52010DC0495

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 21.9.2010

COM(2010) 495 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU

Evaluarea acțiunilor întreprinse de Lituania și de Româniaca urmare a recomandărilor Consiliului din 16 februarie 2010 cu scopul de a pune capăt situației de deficit public excesiv

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU

Evaluarea acțiunilor întreprinse de Lituania și de Româniaca urmare a recomandărilor Consiliului din 16 februarie 2010 cu scopul de a pune capăt situației de deficit public excesiv

1. APLICAREA PACTULUI DE STABILITATE șI CREșTERE ÎN SITUAțIA DE CRIZă ACTUALă

Marea majoritate a statelor membre ale UE se confruntă în prezent cu deficite publice care depășesc valoarea de referință de 3% din PIB stabilită în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Cauza deteriorării adesea grave a deficitului și a situației datoriei trebuie analizată în contextul crizei financiare mondiale și al încetinirii economice fără precedent din 2008-2009. Mai mulți factori sunt în joc. În primul rând, încetinirea economică a atras după sine diminuarea veniturilor fiscale și creșterea cheltuielilor cu prestațiile sociale (de exemplu, ajutorul de șomaj). În al doilea rând, recunoscând rolul important pe care îl joacă politicile bugetare în situația economică extraordinară actuală, statele membre au implementat Planul european de redresare economică (PERE). Acest plan precizează că măsurile de stimulare trebuie diferențiate de la un stat membru la altul, în funcție de poziția fiecăruia din punct de vedere al sustenabilității finanțelor publice și al competitivității. În fine, mai multe state membre au luat măsuri pentru stabilizarea sectorului financiar, printre care și măsuri care au un impact asupra situației datoriei sau care reprezintă un risc de creștere a deficitului și a datoriei în viitor, cu toate că o parte a costurilor aferente sprijinului guvernamental ar putea fi recuperate ulterior.

În octombrie 2009, profitând de primele semne de relansare, Consiliul European a aprobat o strategie fiscală de retragere pe baza următoarelor principii: (i) Strategia de retragere trebuie să fie coordonată la nivelul statelor membre în cadrul unei implementări coerente a Pactului de stabilitate și creștere; (ii) Este necesară retragerea tempestivă a stimulentelor fiscale. Cu condiția ca previziunile Comisiei să continue să indice că redresarea se consolidează și devine autonomă, toate statele membre ale UE trebuie să lanseze consolidarea bugetară cel târziu în 2011. Trebuie luată în calcul specificitatea situației din fiecare țară în parte, iar anumite țări trebuie să lanseze consolidarea înaintea termenului respectiv. (iii) Având în vedere amploarea provocărilor, ritmul planificat al consolidării bugetare trebuie să fie ambițios și să depășească cu mult valoarea de referință de 0,5% din PIB pe an în termeni structurali, în majoritatea țărilor membre; (iv) Strategia de retragere a măsurilor de stimulare fiscală va fi sprijinită de politici complementare care să includă o întărire a cadrelor bugetare naționale pentru a susține credibilitatea strategiilor de consolidare, alături de măsuri de sprijinire a sustenabilității bugetare pe termen lung, după cum se subliniază în Pactul de stabilitate și creștere. În plus, trebuie intensificate eforturile de reformă structurală în vederea creșterii productivității și a sprijinirii investițiilor pe termen lung. Aceste principii de retragere a măsurilor de stimulare fiscală au fost puse în aplicare în recomandările emise în cadrul procedurilor de deficit excesiv, precum și în ultima rundă de evaluare anuală a programelor de stabilitate și convergență. Termenele limită stabilite pentru corectare și pentru eforturile structurale necesare au fost diferențiate între statele membre, ținând seama de circumstanțele specifice fiecărei țări.

Măsurile de stimulare adoptate în contextul PERE, împreună cu măsurile luate pentru a stabiliza sectorul financiar au prevenit un dezastru economic și au pus bazele redresării economice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2010 și mai ales previziunile intermediare septembrie 2010 confirmă că perspectivele unei creșteri progresive sunt compatibile cu retragerea măsurilor de stimulare fiscală.

La 16 februarie 2010, Consiliul a adresat recomandări (revizuite) Lituaniei și României în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, cu scopul de a pune capăt situației de deficit public excesiv până în 2012[1]. Aceste recomandări se bazau pe previziunile serviciilor Comisiei din toamna lui 2009 și pe principiile convenite pentru strategia de retragere în domeniul fiscal. Consiliul a fixat data de 16 august 2010 pentru întreprinderea unor acțiuni eficiente drept răspuns la recomandările menționate mai sus.

Potrivit Regulamentului (CE) nr. 1467/97[2] și codului de conduită actualizat[3], se consideră că un stat membru a întreprins acțiuni eficiente dacă a acționat în conformitate cu recomandarea care i-a fost adresată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE. Codul de conduită precizează că evaluarea eficienței acțiunilor trebuie să ia în calcul în special dacă statul membru în cauză a realizat sau nu îmbunătățirea anuală a soldului ajustat ciclic, din care se deduc măsurile one-off și alte măsuri temporare, recomandată inițial de Consiliu. Dacă ajustarea observată se dovedește a fi inferioară celei recomandate, este necesară o analiză minuțioasă a cauzelor acestei deficiențe. În cazul unei ajustări multianuale, codul de conduită precizează că evaluarea trebuie să se axeze în principal pe măsurile întreprinse pentru a asigura o ajustare fiscală adecvată în anul care urmează identificării deficitului excesiv.

În acest context, Comisia a efectuat o evaluare a acțiunilor întreprinse de Lituania și România ca răspuns la recomandările Consiliului[4].

Mai precis, ca urmare a implementării măsurilor suplimentare de consolidare bugetară reprezentând aproximativ 5% din PIB pe bază anuală, România este pe cale de a atinge ținta de deficit public pentru 2010 convenită în contextul programului de asistență financiară multilaterală. Efectele importante pe care măsurile de consolidare din 2010 le vor avea și în anul următor împreună cu economiile suplimentare planificate în domeniul cheltuielilor ar trebui să conducă la continuarea reducerii deficitului pentru a ajunge sub 5% din PIB în 2011. Măsurile instituite reprezintă un pas important către restaurarea unei poziții bugetare sustenabile și a stabilității macroeconomice. Există, în același timp, riscuri semnificative. Este extrem de important, de exemplu, ca măsurile de consolidare bugetară să fie menținute și ca efectele lor să nu fie anulate de alte politici. În plus, autoritățile trebuie să continue aplicarea riguroasă a reformelor convenite în contextul programului de asistență financiară multilaterală.

Lituania a implementat măsurile fiscale corective de amploare planificate în bugetul pentru 2010, care conform estimărilor vor genera economii de peste 3% din PIB. De asemenea, autoritățile au adoptat o serie de măsuri pentru 2011 și au detaliat într-o anumită măsură strategia de consolidare necesară pentru corectarea deficitului excesiv până în 2012, în conformitate cu recomandarea Consiliului. O ajustare considerabilă este însă în continuare necesară în anii următori. Bugetul pentru 2011 ar trebui să includă noi măsuri semnificative, permițând în acest fel înlocuirea măsurilor temporare cu măsuri structurale și de durată. În cazul în care condițiile economice și bugetare vor fi mai favorabile decât s-a estimat inițial, va fi important să se urmărească accelerarea consolidării și depășirea obiectivelor. Sunt binevenite propunerile de consolidare a caracterului obligatoriu al cadrului bugetar pe termen mediu și a monitorizării execuției bugetare, precum și reformele structurale (în special reforma sistemului de asigurări sociale), iar autoritățile sunt invitate să depună mai multe eforturi în aceste domenii.

Având în vedere evaluarea de mai sus, Comisia consideră că în prezent nu trebuie luate măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv.

2. LITUANIA

2.1. Procedura de deficit excesiv și ultimele recomandări

La 7 iulie 2009, Consiliul a decis că Lituania are un deficit excesiv în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE). Cea mai recentă recomandare a Consiliului, în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, a fost adoptată la 16 februarie 2010[5].

Consiliul a recomandat Lituaniei să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până în 2012. Autoritățile lituaniene ar trebui să aducă deficitul public sub valoarea de 3% din PIB în mod credibil și sustenabil prin măsuri pe termen mediu. În mod specific, în acest scop, autoritățile din Lituania ar trebui: (a) să implementeze în mod riguros măsurile corective prevăzute în bugetul pentru 2010 și, dacă este necesar, să adopte noi măsuri pentru realizarea consolidării preconizate; (b) să asigure realizarea unui efort bugetar anual mediu de 2¼% din PIB pe perioada 2010-2012, în principal prin limitarea cheltuielilor primare curente; (c) să precizeze și să adopte măsurile suplimentare necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2012, în cazul în care condițiile ciclice permit acest lucru și să accelereze reducerea deficitului în cazul în care condițiile economice sau bugetare se dovedesc mai bune decât se estimează în prezent; în acest sens să adopte și să implementeze rapid reformele structurale preconizate care generează economii importante la buget.

În plus, pentru a limita riscurile care planează asupra ajustării, autoritățile lituaniene ar trebui să consolideze cadrul bugetar pe termen mediu, în special prin îmbunătățirea guvernanței și transparenței bugetare și ameliorarea disciplinei în materie de cheltuieli, prin instaurarea unor plafoane obligatorii, precum și prin îmbunătățirea monitorizării execuției bugetare pe parcursul anului. Cadrul bugetar pe termen mediu trebuie consolidat prin introducerea elementelor și mecanismelor prospective necesare și în scopul evitării pro-ciclicității.

Consiliul a stabilit data de 16 august 2010 ca termen limită până la care guvernul lituanian să întreprindă acțiuni eficiente pentru implementarea în 2010 a consolidării bugetare recomandate, așa cum se prevede în bugetul pentru 2010, și să precizeze strategia de consolidare necesară pentru a progresa în direcția corectării deficitului excesiv. Evaluarea acțiunilor va ține seama de evoluțiile economice, comparativ cu perspectivele economice din previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2009.

2.2. Evaluarea eficienței acțiunilor întreprinse

Conform previziunii serviciilor Comisiei din primăvara lui 2010, perspectivele privind activitatea reală în Lituania sunt cu ceva mai bune decât se aștepta la momentul publicării recomandărilor Consiliului, în februarie 2010. După o recesiune foarte puternică în 2009, când PIB-ul real a scăzut cu 14,8%, se estimează că acesta va scădea cu 0,6% în 2010 și va crește cu 3,2% în 2011, în timp ce în toamna anului 2009 serviciile Comisiei prevedeau o scădere cu 3,9% și, respectiv, o creștere cu 2,5%. Redresarea prevăzută a economiei lituaniene a fost confirmată recent, când creșterea anuală a revenit la valori pozitive în al doilea trimestru din 2010 (+1,3%).

Deficitul public a atins 8,9% din PIB în 2009 ca urmare a recesiunii foarte puternice și în ciuda măsurilor substanțiale de consolidare reprezentând 8% din PIB adoptate în cursul anului 2009, acest rezultat fiind totuși mai bun decât deficitul de 9,8% din PIB care fusese prevăzut de serviciile Comisiei și de autorități în toamna lui 2009. El se explică printr-o pondere mai scăzută a cheltuielilor cu aproape 3 puncte procentuale din PIB, parțial compensată de o pondere a veniturilor mai scăzută cu 2 puncte procentuale decât se prevăzuse.

În ceea ce privește anul 2010, autoritățile au implementat în linii mari măsurile de reducere a deficitului planificate în bugetul pentru 2010 conform recomandărilor Consiliului. În cursul anului, autoritățile au implementat pachetul important de măsuri de economii în valoare de peste 3% din PIB inclus în bugetul pentru 2010. Conform prevederilor, au fost aplicate reduceri drastice ale cheltuielilor, în special ale cheltuielilor publice curente (1,7% din PIB) incluzând, în special, masa salarială a sectorului public, iar în domeniul prestațiilor sociale, în principal pensiile și prestațiile de maternitate (1,3% din PIB). În ceea ce privește veniturile, schimbările se limitează la efectul, pentru un an întreg, al creșterii ratei de TVA începând cu septembrie 2009 (0,7% din PIB), la reducerea impozitului pe profit și la anumite creșteri ale veniturilor nefiscale. Alte posturi de cheltuieli, printre care plățile de dobânzi și cheltuielile de capital vor crește ca urmare a cofinanțării fondurilor UE. Ținta deficitului bugetar pentru 2010, prevăzută inițial în bugetul pentru 2010 la 9,5%, a fost înlocuită în programul de convergență din februarie 2010 cu 8,1% din PIB, pentru a reflecta evoluțiile economice mult mai favorabile comparativ cu evoluțiile prevăzute în buget. Previziunile serviciilor Comisiei din primăvara lui 2010 indică un deficit puțin mai ridicat, de 8,4% din PIB. Diferența față de noua țintă oficială se datorează în mare parte creșterii nominale mai mici preconizate în previziunile din primăvară. Per ansamblu, rezultatele bugetare par a fi puțin mai bune față de cele planificate, iar ținta bugetară prezentată de autoritățile lituaniene în programul de convergență din februarie 2010 ar putea fi atinsă.

Evaluarea efortului bugetar depus de autoritățile lituaniene este influențată în mod semnificativ de revizuirile importante ale creșterii potențiale care au urmat creșterii puternice înregistrate de economia lituaniană înaintea crizei. Cele mai recente estimări bazate pe metodologiile standard riscă să subestimeze în mod semnificativ efortul structural depus în aceste circumstanțe excepționale, deoarece ele indică o ușoară deteriorare a output gap-ului în 2010 și este puțin probabil ca ele să reflecte pe deplin comportamentul componentelor bugetare în cadrul acestui ciclu atât de extrem. Prin urmare, numai o mică parte din deteriorarea actuală a veniturilor și cheltuielilor publice poate fi imputată componentei ciclice. Având în vedere ușoara ameliorare a soldului bugetar nominal prevăzută pentru 2010, efectele descrise mai sus implică o modificare a soldului structural cu numai ⅓% din PIB în 2010. Totuși, cele mai recente estimări ale evoluției veniturilor indică o deteriorare de aproximativ 2% din PIB în 2010, în ciuda unei serii de măsuri discreționare de creștere a veniturilor adoptată de guvern pentru a limita deficitul. În același timp, guvernul a reușit să reducă cheltuielile totale în pofida creșterii conjuncturale a cheltuielilor cu șomajul. Considerațiile de mai sus și impactul bugetar estimat (pe baza unei abordări ascendente) al măsurilor de consolidare înscrise în bugetul pentru 2010 și care sunt în curs de implementare sugerează că efortul structural depus în 2010 ar putea fi apropiat de obiectivul de 2¼% din PIB recomandat de Consiliu (în medie pentru perioada 2010-2012) sau l-ar putea chiar depăși.

În ciuda consolidării bugetare importante din 2009 și 2010, deficitul excesiv va putea fi corectat până în 2012 numai cu ajutorul unei ajustări suplimentare semnificative realizate în anii următori. În acest sens, bugetul pentru 2011 constituie o etapă importantă în realizarea unei mari părți din consolidarea necesară. Autoritățile au adoptat deja mai multe măsuri cu efecte prevăzute în 2011 în perspectiva elaborării bugetului pentru 2011, dar cea mai mare parte a acestora reprezintă o continuare a măsurilor existente, unele păstrându-și caracterul temporar. Reducerile salariale din sectorul public, care au fost operate în câteva reprize atât asupra bazei cât și a coeficienților în 2009, au fost extinse în 2011, prelungind economiile realizate în anul anterior, estimate la 0,5% din PIB, dar lăsând îndoieli cu privire la continuarea lor pe viitor în cazul ameliorării condițiilor economice. Reducerea transferurilor către fondurile de pensii din cel de-al doilea pilon, care era inițial prevăzută pentru perioada 2009-2010, a fost prelungită până la ameliorarea situației economice. Aceasta reprezintă economii de aproximativ 0,6% din PIB pe termen scurt, dar are repercusiuni negative asupra sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice și, deoarece este o măsură temporară, nu contribuie la consolidarea structurală. Reducerea remunerațiilor pentru concediul de boală a fost, de asemenea, prelungită (0,1% din PIB). Economiile bugetare vor fi generate nu numai de prelungirea măsurilor deja adoptate în cursul anilor anteriori, ci și de anumite schimbări structurale, inclusiv de reducerea prestațiilor de maternitate care a început în iulie 2011. Efectul integral al acestei schimbări este estimat să genereze economii de aproximativ 0,35% din PIB în 2011 și de aproximativ 0,7% din PIB în fiecare an pentru perioada următoare. Deoarece previziunile din primăvară ale serviciilor Comisiei au luat deja în calcul măsurile menționate mai sus de prelungire a reducerilor anterioare cu excepția reducerii transferurilor către fondurile de pensii din cel de-al doilea pilon, estimările Comisiei privind deficitul pentru 2011 nu au fost schimbate în mod semnificativ de măsurile deja adoptate, fiind necesare măsuri suplimentare reprezentând aproximativ 1⅔% din PIB pentru a obține consolidarea necesară în 2011. Prin urmare, bugetul pentru 2011 ar trebui să includă măsuri suplimentare de consolidare în vederea reducerii deficitului la sub 6% din PIB, în conformitate cu ținta stabilită în programul de convergență din februarie 2010 și cu recomandarea Consiliului.

Înlocuirea măsurilor temporare cu măsuri structurale și de durată ar contribui la îmbunătățirea calității consolidării, care ar sprijini sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. În plus, având în vedere ajustarea de amploare necesară în anii următori, ar fi important ca guvernul să urmărească accelerarea consolidării și depășirea obiectivelor în măsura în care condițiile economice și bugetare ar fi mai favorabile decât s-a estimat inițial. Următorul program de convergență ar trebui să precizeze elementele esențiale ale strategiei fiscale pe care se va baza consolidarea de care este nevoie până în 2012.

Programul de convergență din februarie 2010 are ca obiectiv o reducere graduală a deficitului sub 3% din PIB până în 2012, termenul limită pentru corectare stabilit de Consiliu. Pentru atingerea obiectivului au fost prevăzute eforturi de consolidare atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și în ceea ce privește veniturile, dar acestea trebuie completate de măsuri specifice, în conformitate cu recomandările Consiliului.

În ceea ce privește recomandarea Consiliului de consolidare a cadrului bugetar pe termen mediu, a fost elaborat un nou document de reflecție referitor la reforma sistemului de planificare și executare a bugetului care este în acest moment discutat în scopul de a fi prezentat în toamna anului 2010. Sunt discutate, în special, o serie de măsuri pentru creșterea transparenței și îmbunătățirea monitorizării procesului bugetar prin prezentarea și publicarea unor indicatori ai bugetului public bazați pe clasificările SEC 95. Indicatorii de orientare fiscală și de impuls bugetar urmează a fi introduși în procesul de elaborare a bugetului. Pentru ameliorarea punerii în aplicare a cadrului, a fost propusă instaurarea obligației automate de a implementa o politică fiscală antiinflaționistă, bazată pe indicatorii output gap-ului. Implementarea acestor măsuri, în special a celor referitoare la monitorizarea execuției bugetare și la consolidarea cadrului bugetar multianual, trebuie accelerată pentru a se asigura respectarea recomandării Consiliului în cursul anilor următori.

Așa cum i-a fost recomandat, Lituania continuă să avanseze și în implementarea reformelor structurale. Un document de reflecție referitor la reforma sistemului de asigurări sociale a fost adoptat în iunie 2010; această reformă urmează să se deruleze în două etape. Prima etapă este aproape finalizată, ea incluzând, printre alte măsuri, o creștere treptată a vârstei de pensionare începând cu 2012 în vederea ameliorării sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice. Această măsură mai trebuie încă votată în Parlament în această toamnă.

La 27 august 2010, autoritățile lituaniene au transmis în mod voluntar un raport asupra acțiunilor întreprinse pentru a răspunde la recomandarea Consiliului din februarie 2010. Raportul se referea la măsurile implementate în 2010 pentru a permite realizarea consolidării prevăzute, expunea măsurile în curs de elaborare în vederea adoptării bugetului pentru 2011 și reafirma angajamentul de a lua măsuri suplimentare pentru corectarea deficitului până în 2012. De asemenea, el oferea informații despre modul în care progresau reformele structurale și despre ameliorarea cadrului bugetar pe termen mediu.

2.3. Concluzii

Pe baza informațiilor disponibile, s-ar părea că Lituania a întreprins acțiuni care asigură un progres adecvat în direcția corectării deficitului excesiv în termenul stabilit de Consiliu. Lituania a implementat în 2010 măsurile fiscale corective de amploare planificate în bugetul pentru 2010, care conform estimărilor vor genera economii de peste 3% din PIB.

Deoarece este în continuare nevoie de o ajustare considerabilă în anii următori pentru a reduce deficitul la sub 3% din PIB în 2012, consolidarea prevăzută va trebui să se bazeze pe măsuri suplimentare implementate în ceilalți ani. Autoritățile lituaniene au adoptat deja o serie de măsuri pentru 2011 și au detaliat într-o anumită măsură strategia de consolidare necesară pentru corectarea deficitului excesiv până în 2012, termenul limită recomandat de Consiliu. Bugetul pentru 2011 care urmează a fi adoptat în toamnă trebuie să includă noi măsuri semnificative și de durată necesare realizării obiectivelor bugetare prezentate în programul de convergență. Înlocuirea măsurilor temporare cu măsuri structurale și de durată ar contribui la îmbunătățirea calității consolidării, care ar sprijini sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.

În plus, în conformitate cu recomandarea Consiliului și având în vedere ajustarea de amploare necesară în anii următori, ar fi important ca guvernul să urmărească accelerarea consolidării și depășirea obiectivelor în măsura în care condițiile economice și bugetare ar fi mai favorabile decât s-a estimat inițial. Autoritățile lituaniene au început lucrările în vederea consolidării caracterului obligatoriu al cadrului bugetar pe termen mediu și a monitorizării execuției bugetare. Guvernul a condus, de asemenea, reforme structurale, în special în ceea ce privește sistemul de asigurări sociale, ceea ce ar trebui să amelioreze sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Aceste măsuri sunt binevenite, iar autoritățile sunt invitate să intensifice eforturile în aceste domenii.

Având în vedere evaluarea de mai sus, Comisia este de părere că în prezent nu trebuie luate măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru Lituania. Comisia va continua să monitorizeze atent evoluțiile bugetare din Lituania în conformitate cu tratatul și cu PSC, în special ținând seama de situația fragilă a finanțelor publice.

Tabel comparativ al principalelor previziuni macroeconomice și bugetare

2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |

PIB real (variație %) | COM | 9,8 | 2,8 | -15,0 | -0,6 | 3,2 | n.a. |

PC | n.a. | 2,8 | -15,0 | 1,6 | 3,2 | 1,2 |

Output gap1 (% din PIB-ul potențial) | COM | 10,1 | 9,0 | -8,2 | -8,6 | -6,4 | n.a. |

PC | n.a. | 8,8 | -7,7 | -5,9 | -2,9 | -1,7 |

Soldul bugetului general (% din PIB) | COM | -1,0 | -3,3 | -8,9 | -8,4 | -8,5 | n.a. |

PC | n.a. | -3,2 | -9,1 | -8,1 | -5,8 | -3,0 |

Sold primar (% din PIB) | COM | -0,3 | -2,6 | -7,9 | -6,8 | -6,6 | n.a. |

PC | n.a. | -2,6 | -7,8 | -6,2 | -3,6 | -0,6 |

Sold ajustat ciclic1 (% din PIB) | COM | -3,7 | -5,7 | -6,7 | -6,1 | -6,8 | n.a. |

PC | n.a. | -5,6 | -7,0 | -6,5 | -5,0 | -2,6 |

Sold structural2 (% din PIB) | COM | -3,1 | -5,6 | -7,1 | -6,8 | -6,8 | n.a. |

PC | n.a. | -6,0 | -7,2 | -6,8 | -4,8 | -2,3 |

Datorie publică brută (% din PIB) | COM | 16,9 | 15,6 | 29,3 | 38,6 | 45,4 | n.a. |

PC | n.a. | 15,6 | 29,5 | 36,6 | 39,8 | 41,0 |

Observații: 1 Output gaps (deviațiile PIB) și soldurile ajustate ciclic în conformitate cu programele, recalculate de serviciile Comisiei pe baza informațiilor din programe. 2 Sold ajustat ciclic, excluzând măsurile one-off și alte măsuri temporare. Surse: Previziunile din primăvara 2010 (COM) ale serviciilor Comisiei și programul de convergență (PC) actualizat din februarie 2010. |

3. ROMÂNIA

3.1. Procedura de deficit excesiv și ultimele recomandări

La 7 iulie 2009, Consiliul a decis că în România există un deficit excesiv în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din TCE. Cea mai recentă recomandare a Consiliului, în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, a fost adoptată la 16 februarie 2010[6].

Consiliul a recomandat României să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până în 2012. Autoritățile române trebuie să aducă deficitul public sub valoarea de 3% din PIB în mod credibil și sustenabil prin adoptarea de măsuri pe termen mediu. Mai concret, în acest scop, România ar trebui: (a) să implementeze în 2010 măsurile fiscal-bugetare prevăzute de legea bugetului, și să continue consolidarea în 2011 și 2012; (b) să asigure realizarea unui efort bugetar anual mediu de 1¾% din PIB în perioada 2010-2012; (c) să precizeze măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2012, dacă condițiile ciclice permit acest lucru, și să accelereze reducerea deficitului în cazul în care condițiile economice sau bugetare se dovedesc a fi mai bune decât se estimează în prezent.

Pentru a se elimina riscurile care planează asupra ajustării, Consiliul a recomandat autorităților române să continue implementarea măsurilor de ameliorare a guvernanței fiscale convenite în cadrul programului de asistență financiară multilaterală. Consiliu consideră că la creșterea considerabilă a credibilității și a predictibilității finanțelor publice ar contribui mai ales adoptarea și implementarea legii responsabilității fiscal-bugetare, care ar conduce, între altele, la înființarea unui consiliu fiscal, stabilirea unui cadru fiscal-bugetar obligatoriu pe termen mediu, realizarea de prognoze mai realiste privind veniturile și limitarea rectificărilor bugetare din timpul anului. Consiliul a recomandat României să adopte și să implementeze proiectul de reformă a pensiilor, care va ameliora sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, asigurând în același timp rate de înlocuire adecvate.

Consiliul a stabilit data de 16 august 2010 ca termen limită până la care România să întreprindă acțiuni eficiente pentru implementarea în 2010 a măsurilor de consolidare bugetară, așa cum se prevede în bugetul pe 2010, și să precizeze strategia de consolidare necesară pentru a progresa în direcția corectării deficitului excesiv. Se specifică faptul că evaluarea acțiunilor efective va ține cont de evoluțiile economice comparativ cu perspectivele economice din previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2009.

3.2. Evaluarea eficienței acțiunilor întreprinse

În iulie 2010, serviciile Comisiei și-au actualizat previziunile macroeconomice pentru România în contextul implementării programului de asistență financiară multilaterală (UE/FMI/Banca Mondială). Conform noilor previziuni, PIB-ul real este prognozat să scadă cu 1,9% în anul în curs, ceea ce reprezintă o revizuire considerabilă față de creșterea cu 0,5% din PIB anunțată în previziunile serviciilor Comisiei din toamna lui 2009 și față de creșterea cu 1,3% prevăzută la momentul în care a fost emisă recomandarea Consiliului, în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, din februarie 2010. Condițiile economice, mai rele decât se estimase inițial, reflectă impactul negativ al tulburărilor financiare înregistrate în regiune în primele două trimestre ale anului 2010 și al inundațiilor din primăvară din nordul României, precum și efectele pe termen scurt asupra cererii ale măsurilor suplimentare de consolidare bugetară implementate de guvern în iulie 2010. În iulie 2010, serviciile Comisiei au revizuit, de asemenea, previziunile de creștere pentru 2011, acestea scăzând de la 2,6% [la momentul recomandării în temeiul articolului 126 alineatul (7)] la 1,5%.

Măsurile de consolidare bugetară incluse în legea bugetului pentru 2010 au fost implementate conform planificării. Cu toate acestea, măsurile respective nu au generat economiile așteptate și, în contextul deteriorării condițiilor economice, situația bugetară a continuat să se înrăutățească. Pe parcursul misiunii de asistență financiară multilaterală din mai 2010 s-a evidențiat faptul că, în ipoteza menținerii politicilor actuale, deficitul public pentru 2010 va fi departe de a atinge ținta fixată la 6,4% din PIB (cu o diferență de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB) în principal din cauza unor rezultate foarte slabe în ceea ce privește veniturile. Pentru 2010, ținta deficitului public a fost revizuită în sens crescător la 7,3% din PIB. Pentru a atinge noua țintă, autoritățile au adoptat măsuri suplimentare de consolidare, inclusiv o reducere cu 25% a salariilor din sectorul public, o reducere cu 15% a cheltuielilor sociale cu excepția pensiilor și o creștere a cotei principale de TVA de la 19% la 24%. În plus, autoritățile au decis reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, în timp ce pensionările anticipate au fost înghețate de la 1 iunie 2010 până la intrarea în vigoare a reformei pensiilor (prevăzută pentru 1 ianuarie 2011). Au fost majorate contribuțiile sociale și impozitele pe veniturile persoanelor fizice și s-a introdus un impozit pe cifra de afaceri a distribuitorilor de medicamente. Autoritățile s-au angajat, de asemenea, să continue reducerile de personal în lunile următoare, ca măsură suplimentară față de desființarea a mai mult de 25 000 de posturi în prima jumătate a anului 2010. Măsurile de consolidare convenite de la adoptarea recomandării Consiliului din februarie 2010 reprezintă împreună aproximativ 5% din PIB pe bază anuală și, în ipoteza continuării execuției riguroase a bugetului, situează România pe calea cea bună pentru atingerea țintei revizuite de deficit bugetar pentru 2010.

Autoritățile urmăresc în 2011 continuarea reducerii deficitului public până la sub 5% din PIB. Cu condiția ca pachetul de măsuri de austeritate bugetară implementat în 2010 să rămână complet operațional și ca execuția bugetară să fie riguroasă, efectele pe care măsurile de consolidare bugetară din 2010 le vor avea în anul următor (reprezentând aproximativ 2½% din PIB) împreună cu economiile suplimentare prevăzute în domeniul cheltuielilor (în 2011 autoritățile au prevăzut reformarea sistemului de asigurări sociale, reducerea subvențiilor pentru energie, înghețarea pensiilor în termeni nominali și reducerea suplimentară a locurilor de muncă din sectorul public) ar trebui să fie suficiente pentru atingerea acestei ținte. În ipoteza menținerii politicilor actuale, măsurile de consolidare adoptate sau planificate de autorități ar trebui să conducă la ameliorarea soldului structural cu aproximativ 3% din PIB, atât în 2010, cât și 2011, depășind media de 1¾% recomandată de Consiliu.

Strategia fiscal-bugetară pe termen mediu a autorităților pentru perioada 2011-2013 are ca obiectiv un deficit de 3% din PIB în 2012, care concordă cu recomandarea Consiliului. Presupunând că pachetul de măsuri de consolidare bugetară pentru 2010-2011 va fi implementat pe deplin și că se vor restrânge în mod moderat cheltuielile în 2012, acest obiectiv pare realizabil. Menținând ipotezele de mai sus, un efort fiscal – măsurat prin prisma ameliorării soldului structural – de aproximativ 1% din PIB ar fi necesar în 2012 pentru reducerea deficitului public global la 3% din PIB.

În paralel cu consolidarea bugetară, România a înregistrat progrese în implementarea reformelor structurale. Legea responsabilității fiscal-bugetare a fost adoptată de Parlament la 30 martie 2010. A fost instituit un Consiliu fiscal care este în acest moment operațional și care a examinat în cursul verii strategia fiscal-bugetară pe termen mediu pentru 2011-2013. Un proiect de lege a pensiilor a fost adoptat de guvern și urmează a fi aprobat de parlament pe la jumătatea lunii septembrie. Reforma respectivă ar ameliora în mod semnificativ sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, prezervând în același timp standardele sociale minime. S-au realizat progrese și în ceea ce privește reforma salariilor din sectorul public, deși mai trebuie încă adoptate o serie de dispoziții legislative.

În sfârșit, autoritățile au inclus în topul priorităților absorbția fundurilor UE, în scopul de a ameliora rata de absorbție excepțional de redusă (de aproximativ 1,5%). Au fost luate măsuri pentru consolidarea capacității administrative a structurilor relevante, simplificarea procedurilor administrative, sporirea eficacității achizițiilor publice și facilitarea accesului la cofinanțarea de proiecte prin intermediul unor mecanisme speciale de garantare. Totuși, eficacitatea acestor măsuri nu a fost încă verificată.

3.3. Concluzii

Pe baza informațiilor disponibile, s-ar părea că România a întreprins acțiuni care asigură un progres adecvat în direcția corectării deficitului excesiv în termenul stabilit de Consiliu.

În special, ca urmare a implementării măsurilor suplimentare de consolidare bugetară reprezentând aproximativ 5% din PIB pe bază anuală (inclusiv o reducere cu 25% a salariilor din sectorul public, o reducere cu 15% a cheltuielilor sociale și o creștere a cotei TVA de la 19% la 24%) România este pe cale de a atinge ținta de deficit public pentru 2010 convenită în cadrul programului de asistență financiară multilaterală (7,3% din PIB). În plus, efectele importante pe care măsurile de consolidare bugetară din 2010 le vor avea în anul următor împreună cu economiile suplimentare planificate în domeniul cheltuielilor ar trebui să conducă la reducerea în continuare a deficitului la sub 5% din PIB în 2011. De asemenea, România este în continuare determinată să își reducă deficitul la sub 3% din PIB în 2012, iar acest obiectiv pare realizabil.

Măsurile instituite de România în temeiul recomandării Consiliului reprezintă un pas important către restaurarea unei poziții bugetare sustenabile și a stabilității macroeconomice. Există, în același timp, riscuri semnificative. În special, este extrem de important ca pe viitor să se asigure faptul că măsurile de consolidare bugetară sunt menținute și că efectele lor nu sunt anulate de alte politici. În plus, autoritățile trebuie să continue aplicarea riguroasă a reformelor convenite în contextul programului de asistență financiară multilaterală. Trebuie evitate declarațiile referitoare la noi inițiative politice costisitoare și la schimbări ale pachetului de măsuri de consolidare, deoarece ele întrețin incertitudinea într-un moment în care România are nevoie să câștige încrederea investitorilor în predictibilitatea politicilor sale.

Având în vedere evaluarea de mai sus, Comisia este de părere că în prezent nu trebuie luate măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru România. Comisia va continua să monitorizeze atent evoluțiile bugetare din România în conformitate cu tratatul și cu PSC, în special ținând seama de situația fragilă a finanțelor publice.

Tabel comparativ al principalelor previziuni macroeconomice și bugetare

[1] O sinteză a tuturor procedurilor de deficit excesiv aflate în curs sau încheiate este disponibilă la adresa:http://ec.europa.eu/economy_finance/sgp/deficit/countries/index_en.htm

[2] JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

[3] „Specificații privind implementarea Pactului de stabilitate și creștere și orientări referitoare la forma și conținutul programelor de stabilitate și de convergență”, aprobate de Consiliul ECOFIN la 7 septembrie 2010 și disponibile la adresa:http://ec.europa.eu/economy_finance/sgp/deficit/legal_texts/index_en.htm.

[4] În ceea ce privește Malta, care a primit de asemenea recomandări în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE la 16 februarie 2010, evaluarea acțiunii sale ca răspuns la recomandarea Consiliului adresată Maltei de a pune capăt situației de deficit excesiv până în 2011se va realiza după prezentarea bugetului pentru 2011.

[5] Toate documentele privind PDE pentru Lituania pot fi consultate la următoarea adresă:http://ec.europa.eu/economy_finance/sgp/deficit/countries/index_en.htm.

[6] Toate documentele privind PDE pentru România pot fi consultate la următoarea adresă:http://ec.europa.eu/economy_finance/sgp/deficit/countries/index_en.htm.