This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52011DC0567
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Supporting growth and jobs – an agenda for the modernisation of Europe's higher education systems
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa
/* COM/2011/0567 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa /* COM/2011/0567 final */
1.
INTRODUCERE
Strategia Europa 2020, inițiativele sale
emblematice și noile orientări integrate au plasat
cunoașterea în centrul eforturilor Uniunii de a atinge o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; propunerea Comisiei
pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 sprijină această strategie
printr-o creștere semnificativă a bugetului alocat investițiilor în educație,
cercetare și inovație. Acest lucru se datorează
faptului că educația și, în special, învățământul superior și legăturile
acesteia cu cercetarea și inovarea, joacă un rol fundamental în progresul
indivizilor și al societății, precum și în formarea de capital uman cu înaltă
calificare și de cetățeni participativi de care Europa are nevoie în vederea
creării de locuri de muncă, creșterii economice și prosperității. Instituțiile de învățământ superior[1] sunt,
prin urmare, parteneri cruciali în realizarea strategiei Uniunii Europene de a
stimula și de a menține creșterea economică. În pofida unui context dificil pentru ocuparea
forței de muncă ca urmare a crizei economice, învățământul superior reprezintă
o alegere corectă[2].
Cu toate acestea, potențialul instituțiilor de învățământ superior din
Europa de a-și îndeplini rolul în societate și de a contribui la prosperitatea
Europei rămâne neexploatat; Europa nu mai este cea care stabilește ritmul
în cursa mondială pentru cunoștințe și talent, în timp ce investițiile
economiilor emergente în învățământul superior se află în creștere rapidă[3]. În timp
ce, 35% din totalul locurilor de muncă din UE vor necesita calificări de nivel
înalt, până în 2020[4],
în prezent, doar 26% din forța de muncă deține o calificare obținută
în învățământul superior. UE este încă în urmă în ceea ce privește
proporția de cercetători în forța de muncă totală: 6%, în comparație cu 9% în
SUA și 11% în Japonia[5].
Economia bazată pe cunoaștere necesită persoane care dețin combinația optimă de
competențe: competențe transversale, competențe informatice pentru era
digitală, creativitate și flexibilitate, precum și o înțelegere temeinică a
domeniului ales (de exemplu, științe, tehnologie, inginerie și matematică). Dar
angajatorii publici și privați, inclusiv în sectoarele cu utilizare intensivă a
cercetării, raportează din ce în ce mai multe dezechilibre și dificultăți în a
găsi persoanele adecvate pentru necesitățile lor în continuă schimbare. În același timp, instituțiile de învățământ
superior încearcă de prea multe ori să concureze în prea multe domenii, deși
relativ puține au capacitatea de a excela în ansamblul domeniilor. Prin urmare,
prea puține instituții europene de învățământ superior sunt recunoscute în
actualele clasamente universitare mondiale axate pe cercetare. De exemplu, doar
aproximativ 200 din cele 4 000 de instituții de învățământ superior din Europa fac
parte din primele 500 și doar 3 sunt incluse în primele 20, în conformitate cu
ultimul clasament mondial al universităților. Și nu au existat ameliorări reale
în ultimii ani. Nu există un model unic de excelență: Europa are nevoie de o
mare diversitate a instituțiilor de învățământ superior și fiecare trebuie
să aibă drept scop atingerea excelenței în conformitate cu misiunea și
prioritățile sale strategice. O mai mare transparență în informarea privind
profilul specific și performanțele individuale ale fiecărei instituții va
facilita, în cazul factorilor de decizie politică, elaborarea strategiilor
eficiente pentru învățământul superior, iar în cazul instituțiilor, avantajele
acestora vor fi mai bine valorificate. Responsabilitatea principală pentru realizarea
reformelor în învățământul superior revine statelor membre și instituțiilor de
învățământ. Cu toate acestea, procesul de la Bologna,
agenda UE pentru modernizarea universităților[6] și crearea spațiului european de cercetare
indică faptul că provocările și răspunsurile politice transcend frontierele
naționale. Pentru a maximiza contribuția sistemelor europene de învățământ
superior la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, sunt
necesare reforme în domenii cheie: creșterea numărului de absolvenți
de învățământ superior la toate nivelurile; sporirea calității și relevanței
dezvoltării capitalului uman în învățământul superior; crearea mecanismelor eficace
de guvernare și finanțare în sprijinul excelenței; și consolidarea
triunghiului cunoașterii între educație, cercetare și întreprinderi. În
plus, mobilitatea internațională a studenților, cercetătorilor și personalului,
precum și sporirea internaționalizării învățământului superior, au un
impact puternic asupra calității și afectează fiecare dintre aceste domenii
cheie. Secțiunea 2 din prezenta comunicare identifică
aspectele strategice esențiale pentru statele membre și instituțiile de
învățământ superior care doresc să-și maximizeze contribuția la creșterea
economică a Europei și a ocupării forței de muncă. Măsurile specifice pe
care UE le va adopta, aducând valoarea sa adăugată în sprijinul eforturilor
de modernizare ale autorităților publice și instituțiilor sunt prezentate în
secțiunea 3. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește
prezenta comunicare examinează datele analitice care vor sta la baza acestor
probleme și măsuri strategice.
2.
Aspecte importante pentru statele membre și pentru instituțiile de
învățământ superior
2.1.
Creșterea nivelului de educație pentru a forma
absolvenții și cercetătorii de care Europa are nevoie
Obiectivul principal al
strategiei Europa 2020 prevede că, până în 2020, 40% dintre tineri ar trebui
să absolve o instituție de învățământ superior sau studii echivalente[7].
Nivelurile de educație au crescut semnificativ în mare
parte din Europa în cursul ultimului deceniu, însă acestea rămân în mare măsură
insuficiente în ceea ce privește satisfacerea creșterii prevăzute a locurilor
de muncă care să implice cunoștințe solide, consolidarea capacității Europei de
a obține beneficii din globalizare și menținerea modelului social european. Creșterea numărului de absolvenți de învățământ
superior trebuie să constituie, de asemenea, un catalizator pentru schimbarea
sistemică, îmbunătățirea calității și elaborarea noilor modalități de a oferi
educație. În plus, în timp ce impactul îmbătrânirii demografice variază de la
un stat membru[8]
la altul, grupul de tineri care termină școala din care învățământul superior
recrutează în mod tradițional este în scădere. Prin urmare, Europa trebuie să atragă o
secțiune transversală mai largă a societății în învățământul superior, în
special categoriile dezavantajate și vulnerabile, și să aloce resurse pentru a
face față acestei provocări; în mai multe state membre, reducerea ratei
abandonului școlar în învățământul superior este, de asemenea, esențială.
Această creștere a aspirațiilor și realizărilor nu poate fi soluționată doar la
nivel universitar: succesul depinde, de
asemenea, de politicile de îmbunătățire a rezultatelor educaționale
anterioare și de reducere a abandonului școlar, în conformitate cu
obiectivul strategiei Europa 2020[9]
și recenta recomandare a Consiliului în materie de abandon școlar timpuriu[10]. De asemenea, Europa are nevoie de un număr
mai mare de cercetători, pentru a pregăti terenul pentru industriile de
mâine. Pentru a face ca economiile noastre să utilizeze cercetarea în mod
intensiv, atingând obiectivul de a investi 3% din PIB în cercetare, se
estimează că Uniunea va avea nevoie de un milion de noi locuri de muncă[11] în
domeniul cercetării, în principal în sectorul privat. Pe lângă îmbunătățirea
condițiilor de investiție ale industriei în cercetare și inovare, acest lucru
necesită mai mulți candidați la doctorat, dotarea forței de muncă existente cu
competențe de cercetare și o mai bună informare cu privire la oportunități,
astfel încât parcursul profesional în afara mediului academic să devină o
perspectivă de carieră reală pentru cercetătorii debutanți. Combaterea stereotipurilor și eliminarea obstacolelor
cu care se confruntă femeile în continuare în ceea ce privește atingerea celor
mai înalte niveluri în învățământul postuniversitar și cercetare – în special
în anumite discipline și în posturi de conducere – pot proporționa talente
nedescoperite. Aspecte strategice esențiale pentru statele membre și instituțiile de
învățământ superior: ·
Definirea clară a unor căi de evoluție
profesională care să permită accesul la învățământul superior în urma unei
formări profesionale sau altor tipuri de învățământ. O modalitate eficientă de
a realiza acest lucru este prin intermediul unor cadre naționale de
calificări relaționate cu Cadrul european al calificărilor și bazate pe
rezultatele învățării, și prin proceduri clare de recunoaștere a cunoștințelor
și experienței acumulate în afara educației formale și formării profesionale. ·
Încurajarea accesului studenților care
aparțin unor grupuri slab reprezentate și a cursanților „netradiționali”,
inclusiv adulți; Furnizarea de informații mai transparente privind oportunitățile
și rezultatele educaționale și de orientări specifice pentru a informa cu
privire la opțiunile de studiu și a reduce abandonul școlar. ·
Garantarea faptului că sprijinul financiar
este accesibil pentru studenții potențiali care provin din familii cu venituri
reduse printr-o mai bună direcționare a resurselor. ·
Elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor
naționale pentru formarea profesională și recalificarea unui număr suficient de
cercetători în conformitate cu obiectivele de cercetare și dezvoltare ale
Uniunii.
2.2.
Îmbunătățirea calității și relevanței
învățământului superior
Învățământul
superior sporește potențialul individual și ar trebui să-i înzestreze pe
absolvenți cu cunoștințele și competențele transferabile de care au nevoie
pentru a reuși în profesiile care presupun un nivel înalt de competențe.
Totuși, programele școlare tind să reacționeze adeseori cu greutate la evoluția
nevoilor economiei în general și nu reușesc să anticipeze sau să contribuie la
configurarea carierelor de mâine; absolvenții întâmpină dificultăți în găsirea
unui loc de muncă de calitate în conformitate cu studiile lor[12]. Implicarea
angajatorilor și a instituțiilor de pe piața muncii în definirea și realizarea
programelor, sprijinirea schimburilor de personal și includerea experienței
practice în cursuri pot contribui la adaptarea programelor școlare la nevoile
actuale și emergente ale pieței forței de muncă și la stimularea capacității de
inserție profesională și a spiritului antreprenorial. O mai bună monitorizare
de către instituțiile de învățământ a parcursului profesional al foștilor lor
studenți poate oferi mai multe informații pentru elaborarea programelor și
crește relevanța acestora. Există o mare nevoie de abordări a învățării
și metode de predare flexibile și inovatoare: pentru a îmbunătăți calitatea și
relevanța, extinzând în același timp numărul de studenți, pentru a crește
participarea la diverse grupuri de studenți și pentru a combate abandonul
școlar. Un mijloc crucial de a asigura acest lucru, în conformitate cu Agenda
digitală europeană[13],
este de a valorifica beneficiile transformatoare ale TIC și ale altor
tehnologii noi pentru a îmbogăți procesul de predare, a îmbunătăți
experiențele de învățare, a sprijini învățarea personalizată, a facilita
accesul prin învățământul la distanță și mobilitatea virtuală, a eficientiza
administrația și a crea noi oportunități pentru cercetare[14]. Pentru a răspunde cererii crescânde de
lucrători din domeniul cunoașterii, formarea profesională a cercetătorilor
în învățământul superior trebuie să corespundă mai mult necesităților pieței
forței de muncă bazate pe cunoaștere, și, în special, cu cerințele IMM-urilor.
Studiile de doctorat de înaltă calitate și relevante pentru industrie pot
contribui la abordarea acestei cereri de capital uman expert. Stabilirea unei
legături între finanțare și punerea în aplicare a principiilor UE privind
studiile doctorale inovatoare[15]
va permite Europei să formeze un număr mai mare de cercetători, mai bine și mai
repede. Reforma și modernizarea învățământului
superior din Europa depinde de competența și motivația profesorilor și
cercetătorilor. Însă, adeseori, personalul didactic
sau de cercetare nu a ținut pasul cu extinderea numărului de studenți, ceea ce
exercită presiuni asupra capacităților deja restrânse. Condiții mai bune de
muncă, inclusiv proceduri de recrutare transparente și echitabile[16],
dezvoltarea profesională inițială și continuă mai bună, precum și o mai bună
recunoaștere și recompensare a excelenței în predare și cercetare sunt esențiale
pentru a se asigura că Europa produce, atrage și reține personalul universitar
de înaltă calitate de care are nevoie. Aspecte strategice esențiale pentru statele membre și instituțiile de
învățământ superior: ·
Încurajarea utilizării previziunilor în materie
de competențe și de creștere, precum și a datelor privind ocuparea
forței de muncă a absolvenților (inclusiv monitorizarea de către instituții
a rezultatelor în materie de ocupare a forței de muncă ale foștilor lor
studenți) în momentul elaborării, realizării și evaluării cursurilor, adaptând asigurarea
calității și mecanismele de finanțare care vizează recompensarea
pregătirii reușite a studenților pentru piața forței de muncă. ·
Încurajarea diversificării tipurilor de studii (de exemplu, învățământ cu frecvență redusă, la distanță și modular,
educație continuă pentru adulți care se reîntorc la școală și alte persoane
care sunt deja prezente pe piața forței de muncă), prin adaptarea mecanismelor
de finanțare, după caz. ·
O mai bună exploatare a potențialului TIC pentru a facilita experiențe de învățare, o predare și metode de
cercetare mai eficiente și personalizate (de exemplu, e-learning și învățare
mixtă) și utilizarea sporită a platformelor de învățare virtuale. ·
Creșterea capacității instituțiilor pieței forței
de muncă (inclusiv serviciile publice pentru ocuparea forței de muncă) și a
reglementărilor care să ducă la concordanța dintre competențe și locuri de
muncă și elaborarea politicilor active pe piața forței de muncă pentru a
promova angajarea absolvenților și a îmbunătăți orientarea profesională. ·
Introducerea măsurilor de stimulare a
instituțiilor de învățământ superior pentru ca acestea să investească în dezvoltarea
profesională continuă a personalului lor, să recruteze personal suficient
pentru a dezvolta discipline emergente și să premieze excelența în
materie de învățământ. ·
Stabilirea unei legături între finanțarea
programelor de doctorat și principiile aplicabile formării doctorale
inovatoare.
2.3.
Creșterea calității prin mobilitate și cooperare
transfrontalieră
Mobilitatea în scop educațional ajută
persoanele să-și dezvolte competențele profesionale, sociale și interculturale
și capacitatea de inserție profesională, Miniștrii din Spațiul european al
învățământului superior (SEIS) au convenit să dubleze proporția de studenți
care încheie o perioadă de studii sau de formare în străinătate, aceasta
trebuind să ajungă la 20% până în 2020[17]. Spațiul european al învățământului
superior a adus schimbări profunde: Structura licență-masterat-doctorat și progresul
privind asigurarea calității au facilitat mobilitatea individuală și au
consolidat instituțiile și sistemele. În paralel, dezvoltarea spațiului
european de cercetare (ERA) crește complementaritatea dintre sistemele
naționale pentru a spori eficiența costurilor investițiilor în domeniul
cercetării, precum și intensificarea schimburilor și a cooperării între
instituții. Cu toate acestea, recunoașterea diplomelor
obținute în străinătate continuă să fie prea dificilă; transferabilitatea
burselor și împrumuturilor este limitată; mobilitatea „ verticală ”[18] rămâne
limitată; iar obstacole împiedică libera circulație a cercetătorilor în
interiorul UE. Punerea în aplicare a recomandării Consiliului privind
promovarea mobilității în scop educațional[19] și utilizarea instrumentelor europene de
asigurare a calității, cum ar fi Registrul european de asigurare a calității,
ar facilita încrederea reciprocă, recunoașterea academică și mobilitatea. Atragerea celor mai buni studenți, cadre
universitare și cercetători din afara UE și dezvoltarea unor noi forme
de cooperare transfrontalieră reprezintă motoarele principale ale
calității. Aceștia pot reprezenta de asemenea, o sursă importantă de venit
pentru instituții. Deși unele state membre reprezintă o destinație de studiu
foarte atractivă[20],
UE în ansamblu trebuie să atragă cei mai buni studenți și cercetători,
în cazul în care se dorește să se concureze cu SUA[21].
Atractivitatea Europei poate fi sporită în cazul în care o serie de preocupări
sunt abordate urgent: costuri în creștere și calitate inegală; recunoaștere
academică dificilă; recrutare netransparentă și condiții de lucru neatrăgătoare
pentru cercetători; și probleme în obținerea vizelor de studiu și muncă,
inclusiv în cazul mobilității în interiorul UE. Aspecte strategice esențiale pentru statele membre și instituțiile de
învățământ superior: ·
Încurajarea instituțiilor să includă mai
sistematic în programele lor mobilitatea în scop educațional și să
elimine barierelor inutile în ceea ce privește schimbarea instituțiilor
între nivelurile de licență și masterat și cooperarea și schimburile
transfrontaliere. ·
Asigurarea recunoașterii eficiente a creditelor
dobândite în străinătate prin intermediul unei asigurări a calității
eficiente, o utilizare comparabilă și coerentă a ECTS și a suplimentului de
diplomă și stabilirea de legături între calificări și cadrul european al
calificărilor. ·
Îmbunătățirea accesului, a condițiilor de angajare
și a posibilităților de evoluție pentru studenți, profesori și cercetători din
alte țări, inclusiv prin punerea în aplicare integrală a directivelor
privind studenții și cercetătorii[22]
și a Codului european al vizelor pentru a facilita eliberarea vizelor
Schengen pentru studenți și cercetători care efectuează sejururi scurte[23].
2.4.
Activarea triunghiului cunoașterii: Stabilirea unei
legături între învățământul superior, cercetare și mediul de afaceri pentru a
favoriza excelența și dezvoltarea regională
Contribuția învățământului superior la
ocuparea forței de muncă și la creștere, precum și atractivitatea sa la nivel
internațional, poate fi crescută prin intermediul stabilirii unor legături
strânse și eficiente între educație, cercetare și întreprinderi – cele trei
laturi ale „triunghiului cunoașterii”. Tendința recentă spre inovare deschisă a
determinat creșterea fluxurilor de cunoștințe și noi tipuri de cooperare între
instituțiile de învățământ, institutele de cercetare și întreprinderi. Dar
capacitatea instituțiilor de învățământ superior de a integra rezultatele
cercetării și practici inovatoare în cadrul ofertei educaționale și de a
exploata potențialul pentru produse și servicii comercializabile, rămâne
scăzută[24].
Cooperarea dincolo de limitele cercetării,
întreprinderilor și învățământului necesită cunoștințe științifice aprofundate,
competențe antreprenoriale, atitudini creative și inovatoare și interacțiuni
intense între părțile interesate în scopul difuzării și valorificării
cunoștințelor generate în cel mai bun mod. Politicile publice care
încurajează parteneriatul între instituțiile profesionale, universitățile
de cercetare, întreprinderile și centrele de înaltă tehnologie pot ancora
educația în triunghiul cunoașterii, pot îmbunătăți continuitatea între
cercetarea de bază și cea aplicată și pot transfera mai eficient cunoștințele
către piață. Îmbunătățirea gestionării proprietății intelectuale va facilita
acest proces[25].
În calitate de centre de
cunoaștere, expertiză și învățare, instituțiile de învățământ superior pot
stimula dezvoltarea economică în teritoriile în care acestea sunt situate; acestea pot atrage oameni talentați în medii inovatoare și pot exploata
atuurile regionale la scară mondială; acestea
pot încuraja un schimb deschis de cunoștințe, personal și expertiză. Acestea pot acționa, de asemenea, în calitate de
centru al unei rețele sau grupări de cunoștințe în serviciul economiei și al
societății locale, în cazul în care autoritățile locale și regionale pun în
aplicare strategii de specializare inteligente în scopul concentrării
resurselor asupra priorităților fundamentale și al maximizării impactului. Aspecte strategice esențiale pentru statele
membre și instituțiile de învățământ superior: ·
Stimularea dezvoltării competențelor
antreprenoriale, creative și inovatoare în toate disciplinele și în toate
cele trei cicluri și promovarea inovării în învățământul superior prin
medii de învățare mai interactive și consolidarea infrastructurii dedicate
transferului de cunoștințe. ·
Consolidarea infrastructurii dedicate transferului
de cunoștințe a instituțiilor de învățământ superior și creșterea capacității
de a participa în întreprinderi nou înființate (start-ups) și în
întreprinderi care se sprijină pe cercetarea universitară (spin-offs). ·
Încurajarea parteneriatului și a cooperării cu
întreprinderile ca activitate de bază a instituțiilor de învățământ superior,
prin structuri de recompensare, stimulente pentru cooperarea multidisciplinară
și inter-organizațională și reducerea obstacolelor administrative și de
reglementare din calea parteneriatelor între instituții și alți actori din sectorul
public și privat. ·
Promovarea participării sistematice a instituțiilor
de învățământ superior la planurile integrate de dezvoltare locală și regională
și orientarea sprijinului regional către cooperarea între învățământul
superior și întreprinderi, în special în favoarea creării de antene
regionale de excelență și specializare.
2.5.
Îmbunătățirea guvernanței și finanțării
Sistemele de învățământ superior necesită
finanțare adecvată, iar Strategia Europa 2020 evidențiază necesitatea, în
momentul stabilirii priorităților în materie de cheltuieli publice, de a
proteja educația și cercetarea care reprezintă domenii care favorizează
creșterea. Cu toate acestea, în timp ce nivelul cheltuielilor variază
substanțial între statele membre[26],
valoarea totală a investițiilor în învățământul superior în Europa
este prea scăzută: 1,3% din PIB în medie, în comparație cu 2,7% în SUA și
cu 1,5% în Japonia. Presiunile exercitate în prezent în favoarea consolidării
fiscale au determinat în mod inevitabil statele membre să evalueze eficiența
costurilor investițiilor publice în învățământul superior și în cercetare: în
timp ce unele state au redus cheltuielile, altele și-au crescut bugetele,
recunoscând potențialul de creștere a cheltuielilor în aceste domenii. Investițiile publice trebuie să rămână
fundamentul unui învățământ superior durabil. Dar amploarea finanțării necesare
pentru a susține și extinde sisteme de învățământ superior de înaltă calitate
este de natură să necesite surse suplimentare de finanțare, fie ele publice sau
private. Statele membre fac eforturi din ce în ce mai mari pentru maximizarea
valorii resurselor investite, inclusiv prin intermediul unor acorduri de
performanță specifice cu instituțiile, angajamente de finanțare concurențiale
și direcționare a fondurilor direct către persoane. Acestea încearcă să-și diversifice
sursele de finanțare, utilizând investiții publice pentru a mobiliza alte
surse de finanțare și apelând într-o mai mare măsură la finanțare privată;
taxele de școlarizare sunt din ce în ce mai des întâlnite, în special începând
cu nivelul masteratului. Este important să se monitorizeze și să se evalueze
eficiența și impactul acestor noi evoluții, inclusiv asupra studenților din
familii mai sărace, precum și asupra echității și mobilității. Provocările cu care se confruntă domeniul
învățământului superior necesită sisteme de guvernare și finanțare mai
flexibile care să concilieze o mai mare autonomie pentru instituțiile de
învățământ cu responsabilitatea față de toate părțile interesate. Instituțiile
autonome pot să se specializeze mai ușor, ceea ce favorizează bunele rezultate[27] la nivel
educațional și de cercetare și încurajează diversificarea în sistemele de
învățământ superior. Dar restricțiile juridice, financiare și administrative
continuă să limiteze libertatea instituțiilor de a-și defini strategiile și
structurile și de a se diferenția de concurenții lor. Eficiența instituțiilor
de învățământ superior și, prin urmare, a investițiilor publice, poate fi
îmbunătățită prin reducerea restricțiilor în ceea ce privește: creșterea
veniturilor private, investițiile în capital, proprietatea infrastructurilor,
libertatea de a angaja personal și acreditarea. Investițiile în gestionarea
profesională pot oferi o viziune și o conducere strategică, furnizând, în
același timp, profesorilor și cercetătorilor libertatea universitară necesară
pentru a se concentra pe principalele lor sarcini. Aspecte strategice esențiale pentru statele membre și instituțiile de
învățământ superior: ·
Încurajarea unei mai bune identificări a costurilor
reale ale învățământului superior și ale cercetării, precum și o orientare
atentă a cheltuielilor, inclusiv prin mecanisme de finanțare legate de
performanță și care introduc un element de concurență. ·
Adaptarea mecanismelor de finanțare la nevoile unor
profiluri de instituții diferite pentru a încuraja instituțiile să își
concentreze eforturile asupra punctelor forte individuale și elaborarea de stimulente
pentru a sprijini o diversitate de alegeri strategice și pentru a dezvolta centre
de excelență ·
Facilitarea accesului la surse alternative de
finanțare, inclusiv utilizarea fondurilor publice și private pentru a
mobiliza alte investiții publice și private (prin intermediul cofinanțării, de
exemplu) . ·
Sprijinirea dezvoltării de personal de conducere
strategic și profesional în învățământul superior și garantarea că instituțiile
de învățământ superior au autonomia de a-și stabili orientarea strategică,
de a gestiona fluxurile de venit, de a recompensa performanțele pentru a atrage
cel mai bun personal didactic și de cercetare, de a stabili politici de
admitere și de a introduce noi programe. ·
Încurajarea instituțiilor să-și modernizeze gestionarea
resurselor umane și să obțină logo-ul „Excelență resurse umane” în materie
de cercetare și să pună în aplicare recomandările Grupului de la Helsinki
privind femeile în domeniul științei[28].
3.
CONTRIBUȚIA UE: STIMULENTE PENTRU TRANSPARENȚĂ, DIVERSIFICARE,
MOBILITATE ȘI COOPERARE
Aspectele strategice esențiale expuse în secțiunea
2 trebuie abordate în primul rând de autoritățile naționale și de instituții.
Dar UE poate sprijini în mod semnificativ eforturile lor de a reforma sistemele
de învățământ superior, prin intermediul diferitelor instrumente politice și
bugetare ale UE. În ceea ce privește politicile, mecanismele
de guvernanță și de raportare ale strategiei Europa 2020 oferă principalul instrument pentru a monitoriza evoluțiile și a
sprijini eforturile în materie de reformă ale statelor membre, inclusiv prin
intermediul recomandărilor specifice fiecărei țări legate de orientările
integrate. În același timp, UE ar trebui să utilizeze mai
bine instrumentele politice disponibile în domeniul învățământului superior, în
special Cadrul european de cooperare în domeniul educației și formării
profesionale „ET2020”. Comisia poate sprijini transparența și excelența prin
intermediul analizelor de politici bazate pe date concrete. Ea poate
sprijini mobilitatea studenților, profesorilor și cercetătorilor.
Comisia poate sprijini cooperarea strategică dintre instituțiile
europene și, în contextul unei competiții mondiale pentru talente din ce în ce
mai acerbe, poate asigura un cadru comun pentru a sprijini interacțiunea
învățământului superior european cu restul lumii. În ceea ce privește finanțarea, cadrul
financiar multianual 2014-2020 va reprezenta o
oportunitate pentru a se asigura că instrumentele și politicile UE – în special
în domeniul educației, cercetării, ocupării forței de muncă, spiritului
antreprenorial, migrației și coeziunii - cooperează în mod eficient pentru a
sprijini modernizarea învățământului superior. Comisia, concentrând mai
îndeaproape cheltuielile UE asupra priorităților strategiei Europa 2020 și
asupra principalelor motoare ale creșterii și locurilor de muncă, a propus o
creștere substanțială a bugetelor pentru programele de educație și cercetare.
3.1.
Susținerea reformei prin date privind inițiativele,
analiză și transparență
Comisia
se va concentra pe îmbunătățirea bazei de date necesare pentru elaborarea politicilor
în domenii cheie. Informațiile disponibile privind performanța instituțiilor de
învățământ superior se concentrează în principal pe universități care
utilizează cercetarea în mod intensiv, și, prin urmare, acoperă doar o foarte
mică parte din instituțiile de învățământ superior din Europa[29]: este
esențial să se creeze o gamă mai largă de analiză și de informare care să
acopere toate aspectele privind performanța – pentru a-i ajuta pe studenți
să facă alegeri de studii informate, pentru a permite instituțiilor să
identifice și să-și dezvolte punctele forte și pentru a sprijini responsabilii
politici în alegerile strategice privind reforma sistemelor de învățământ
superior. Există dovezi care arată că elaborarea unui instrument
multidimensional de informare și de clasificare este fezabilă și susținută pe
deplin de părțile interesate din domeniul educației[30].. În plus, o mai bună cunoaștere a pieței
forței de muncă în ceea ce privește competențele actuale și viitoare solicitate
va contribui la identificarea domeniilor favorabile creșterii și ocupării
forței de muncă și va permite o mai bună compatibilitate între educație și
nevoile pieței forței de muncă. Astfel cum se afirmă în inițiativa emblematică
„O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”, Comisia va înființa
„Panorama competențelor în UE” pentru a îmbunătăți datele despre nevoile
actuale și viitoare în materie de competențe. Îmbunătățirea condițiilor pentru
absolvenți de a dobândi experiență practică, de exemplu prin stagii de calitate,
poate facilita integrarea lor pe piața forței de muncă. Comisia
Europeană: ·
Va lansa instrumentul „U-Multirank”
un nou instrument de informare și de clasificare bazat pe performanță pentru
stabilirea clasamentului instituțiilor de învățământ superior, al cărui
scop este de a îmbunătăți radical transparența sectorului învățământului
superior și ale cărui prime rezultate vor fi prezentate în 2013. Având în
vedere că nu se concentrează pe prioritatea acordată cercetării de către
clasamentele și indicatorii de performanță actuali și că permite utilizatorilor
să creeze clasamente multidimensionale individualizate, acest instrument,
gestionat în mod independent, va facilita alegerea și luarea unei decizii de
către toate părțile interesate din învățământul superior. ·
În cooperare cu Eurostat, va îmbunătăți datele
referitoare la mobilitatea în scop educațional și la capacitatea de inserție
profesională asociate învățământului superior european și va contribui la
crearea unui registru european al învățământului superior. ·
Va oferi orientări și recomandări specifice privind
consolidarea competențelor de bază și transversale și privind combaterea
inadecvării competențelor. ·
În cooperare cu statele membre și cu părțile
interesate, va analiza impactul diferitelor abordări de finanțare asupra
diversificării, eficienței și echității sistemelor de învățământ superior,
precum și asupra mobilității studenților.
3.2.
Promovarea mobilității
Prin lansarea Spațiului european al
învățământului superior, procesul de la Bologna va consolida cooperarea și
mobilitatea. Cu toate acestea, unele fluxuri de mobilitate pot reprezenta o
provocare pentru acele sisteme de învățământ care primesc fluxuri substanțiale
de studenți sau o amenințare de tipul „exportului de inteligență” în țările din
care mulți oameni talentați aleg să studieze și apoi să rămână în străinătate.
În același timp, există preocupări cu privire la calitatea educației
transfrontaliere, inclusiv în cazul așa-numitei educații „francizate”. Programele de mobilitate ale UE, precum programul
Erasmus și Erasmus Mundus au avut ample efecte pozitive pentru persoane și
instituții. Până în 2013, trei milioane de studenți vor fi beneficiat de
actualul program Erasmus, iar posibilitățile de mobilitate pentru
profesorii și personalul din învățământul superior sunt, de asemenea, în
creștere. În paralel, Comisia este în curs de elaborare a unei „tabele de
marcaj a mobilității” pentru a evalua progresele realizate în înlăturarea
obstacolelor în calea mobilității educației[31] în cadrul UE. Actul privind piața unică[32], un plan
de acțiune în vederea deblocării potențialului pieței interne pentru creștere,
locuri de muncă și încrederea cetățenilor, include revizuirea Directivei
privind calificările profesionale în vederea reducerii barierelor din calea mobilității
în profesiile reglementate. Mobilitatea pentru cercetători va fi facilitată
prin cadrul european pentru carierele în cercetare, un nou instrument de
transparență care va fi aplicat în Portalul ocupării forței de muncă EURAXESS. Studiile
de masterat permit studenților să dobândească tipul de competențe avansate care
sunt deosebit de valoroase pentru locurile de muncă care implică cunoștințe
solide și cercetare. Cooperarea și mobilitatea la nivel de masterat pot avea un
rol esențial în consolidarea centrelor de excelență în Europa, oferind UE un
potențial evident de valoare adăugată în acest domeniu. Totuși, în prezent,
actualele instrumente de finanțare ale UE nu sprijină o mobilitate care să
permită efectuarea unui program complet de masterat, ceea ce presupune în
general un ajutor financiar pentru cel puțin 12 luni[33]. În
plus, restricțiile privind transferabilitatea împrumuturilor naționale
limitează utilizarea lor pentru efectuarea unui program complet în străinătate,
în timp ce împrumuturile comerciale sunt de obicei inaccesibile pentru
studenții care provin din familii cu venituri reduse. Comisia Europeană a
identificat o nevoie de sprijin financiar suplimentar în cazul acestui grup de
studenți. Comisia Europeană: ·
Va îmbunătăți recunoașterea studiilor în
străinătate prin consolidarea sistemului european de transfer și acumulare
de credite (ECTS), propunerea unor măsuri de stimulare în programele UE
pentru a îmbunătăți punerea în aplicare și prin activitățile din cadrul
procesului de la Bologna. ·
Va propune un program de mobilitate în cadrul
Erasmus la nivel de masterat (prin intermediul unui instrument de
garantare a împrumuturilor pentru studenți), operațional începând cu 2014,
în vederea promovării mobilității, excelenței și accesului la finanțare în
condiții avantajoase pentru elevii care efectuează un masterat în alt stat
membru, indiferent de mediul social din care provin. ·
În contextul SEIS, va contribui la
consolidarea sinergiilor dintre UE și procesul interguvernamental. ·
Va sprijini analiza potențialului fluxurilor de
mobilitate a studenților, inclusiv în cadrul procesului de la Bologna,
pentru a lua în considerare hotărârile Curții Europene de Justiție[34], și
analiza standardelor de asigurare a calității pentru susținerea calității
educației francizate. ·
Va promova cadrul european pentru cariere în
domeniul cercetării pentru a încuraja mobilitatea transfrontalieră a
cercetătorilor, a ajuta cercetătorii în identificarea ofertelor de muncă și
angajatorii în a găsi candidații corespunzători prin clasificarea posturilor de
cercetare în funcție de patru niveluri de competență[35].
3.3.
Plasarea învățământului superior în centrul
inovării, al creării de locuri de muncă și al capacității de inserție
profesională
Capacitatea viitoare a Europei în termeni de inovare
va depinde de instituțiile de învățământ superior care vor accepta să-și
îndeplinească pe deplin rolul lor în cadrul triunghiului cunoașterii, alături
de întreprinderi și organizații de cercetare extrauniversitare. Institutul European de Inovare și
Tehnologie (IET) oferă un model autentic de integrare
a învățământului superior în triunghiul cunoașterii. Prin programe educaționale
cu o reputație academică excelentă, IET și comunitățile sale de cunoaștere și
inovare (CCI) promovează antreprenoriatul care implică cunoștințe solide bazat
pe cercetare multidisciplinară inovatoare. IET se va concentra din ce în ce mai
mult pe difuzarea lecțiilor învățate, oferind astfel exemple de parteneriate
integrate, noi modele de guvernare și finanțare pentru a spori potențialul de
inovare al instituțiilor de învățământ superior în colaborare cu
întreprinderile. Comisia intenționează să propună măsuri viitoare pentru
dezvoltarea triunghiului cunoașterii în propunerea sa privind Agenda strategică
de inovare, prevăzută până la sfârșitul anului. Există posibilități suplimentare pentru a
sprijini interacțiunea între învățământul superior și economia în sens larg la
nivel european, în vederea sprijinirii fluxului de cunoștințe. Proiecte pilot
europene recente destinate să încurajeze dezvoltarea de parteneriate
structurate – „alianțe ale cunoașterii” - reunind întreprinderi și
instituții de învățământ superior pentru a concepe și a elabora cursuri noi au
produs deja rezultate promițătoare și ar trebui să fie dezvoltate în continuare.
Acțiunile Marie Curie reprezintă, de asemenea, un instrument eficient de stimulare a
transferului de cunoștințe, în timp ce noul cadru pentru Spațiul european de
cercetare care urmează să fie prezentat în 2012 va susține măsuri de
înlăturare a obstacolelor în calea mobilității cercetătorilor și a cooperării
transfrontaliere[36].
Comisia elaborează, de asemenea, doctorate industriale europene și școli
doctorale pentru a încuraja inovarea în formarea profesională pentru
cercetătorii de mâine. Succesul stagiilor în întreprindere Erasmus,
introduse în programul Erasmus din 2007, ilustrează cererea de oportunități de
a câștiga experiență practică, pertinentă în muncă ca parte a programelor de
studii din învățământul superior. Stagiile reprezintă un mecanism important
pentru corelarea competențelor absolvenților cu nevoile piețelor forței de
muncă, precum și pentru dezvoltarea personală a studenților. Cu toate acestea,
în prezent, stagiile și stagiile în întreprindere nu oferă întotdeauna
condițiile adecvate pentru studenți de a-și dezvolta competențele și de a
obține recunoașterea adecvată a experienței câștigate. Sunt necesare mai multe
eforturi în vederea îmbunătățirii calității și a relevanței stagiilor. Comisia Europeană: ·
Va adopta, până la sfârșitul anului 2011, o agendă
strategică de inovare care va elabora viitorul IET, prioritățile acestuia
și va prezenta o propunere pentru lansarea a noi CCI. . ·
Va valorifica proiectul pilot lansat recent pentru
a consolida interacțiunea dintre universități și întreprinderi prin alianțele
cunoașterii ·
Va consolida în cadrul acțiunilor Marie Curie un program
doctoral industrial european pentru a sprijini cercetarea aplicată ·
Va propune un cadru de calitate pentru stagii
pentru a-i ajuta pe studenți și absolvenți în obținerea cunoștințelor practice
necesare pentru locul de muncă și în a beneficia de mai multe stagii în
întreprindere și de mai bună calitate. De asemenea, Comisia va crea o platformă
unică și centralizată pentru ofertele de stagii în Europa
3.4.
Sprijinirea internaționalizării învățământului
superior european
Cooperarea viitoare în domeniul învățământului
superior în cadrul UE ar trebui să facă parte dintr-o strategie mai amplă
pentru a stabili dialogul cu țări partenere din toată lumea, pentru a promova
valorile și expertiza UE, precum și pentru a sprijini învățământul superior în
țările în curs de dezvoltare ca parte integrantă din politica de dezvoltare a
UE și a unei abordări cuprinzătoare a dezvoltării sectorului de învățământ.
Comisia va promova coerența între UE și acțiunile naționale de cercetare prin
intermediul Forumului strategic pentru cooperare științifică și tehnologică
internațională. Internaționalizarea și deschiderea sistemelor
de învățământ superior necesită o abordare comună care să implice o gamă largă
de domenii de acțiune și de părți interesate pentru a atrage cei mai buni
studenți, angajați și cercetători din întreaga lume, pentru a spori influența
și vizibilitatea internațională și pentru a promova rețele internaționale
pentru excelență. Comisia va explora posibilitatea de a elabora o strategie
specifică pentru internaționalizarea învățământului superior[37]: Comisia Europeană: ·
Va promova UE ca destinație de studiu și cercetare
pentru cele mai bune talente din întreaga lume prin sprijinirea creării și
dezvoltării strategiilor de internaționalizare de către instituțiile de
învățământ superior din Europa. ·
Va dezvolta relații privind învățământul
superior cu parteneri din afara Uniunii, menite să consolideze sistemele de
educație naționale, dialogul politic, mobilitatea și recunoașterea academică,
inclusiv prin intermediul strategiei de extindere, al politicii europene de
vecinătate, al abordării globale a migrației și al Forumului politic Bologna. ·
Va utiliza parteneriatele de mobilitate
existente pentru a consolida și a facilita schimburile de studenți și
cercetători. ·
Va analiza posibilitatea de a propune modificări
ale directivelor privind studenții și cercetătorii[38] pentru
ca UE să devină și mai atrăgătoare pentru resortisanți talentați din țări care
nu sunt membre ale UE și va analiza dacă procesele și drepturile care derivă
din acestea ar trebui să fie facilitate și/sau consolidate. ·
Va consolida monitorizarea studenților doctoranzi
din afara UE, ca procentaj din toți studenții la doctorat, astfel cum este
indicat în tabloul de bord al performanței pentru cercetare și inovare pentru
a măsura gradul de atractivitate a UE în materie de cercetare și studii de
doctorat pentru restul lumii.
3.5.
Consolidarea impactului pe termen lung și
complementaritatea finanțării UE
Se propune
direcționarea investițiilor UE în învățământul superior prin trei principalele
mecanisme de finanțare ale CFM 2014-2020: 1. Europa educației: program unic pentru
educație, formare profesională și tineret Pentru a contribui la realizarea obiectivelor
strategiei Europa 2020, Comisia va propune un program unic pentru educație,
formare profesională și tineret, cu puncte de acces și gestionare
simplificate. Programul își va consacra cheltuielile unor priorități, cum ar fi
calitatea și inovarea în metodele de predare, legături mai strânse cu piața
forței de muncă și o mai bună recunoaștere a competențelor dobândite prin
intermediul mobilității. Acesta va contribui la obiectivul de mobilitate de 20%
al procesului de la Bologna, concentrând resursele asupra: oportunităților de
mobilitate pe baza calității și excelenței (inclusiv prin programul de
mobilitate în cadrul Erasmus la nivel de masterat); cooperării intense și
parteneriatelor de consolidare a capacităților între statele membre și cu
parteneri la nivel mondial; inițiativelor specifice pentru recunoașterea și
valorizarea excelenței în învățământ și încurajării studenților antreprenori și
cooperării inovatoare între universități și întreprinderi. 2. Orizont
2020: Programul-cadru pentru cercetare și inovare Noul program „Orizont 2020” va acoperi ansamblul finanțării pertinente în materie de cercetare și
inovare în UE, furnizată în prezent prin intermediul celui de-al șaptelea
program cadru pentru cercetare, programului pentru competitivitate și inovare
și al altor inițiative ale UE în domeniul inovării, cum ar fi IET. Orizont 2020
vizează să facă finanțarea UE mai atractivă și mai ușor de dobândit. Acesta va
asigura un grad înalt de coordonare a politicilor, va optimiza sinergiile între
inițiative și va permite acoperirea unui ciclu de inovare complet prin
instrumente de finanțare mai eficiente și mai raționalizate. 3.
Instrumentele politicii de coeziune În perioada de finanțare 2007-2013,
aproximativ 72,5 de miliarde EUR vor fi cheltuite pentru educație și formare
profesională, iar 60 de miliarde EUR pentru cercetare și inovare. O utilizare
strategică a politicii UE de coeziune poate îmbunătăți în mod
semnificativ contribuția învățământului superior la dezvoltarea socială,
economică și teritorială. Fondul European de Dezvoltare Regională poate
investi în construirea sau renovarea instituțiilor de învățământ superior, în
furnizarea de echipament și promovarea digitalizării, precum și în sprijinirea
pepinierelor de întreprindere, a întreprinderilor care se sprijină pe
cercetarea universitară (spin-off) și a altor forme de parteneriate
între universități și întreprinderi. Fondul social european (FSE) poate
finanța procesele de modernizare, poate crește participarea și nivelul de
calificare, în special în ceea ce privește studenții din familii care provin
din medii subreprezentate, poate îmbunătăți conținutul educativ și corelarea
între programe și cererea de pe piața forței de muncă. Propunerea CFM pentru
perioada 2014-2020 alocă cel puțin 84 de miliarde EUR pentru FSE, din care
peste 40 de miliarde EUR ar fi de așteptat, pe baza experienței trecute, să fie
puse la dispoziție pentru educație și formare.
3.6.
Următoarele etape către un învățământ superior
european inteligent, durabil și favorabil incluziunii
În cadrul elaborării acestei comunicări,
Comisia a organizat consultări ample cu: directori, profesori, cercetători și
studenți din mediul universitar, cu întreprinderi și cu parteneri sociali, cu
guvernele și organisme internaționale. Comisia va continua să colaboreze cu
aceste părți interesate împreună cu Parlamentul European, Comitetul
Regiunilor și Comitetul Economic și Social, Banca Europeană de Investiții și
Eurostat în vederea realizării acestui program de acțiune[39]. De asemenea, Comisia va apela la experți
externi pentru a elabora politici progresive și pentru a identifica practici
inovatoare. Ca un prim pas, în 2012, Comisia va institui un grup la nivel
înalt cu un mandat permanent pentru a analiza subiecte esențiale pentru
modernizarea învățământului superior, începând cu promovarea excelenței în
predare și raportare în 2013. Sistemele de învățământ superior moderne și
eficiente reprezintă fundamentul unei societăți deschise, încrezătoare și
durabile; precum și al unei economii creatoare, inovatoare și antreprenoriale
bazată pe cunoaștere. Eforturile comune ale autorităților statelor membre, ale
instituțiilor de învățământ superior, ale părților interesate și ale Uniunii
Europene vor fi esențiale pentru atingerea obiectivelor stabilite în prezenta
comunicare și vor sta la baza succesului global al Europei. [1] Acest
termen este utilizat pentru a include toate instituțiile de învățământ
superior, printre care universitățile, universitățile de științe aplicate,
institutele de tehnologie, „grandes écoles”, școlile de afaceri, școlile de
inginerie, IUT, colegii de învățământ superior, școli profesionale, școli
politehnici, academii, etc. Acesta trebuie să ia în considerare diversitatea
lingvistică și tradițiile și practicile naționale. [2] A se
vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, secțiunea 2 [3] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, secțiunea 7.2 [4] A se
vedea COM(2010) 682 final. [5] Studiu
MORE privind modelele de mobilitate și parcursul profesional al cercetătorilor
din UE (CE, 2010) [6] COM(2006)
208 final. [7] Până în
2020, 40% din populația în vârstă de 30-40 de ani din Uniunea Europeană trebuie
să fi absolvit învățământul superior sau echivalent [8] A se
vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, secțiunea 3.4 [9] Reducerea
până la 10% a proporției tinerilor cu vârste între 18-24 ani care nu au
absolvit învățământul secundar superior și care nu urmează alte programe de
educație și formare profesională. [10] A se vedea
Recomandarea Consiliului cu privire la politicile menite să reducă abandonul
școlar timpuriu (adoptată la 7 iunie 2011) [11] COM(2010)
546 final, p.9. [12] A se vedea
documentul de lucru al serviciilor Comisiei, secțiunea 4.1 [13] COM(2010)
245 final. [14] A se vedea
documentul de lucru al serviciilor Comisiei, secțiunea 4.3 [15] Aceste
principii, elaborate cu sprijinul grupului de coordonare „Resurse umane și
mobilitate” al ERA, preconizează excelența și creativitatea în cercetare, un
mediu instituțional atractiv cu masă critică și respectarea Cartei
cercetătorilor și a codului privind condițiile de muncă atractive pentru
cercetători, opțiunile de cercetare interdisciplinară, expunerea la industrie
și la alte sectoare de activitate relevante, mobilitatea și crearea de rețele
internaționale, formarea competențelor transferabile și asigurarea calității. [16] Inclusiv
în conformitate cu „ Carta europeană pentru cercetători și Codul de conduită
pentru recrutarea lor” [17] A se vedea
SEC(2011) 670 final. [18] Schimbarea
țărilor între licență, master și doctorat. [19] Recomandarea
Consiliului privind promovarea mobilității în scop educațional a tinerilor, 28
iunie 2011 [20] A se vedea
documentul de lucru al serviciilor Comisiei, secțiunea 7.1 [21] ibid [22] Directiva
2004/114/CE a Consiliului și Directiva 2005/71/CE a Consiliului. [23] Șederi a căror
durată totală nu depășește trei luni într-o perioadă de șase luni [24] Concluziile
Consiliului privind triunghiul cunoașterii – 20 octombrie 2009 [25] A se vedea
Recomandarea privind gestionarea proprietății intelectuale C (2008) 1329 final,
10.4.2008 [26] A se vedea
documentul de lucru al serviciilor Comisiei, secțiunea 6.1 [27] A se vedea
documentul de lucru al serviciilor Comisiei, secțiunea 6.2 [28] A se vedea
documentul de lucru al serviciilor Comisiei, secțiunea 6.3 [29] Chestiunea
privind excelența instituțiilor în raport cu obiectivele privind cercetarea ale
UE va face obiectul unei analize mai aprofundate. [30] A se vedea
documentul de lucru al serviciilor Comisiei, capitolul 1.1. Un instrument
„U-multirank” ar permite utilizatorilor să clasifice instituțiile în funcție de
datele privind calitatea procesului de predare (de exemplu, rezultatele în ceea
ce privește capacitatea de inserție profesională), rezultatele cercetării,
capacitatea transferului de cunoștințe și de sprijinire a dezvoltării regionale
și gradul de internaționalizare. [31] Stabilită
în Recomandarea Consiliului privind mobilitatea în scop educațional a
tinerilor, 28 iunie 2011 [32] A se vedea
COM(2010) 206, 13.4.2011. [33] Erasmus
sprijină mobilitatea creditelor și nu mobilitatea la nivelul diplomei complete,
în timp ce Erasmus Mundus sprijină mobilitatea studenților care participă doar
la anumite programe de masterat Erasmus Mundus. [34] Cauza
C-73/08 Nicolas Bressol și Céline Chaverot and Others v. Gouvernement de la
Communauté française [35] Profiluri
comune (cercetător debutant/recunoscut/experimentat/principal) pentru toate
sectoarele și țările participante, astfel cum s-a solicitat în Uniunea inovării
(2010). Raport adoptat de grupul de coordonare „Resurse umane și mobilitate” al
ERA, mai 2011. [36] În temeiul
Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor și al Cartei europene a
cercetătorilor [37] Astfel cum
se solicită în concluziile Consiliului privind internaționalizarea
învățământului superior, 11 mai 2010. [38] Precum și
Recomandarea 2005/761/CE de facilitare a eliberării de către statele membre de
vize uniforme de scurtă ședere pentru cercetătorii din țări terțe care
călătoresc în cadrul Uniunii în scopul desfășurării cercetării științifice; [39] De
exemplu, va colabora cu BEI cu privire la garantarea împrumuturilor pentru
studenți la nivel european, cu Comitetul Regiunilor privind rolul
învățământului superior în dezvoltarea regională și cu statele membre prin
Grupul de lucru tematic privind modernizarea învățământului superior.