2.4.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 104/7

—

subliniază că coeziunea economică, socială și teritorială permite ca Uniunea, toate statele acesteia și entitățile teritoriale să se bucure de circumstanțe mai bune pentru a face față provocărilor pe care le ridică globalizarea pentru Europa și pentru a preveni o eventuală pierdere a influenței;

—

concluzionează că GECT poate fi răspunsul juridic comunitar la instituționalizarea cooperării teritoriale din cadrul Uniunii, fără a aduce atingere posibilității acordate entităților teritoriale europene de a alege liber alte forme și formule alternative, cu sau fără personalitate juridică, dar care nu ar mai fi strict comunitare, ci internaționale;

—

consideră că GECT oferă, de asemenea, perspective interesante ca „laboratoare” ale unei guvernanțe pe mai multe niveluri; pledează, de asemenea, pentru crearea unui program specific, cu finanțare comunitară, din partea Fondului european de dezvoltare regională, care ar contribui la înființarea de noi GECT sau la transformarea unor proiecte de cooperare potențiale, gestionate conform vechilor formule convenționale;

—

consideră că trebuie să li se reamintească autorităților de gestionare a programelor și să se precizeze în mod clar în viitorul Regulament GECT revizuit (CE) nr. 1082/2006 faptul că GECT nu pot fi niciodată discriminate în ceea ce privește participarea lor la aceste inițiative, licitații și programe comunitare, cu atât mai mult cu cât însăși existența GECT ilustrează un parteneriat european peren dovedit și răspunde criteriilor obișnuite de transnaționalitate;

—

salută decizia luată de Biroul CoR la 26 ianuarie 2011, de a înființa o platformă de monitorizare a GECT a Comitetului Regiunilor, în cadrul căreia se va realiza o evaluare permanentă a aplicării Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 și a evoluției practice a GECT.

Raportor

:

dl Alberto Núñez Feijóo (ES-PPE), președintele Guvernului regional din Galiția

1.

constată că Gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT) reprezintă o nouă formă de persoană juridică creată de dreptul comunitar prin Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 (1); articolul 18 din regulament prevedea intrarea în vigoare a acestuia la 1 august 2006, urmând să fie aplicat înainte de 1 august 2007, cu excepția articolului 16, care urma să fie aplicat de la 1 august 2006, în ce privește adoptarea de către statele membre a tuturor dispozițiilor corespunzătoare pentru garantarea aplicării efective a acestui regulament;

2.

reamintește că, în conformitate cu dispozițiile articolului 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia dispune de competența și responsabilitatea de a veghea la aplicarea tratatelor și a măsurilor adoptate de instituții în virtutea acestora, precum și de a supraveghea aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curții de Justiție a Uniunii Europene;

3.

subliniază că, în conformitate cu prevederile articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 1082/2006, „până la 1 august 2011, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la aplicarea prezentului regulament și propuneri de modificare, după caz”;

4.

înțelege că, în urma analizelor efectuate de doctrina juridică europeană și având în vedere contrastul cu realitatea în aplicarea regulamentului, este foarte oportun avizul din proprie inițiativă al acestui Comitet, în vederea elaborării unui diagnostic exhaustiv privitor la instituția GECT și operativitatea practică a acesteia, care să faciliteze, după caz, modificarea Regulamentului (CE) nr. 1082/2006, pentru a putea fi adaptat la necesitățile scoase în evidență în timpul lucrărilor de consultare prealabilă efectuate de Comitetul Regiunilor al Uniunii și de raportorul avizului;

5.

reamintește că Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene plasează coeziunea teritorială pe același plan cu coeziunea economică și socială și că instrumentul GECT poate fi un vector politic și juridic major pentru a permite punerea în aplicare a acestui principiu;

6.

observă că, odată cu noua prevedere privind „coeziunea economică, socială și teritorială”, alineatul (3) din articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene adaugă că „dintre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se va acorda zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase”;

7.

amintește că articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se referă la situația specifică a regiunilor ultraperiferice și la necesitatea adoptării unor măsuri adaptate la realitățile specifice ale acestora;

8.

atrage atenția asupra faptului că, până în prezent, GECT au fost puse în aplicare îndeosebi în zonele frontaliere și, în mai mică măsură, în cele insulare;

9.

reamintește că considerentele din Regulamentul (CE) nr. 1086/2006 precizează clar care au fost motivele pentru care legiuitorul comunitar a luat o decizie atât de importantă, cum a fost crearea unei noi instituții juridice de acest tip pentru a fi integrată în dreptul Uniunii; în primul rând, sporirea coeziunii în Uniune, înlesnind cooperarea teritorială; în al doilea rând, atenuarea dificultăților cu care se confruntă această cooperare; în al treilea rând, întărirea acestei cooperări ținând seama de creșterea numărului de frontiere comunitare în urma extinderii Uniunii; în al patrulea rând, remedierea caracterului inadaptat al structurilor juridice existente, precum Gruparea europeană de interes economic (GEIE), pentru a organiza o cooperare subordonată obiectivului cooperării teritoriale europene (care continuă inițiativa comunitară Interreg);

10.

constată că, pe lângă motivele juridice, din Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 rezultă și posibila oportunitate financiară și economică a canalizării voluntare prin intermediul GECT, printre alte instrumente de cooperare teritorială, a programelor și proiectelor de cooperare teritorială cofinanțate de Uniune; în orice caz, criteriul fundamental pentru obținerea cofinanțării trebuie să fie calitatea fiecărei propuneri prezentate în parte;

11.

dorește să sublinieze că, în acest sens, articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 (2) include o prevedere explicită prin care GECT-urilor li se poate încredința gestionarea de programe operaționale în temeiul obiectivului de cooperare teritorială, statele conferindu-le acestora responsabilitățile autorității de gestionare și ale secretariatului tehnic comun. Aceste responsabilități ar trebuie să includă și responsabilitatea financiară față de Comisia Europeană;

12.

semnalează că, la rândul său, Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 (3), prin articolul său 3 alineatul (2) litera c) precizează că „obiectivul de cooperare teritorială europeană urmărește consolidarea cooperării la nivel transfrontalier prin inițiative comune locale și regionale, consolidarea cooperării transnaționale prin măsuri favorabile dezvoltării teritoriale integrate legate de prioritățile Comunității și consolidarea cooperării interregionale și a schimbului de experiență la nivelul teritorial adecvat”;

13.

subliniază că și din articolele 7, 38 și cele aferente din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, precum și cele din capitolul III și din dispozițiile complementare din Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 rezultă obiectivul întăririi coeziunii printr-o mai bună și mai amplă cooperare teritorială în cadrul Uniunii, cele mai bune cote în termeni de excelență și eficiență atingându-se prin instituționalizarea acesteia;

14.

scoate în evidență că coeziunea economică, socială și teritorială permite ca Uniunea, toate statele acesteia și entitățile teritoriale să se bucure de circumstanțe mai bune pentru a face față provocărilor pe care le ridică globalizarea pentru Europa și pentru a preveni o eventuală pierdere a influenței;

15.

concluzionează că GECT poate fi răspunsul juridic comunitar la instituționalizarea cooperării teritoriale din cadrul Uniunii, fără a aduce atingere posibilității acordate entităților teritoriale europene de a alege liber alte forme și formule alternative, cu sau fără personalitate juridică, dar care nu ar mai fi strict comunitare, ci internaționale;

16.

consideră că GECT oferă, de asemenea, perspective interesante ca „laboratoare” ale unei guvernanțe pe mai multe niveluri, după cum s-a solicitat în Cartea albă a Comitetului Regiunilor. Dată fiind contribuția pe care instituția GECT o poate avea la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, consideră că GECT de dimensiuni corespunzătoare, ca cele care se ocupă de inițiativele macroregionale, ar putea sprijini încheierea de „contracte privind un parteneriat pentru dezvoltare și investiții” – descrise de Comisie în Comunicarea sa privind revizuirea bugetară, din 19 octombrie 2010 – ca instrumente de punere în aplicare a Strategiei Europa 2020, dar în mod regretabil limitate la relația dintre Comisie și statele membre;

17.

observă faptul că, deși GECT este o instituție de drept comunitar creată ad-hoc pentru facilitarea cooperării teritoriale în cadrul Uniunii și, deși se pare că, a priori, regulamentele care reglementează fondurile comunitare promovează utilizarea acesteia în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, realitatea cu care ne confruntăm este diferită de așteptările logice și dorite care l-au determinat pe legiuitorul comunitar să ia această măsură de o asemenea importanță juridică;

18.

observă, în urma amplelor consultări realizate în prealabil cu reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului și ai Comisiei și în cadrul reuniunilor deschise nu doar membrilor Comitetului, ci și diverselor organizații regionale europene și specialiștilor în domeniu, că doar un număr limitat de GECT constituite gestionează programe sau proiecte de cooperare teritorială cofinanțate din fonduri comunitare;

19.

confirmă că majoritatea GECT înființate realizează alte acțiuni specifice de cooperare teritorială fără contribuția financiară a Uniunii, așa cum prevede articolul 7 alineatul (3) paragraful 2 din Regulamentul (CE) nr. 1082/2006;

20.

consideră că, în aceste condiții, ar fi util să se facă o analiză riguroasă a motivelor acestui dezechilibru dintre așteptări și realitate și să se propună măsuri precise pentru a remedia deficiențele, plecând de la premisa că filosofia și obiectivele care l-au determinat pe legiuitorul comunitar să creeze GECT sunt chiar mai valabile în prezent, când însuși Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene plasează la același nivel coeziunea teritorială și coeziunea economică și socială;

21.

consideră că, în plus, contribuția Comitetului poate fi deosebit de util la elaborarea raportului pe care trebuie să-l prezinte Comisia Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1082/2006, împreună cu propunerile de modificare corespunzătoare;

22.

este de părere că Avizul Bresso (CDR 308/2007 fin), adoptat de Adunarea plenară a Comitetului la 18 iunie 2008, reprezintă o bază excelentă pentru efectuarea unei analize riguroase a situației care a împiedicat GECT să devină instrumentul juridic comunitar prin excelență pentru instituționalizarea și consolidarea cooperării teritoriale în cadrul Uniunii;

23.

dorește să reitereze că, în Avizul Bresso menționat mai sus se afirma deja că „o măsură care trebuie pusă în aplicare la nivel comunitar este încurajarea utilizării GECT ca instrument privilegiat de cooperare” (punctul 25), subliniindu-se că „punerea în aplicare a regulamentului trebuie să fie, la rândul său, bine coordonată, astfel încât diversele acte legislative elaborate de statele membre în aplicarea Regulamentului (CE) 1082/2006 să poată fi regrupate fără a se crea niciun fel de incompatibilitate sau obstacol” (punctul 32);

24.

avizul menționat îndeamnă, de asemenea, la instituirea de stimulente, și anume „să se prevadă un program specific, cu finanțare comunitară, din partea Fondului european de dezvoltare regională, care ar contribui la înființarea de noi GECT sau la transformarea de proiecte de cooperare existente care sunt gestionate conform vechilor formule convenționale” (punctul 48, Avizul 308/2007) și „în cazul licitațiilor lansate de Comisie să se acorde un avantaj comparativ acelor proiecte care implică înființarea unei GECT și care prevăd o dezvoltare durabilă, în momentul încheierii proiectului”. „Astfel s-ar promova instituționalizarea unei culturi a cooperării pe termen mediu și lung, care ar căuta noi surse de finanțare pe lângă bugetul comunitar” (punctul 49);

25.

atrage atenția asupra faptului că, de la 1 august 2007, au fost create foarte puține GECT pe teritoriul Uniunii, având în vedere numărul de entități teritoriale europene care cooperau deja între ele și așteptările create; în același sens, se observă că GECT în curs de instituire sunt și ele reduse ca număr, în ciuda punerii în practică a numeroase proiecte de cooperare teritorială europeană, în special a celor cofinanțate din fonduri comunitare;

26.

semnalează că GECT au dificultăți legate de legislațiile naționale în materie de recrutare, detașare și gestionare a personalului în general, deși sunt structuri de cooperare teritorială și ar trebui să poată beneficia de flexibilitate în acest domeniu. În plus, constată că faptul de a lucra fizic într-o anumită țară pentru o structură al cărei sediu se află într-o altă țară ridică importante probleme de natură juridică în ceea ce privește sistemele de pensionare, de protecție socială și regimul fiscal. Prin urmare, propune ca regulamentul să prevadă ca legislația aplicabilă în materie de personal să fie cea a țării în care personalul respectiv își desfășoară activitatea și nu cea a țării în care este situat sediul;

27.

în acest context, subliniază caracterul voluntar al GECT ca instrument de organizare a cooperării teritoriale; din acest motiv, autoritățile locale și regionale trebuie să rămână și în continuare responsabile de stabilirea celor mai potrivite proceduri de cooperare teritorială;

28.

deduce, din informațiile colectate, că dificultățile întâmpinate la lansarea GECT ca instituție juridică comunitară ar putea avea trei tipuri de cauze, și anume juridico-materiale, juridico-procedurale și economico-financiare;

29.

consideră că, în lumina studiilor și rapoartelor publicate pe tema GECT, atât cele elaborate la solicitarea Comitetului Regiunilor, cât și cele elaborate de comunitatea științifică, se preconizează că este puțin probabil ca problemele să rezide în statutul juridic neclar al instituției, cum ar putea fi inexistența unei clasificări clare ca entitate de drept public sau, în mod alternativ, de drept privat;

30.

constată că majoritatea indiciilor indică faptul că în mod preponderent obstacolele juridice rezidă în sfera procedurală, dat fiind că aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 nu este coordonată, fie în mod autonom de către statele membre între ele, fie prin intermediul unei autorități comunitare;

31.

consideră că, în aceste condiții, este indispensabil ca o autoritate comunitară să raporteze în prealabil, chiar dacă fără caracter obligatoriu, asupra evoluțiilor normative statale privind Regulamentul (CE) nr. 1082/2006;

32.

susține ideea ca, în cadrul propunerii sale de revizuire a regulamentului, Comisia Europeană să propună măsuri practice de procedură, care să contribuie la reducerea perioadelor lungi de gestionare din prezent și care nu pot fi întotdeauna compensate prin recurgerea la tăcerea administrativă pozitivă, în special în condițiile în care crește numărul de state ale căror entități teritoriale participă la o GECT, întrucât operatorii terți, cum ar fi entitățile de credit, contractanții și lucrătorii solicită o mai mare siguranță juridică;

33.

subliniază că printre aceste măsuri procedurale se află necesitatea de stabilire a unei întruniri comune a tuturor entităților teritoriale participante la o GECT cu autoritățile naționale cu putere de autorizare, pentru a se evita circulația infinită a proiectelor de convenții și statuturi, modificate în permanență în virtutea unor criterii schimbătoare și neconectate;

34.

de asemenea se pronunță în favoarea dezvoltării și stabilirii unor exemple de bune practici ale GECT, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană și prin utilizarea platformei de monitorizare a GECT create de CoR, care să aibă în vedere în mod deosebit obiectivele politicii de coeziune, ale Strategiei Europa 2020, precum și ale strategiilor macroregionale;

35.

insistă asupra necesității ca toate autorizațiile naționale corespunzătoare să fie propuse în același timp, într-un act unic și în urma unui dialog foarte strâns, direct, sincronic, comun și simultan cu toți promotorii, fără ca acesta să limiteze în vreun fel marja discrețională corespunzătoare a autorităților naționale, indiferent de formalitățile ulterioare care ar putea fi impuse de fiecare autorizație națională;

36.

profită de această ocazie pentru a sublinia că, pe lângă obținerea reducerii drastice a circulației textelor și a duratei procedurii, această întrunire comună a tuturor promotorilor și autorităților naționale cu putere de autorizare ar putea permite integrarea unor soluții inovatoare la probleme recurente cu care se confruntă GECT înființate, în ceea ce privește regimul lor personal și fiscalitatea, dat fiind că sistemul de surse prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 făcea posibilă efectuarea anumitor ajustări în convenția și statutul fiecărei GECT;

37.

apreciază importanța pe care ar putea să o aibă solicitarea voluntară de elaborare a unui aviz tehnico-juridic prealabil privind stricta conformitate a proiectului de convenție și de statut ale fiecărei GECT instituite cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006; acest aviz nu ar avea caracter obligatoriu, respectând dreptul comunitar, și ar fi elaborat de un grup de juriști experți desemnat de Comitetul Regiunilor; în locul unui aviz tehnico-juridic, inițiatorii unei GECT pot – tot pe bază voluntară – să însărcineze aceeași juriști experți să urmărească dialogul strâns și comun menționat mai sus și procedura de elaborare a cadrului juridic și tehnic al unei GECT;

38.

recomandă o procedură simplificată pentru orice schimbare adusă statutului și convenției în ceea ce privește parteneriatul, bugetul, intrarea unui partener asociat, aderarea ca membru a unui fost partener asociat (cf. modul de funcționare), cheia de repartizare a membrilor sau repartizarea locurilor. Această procedură simplificată ar putea lua forma unei decizii adoptate în unanimitate de GECT, care ar putea fi contestată numai de către autoritățile naționale implicate;

39.

propune să se promoveze și chiar să se permită, cu măsurile necesare de precauție, participarea la sau colaborarea cu GECT a entităților private (sau semi-private) care, prin misiunea pe care o îndeplinesc, ar contribui la dezvoltarea activităților și la punerea în aplicare a obiectivului GECT. Poate fi vorba despre întreprinderi din domeniul serviciilor de interes general pe baza unei delegări de serviciu public sau în cadrul parteneriatelor public-privat; în orice caz, entitățile private (sau semiprivate) vor trebui să respecte principiile transparenței, egalității de șanse și nediscriminării, mai cu seamă în ceea ce privește achizițiile și ocuparea forței de muncă;

40.

scoate în evidență necesitatea îmbunătățirii publicității date, la scară europeană, convențiilor și statuturilor GECT, conținutul acestora trebuind să fie publicat integral în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C; în acest fel s-ar spori siguranța juridică pentru operatorii terți din întreaga Uniune și s-ar putea face mai bine cunoscută noua instituție;

41.

recomandă, în același timp, ca Comisia Europeană să definească în mod mai amănunțit modalitățile de aplicare a regulamentului (CE) mai sus menționat în vederea clarificării conceptelor juridice nedeterminate, eliminării lacunelor și conectării în mod mai clar, în general, a coeziunii la nivel regional și/sau local, cu o posibilă înființarea de GECT, subliniind astfel caracterul voluntar al acestora;

42.

consideră că trebuie să li se reamintească autorităților de gestionare a programelor și să se precizeze în mod clar în viitorul Regulament GECT revizuit (CE) nr. 1082/2006 faptul că GECT nu pot fi niciodată discriminate în ceea ce privește participarea lor la aceste inițiative, licitații și programe comunitare, cu atât mai mult cu cât însăși existența GECT ilustrează un parteneriat european peren dovedit și răspunde criteriilor obișnuite de transnaționalitate;

43.

regretă impunerea preponderentă de modele vetuste, precum încheierea de convenții atipice și schema de conducător-participant, sub aparența unei grupări de fapt care, adesea, trebuie să elaboreze un aparat juridic sofisticat pentru a structura plata avansurilor, lichidarea datoriilor și elaborarea justificărilor indispensabile, toate acestea în ciuda imputării cheltuielilor administrative și a gestionării costurilor proiectelor;

44.

insistă să se ia în considerare recomandările incluse în Avizul Bresso mai sus menționat, printre care cele expuse la punctele 48 și 49, solicitând, după caz, ca promotorii GECT să ofere garanții de a fi în măsură să creeze un for autonom de cooperare europeană după încheierea cofinanțării comunitare, astfel încât, fără a produce o creștere globală a cheltuielilor publice comunitare, să se asigure o mai mare eficiență administrativă a gestionării, o mai mare eficiență economică și o mai mare coeziune și integrare europeană la nivel teritorial;

45.

solicită să se elimine criteriul distanței (150 km), utilizat la clasificarea insulelor și a regiunilor ultraperiferice ca regiuni frontaliere care pot beneficia de finanțare prin programele de cooperare transfrontalieră în cadrul obiectivului de cooperare teritorială al politicii de coeziune sau în cadrul politicii europene de vecinătate și în cadrul Planului de acțiune privind vecinătatea extinsă;

46.

solicită revizuirea dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind participarea entităților teritoriale din țările terțe. Propune, în mod special, să se aibă în vedere posibilitatea constituirii de GECT bilaterale între o entitate dintr-un stat membru și o entitate dintr-un stat nemembru al UE, fie în faza de preaderare, fie ca parte a Spațiului Economic European, fie ca participant la politica de vecinătate sau de vecinătate extinsă a Uniunii Europene; de asemenea, solicită noi dispoziții europene corespunzătoare, bazate pe dreptul internațional, indispensabile pentru ca entitățile teritoriale din statele terțe să poată participa la GECT ca membri deplini, inclusiv pentru statele care dispun de legături speciale cu Uniunea;

47.

reamintește că pentru a înlesni posibila participare a entităților teritoriale din statele terțe la GECT, o procedură adecvată ar putea fi încheierea de acorduri internaționale între Uniune și aceste state, în conformitate cu dispozițiile incluse în Titlul V din Partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

48.

consideră că, prin aceste măsuri, Uniunea își va spori consistența și forța internă, pentru a face față provocărilor externe care se apropie, cu o concurență tot mai acerbă pe piețele internaționale de bunuri și servicii, pe care statele emergente au încă mai puține costuri structurale și avantaje competitive mai mari, dat fiind că nu trec printr-un proces atât de acut și accelerat de îmbătrânire generalizată și de scădere a populației de vârstă activă;

49.

în opinia sa, Comitetul Regiunilor joacă un rol important în facilitarea, asigurarea de consultanță și difuzarea GECT, drept care ar trebui promovată și pe viitor munca Comitetului în domeniul instituției GECT, înlesnindu-se crearea unei rețele europene care să includă specialiști și reprezentanți politici, precum și a unui forum interinstituțional, printre alte măsuri;

50.

salută decizia luată de Biroul CoR la 26 ianuarie 2011, de a înființa o platformă de monitorizare a GECT a Comitetului Regiunilor, în cadrul căreia se va realiza o evaluare permanentă a aplicării Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 și a evoluției practice a GECT, în vederea pregătirii lucrărilor sale, în perspectiva noului context care va apărea de la 1 ianuarie 2014.