52012DC0297

1.           Introducere și temei juridic

Consiliul European pentru Cercetare (CEC), instituit prin Decizia 2007/134/CE a Comisiei[1], are ca sarcină principală punerea în aplicare a programului specific „Idei”, având un buget total de 7,51 miliarde EUR.

CEC este format dintr-un consiliu științific independent, sprijinit de o structură specifică de punere în aplicare, care a luat forma Agenției executive a CEC (ERCEA)[2] creată în conformitate cu statutul general al agențiilor executive. În 2008, Comisia a delegat agenției responsabilitatea pentru punerea în aplicare a programului „Idei” și pentru sprijinirea consiliului științific, iar în iulie 2009 agenția a devenit autonomă.

În conformitate cu articolul 4 alineatul (4) și cu anexa I la Decizia Consiliului privind programul specific „Idei”, prezentul raport anual al Comisiei, elaborat în cooperare cu Consiliul științific al CEC și cu Agenția executivă a CEC, prezintă evaluarea Comisiei în ceea ce privește operațiunile și atingerea obiectivelor CEC în 2011. Prezentul raport este completat de un raport al consiliului științific privind punerea în aplicare la nivel științific și realizările programului pe parcursul anului 2011[3].

2.           Aspecte strategice

Consiliul științific este responsabil pentru stabilirea strategiei științifice a CEC, inclusiv pentru elaborarea celui mai important document de strategie al CEC, programul de lucru anual „Idei”.

2.1.        Mecanisme de finanțare

Două mecanisme de acordare a granturilor stau la baza programului de lucru „Idei”:

Granturile pentru cercetători independenți debutanți (Starting Grants), care sprijină cercetătorii aflați la începutul carierei, cu scopul de a le furniza condiții de lucru care să le ofere posibilitatea de a deveni directori de cercetare independenți.

Granturi pentru cercetători confirmați (Advanced Grants), destinate să asiste directorii de cercetare remarcabili și confirmați, prin furnizarea resurselor necesare care să permită continuarea activității echipelor acestora, urmărind noi descoperiri importante în domeniul lor de cercetare.

Pentru a consolida rolul CEC în lanțul inovării, de la cercetarea de frontieră la beneficiile socio-economice, consiliul științific a elaborat și a lansat în 2011 o nouă oportunitate de finanțare – Viabilitatea conceptului – care le este oferită beneficiarilor granturilor CEC pentru a stabili potențialul de inovare al ideilor care provin din proiectele acestora finanțate de CEC. Mecanismul urmărește să acopere o lacună de finanțare în stadiul cel mai incipient al unei inovații.

2.2.        Programul de lucru pe anul 2011 pentru programul specific „Idei”

Programul de lucru pe anul 2011 pentru programul specific „Idei” a fost stabilit de consiliul științific la 14 aprilie 2010 și a fost ulterior adoptat de Comisie la 19 iulie 2010[4]. Programul de lucru a fost revizuit în vederea includerii noii oportunități de finanțare Viabilitatea conceptului. Versiunea revizuită, stabilită de consiliul științific la 29 noiembrie 2010, a fost adoptată de Comisie la 24 martie 2011[5].

Pe lângă introducerea granturilor Viabilitatea conceptului, au fost efectuate puține modificări în strategia științifică. Perioada de eligibilitate pentru granturile pentru cercetători independenți debutanți a fost prelungită și mai mult. Aceasta se întinde acum pe o durată cuprinsă între 2 și 12 ani de la obținerea doctoratului (2-7 ani pentru „cercetători debutanți” și 7-12 ani pentru „cercetători în faza de consolidare”). Restricția privind redepunerea candidaturii a fost, de asemenea, relaxată. În prezent, solicitanții pot candida din nou la următoarea cerere de propuneri dacă propunerea acestora a fost evaluată ca fiind situată peste pragul de calitate. Domeniul interdisciplinar a fost redenumit ca „al patrulea domeniu”, cu un buget indicativ de 10 %.

2.3.        Metodologia de evaluare inter pares

CEC utilizează o structură de paneluri de evaluare inter pares la nivel înalt, alese de consiliul științific, care includ oameni de știință, ingineri și savanți provenind atât din UE, cât și din afara acesteia. Panelurile acoperă toate disciplinele de cercetare și sunt organizate în cadrul a trei domenii de cercetare principale: științe fizice și inginerie, științele vieții, științe sociale și umaniste. La fel ca în cadrul cererilor anterioare, numărul panelurilor a fost de 25, atât pentru granturile destinate cercetătorilor independenți debutanți, cât și pentru cele destinate cercetătorilor confirmați. Propunerile pentru Viabilitatea conceptului au fost evaluate de o echipă specifică de evaluatori inter pares care au lucrat de la distanță.

3.           Implementarea programului

În implementarea programului pe anul 2011, au fost executate integral angajamente de 1,3 miliarde EUR (angajament global) și plăți de 725 de milioane EUR, reprezentând 100 % din creditele de funcționare ale programului specific „Idei” pentru anul 2011. Aproximativ 2,2 % din bugetul de funcționare a fost cheltuit cu administrarea.

3.1.        Granturi

Începând cu programul de lucru pe anul 2008, cererile de propuneri ale CEC presupun o procedură de depunere a propunerilor într-o singură etapă, în care candidaților li se solicită să prezinte propunerea completă, urmată de o evaluare în două etape.

Granturile se acordă celor mai bune propuneri, în funcție de bugetul disponibil. Oferta se face pe baza propunerii în sine și a recomandării de finanțare formulate în urma evaluării inter pares.

3.1.1.     Granturile CEC pentru cercetători debutanți

Cererea de propuneri pentru granturi CEC destinate cercetătorilor debutanți pentru anul 2011 a fost publicată în iulie 2010, având un buget indicativ de 661 de milioane EUR. S-au primit în total 4 080 de propuneri, repartizate pe domenii după cum urmează: 1 690 de propuneri pentru științe fizice și inginerie, 1 440 pentru științele vieții și 950 pentru științe sociale și umaniste. Un total de 485 de propuneri au fost selectate pentru finanțare, cu un buget total de peste 670 de milioane EUR și o alocare medie per grant de aproximativ 1,4 milioane EUR.

Cererea de propuneri pentru granturi CEC destinate cercetătorilor debutanți pentru anul 2012 a fost publicată în iulie 2011, având un buget indicativ de 730 milioane EUR. În urma acestuia s-au depus în total 4 741 de propuneri: 2 058 pentru științe fizice și inginerie, 1 653 pentru științele vieții și 1 030 pentru științe sociale și umaniste, reprezentând 43 %, 35 % și, respectiv, 22 %, o repartizare similară cu cererea de propuneri din 2011 pentru granturi CEC destinate cercetătorilor debutanți și cu cererea de propuneri din 2010 pentru granturi CEC destinate cercetătorilor debutanți.

3.1.2.     Granturile CEC pentru cercetători confirmați

Cererea de propuneri pentru granturi CEC destinate cercetătorilor confirmați pentru anul 2012 a fost publicată în noiembrie 2010, având un buget indicativ de 661 de milioane EUR. S-au primit în total 2 284 de propuneri, repartizate pe domenii după cum urmează: 917 propuneri pentru științe fizice și inginerie (40 %), 789 pentru științele vieții (35 %) și 578 pentru științe sociale și umaniste (25 %). În urma evaluării, au fost reținute în total pentru finanțare 294 de propuneri, cu alocări totale de aproximativ 700 de milioane EUR și o alocare medie per grant de aproximativ 2,4 milioane EUR.

Cererea de propuneri pentru granturi CEC destinate cercetătorilor confirmați pentru anul 2012 a fost publicată în noiembrie 2011, având termenul de depunere a propunerilor în perioada februarie-aprilie 2012 și un buget indicativ de 680 de milioane EUR.

3.1.3.     Granturi CEC pentru Viabilitatea conceptului

Prima cerere de propuneri pentru „Viabilitatea conceptului” a fost publicată în martie 2011, având un buget indicativ de 10 milioane EUR, aproximativ jumătate din acesta fiind destinat fiecăreia dintre cele două runde de evaluare care au urmat celor două termene de depunere a candidaturilor stabilite în iunie și, respectiv, noiembrie 2011. Doar cercetătorii care dețin deja un grant CEC destinat cercetătorilor debutanți sau confirmați au fost eligibili pentru a candida pentru o finanțare de tip „Viabilitatea conceptului”. La primul termen s-au primit un total de 78 de propuneri, iar 73 dintre acestea au fost considerate eligibile pentru evaluare, cu următoarea repartizare în funcție de domeniul granturilor CEC deținute inițial de candidat: 58 % pentru științe fizice și inginerie, 34 % pentru științele vieții și 8 % pentru științe sociale și umaniste. În urma evaluării, au fost reținute pentru finanțare 30 de propuneri.

La cel de-al doilea termen, s-au primit un total de 73 de propuneri, iar 67 dintre acestea au fost considerate eligibile pentru evaluare, cu următoarea repartizare în funcție de domeniul granturilor CEC deținute inițial de candidat: 61 % pentru științe fizice și inginerie, 34 % pentru științele vieții și 5 % pentru științe sociale și umaniste.

3.2.        Comitetul de program

Comitetul de program al programului specific „Idei” are, pe lângă responsabilitățile oficiale, și rolul de importantă rețea de comunicare între statele membre și țările asociate la PC7, consiliul științific, secretarul general al CEC și Comisie. Reuniunile din 2011 ale comitetului au avut loc la 5 aprilie și 24 octombrie.

3.3.        Examinare etică

Pe ansamblu, pe parcursul anului 2011, examinarea etică a implicat 55 de experți externi și a acoperit toate propunerile, dintre care doar trei au fost marcate ca vizând celule stem embrionare umane. Propunerile respective vor fi transferate Comisiei pentru finalizarea procesului.

3.4.        Recurs

În 2011, au fost introduse un număr de 234 de recursuri, reprezentând 3,6 % din numărul total de propuneri primite, o scădere semnificativă în comparație cu valoarea de 4,6 % înregistrată în 2010. Cele două recursuri soluționate au avut drept cauză erori referitoare la o evaluare individuală în prima etapă a procesului de evaluare. În ambele cazuri s-a efectuat o reevaluare completă, în urma căreia s-a decis că ambele propuneri ar fi trebuit reținute pentru finanțare, prin urmare cele două propuneri au fost selectate pentru finanțare.

3.5.        Comunicare

Pe parcursul anului 2011, CEC și-a intensificat activitățile destinate sporirii gradului de conștientizare a oportunităților de finanțare, atât în Europa cât și în afara acesteia, asigurându-și prezența și implicarea la conferințele și prezentările internaționale importante din domeniul cercetării, precum și la târguri de locuri de muncă și la ateliere, în același timp fiind sporită vizibilitatea proiectelor finanțate de CEC în rândul publicului larg și în mass-media.

În Europa, CEC a luat parte la întrunirile anuale ale Organizației Europene de Biologie Moleculară din Viena și ale Asociației Sociologice Europene din Geneva, la Congresul Federației Societăților Europene de Biochimie din Torino, la Târgul de locuri de muncă Nature Jobs din Londra, la reuniunea rețelei European Universities Public Relations and Information Officers din Praga, la conferința Falling Walls Conference din Berlin, precum și la Convenția UE privind inovarea organizată la Bruxelles.

Au fost depuse eforturi speciale în țările cu o rată scăzută de participare la mecanismele de finanțare ale CEC. În iunie, cu ocazia președinției ungare a Uniunii Europene, CEC a organizat la Budapesta, împreună cu Academia de Științe din Ungaria, o conferință de prim rang cu tema „Promovarea excelenței în cercetare în Europa”. În centrul atenției s-au aflat cercetători de top care au obținut granturi CEC deosebit de competitive. O serie de beneficiari ai granturilor CEC și-au prezentat impresiile, inclusiv câștigătorul premiului Nobel din 2010, Konstantin Novoselov. La Riga (Letonia), a fost organizată o prezentare publică cu privire la activitatea CEC în colaborare cu Academia Națională de Științe. În Polonia, o serie de ateliere de sporire a gradului de sensibilizare au fost organizate de punctele de contact naționale și regionale poloneze.

La 25 mai 2011, CEC a fost invitat la un schimb de opinii cu Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European. Un schimb de opinii cu Comisarul pentru cercetare, inovare și știință și cu președintele CEC a avut, de asemenea, loc la sediul Consiliului Concurenței, pe data de 30 septembrie 2011.

În afara Europei, CEC a fost din nou prezentă într-o serie de state considerate prioritare, și anume SUA (Târgul european de locuri de muncă MIT, Asociația americană pentru dezvoltarea științei, Reuniunea anuală a Societății de Neuroștiință, Asociația americană pentru cercetarea în domeniul cancerului, Conferința internațională Bio, Reuniunea Uniunii Americane de Geofizică), China (vizite la organizații de cercetare și universități din Beijing), India (Congresul Indian de Știință de la Chennai și participarea la o campanie UE organizată de delegația UE pe teritoriul acestei țări) și Brazilia (Sao Paulo și Brasilia), cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Agenției fundației pentru cercetare din Brazilia.

Membrii consiliului științific și personalul Agenției executive au contribuit la multe dintre aceste activități de informare și au participat la o serie de alte congrese științifice organizate pe teritoriul UE și în alte părți ale lumii (precum Reuniunea anuală a Societății americane pentru biologie moleculară din Denver, SUA, Conferința anuală a Asociației Antropologice Americane din Montréal și reuniunea de toamnă a Societății pentru cercetarea materialelor din Varșovia).

CEC a atras atenția mass-mediei atât în Europa, cât și în întreaga lume pe tot parcursul anului, atât ca organizație, cât și prin proiectele finanțate de acesta și prin beneficiarii granturilor sale. Evenimentele de presă au avut drept rezultat un număr considerabil de articole atât în presa destinată publicului mai larg, cât și în cea de specialitate (peste 1900 de citări) și numeroase comunicate de presă și informări de actualizate difuzate prin intermediul mass‑media. De asemenea, în cotidiene importante au fost publicate numeroase interviuri cu președintele CEC, cu secretarul general sau cu membri ai consiliului științific,. Au fost publicate trei „dosare speciale” pentru a urmări știrile ocazionate de Ziua Alzheimer, Luna conștientizării cu privire la cancerul de sân și Conferința ONU privind schimbările climatice din Durban.

Punctele de contact naționale (PCN), situate în întreaga Europă și având rolul de a difuza informații către solicitanții potențiali, au fost informate constant cu privire la evoluțiile și cererile de propuneri ale CEC.

În fine, în septembrie a fost lansat un nou website, cu o nouă interfață grafică, o nouă aranjare, o navigare mai clară și mai accesibilă pentru utilizatori, noi funcționalități și o abordare mai dinamică. Un buletin electronic trimestrial denumit „ideas” a fost publicat pentru prima dată în martie, pentru a oferi informații și prezentări mai detaliate referitoare la realizările, proiectele, beneficiarii și partenerii CEC.

3.6.        Monitorizarea, evaluarea și examinarea programului specific „Idei”

A fost pregătită o evaluare a rezultatelor principale ale CEC corelată cu evaluarea ex ante a impactului propunerii Comisiei privind Orizont 2020, următorul program-cadru pentru cercetare și inovare[6]. Printre constatările evaluării se numără următoarele:

· până la sfârșitul anului 2011 erau puse în aplicare peste 2000 de proiecte de cercetare de frontieră în aproximativ 470 de instituții de cercetare prestigioase din Europa;

· de la începutul anului 2011, 36 de beneficiari CEC au primit premii și distincții științifice internaționale prestigioase, între care 4 premii Nobel și 3 medalii Fields;

· numărul de articole care au făcut trimitere la finanțarea CEC publicate în jurnale evaluate inter pares a crescut de la peste 1200 în 2010 la peste 1750 în 2011, totalizând peste 3400 din 2008. Acesta este rezultatul unei combinații între numărul tot mai mare de proiecte și ajungerea la maturitate a proiectelor care generează mai multe rezultate;

· axarea pe articole în două dintre cele mai citate publicații științifice (Nature și Science) poate fi considerată drept un indiciu al faptului că amprenta CEC se extinde cu rapiditate. În 2011, în fiecare săptămână cel puțin un proiect finanțat de CEC și-a publicat rezultatele fie în Nature, fie în Science. În 2010, frecvența aceasta a fost de articol la două săptămâni, iar în 2009, de un articol la șapte săptămâni.

În 2010, Comisia, ERCEA și consiliul științific au luat măsuri în urma recomandărilor de revizuire a structurilor și a mecanismelor CEC[7]. Într-o decizie de modificare a Deciziei de înființare a CEC[8], Comisia a confirmat dispozițiile privind sprijinul local al președintelui și al vicepreședinților consiliului științific la locurile lor de muncă și a introdus un onorariu de participare la ședințele plenare ale consiliului științific, ca recunoaștere a angajamentului personal al membrilor consiliului științific și a timpului pe care aceștia trebuie să îl aloce sarcinilor CEC. Aceeași decizie a introdus conceptul de comitet de identificare permanent pentru identificarea viitorilor membri ai consiliului științific. Aceste măsuri au fost făcute operaționale și li s-a alocat un buget în cadrul revizuirii programului de lucru „Idei” din martie 2011[9].

În ceea ce privește guvernanța CEC, în strânsă legătură cu consiliul științific, Comisia a demarat un nou proces de reflecție pe tema unei soluții durabile și orientate către viitor, în lumina programului Orizont 2020. Procesul de reflecție a fost încredințat unui grup de lucru înființat în decembrie 2010 și care a inclus reprezentanți ai consiliului științific, ai panelului de evaluare al CEC și ai Comisiei[10]. Raportul grupului de lucru al CEC a fost publicat la 12 iulie 2011[11] și a fost transmis Consiliului și Parlamentului European. Concluzia principală a acestuia este că, în perspectiva temporală a programului Orizont 2020, viitorul CEC este mai bine asigurat în cadrul structurii unei agenții executive. Raportul grupului de lucru este în acord cu concluziile revizuirii CEC din 2009. Acesta recunoaște succesul remarcabil al CEC de până în prezent și propune măsuri pentru îmbunătățirea operațiunilor acestuia. Una dintre inovațiile recomandate este prevederea unui președinte cvasi-permanent al CEC, cu biroul la Bruxelles, o dispoziție care ar elimina necesitatea unui secretar general al CEC. Recomandările grupului de lucru au fost incluse în propunerile Comisiei pentru programul specific de implementare a programului Orizont 2020[12].

4.           Structura Consiliului European de Cercetare

4.1.        Consiliul științific

Reînnoirea unei treimi a membrilor consiliului științific a avut loc în ianuarie 2011 și a fost prezentată în raportul anual pentru anul trecut[13]. Comitetul de identificare permanent continuă căutarea de viitori membri, iar în decembrie 2011 a anunțat consultarea comunității științifice[14] pentru următorul exercițiu de identificare, prevăzut în octombrie 2012.

Ca urmare a procedurii de reînnoire a consiliului științific, profesorii Pavel Exner și Carl‑Henrik Heldin, ambii membri fondatori ai consiliului științific, au fost aleși vicepreședinți[15].

În 2011, consiliul științific l-a selectat pe prof. Donald Bruce Dingwell, profesor în vulcanologie experimentală la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, în calitate de al treilea secretar general, după Ernst-Ludwig Winnacker și Andreu Mas-Colell. Prof. Dingwell a preluat funcția la 1 septembrie 2011[16].

Consiliul științific a organizat 5 ședințe plenare în 2011, două dintre acestea neavând loc la Bruxelles: una la Budapesta (Ungaria) în iunie și una la Riga (Letonia) în octombrie. Rezumatul ședințelor plenare este publicat pe website-ul CEC[17].

În afara ședințelor plenare, membrii consiliului științific s-au reunit în grupuri de lucru care au abordat aspecte specifice. În 2011, Agenția executivă a organizat diferite reuniuni ale grupurilor de lucru ale CEC privind „Inovarea și relații cu industria”, „Liberul acces”, „Internaționalizarea” și „Echilibrul dintre femei și bărbați”. Grupurile de lucru efectuează analize și contribuie la strategia științifică a CEC prin propuneri care urmează să fie adoptate de consiliul științific în plen în domeniile corespunzătoare mandatelor acestora: examinează relația CEC cu sectorul industrial/de afaceri și impactul cercetării finanțate de CEC asupra inovării; elaborează o poziție a CEC privind liberul acces; explorează mecanisme adecvate de sporire a participării cercetătorilor din afara Europei, în special din Brazilia, Rusia, India și China (țările BRIC) la mecanismele CEC; se asigură că CEC are o poziție de avangardă din punctul de vedere al celor mai bune practici în ceea ce privește echilibrul între femei și bărbați în rândul beneficiarilor.

Consiliul științific are două comitete permanente, unul pentru evaluarea inter pares și unul pentru conflicte de interese și abateri științifice. Agenția executivă, împreună cu membrii grupurilor, a elaborat o serie de documente de lucru conținând analiza și mesajele cheie privind aspectele specifice abordate în cadrul grupurilor de lucru și al comitetelor permanente.

Pentru a asigura în continuare legătura cu Comisia Europeană și cu Agenția executivă, președintele și vicepreședinții consiliului științific, secretarul general al CEC și directorul agenției se reunesc periodic în cadrul Comitetului CEC. La reuniuni participă, de asemenea, conducerea la nivel înalt a agenției. În 2011, Comitetul s-a reunit de 10 ori la Bruxelles, în special pentru pregătirea sau pentru monitorizarea ulterioară a reuniunilor consiliului științific.

Ședințele plenare ale consiliului științific și reuniunile membrilor acestuia cu părțile interesate ale CEC sunt pregătite cu sprijinul organizatoric și administrativ al Agenției executive. Agenția oferă, de asemenea, consultanță și analiză pentru a facilita îndeplinirea sarcinilor consiliului științific descrise în anexa 1 la programul specific „Idei”, precum și sprijin pentru activitățile operaționale ale grupurilor de lucru și ale comitetelor permanente.

4.2.        Agenția executivă a CEC

Începând din iulie 2009, Agenția executivă a CEC este responsabilă pentru toate aspectele implementării administrative și executării programului, în conformitate cu programul de lucru.

Activitățile agenției sunt supravegheate de un Comitet director, desemnat de Comisie. În conformitate cu concluziile grupului de lucru CEC, componența Comitetului director a fost modificată pentru a include în calitate de membri externi doi membri ai consiliului științific, prof. Sierd Cloetingh și prof. Tomasz Dietl. Comitetul este prezidat de directorul general al DG Cercetare și Inovare, iar secretarul general al CEC are rol de observator. În 2011, Comitetul director a organizat patru reuniuni și a adoptat decizii referitoare la programul anual de lucru, bugetul și conturile agenției. Cu ocazia fiecărei reuniuni, Comitetul director a primit un raport detaliat de activitate din partea directorului agenției.

4.2.1.     Personalul Agenției executive

Bugetul de funcționare pe 2011 a prevăzut o schemă de personal de 100 agenți temporari și un buget pentru 253 agenți contractuali și 7 experți naționali detașați, totalizând 360 de agenți.

La sfârșitul lunii decembrie 2011, agenția avea un personal total de 350 agenți: 97 agenți temporari, 245 agenți contractuali și 8 experți naționali detașați.

Statisticile din decembrie 2011 arată că personalul agenției este format în proporție de aproximativ 36 % din bărbați și 64 % din femei. În ceea ce privește echilibrul dintre femei și bărbați în cadrul personalului foarte specializat (agenți temporari și agenți contractuali din grupa de funcții IV), 54 % dintre posturi sunt ocupate de femei. La sfârșitul lui 2011, Agenția executivă a CEC avea angajați din 24 de state membre. Pablo Amor i-a succedat lui Jack Metthey ca director interimar al Agenției executive a CEC la 1 ianuarie 2011.

5.           Concluzii și perspective pentru 2012

Granturile CEC au fost bine primite de către comunitatea din domeniul cercetării. De la începerea activității sale în 2007, CEC a finalizat opt cereri de propuneri pentru schemele de granturi pentru cercetători debutanți și pentru cercetători confirmați. Competițiile au generat un număr total de peste 26 000 de oferte, din care peste 2 500 au fost selectate pentru finanțare în urma unei evaluări riguroase inter pares.

În 2012, consiliul științific va introduce granturile pentru sinergie, care să permită grupurilor mici de cercetători să pună laolaltă competențe, cunoștințe și resurse complementare pentru a aborda în comun aspecte legate de cercetarea la frontiera cunoașterii, mergând dincolo de ceea ce ar putea realiza cercetătorii în mod individual. Granturile pentru sinergie sunt introduse cu titlu experimental, având un buget de 150 de milioane EUR[18].

Anul 2012 va fi important și din punctul de vedere al discuțiilor care vor fi purtate în Parlamentul European și Consiliu cu privire la propunerile Comisiei pentru programul Orizont 2020. Una dintre ambițiile principale ale programului Orizont 2020 este aceea de a sprijini poziția UE de lider mondial în materie de știință, cu un buget alocat de 24,6 miliarde EUR, incluzând o creștere de 77% a finanțării pentru CEC. Creșterea bugetului CEC va permite sprijinirea unui număr mai mare de cercetători de nivel înalt și a ideilor inovatoare ale acestora, precum și oferirea unei perspective pe termen lung, în special în cazul tinerilor cercetători.

În fine, în 2012, Agenția executivă a CEC va încheia trei ani de activitate autonomă și va face obiectul unei evaluări externe, care va include o analiză a raportului cost-beneficii. Raportul de evaluare va fi transmis Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi.

[1]               JO L 57, 24.2.2007, p. 14.

[2]               2008/37/CE: Decizia Comisiei din 14 decembrie 2007 de instituire a Agenției executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru gestionarea programului comunitar specific „Idei” în domeniul cercetării de frontieră, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului (JO L 9, 12.1.2008, p. 15).

[3]               http://erc.europa.eu/sites/default/files/document/file/erc_annual_report_2011.pdf.

[4]               C(2010)4898, 19.7.10, nepublicat.

[5]               C(2011)1848, 24.3.11, nepublicat.

[6]               COM(2011) 809 final, 30.11.2011.

[7]               Raport al panelului de evaluare: Către o organizație de cercetare exploratorie de talie mondială: Reexaminarea structurilor și mecanismelor Consiliul European pentru Cercetare (23 iulie 2009). http://erc.europa.eu/index.cfm?fuseaction=page.display&topicID=158 Răspunsul Comisiei: Comunicare către Consiliu și Parlament C(2009) 552 final din 22.10.2009 http://ec.europa.eu/research/evaluations/pdf/archive/other_reports_studies_and_documents/commission_communication_on_the_erc_review_-_22_october_2009.pdf.

[8]               Decizia 2011/12/UE din 12.1.2011, JO L 9, 13.1.2011, p.5.

[9]               C(2011) 1848, 24.3.11, nepublicat.

[10]             Comunicat de presă IP/10/1759. http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/10/1759&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=fr.

[11]             http://erc.europa.eu/about-erc/reviews-and-development-erc.

[12]             COM(2011) 811 final, 30.11.2011.

[13]             COM(2011) 497, 17.8.2011.

[14]             http://ec.europa.eu/research/index.cfm?pg=newsalert&lg=en&year=2011&na=na-121211.

[15]             http://erc.europa.eu/pdf/ERC_Press_release_Vice-Presidents.pdf.

[16]             http://erc.europa.eu/pdf/ERC_Press_release_New_Secretary_General.pdf.

[17]             http://erc.europa.eu/about-erc/organisation.

[18]             http://ec.europa.eu/research/fp7/pdf/wp2012/wp2012_ideas_en.pdf.