, Comisia va coopera mai intens cu
partenerii și va sprijini îmbunătățirea colaborării în
rețea și a coordonării între țările partenere și
UE în ceea ce privește stabilirea și sincronizarea priorităților
în materie de cercetare. Pentru a promova o implicare mai accentuată a
comunităților de cercetare din țările care participă
la PEV în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru
activități de cercetare și de dezvoltare tehnologică (PC
7), Comisia va sprijini țările partenere în crearea
capacităților de cercetare, va promova o colaborare mai intensă
între cercetătorii și organizațiile de cercetare din
țările care participă la PEV și din UE și va contribui
la consolidarea rețelei punctelor de contact din cadrul PC 7. Comisia va
sprijini campaniile de informare cu privire la posibilitățile oferite
de PC 7. În plus, Comisia este pregătită să negocieze cu
țările partenere la PEV memorandumuri de înțelegere pentru asocierea
acestora la monitorizarea PC 7. · Noul program european de vecinătate pentru agricultură
și dezvoltare rurală (PEVADR) va ajuta țările partenere
să fie mai eficace pe piețele străine, să beneficieze pe
deplin de viitoarele zone de liber schimb complex și cuprinzător
și să stimuleze agricultura națională. În acest cadru,
Comisia va iniția cu țările partenere dialoguri intense în
materie de politică, menite să promoveze strategiile de dezvoltare
agricolă și rurală pe termen lung, în strânsă cooperare cu
toate părțile interesate relevante. · În ceea ce privește statisticile, UE va sprijini adoptarea
Codului de bune practici al statisticilor europene. Printre aceste practici se
numără principiul independenței furnizorilor de statistici,
producerea și difuzarea de statistici de înaltă calitate, care vizează
principalele domenii socioeconomice, în conformitate cu standardele și
metodologiile UE, și utilizarea statisticilor pentru luarea deciziilor pe
baza unor elemente concrete, o componentă-cheie a bunei guvernanțe.
UE va consolida asistența inter pares și dimensiunea
regională a sprijinului acordat pentru această activitate. · În domeniul politicii maritime, UE va coopera mai intens cu
țările vecine în scopul de a încuraja definirea unor obiective comune
care să contribuie la o creștere durabilă și la crearea de
locuri de muncă în sectoarele maritime tradiționale și în cele
nou-apărute, la elaborarea unor proiecte-pilot în domenii de interes
regional și la ameliorarea coerenței acțiunilor finanțate
în acest scop de instrumentele financiare interne și externe ale UE. În mod specific, Comisia, împreună cu BEI
și OMI, va lansa o inițiativă comună în regiunea
mediteraneeană, în vederea susținerii investițiilor private
și a implicării instituțiilor financiare în sectoarele maritime,
în special în domeniile infrastructurii, formării și supravegherii
maritime. De asemenea, Comisia va coopera mai intens cu țările
partenere din regiunea de coastă în cadrul organizațiilor regionale
de gestionare a pescuitului, astfel încât să promoveze o utilizare mai
durabilă a resurselor piscicole, să intensifice monitorizarea și
combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat. Noua generație de planuri de acțiune
ale PEV (sau de documente echivalente), care fac în prezent obiectul
negocierilor cu numeroși parteneri, va oferi un cadru de politică
actualizat. Acesta ar trebui să asigure o mai bună coordonare între
UE și statele membre în ceea ce privește asistența
financiară și tehnică. Procesul de programare, care va
începe în cea de a doua jumătate a acestui an în cadrul noului IEV,
oferă o șansă reală statelor membre interesate de a-și
planifica asistență împreună cu UE. Cooperarea regională „Primăvara arabă” deschide noi
posibilități de cooperare regională în țările
din vecinătatea sudică. Multe dintre provocările cu care se
confruntă țările partenere pot fi abordate în mod eficient doar
la nivel regional sau subregional. UE a preluat copreședinția
nordică a Uniunii pentru Mediterana. Acest lucru va consolida
complementaritatea dintre Uniunea pentru Mediterana și PEV, precum și
eficacitatea sprijinului acordat de UE țărilor sud- mediteraneene.
UE va continua să sprijine secretariatul Uniunii pentru Mediterana în
calitate de catalizator al proiectelor care generează beneficii concrete
pentru popoarele aflate de cealaltă parte a Mediteranei. De asemenea,
Comisia este hotărâtă să dea un nou impuls dialogurilor
sectoriale din cadrul Uniunii pentru Mediterana. UE a dezvoltat, de asemenea,
un dialog mai structurat cu Liga Statelor Arabe (LSA), care implică
reuniuni regulate între Înaltul Reprezentant și Secretarul general al LSA,
și a inițiat acțiuni concrete în materie de cooperare, inclusiv
înființarea celulei de supraveghere a LSA și cursuri de formare
pentru diplomați sau observatori electorali. Există deja semne încurajatoare privind
îmbunătățirea dialogului dintre Algeria și Maroc,
care deschide calea pentru intensificarea cooperării subregionale în
Maghreb, și în contextul grupului 5 + 5. UE este pregătită
să susțină acest dialog și alte procese de cooperare
și integrare regionale și subregionale, precum și să
conlucreze cu organizațiile și mecanismele regionale relevante. În
acest context, Înaltul Reprezentant și Comisia intenționează ca
în cadrul unei comunicări comune, care va fi elaborată în lunile
următoare, să prezinte propuneri privind consolidarea relațiilor
dintre UE și Maghreb, cu condiția ca țările partenere
să înregistreze progrese clare în ceea ce privește eforturile lor de
cooperarea regională. Ca răspuns la apelul lansat de Consiliul
European din luna martie în favoarea unei foi de parcurs în care să fie
definită și direcționată implementarea politicii UE
față de partenerii noștri sud-mediteraneeni, raportul privind
punerea în aplicare a Parteneriatului pentru democrație și
prosperitate împărtășită care însoțește
prezenta comunicare comună stabilește obiectivele care trebuie
urmărite, instrumentele care urmează să fie utilizate și
acțiunile care vor fi puse în aplicare până la sfârșitul anului
2013. În vecinătatea estică, cooperarea
regională privind gestionarea frontierelor s-a intensificat, în cadrul
misiunii UE de asistență la frontieră în Republica Moldova
și Ucraina (EUBAM), precum și al proiectului privind
gestionarea integrată a frontierelor în Caucazul de Sud (SCIBM). În
comunicarea comună privind foaia de parcurs a Parteneriatului estic sunt
oferite mai multe detalii cu privire la activitățile avute în vedere
în cadrul acestui parteneriat. Concluzii În luna mai a anului trecut, UE a încheiat
revizuirea majoră a politicii sale europene de vecinătate. Acest
demers a fost întreprins ca răspuns la provocări multiple:
necesitatea de a sprijini procesul de democratizare care are loc în toate
țările din vecinătatea sudică a UE, aspirațiile
europene ale unora dintre partenerii noștri est-europeni și
necesitatea de a aprofunda Parteneriatul estic, precum și noile
oportunități oferite de intrarea în vigoare a Tratatului de la
Lisabona. După un an, bilanțul este promițător. În multe
privințe, țările din vecinătatea UE sunt în prezent mai
democratice și mai deschise la schimbări decât în urmă cu un an.
Noua abordare în materie de politică a UE este ferm instituită.
Majoritatea țărilor partenere au salutat această abordare, iar
numeroase țări partenere sunt pregătite să continue cu mai
multă hotărâre reforma politică și economică și
să coopereze mai profund cu UE. Cu toate acestea, este o perioadă de
tranziție. Țările sunt angajate într-un proces de elaborare a
noilor constituții, de creare a noilor instituții, de construire a
consensului intern în sprijinul transformării democratice și de
alegere a noilor lideri. Acest proces va fi dificil, iar în unele cazuri chiar
va genera tensiuni. Firește, unele țări vor trebui să
realizeze în continuare progrese în cadrul acestui proces intern înainte de
reluarea deplină a dialogului cu UE privind reformele și negocierile
care ar putea deschide calea către intensificarea legăturilor
comerciale, aprofundarea integrării economice și sectoriale, precum
și facilitarea mobilității. În această situație, este important
ca UE să își îndeplinească angajamentele asumate față
de țările din vecinătatea sudică și să se implice
în mai mare măsură în țările din vecinătatea
estică. Acest demers va contribui, de asemenea, la propria securitate
și prosperitate a UE. Credibilitatea UE ca actor pe scena
internațională va depinde în mare măsură de capacitatea sa
de a acționa cu hotărâre în vecinătate. Din acest motiv, și
în ciuda dificultăților sale economice, UE trebuie să
rămână deschisă și orientată spre exterior, să
își consolideze și mai mult relațiile de bună
vecinătate și să sprijine cu fermitate eforturile depuse de
țările partenere pentru a deveni mai democratice, mai prospere
și, în consecință, mai stabile. [1] COM (2011) 303, 25.5.2011. [2] Prezenta comunicare comună este însoțită
de următoarele documente: douăsprezece rapoarte privind progresele
înregistrate de fiecare țară, care evaluează punerea în aplicare
a PEV în 2011 în cele douăsprezece țări vecine cu care s-a
convenit asupra unui plan de acțiune PEV sau a unui document echivalent;
două rapoarte privind progresele înregistrate la nivel regional în 2011 în
ceea ce privește punerea în aplicare a Parteneriatului estic, precum
și a Parteneriatului pentru democrație și prosperitate
împărtășită, și o anexă statistică. [3] 1 miliard EUR pentru țările din
vecinătatea sudică a UE și 150 de milioane EUR pentru
țările din vecinătatea estică a UE. [4] SPRING
(Support for Partnership, Reform and Inclusive Growth - Sprijin pentru
parteneriat, reformă și creștere favorabilă incluziunii);
EaPIC (Eastern Partnership Integration and Cooperation Programme -
Programul de integrare și cooperare din cadrul Parteneriatului estic). [5] COM (2012) … din 15.5.2012, Parteneriatul estic: o foaie
de parcurs pentru reuniunea la nivel înalt din toamna anului 2013. [6] Printre elementele care caracterizează o democrație
profundă și durabilă se numără următoarele:
alegeri libere și corecte; libertatea de asociere, de exprimare și de
întrunire, precum și libertatea presei și a mass-media; statul de
drept administrat de un sistem judiciar independent și dreptul la un
proces echitabil; combaterea corupției; reformarea sectorului de
securitate și a celui de aplicare a legii (inclusiv a poliției);
instituirea controlului democratic asupra forțelor armate și a celor
de securitate. [7] COM (2011) 200 din 8.3.2011. [8] 1 miliard EUR pentru țările din
vecinătatea sudică a UE și 150 de milioane EUR pentru
țările din vecinătatea estică a UE. [9] În decembrie 2011, Comisia a adoptat propunerea de
decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind ratificarea de
către UE a amendamentelor [COM (2011) 905 din 21.12.2011]. [10] COM (2011) 500 final din 29.6.2011, „Un buget pentru
Europa 2020”. [11] Armenia, Republica Moldova, Ucraina și în viitor,
eventual, Egipt și Georgia. [12] A se vedea, în special, comunicările Comisiei: „UE
și regiunile sale învecinate: o abordare reînnoită în privința
cooperării în domeniul transporturilor”, COM (2011) 415 din 7.7.2011
și „Politica energetică a UE: angajarea în relații cu parteneri
din afara frontierelor noastre”, COM (2011) 539 din 7.9.2011.