11.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 380/9

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), îndeosebi articolele referitoare la cercetare,

—

având în vedere Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene (devenită odată cu Tratatul de la Lisabona Uniunea Europeană) pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (1),

—

având în vedere, în special, articolul 7 al deciziei menționate anterior referitor la monitorizarea, evaluarea și revizuirea PC7,

—

având în vedere articolul 182 alineatul (2) din TFUE privind adaptarea programului-cadru în funcție de evoluția situației,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 februarie 2011, intitulată „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la răspunsul la Raportul Grupului de experți privind evaluarea intermediară a celui de-al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative și la Raportul Grupului de experți privind evaluarea intermediară a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor” (COM(2011)0052),

—

având în vedere concluziile privind evaluarea intermediară a celui de al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare (PC7), inclusiv a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor, din cadrul celei de-a 3074-a reuniune a Consiliului Competitivitate (piață internă, industrie, cercetare și spațiu) din cadrul Consiliului Uniunii Europene din 9 martie 2011,

—

având în vedere raportul final al grupului de experți referitor la „Evaluarea intermediară a celui de al șaptelea program-cadru” din 12 noiembrie 2010,

—

având în vedere Rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare (2),

—

având în vedere raportul grupului de experți „Evaluarea celui de-al șaselea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică 2002-2006” din februarie 2009,

—

având în vedere raportul comitetului de experți „Către o organizație a cercetării de frontieră de talie internațională – revizuirea structurilor și mecanismelor Consiliului European pentru Cercetare” din 23 iulie 2009,

—

având în vedere raportul grupului de experți independenți „Evaluarea intermediară a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR)” din 31 iulie 2010,

—

având în vedere raportul comitetului de experți „Prima evaluare intermediară a întreprinderii comune a inițiativei privind medicamentele inovatoare” din 20 decembrie 2010,

—

având în vedere raportul comitetului de experți „Prima evaluare intermediară a inițiativelor tehnologice comune ARTEMIS și ENIAC” din 30 iulie 2010,

—

având în vedere raportul final al comitetului de experți independenți „Evaluarea intermediară a programului comun de Asistență pentru autonomie la domiciliu” din decembrie 2010,

—

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor adoptat în ședința plenară din 27 și 28 ianuarie 2011 și referitor la simplificarea implementării programelor-cadru pentru cercetare,

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la executarea fondurilor alocate sinergiilor în domeniul cercetării și inovării, cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională și în cel de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare în orașe și regiuni, precum și în statele membre și în Uniunea Europeană (3),

—

având în vedere Raportul special nr. 9/2007 al Curții de Conturi Europene din 22 noiembrie 2007 privind „Evaluarea programelor-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică (CDT) ale UE — Se pot aduce îmbunătățiri abordării Comisiei?”,

—

având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene nr. 8/2009 privind „Rețelele de excelență” și „proiectele integrate” ale politicii comunitare în domeniul cercetării,

—

având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene nr. 2/2010 privind eficacitatea acțiunilor de sprijin „Studii pregătitoare” și „Construirea de noi infrastructuri” aferente celui de-al șaselea program-cadru pentru cercetare,

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare” din 15 septembrie 2010,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru bugete (A7-0160/2011),

A.

întrucât cel de-al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru acțiuni de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (PC7) este cel mai amplu instrument de sprijin pentru cercetare la nivel mondial și constituie principalul instrument al politicii de cercetare a Uniunii Europene;

B.

dată fiind necesitatea de a lua în considerare schimbările derivate din revizuirea la jumătatea perioadei a PC7, ca urmare a numeroaselor schimbări apărute de la momentul negocierii și adoptării sale în 2006 (instituții noi, organe politice noi, criza economică), dar și ca urmare a importanței fondurilor disponibile până la încheierea sa;

C.

întrucât Tratatul de la Lisabona introduce realizarea Spațiului european de cercetare ca instrument specific al politicii europene;

D.

întrucât strategia Europa 2020 consideră cercetarea și inovarea un element central al unei creșteri inteligente, durabile și solidare;

E.

întrucât cercetarea reprezintă procedura de transformare a puterii economice în cunoaștere, iar inovarea este procedura inversă de conversie a cunoașterii în putere economică;

F.

întrucât UE și statele sale membre trebuie să se înzestreze cu mijloacele de a oferi un răspuns comun marilor provocări sociale, economice, de mediu, demografice și etice cu care se confruntă popoarele europene, cum ar fi îmbătrânirea demografică, sănătatea, aprovizionarea cu alimente, dezvoltarea durabilă, problemele majore de mediu etc.; întrucât soluțiile la acestea trebuie să motiveze persoanele să-și asume o mai mare responsabilitate pentru acțiunile lor;

G.

întrucât investițiile în CDI reprezintă cel mai bun răspuns posibil pe termen lung la criza economică și financiară actuală, permițând UE să devină o societate bazată pe cunoaștere competitivă la nivel mondial;

H.

întrucât Europa este în competiție cu puteri economice precum China, India, Brazilia, Australia, Statele Unite ale Americii și Rusia, dar întrucât capacitatea noastră de a ne uni și de a ne coordona eforturile, în special în domeniul cercetării, între Uniunea Europeană și statele membre condiționează, în mare măsură, competitivitatea noastră economică și, prin urmare, posibilitatea de a finanța ambițiile noastre sociale și respectarea angajamentelor noastre privind bunăstarea cetățenilor europeni și protecția mediului;

I.

întrucât, în Europa, cheltuielile pentru C&D sunt reduse, în comparație cu cele ale altor puteri mondiale, ca urmare, printre altele, a insuficienței investițiilor private și a unor condiții cadru favorabile inovării; întrucât atractivitatea PC7 pentru sectorul industrial și valorificarea cercetării în beneficiul economiei nu a fost, așadar, demonstrată pe deplin; întrucât, dincolo de fonduri, reiese totodată în mod clar nevoia unei mai bune coordonări și cofinanțări între Uniune, statele membre și regiuni cu respectarea deplină a particularităților și opțiunilor etice ale statelor membre;

J.

întrucât numai un nivel foarte scăzut al investițiilor publice în CDI face obiectul unei colaborări europene;

K.

întrucât o relație mai bună între domeniul academic, al cercetării și cel industrial este indispensabilă pentru a permite transformarea mai eficientă a rezultatelor cercetării în produse și servicii care generează creștere economică și beneficii pentru societate în general;

L.

întrucât PC7 ar trebui să fie modelat pe aceleași principii generale ca și Spațiul european de cercetare (SEC);

M.

întrucât, din cele 54,6 miliarde de EUR alocate programului, 25,8 miliarde au fost angajate pentru primii patru ani (2007-2010), și anume în medie 6,5 miliarde pe an, 28,8 miliarde urmând să fie angajate pentru ultimii trei ani (2011-2013), și anume o medie de 9,6 miliarde pe an;

N.

întrucât anii 2011-2013 sunt ani sensibili, care necesită o atenție deosebită imediată în termeni de factori de competitivitate și coeziune socială, cercetarea și inovarea jucând un rol esențial;

O.

întrucât complexitatea gestionării administrative, birocrația semnificativă, lipsa transparenței, ineficiența și întârzierile nejustificate sunt, în continuare, handicapuri majore ale PC7 și descurajează cercetătorii, industria și IMM-urile într-o mare măsură de la participarea la program; prin urmare, un pas înainte spre simplificare ar trebui să fie una dintre priorități;

P.

întrucât obiectivul PC7 de participare a femeilor în domeniul cercetării în proporție de 40 % este ambițios și corect; întrucât procentul actual de participare a acestora la proiecte de cercetare PC7 este un dezamăgitor 25,5 %;

1.

salută calitatea rapoartelor experților privind evaluarea intermediară a PC7 și a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor în ceea ce privește calitatea activităților, punerea în aplicare și rezultatele obținute lucru realizat în pofida caracterului general al mandatului acordat grupurilor de experți; subliniază, totodată, că evaluarea nu s-a referit și la acțiunile statelor membre și ale Uniunii Europene în ansamblu;

2.

nu înțelege întârzierea Comisiei, care a publicat comunicarea sa la 9 februarie 2011, deși avea obligația de a o face cel târziu în 2010 și regretă lipsa de fermitate a Comunicării Comisiei, având în vedere mizele actuale, în special situația actuală de criză economică și fondurile care urmează să fie angajate în cadrul PC7 etc.;

3.

solicită Comisiei să pună în practică, în special, cele zece recomandări specifice făcute de către grupul de experți;

4.

subliniază caracterul relativ al concluziilor rezultate din evaluarea intermediară, deoarece majoritatea fondurilor pentru PC7 nu au fost încă alocate, proiectele inițiate sunt încă în desfășurare și celelalte finanțări în cadrul PC7 se vor desfășura dincolo de aplicarea acestuia;

5.

consideră că, în pofida faptului că Europa se află în continuare în urma SUA, continuând să piardă și avansul pe care îl avea față de economiile emergente, rezultatele obținute de PC7 fac, în general, dovada unei valori adăugate europene suficiente în materie de C&D în Europa; cu toate acestea, invită Comisia să-și intensifice eforturile de comunicare a rezultatelor pozitive statelor membre, comunității științifice și cetățenilor europeni;

6.

regretă lipsa unei metodologii de evaluare a progresului în domeniul cunoștințelor științifice realizat de proiectele finanțate prin PC7;

7.

invită Comisia și statele membre să-și intensifice eforturile de comunicare în ceea ce privește PC7 (inclusiv prin utilizarea de noi tehnologii, precum serviciile inteligente de informare cu privire la cercetare), facilitând accesul la informații referitoare la participare, anunțând viitoare provocări în materie de cercetare și diseminând rezultatele activităților de cercetare; sprijină inițiativele Comisiei de promovare a accesului liber la rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice, în funcție de relevanța și fezabilitatea acestora, și cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală;

8.

salută nivelul de participare și de excelență în selecția proiectelor; regretă, totuși, că rata de succes a acestui program rămâne, în general, destul de scăzută și aplicarea sa este descurajată, mai ales pentru IMM-uri, care joacă un rol important în transformarea rezultatelor cercetării în produse și servicii; consideră că situația ar putea fi îmbunătățită prin simplificarea normelor administrative și financiare, precum și prin proiecte și proceduri care răspund într-o mai mare măsură nevoilor IMM-urilor;

9.

constată că înmulțirea obiectivelor și a temelor abordate și diversificarea instrumentelor a extins domeniul PC7, dar a redus capacitatea acestuia de a duce la realizarea unui obiectiv major european precis;

10.

susține consolidarea programului specific „Cooperare”, care rămâne pertinent în raport cu provocările științifice și tehnologice actuale; subliniază rolul său în dezvoltarea unei mase critice de CDI care nu ar putea fi atinsă astfel la nivel național/regional, demonstrând astfel valoare adăugată la nivel european; consideră că cercetarea în colaborare la nivel transnațional trebuie să rămână o prioritate; recomandă aplicarea acțiunii „tehnologii viitoare și emergente” și generalizarea „foilor de parcurs” pentru toate tematicile; solicită mai multă flexibilitate în stabilirea temelor cererii de oferte, a pragurilor și a plafoanelor de finanțare care fac diferența între proiectele mari și mici; subliniază faptul că programul actual de cooperare este prea limitat și subiectele adesea prea specifice pentru a răspunde marilor provocări cu care se confruntă societatea; recomandă ca următorul program-cadru să prevadă solicitări de propuneri cu un domeniu tematic mai larg;

11.

subliniază faptul că va fi nevoie, de asemenea, de perspective interdisciplinare mai extinse pentru a aborda în mod eficient numărul din ce în ce mai mare de provocări cu care se confruntă societatea; subliniază că științele sociale și umaniste joacă un rol vital în a răspunde la marile provocări cu care se confruntă UE; regretă faptul că solicitările de propuneri foarte specifice și limitate din cadrul capitolului „Cooperare” în materie de științe socioeconomice și umaniste face foarte dificilă cercetarea nouă și inovatoare în acest domeniu;

12.

propune ca, în vederea realizării obiectivelor strategiei Europa 2020, cercetarea efectuată cu sprijinul PC7 să se concentreze asupra celor mai importante provocări ale UE, din cadrul sectoarelor identificate în cadrul programului „Cooperare” al PC7: sănătatea (inclusiv cercetarea clinică și preventivă și tehnologiile medicale), alimentația și biotehnologia (inclusiv siguranța alimentară), TIC, nanoștiințele și nanotehnologiile, energia (inclusiv eficiența energetică, rețelele inteligente, energia regenerabilă, CSC, planul SETși utilizarea biogazului), mediul (inclusiv schimbările climatice, apa, solul, lemnul și pădurile), transportul durabil, științele economice, sociale și umane, spațiul și securitatea;

13.

propune consolidarea cercetării colaborative, cum ar fi activitățile finanțate în cadrul programului specific „Cooperare”; solicită să i se ofere posibilitatea de a crea proiecte de dimensiuni mai mici și mijlocii, precum și consorții care să permită o coordonare eficientă, pe lângă consolidarea excelenței științifice; subliniază faptul că abordarea bazată pe cercetarea colaborativă trebuie să rămână elementul central al programului-cadru;

14.

salută, în cadrul programului „Idei”, rezultatele promițătoare obținute de Consiliul European pentru Cercetare (CEC) și rolul acestuia vizând consolidarea vizibilității și atractivității cercetării europene; regretă că sectorul privat nu participă și nu se implică în CEC; invită Comisia să mărească finanțarea CEC (contribuind astfel la succesul acestuia), precum și să evalueze opțiunile pentru îmbunătățirea continuă a structurilor și mecanismelor CEC, inclusiv pentru a face din acesta o entitate juridică independentă, dotată cu putere de decizie și direct responsabilă pentru gestionarea sa administrativă, utilizându-l drept pilot pentru o mai mare independență a agențiilor de finanțare pentru cercetare, dezvoltare și inovare; sprijină o mai mare transparență în procesul de numire a consiliului științific și în componența completelor de revizuire; recomandă ca CEC să mențină un sprijin puternic pentru oamenii de știință de excelență; cu toate acestea, invită CEC să ofere o oportunitate de a sprijini proiectele de echipă, cu condiția ca astfel de proiecte să fie elaborate prin procedura ascendentă;

15.

susține, în cadrul programului „Oameni”, acțiunile „Marie Curie” care sunt valoroase pentru cariera cercetătorilor și asigură cercetarea ascendentă individualizată într-o gamă foarte largă de subiecte, contribuind la stoparea „exodului de creiere”, și care vor face mai atractivă perspectiva carierei în cercetare în ochii tinerilor cercetători promițători din Europa și din țări terțe; având în vedere înscrierea unui număr relativ mai mare de persoane decât era prevăzut inițial, recomandă ca programul „Marie Curie” pentru mobilitate să fie continuat și extins cu alocarea de resurse suplimentare de către PC7 pentru a spori posibilitățile de mobilitate ale cercetătorilor și doctoranzilor (inclusiv între lumea academică și sectorul privat sau între state membre, de exemplu prin introducerea unei scheme de cupoane de cercetare în cadrul căreia banii pentru cercetare urmează cercetătorii); consideră, însă, că în cadrul acțiunilor „Marie Curie” există loc de simplificare în ceea ce privește numărul de acțiuni; regretă că majoritatea activităților științifice efectuate în cadrul UE încă se desfășoară în condiții precare de muncă;

16.

consideră că, în scopul sporirii resurselor umane dedicate cercetării în Europa, este necesar ca în acest domeniu carierele profesionale să devină mai atractive prin eliminarea barierelor administrative și recunoașterea meritelor și timpului de instruire și de muncă din oricare centru de cercetare; în acest scop, încurajează Comisia și statele membre să stabilească un sistem comun de evaluare a excelenței și carierei cercetătorilor, precum și să evalueze performanța universităților; subliniază importanța investițiilor în educație, formare și dezvoltarea competențelor și completarea adecvată a conexiunilor dintre educație, cercetare și inovare;

17.

este sceptic în ceea ce privește caracterul eterogen al obiectivelor din programul „Capacități” și dificultățile rezultate, în special în materie de cooperare internațională și de progrese în ceea ce privește principalele infrastructuri de cercetare (ESFRI); consideră că sunt necesare, în mod clar, acțiuni în beneficiul IMM-urilor și al IMM-urilor inovatoare și solicită Comisiei să mențină cel puțin aceste acțiuni, precum și bugetul alocat acestora luând măsuri cu scopul de a îmbunătăți punerea lor în aplicare; consideră că proiectele „Infrastructuri”, ERA-NET, ERA-NET+ și inițiativele care se bazează pe articolul 185 răspund rolului lor de a structura Spațiul european de cercetare (SEC);

18.

admite că „inițiativele tehnologice comune” (ITC) sunt utile competitivității industriei europene; regretă obstacolele juridice și administrative (personalitate juridică, norme financiare și în anumite cazuri proprietate intelectuală), ceea ce poate descuraja participarea unui număr mare de actori importanți și IMM-uri la cercetare; de asemenea, regretă guvernanța eterogenă, structurile juridice și costurile ridicate de funcționare specifice demarării unei ITC; invită statele membre să își îndeplinească obligațiile după ce au fost de acord să cofinanțeze ITC; invită Comisia să simplifice normele și ratele de finanțare pentru categorii similare de participanți la toate ITC după modelul PC7, inclusiv cofinanțarea națională; solicită să fie mai mult implicat în controlul politic al acestor instrumente, în special pentru asigurarea unui echilibru adecvat între participare și activități; subliniază că aceste inițiative nu ar trebui să ducă la externalizarea finanțării publice și ar trebui să se mențină în limitele legale referitoare la ajutorul de stat și aspecte precompetitive;

19.

solicită Comisiei să prezinte Parlamentului informații clare și amănunțite cu privire la funcționarea ITC, indicând în fiecare caz statutul lor juridic, persoanele care fac parte din consiliu și acțiunile întreprinse;

20.

recunoaște recurgerea mai sistematică la cereri de oferte prea deschise (abordare ascendentă) pentru a asigura capacitatea pe termen lung a cercetării; subliniază, cu toate acestea, nevoia de a menține echilibrul între cele două abordări (ascendentă și descendentă), fiecare răspunzând unor necesități specifice; subliniază necesitatea de a consulta și de a colabora cu cercetătorii, industria și actorii societății civile, în scopul stabilirii agendelor de cercetare;

21.

ținând cont în special de strategia Europa 2020 și de obiectivul „creșterii inteligente”, este necesară identificarea domeniilor comune de cercetare, și anume a celor mai promițătoare la nivel de aplicații concrete și care permit partajarea în cea mai mare măsură în mod etic; subliniază faptul că astfel de domenii ar putea forma obiectul unei platforme comune de cercetare finanțată de UE, susținută de o rețea comună de schimb de date considerată importantă și de interes major;

22.

regretă faptul că finanțarea pentru cercetare este încă foarte fragmentată în Europa, iar pentru multiple surse de finanțare din statele membre și Comunitate prioritățile, criteriile de evaluare, definițiile și procedurile sunt diferite, ducând la suprapuneri inutile, confuzii, erori și la lipsa unei mase critice; solicită Comisiei și Consiliului să acorde prioritate absolută schimburilor și cooperării dintre diferitele programe ale UE și naționale; invită Comisia să efectueze o analiză în vederea unei mai bune coordonări între acțiunile europene și cele naționale, inclusiv în ceea ce privește coordonarea în etapa de formulare a cererilor de propuneri și în cea de evaluare a proiectelor, precum și indicarea normelor sau legilor naționale care îngreunează sau complică gestiunea financiară a proiectelor de cooperare în domeniul cercetării internaționale; solicită ca cererile de oferte, inclusiv cele din iulie 2011, să fie lansate în acord cu statele membre, fără a dubla sau concura inițiativele naționale, ci venind în completarea acestora; în acest sens, consideră că sistemul ERA-NET ar trebui să fie consolidat ca instrument de sprijin al excelenței și al dezvoltării criteriilor pentru indicatorii de calitate care constituie baza pentru coordonarea dintre programele sau asociațiile comune; sugerează ca PC7 să finanțeze actorii care gestionează programele naționale implicate în programarea comună, pentru ca PCCD să treacă de la o logică de gestionare de proiect la o logică de gestionare de program, fără să neglijeze gestionarea proiectelor mici; consideră că, pentru a asigura succesul programării în comun, proiectele ar trebui selectate pe baza excelenței, adaptate la caracteristicile fiecărui sector, iar rolul Comisiei ar trebui consolidat; de asemenea, statele membre participante ar trebui să-și onoreze angajamentele financiare; solicită ca ultimii trei ani ai PC7 să fie consacrați contribuției la structurarea Spațiului european de cercetare;

23.

își exprimă scepticismul cu privire la faptul că adesea există posibilitatea de finanțare a unei singure propuneri pentru o solicitare de propuneri, fapt care conduce la risipirea resurselor investite pentru pregătirea și evaluarea celor mai bune propuneri și la nefinanțarea celor mai bune idei; solicită Comisiei să cerceteze posibilitatea finanțării celor mai bune propuneri neselectate, din bugetul suplimentar pentru cercetare (fonduri pentru cercetare), la care participă statele membre, fondurile regionale și structurale, dar și sectorul privat;

24.

subliniază importanța acțiunilor directe ale Centrului Comun de Cercetare și contribuția acestora la dezvoltarea durabilă, la competitivitate, la securitatea și la siguranța energiei nucleare;

25.

recunoaște importanta proiectului BSI (Black Sea Interconnection) în ceea ce privește crearea unei rețele regionale de cercetare și educație în regiunea extinsă a Mării Negre, precum și conectarea acesteia la GEANT și invită Comisia să continue să sprijine proiectele de cercetare în RMN (Regiunea Marii Negre), printre care HP-SEE, SEE-GRID, SCENE, CAREN și BSRN;

26.

solicită Comisiei să asigure în cadrul PC7 precum și în viitorul cadru financiar, un nivel adecvat de finanțare pentru cercetarea și dezvoltarea aplicațiilor si serviciilor sistemului european de radionavigație prin satelit (GNSS);

27.

subliniază faptul că toate cercetările întreprinse în cadrul PC7 trebuie efectuate în acord cu drepturile fundamentale, în forma prezentată în Carta europeană; îndeamnă astfel cu fermitate Comisia să facă publice imediat toate documentele legate de INDECT (un proiect de cercetare finanțat de PC7, vizând dezvoltarea unui sistem automatizat de monitorizare care să monitorizeze în permanență site-urile internet, camerele de supraveghere și sistemele informatice individuale) și să stabilească un mandat clar și strict pentru obiectivul de cercetare, aplicarea și utilizatorii finali ai INDECT; subliniază faptul că INDECT nu ar trebui să primească finanțare de la PC7 înainte de a se efectua o investigație temeinică privind posibilul impact asupra drepturilor fundamentale;

28.

subliniază că nu se remarcă la nivelul industriei rate de participare superioare în raport cu PC precedente, mai ales în cadrul programului „Cooperare”; invită, astfel, Comisia la efectuarea unei analize detaliate privind capacitatea PC7 de a valorifica mai bine investițiile din sectorul privat;

29.

consideră că procedurile cererilor competitive de parteneri suplimentari ar trebui întemeiate pe condiția de bază ca cercetătorii și companiile implicate să cunoască proiectul în profunzime și care parteneri sunt cei mai potriviți și, în loc să-i oblige să urmărească clasamentele experților evaluatori, Comisia ar trebui mai degrabă să evalueze o motivare în scris a alegerii consorțiului;

30.

salută rezultatele PC7 în beneficiul IMM-urilor, atât în ceea ce privește măsurile de sprijin al IMM-urilor din programul „Capacitate” și programul „Eurostars”, precum și obiectivul de 15 % stabilit în programul „Cooperare”; pentru a facilita participarea IMM-urilor, solicită acordarea mai multor apeluri non-tematice IMM-urilor, inițiind mai des solicitări de propuneri pentru activități specifice IMM (sau menținând cererile de oferte deschise), simplificând normele (inclusiv normele privind programul „Eurostars”) și reducând semnificativ timpului de acordare a subvențiilor; recomandă ca IMM-urile să fie mult mai activ implicate în procesul de exploatare a rezultatelor obținute;

31.

consideră că ar trebui să fie stimulată participarea tinerilor oameni de știință în echipe de proiect în cadrul activităților de cercetare colaborativă desfășurate de industrie și organizația științifică; solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri concrete pentru consolidarea participării tinerilor cercetători la programele-cadru; invită Comisia să utilizeze revizuirea la jumătatea perioadei a celui de-al șaptelea program-cadru pentru promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor oameni de știință prin proiectarea normelor și modurilor de participare, astfel încât o parte substanțială a fondurilor să fie dedicată angajării de tineri cercetători;

32.

își exprimă preocupările privind participarea relativ modestă a anumitor state membre la PC7, ceea ce nu contribuie la coeziunea teritorială și la o dezvoltare echilibrată în Europa; este de părere că o mai bună coordonare, coerență și sinergie a PC7 cu fondurile structurale și de coeziune, precum și utilizarea mai eficientă a programului „Oameni” ar putea facilita participarea statelor membre slab reprezentate; consideră că utilizarea fondurilor structurale pentru a consolida infrastructura de cercetare și pentru a stimula consolidarea capacităților în cercetare și inovare, le-ar permite tuturor statelor membre să atingă un nivel mai înalt de excelență (scară a excelenței); salută, prin urmare, crearea înființarea grupului de experți privind sinergiile (SEG), a cărui sarcină este să găsească sinergii între PC7, fondurile structurale și programul-cadru pentru inovație și competitivitate; subliniază, totuși, necesitatea absolută de a face deosebirea între criteriile pentru PC7 și cele pentru fondurile structurale, întrucât principiul excelenței (gestionat și coordonat exclusiv de Comisia Europeană) ar trebui să aibă întâietate la alocarea fondurilor PC7, asigurând astfel valoare adăugată maximă CDI în Europa; evidențiază cu satisfacție că, pentru perioada 2007-2013, în cadrul fondurilor de coeziune sunt alocate 86 de miliarde de euro în sprijinul inovării (25 % din suma totală), din care suma alocată pentru cercetarea-cheie și dezvoltarea tehnologică se ridică la 50 de miliarde de euro, sumă egală cu bugetul total al PC7; subliniază importanța dimensiunii teritoriale a C&D, ținând seama în mod deosebit de nevoile și capacităților specifice ale teritoriilor la elaborarea politicilor („specializarea inteligentă”); prin urmare, consideră esențială implicarea autorităților locale și regionale pentru îmbunătățirea capacității de cercetare și inovare a regiunii lor; recomandă ca actualele fonduri din bugetul UE necheltuite până la sfârșitul lui 2013 și cele pentru perioada 2014-2020 să fie mai puternic orientate către inovare, știință și cercetare, atât în ceea ce privește resursele umane, cât și dezvoltarea și infrastructura;

33.

salută progresul continuu spre o participare mai echilibrată a bărbaților și femeilor la PC, întrucât diversitatea este importantă pentru creativitate și inovație; subliniază că femeile din domeniul cercetării tind să lucreze la proiecte și activități de cercetare mai mici și mai puțin vizibile și că se pare că femeile din domeniul cercetării se lovesc de un „plafon de sticlă” foarte problematic, care conduce la selectarea unui număr scăzut de femei cu experiență în domeniul cercetării pentru acordarea titlului de cercetător avansat CEC; este de acord că măsurile de stimulare a participării femeilor ar trebui să fie consolidate pe parcursul ciclurilor de viață a proiectelor (acordându-se o atenție deosebită unor programe de lucru flexibile, îmbunătățirii instituțiilor pentru îngrijirea copiilor, dispozițiilor privind securitatea socială și acordării de concedii de creștere a copilului) și că Comisia ar trebui să își revigoreze abordarea față de promovarea femeilor în domeniul cercetării și să caute să motiveze statele membre în abordarea diferențelor de gen; subliniază că obiectivul de 40 % pentru participarea femeilor în comitetele consultative și în programe ar trebui să fie pus în aplicare într-un mod delicat; solicită Comisiei să stabilească un comitet intersectorial care să monitorizeze și să ofere consultații privind reprezentarea cercetătoarelor și să elaboreze un plan de acțiune pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, astfel cum se recomandă în evaluarea ex-post a PC6; invită universitățile și instituțiile UE să promoveze știința ca pe un domeniu interesant pentru ambele sexe încă de la primele etape ale educației, prin promovarea cercetătoarelor ca modele;

34.

un rol deosebit de important în relația dintre IMM-urile inovative din teritoriu și Comisia Europeană ar trebui să-l aibă, la nivel regional, toate organizațiile intermediare (Camerele de Comerț, Enterprise Europe Network și Agențiile Regionale pentru Inovare);

35.

consideră că programele ar trebui să fie deschise partenerilor internaționali; subliniază faptul că principiul de bază ar trebui să fie acela ca toate programele să fie deschise pentru finanțare și pentru grupurile străine (având în vedere competențele specifice); respinge opinia conform căreia Comisia ar fi mai bine plasată decât cercetătorii în ceea ce privește stabilirea alegerii partenerilor de cooperare;

36.

consideră că PC7 ar trebui să-și afirme prioritățile în materie de cooperare internațională; este de părere că selecția țărilor și a subiectelor vizate de acțiunile de cooperare internațională trebuie să fie efectuată cu consultarea statelor membre, pentru a asigura complementaritatea acestor acțiuni cu toate părțile implicate; reafirmă totuși că trebuie să se acorde atenție cooperării cu țările în curs de dezvoltare;

37.

consideră că nivelul de finanțare al PC7, care este credibil și necesar, trebuie să fie cel puțin menținut pentru a face față schimbărilro majore la nivelul societății și reamintește că investițiile în CDI sunt pe termen lung și constituie un element cheie pentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020;

38.

consideră că cheltuielile PC7, precum și orientările în materie de cercetare în general, ar trebui să fie aliniate, pe cât posibil, cu obiectivele politice primordiale stabilite în cadrul strategiei „Europa 2020”; consideră că progresul științific privind marile provocări necesită angajamente pe termen mediu și lung al instrumentelor de finanțare care sprijină atât cercetarea fundamentală, cât și colaborarea cu industria și cu alți parteneri externi;

39.

subliniază rolul esențial al infrastructurilor de cercetare și evidențiază că finanțarea și dezvoltarea acestora (pe baza listei ESFRI și inclusiv pentru aprovizionarea cu echipamente și instrumente de laborator și întreținerea acestora) ar trebui să fie coordonată mai eficient și cofinanțată prin intermediul PC7, al instrumentelor BEI, al fondurilor structurale și al politicile naționale și regionale; onsideră că trebuie evitată dublarea infrastructurii de cercetare în diferite state membre și că accesul deschis și bazat pe criterii de excelență la infrastructurile de cercetare ar trebui să fie consolidat; solicită depunerea de eforturi pentru a spori finanțarea infrastructurilor de cercetare în cadrul PC7, în special acolo unde există potențial mai ridicat de valoare adăugată la nivel european;

40.

consideră că beneficiarii finanțării infrastructurii de cercetare ar trebui să-și justifice în mod clar rolul și scopul utilizării echipamentului, a laboratoarelor și a personalului de cercetare sau tehnic; este de părere că ar trebui creat în acest scop un sistem de monitorizare și control care să verifice respectarea acordurilor;

41.

invită statele membre și UE să își respecte angajamentele financiare, inclusiv angajamentele corespunzătoare acțiunilor derivate din articolele 185 și 187, în cadrul acordurilor internaționale în materie de cercetare;

42.

invită Comisia - în vederea obiectivului de finanțare a cercetării și dezvoltării tehnologice cu 3 % din PIB până în 2020, și recunoscând că cercetarea și inovarea reprezintă singura cale sigură către redresarea economică a UE - să examineze eventualitatea stabilirii unui procent minim intermediar obligatoriu de finanțare a cercetării și dezvoltării tehnologice, de ordinul 1 % din PIB până în 2015;

43.

ia act de consolidarea dimensiunii „inovare” în viitoarele programe de lucru; este de părere că, pentru ca programele de cercetare și inovare să aibă un impact clar asupra pieței și societății, ar trebui elaborate măsuri care să permită exploatarea și comercializarea optimă a rezultatelor cercetării, cum ar fi abordarea potențialului de comercializare a rezultatelor cercetării în cadrul unor solicitări specifice sau a unor criterii de evaluare în anumite domenii; invită Comisia să înceapă finanțarea proiectelor demonstrative, pilot și a celor pentru care se așteaptă confirmarea conceptului înainte ca PC7 să se încheie și să aibă în vedere un sistem de finanțare pentru a recompensa proiectele de succes și pentru a sprijini introducerea lor pe piață pentru a completa actual finanțare inițială; consideră, în acest sens, că este necesară coordonarea strânsă între PC7, programul-cadru pentru inovație și competitivitate și fondurile structurale;

44.

atrage atenția asupra faptului că, în cazul restructurării PC7 în știință pentru știință, știință pentru competiție și știință pentru societate, există riscul de a ignora trecerea graduală de la cercetarea de bază la cercetare aplicată și inovare; subliniază necesitatea garantării derulării cu succes a proiectelor integrate, fără blocaje cauzate de structuri rigide;

45.

considera ca PC7 si viitorul PC8 ar trebui sa contribuie mai mult la dezvoltarea industriei europene si solicita Comisiei si statelor membre încurajarea cercetării aplicate;

46.

recunoaște că PC7 vizează în principal cercetarea și dezvoltarea tehnologică, însă subliniază importanța elaborării unor programe și politici UE astfel încât sinergiile din cadrul întregului lanț de valori al C&D (de la cercetare la educație, prin inovare, creare de locuri de muncă) să fie exploatate la maxim; consideră că aceasta este singura modalitate de a realiza obiectivele stabilite în „O Uniune a inovării” și de a accelera transformarea Europei într-o societate bazată pe cunoaștere; în acest sens, salută dezvoltarea în prezent a unui tabel al inovărilor, însă solicită elaborarea unei definiții mai ample a inovării (incluzând inovările care nu sunt de oridin tehnologic și cele generate prin intermediul personalului), precum și elaborarea unor modele, metodologii și instrumente mai eficiente și stimularea inovări, inclusiv prin proceduri de achiziții publice, stabilirea de standarde și inginerie financiară;

47.

recunoaște că platformele tehnologice europene, ITC-urile și PPP-urile contribuie la o mai mare participare a sectorului industrial și solicită consolidarea acestora în cadrul unor programe viitoare; subliniază necesitatea asigurării unor regulamente adecvate de participare (inclusiv regulamentele privind proprietatea intelectuală) și ratele de finanțare (inclusiv ratele de finanțare pentru costurile indirecte), precum și nevoia continuării simplificării pentru a atrage un număr mai mare de IMM-uri, institute publice de cercetare și organizații de cercetare mai mici, asigurând astfel un echilibru mai eficient în ceea ce privește accesul ți participarea la ITC-uri și PPP-uri;

48.

își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește încărcarea administrativă excesivă a PC7; subliniază că măsurile de simplificare care nu necesită schimbarea regulamentului ar trebui puse în aplicare cât mai curând posibil, cu respectarea simplității, stabilității, consecvenței, certitudinii juridice, transparenței, excelenței și încrederii și încurajează Comisia să continue să exploreze măsuri de simplificare, inclusiv contribuții sub formă de bunuri din partea solicitanților, precum și armonizarea metodelor de calcul și contabile utilizate de sistemele naționale de finanțare; solicită Comisiei să ia măsuri urgente pentru a scurta în mod semnificativ timpul care se scurge de la depunerea unei solicitări la acordarea unei finanțări, pentru a reduce procedurile birocratice de pregătire, depunere și evaluare a proiectelor (inclusiv prin utilizarea unui portal de solicitări al UE bazat pe modelul american echivalent), pentru a reduce numărul de rapoarte regulate privind situația financiară și a documentelor de audit pentru perioada de raportare, ajungțnd la un mai bun echilibru între between riscul și controlul activităților de cercetare; subliniază că actuala abordare care dezaprobă riscurile a politicii UE în domeniul cercetării împiedică finanțarea ideilor de cercetare de mare risc cu cel mai mare potențial de descoperiri științifice, sugerând, prin urmare, o abordare bazată pe încredere, cu o toleranță mai permisivă la risc și eșec, și nu o abordare bazată exclusiv pe rezultate, care ar putea împiedica cercetarea inovatoare; recomandă simplificarea interpretării și clarificarea suplimentară a definiției costurilor eligibile; susține propunerea de revizuire a Regulamentului financiar pentru simplificarea procedurilor și a solicitărilor de revizuire/sau a interpretării extinse a statutului european al personalului privind problema responsabilității personalului; solicită elaborarea de norme procedurale mai precise, consecvente și transparente pentru audituri, nu doar pe bază de selecție aleatorie, ci și pe baza unor criterii mai realiste, precum experiența participanților și istoricul de erori și neconformități;

49.

insistă asupra importanței introducerii rapide de măsuri de simplificare procedurale, administrative și financiare în gestionarea actuală a PC7, astfel cum au fost identificate în Rezoluția Parlamentului din 11 noiembrie 2010; salută Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2011 de introducere a trei măsuri de simplificare, precum și crearea unui Instrument unic de înregistrare; invită Comisia să aplice rapid aceste măsuri într-o manieră uniformă și să analizeze unde mai sunt încă posibile măsuri de simplificare suplimentare; regretă problemele grave de interpretare și insecuritatea juridică pentru participanții la PC7 și afirmă încă o dată voința sa ca litigiile în curs între Comisie și beneficiarii tuturor programelor-cadru să fie soluționate rapid, respectând principiul unei gestionări serioase a fondurilor publice; solicită Comisiei să permită beneficiarilor să consulte Comitetul de verificare pentru cercetare în timpul sau după finalizarea unui proiect pentru a clarifica problemele legate de calcularea costurilor, regulamentele de participare și audit, inclusiv auditul ex-post; subliniază necesitatea de a conserva ceea ce funcționează bine și de a modifica regulamentele care trebuie adaptate;

50.

solicită măsuri de reducere a duratei procedurilor de acordare a finanțărilor vizând îmbunătățirea proporției subvențiilor acordate în mai puțin de opt luni într-un anumit procentaj în 2011 și în mai puțin de șase luni în perioada rămasă;

51.

privește favorabil recomandările de reducere a duratei procedurilor de ofertare și solicită o mai bună analiză a instrumentelor existete înainte de crearea oricăror noi instrumente în cadrul PC7;

52.

propune ca Comisia să ajute entitățile publice să-și îmbunătățească sistemele de gestiune prin efectuarea unor evaluări fără consecințe economice care să permită stabilirea, în beneficiul acestor entități, a unui ansamblu de acțiuni menite să îmbunătățească gestiunea de proiecte, prin implementarea acestora într-o perioadă de timp concretă, care să nu depășească un an;

53.

consideră că MFPR a jucat un rol de pârghie, atât în termeni calitativi, cât și cantitativi, preponderent pentru creșterea investițiilor în CDI într-un moment de criză în care sectorul bancar nu mai era capabil să exercite acest rol, înregistrând în primii ani împrumuturi în valoare de 8 miliarde de euro, care au generat investiții în valoare de peste 20 de miliarde de euro;

54.

își manifestă, totuși, preocuparea în ceea ce privește sumele derizorii acordate infrastructurilor de cercetare, universităților și organismelor de cercetare și IMM-urilor, în special IMM-urilor inovatoare, precum și în ceea ce privește existența unui dezechilibru geografic și sectorial binecunoscut al împrumuturilor alocate; sprijină concluziile Consiliului European din 4 februarie 2011, în special acolo unde se solicită verificarea tuturor acțiunilor posibile pentru valorifiarea drepturilor de proprietate intelectuală la nivel european, în special pentru a favoriza accesul IMM-urilor pe piața cunoașterii;

55.

regretă faptul că proiectele RSFF sunt situate doar în 18 state membre UE și în 2 țări asociate și că IMM-urile, universitățile/organizații de cercetare și infrastructuri de cercetare sunt, în prezent, subreprezentate în RSFF; solicită Comisiei să analizeze cauzele care au determinat celelalte 9 state membre UE să nu utilizeze acest nou mecanism care s-a dovedit că a contribuit decisiv la creșterea finanțării CDI, și să asigure participarea tuturor țărilor;

56.

solicită Comisiei și statelor membre să investigheze publicitatea referitoare la disponibilitatea creditelor MFPR la nivelul statelor membre și să se asigure că potențialii participanți beneficiază de informații adecvate și de asistență pentru accesarea creditelor MFPR, în special în acele state membre a căror monedă națională nu este euro;

57.

recomandă să se continue și să se intensifice aplicarea acestui instrument financiar inovator în cadrul PC7, precum și în viitorul PC8, în măsura în care acesta facilitează accesul la finanțare și favorizează investițiile private; subliniază necesitatea elaborării acestor instrumente în așa fel încât să poată fi aplicate IMM-urilor;

58.

solicită ca utilizarea PC7 să țină cont de consecințele diferite în fiecare stat membru ale crizei economice pentru anii de la sfârșitul programului (2011-2013), având în vedere sumele considerabile (28,8 miliarde de euro pe 3 ani) care rămân de programat, obiectivele de atins pentru UE 2020 și pregătirea unui Spațiu european de cercetare și a Uniunii inovării; solicită în special alinierea obiectivelor programului PC7 cu strategiile UE privind eficiența resurselor, materiile prime și Agenda digitală;

59.

consideră că sumele rămase nu trebuie să fie sustrase de la cercetare și utilizate pentru a acoperi alte programe sau instrumente care nu aparțin sectorului cercetării și inovării și care nu se regăsesc în obiectivele și domeniul de aplicare a PC7;

60.

subliniază necesitatea de a consolida, stimula și garanta finanțarea cercetării și dezvoltării în Uniune prin creșterea semnificativă a cheltuielilor relevante după 2013; este de părere că această creștere a fondurilor – în mod ideal prin dublarea bugetului – trebuie să încurajeze creșterea sustenabilă și concurența prin excelență; subliniază, astfel, că această creștere a fondurilor trebuie corelată cu o abordare orientată mai mult către rezultate, axată pe performanță, și cu o simplificare radicală a procedurilor de finanțare; sprijină o viitoare colaborare și cooperare între diferitele programe de CDI ale UE, de exemplu prin intermediul „Cadrului strategic comun de cercetare și inovare”; consideră că odată stabilite, programele viitoare vor trebui să demonstreze continuitate, acest lucru fiind important pentru toți actorii implicați;

61.

subliniază faptul că este important ca rezultatele obținute în fiecare domeniu stabilit ca fiind o prioritate politică în materie de finanțare să fie evaluate, inclusiv din punctul de vedere al eficienței lor, pentru a îmbunătății evaluarea programelor viitoare;

62.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.