52010DC0219

Bruxelles, 10.5.2010

COM(2010)219 final

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

al 6-lea raport al Comisiei privind funcționarea sistemului de control al resurselor proprii tradiționale (2006-2009) [articolul 18 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000]

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

al 6-lea raport al Comisiei privind funcționarea sistemului de control al resurselor proprii tradiționale (2006-2009) [articolul 18 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000]

1. INTRODUCERE |

În mod regulat, funcționarea sistemului de control al resurselor proprii tradiționale (denumit în continuare RPT) face obiectul unui raport al Parlamentului European și al Consiliului[1]. Textele de reglementare pe care se bazează controlul sistemului RPT sunt Decizia nr. 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007[2], Regulamentul nr. 1150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000[3] și Regulamentul nr. 1026/1999 al Consiliului din 10 mai 1999[4]. Prezentul raport este al 6-lea raport de acest gen. Acest raport prezintă și analizează funcționarea sistemului de control al RPT pe perioada cuprinsă între 2006 și 2009, anul 2006 fiind acoperit doar în parte de raportul precedent adoptat în 2007[5]. Raportul prezintă activitatea de control a Comisiei desfășurată în această perioadă, face o evaluare a acțiunilor întreprinse și prezintă concluziile în legătură cu acestea[6]. Raportul menționează, de asemenea, urmările, în special financiare, de contencios și de reglementare, ca urmare a acestor controale. Anexa 1 la prezentul raport indică obiectivele controalelor și modalitatea de funcționare a sistemului de control la nivel comunitar. | Resurse proprii tradiționale: taxele vamale și taxele agricole exigibile la importul produselor care provin din țări terțe, precum și cotizațiile pentru zahăr. În cursul perioadei 2006-2009, acestea au reprezentat o sumă pusă la dispoziție de peste 63 miliarde EUR. |

2. ACTIVITATEA DE CONTROL A COMISIEI ÎN PERIOADA 2006-2009 CONTROALELE LA FAțA LOCULUI ÎNTREPRINSE DE COMISIE SE BAZEAZă PE O METODOLOGIE PRECISă, AL CăREI OBIECTIV ESTE DE A CONTROLA CONFORMITATEA PROCEDURILOR ÎN RAPORT CU NORMA COMUNITARă. ACESTEA SUNT PLANIFICATE ÎN CADRUL UNUI PROGRAM ANUAL DE CONTROALE, CARE REțINE, PE BAZA UNEI ANALIZE DE RISC, O SERIE DE TEME DE CONTROL CE TREBUIE EXECUTATE ÎN UNUL SAU MAI MULTE STATE MEMBRE. EXECUTAREA șI DESFășURAREA CONTROALELOR SE EFECTUEAZă PE BAZA PROCEDURILOR COMUNE TUTUROR CONTROALELOR șI INCLUD UTILIZAREA DE CHESTIONARE PREALABILE ADRESATE STATELOR MEMBRE, APELUL LA LISTELE DE VERIFICARE CARE TREBUIE UTILIZATE LA FAțA LOCULUI ÎN VEDEREA ASIGURăRII COERENțEI CONTROLULUI șI REDACTAREA UNUI RAPORT, CA URMARE A CONTROLULUI. |

2.1. Principalele rezultate ale activității de control |

În perioada 2006-2009, Comisia a efectuat 129 de controale în baza articolului 18 din Regulamentul nr. 1150/2000[7]. Unsprezece dintre aceste controale au fost întreprinse în conformitate cu abordarea Joint Audit Arrangement[8]. S-au constatat 436 de anomalii, dintre care 224 au un impact financiar (51,4%) și 110 un impact în materie de reglementare (25,2 %). Comisia a luat măsurile necesare în ceea ce privește consecințele financiare ale anomaliilor constatate. | 129 de controale care dezvăluie 436 de anomalii. Joint Audit Arrangements: modalitate de control asociat prin care serviciile de audit intern ale unui stat membru întreprind un control (audit) în conformitate cu o metodologie agreată de către Comisie. |

2.1.1. Controale având ca obiect teme vamale. |

Din 2006 în 2008, Comisia a inițiat acțiuni de control pe teme de tranzit comunitar și de tranzit sub acoperirea carnetelor TIR. Aceste acțiuni au fost întreprinse în aproape toate statele membre. S-au constatat anomalii numeroase, în special în ceea ce privește monitorizarea (inclusiv financiară) operațiunilor de tranzit neîncheiate în termenele regulamentare. Statele membre au fost invitate să ia măsurile care se impuneau și și-au asumat consecințele financiare rezultate ca urmare a anomaliilor. Pe de altă parte, au fost întreprinse acțiuni de control având ca obiect regimul perfecționării active și al antrepozitului vamal în statele membre în care aceste acțiuni nu fuseseră întreprinse înainte de 2006. Aceste acțiuni au scos în evidență câteva puncte slabe în gestionarea și controlul acestor regimuri vamale, din care unele au consecințe financiare. Statele membre interesate au informat Comisia că au luat măsurile necesare. În 2008, acțiunile de control având ca obiect procedurile simplificate de punere în liberă circulație au evidențiat, câteodată, deficiențe importante în ceea ce privește gestionarea și controlul acestor proceduri[9]. Comisia a solicitat statelor membre în cauză remedierea rapidă a anomaliilor constatate. În schimb, acțiunile de control întreprinse în 2008 în ceea ce privește importul bananelor nu au dezvăluit anomalii grave. Aceste acțiuni aveau ca obiectiv verificarea remedierii de către statele membre a numeroaselor anomalii constatate în 2001 și aplicarea corectă a noilor dispoziții comunitare în domeniu. S-au evidențiat numai anumite deficiențe în ceea ce privește respectarea normelor privind cântărirea bananelor. În 2009, au fost întreprinse în aproape toate statele membre acțiuni de control în ceea ce privește strategiile naționale în materie de control vamal. Aceste acțiuni vizau verificarea punerii în practică a unei strategii de control vamal privind RPT de către statele membre, care să fie globală, eficientă și eficace, precum și punerea în practică a unor structuri și proceduri care să permită, pe baza unei analize a riscurilor, protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin efectuarea de controale vamale eficiente. Comisia a invitat mai multe state membre să remedieze deficiențele constatate, atât privind controalele la momentul vămuirii, cât și controalele a posteriori, și le-a îndemnat să întreprindă acțiunile necesare în vederea îmbunătățirii eficacității controalelor vamale. Aceste acțiuni de control continuă în 2010 în cinci state membre[10]. În 2007 și 2008, Comisia a examinat, în cinci state membre, modul în care acestea din urmă au asigurat punerea în practică a anumitor observații efectuate de Comisie și de Curtea de Conturi Europeană la momentul controalelor precedente. Aceste acțiuni nu determină observații specifice din partea Comisiei. | Tranzit comunitar sau sub acoperirea carnetelor TIR: procedura permite circulația mărfurilor terțe cu suspendarea drepturilor și taxelor între două puncte de pe teritoriul comunitar sau între diversele țări participante la Convenția TIR (Transporturi Internaționale Rutiere). Perfecționarea activă: regimul vamal care permite importul cu suspendarea drepturilor de import pentru produsele terțe în vederea reexportării acestora după transformare. Antrepozit vamal: regim vamal care permite depozitarea mărfurilor terțe cu suspendarea drepturilor de import. Proceduri simplificate: procedură ce permite declararea mărfurilor fără deținerea tuturor declarațiilor sau documentelor necesare și/sau fără să fie necesară prezentarea mărfurilor la biroul vamal. Apoi este necesară o regularizare. |

2.1.2. Controale având ca obiect teme contabile. |

Gestionarea contabilității separate reprezintă o temă recurentă a acțiunii de control întreprinse de Comisie în toate statele membre[11]. Această contabilitate este de fapt o sursă bogată de informații referitoare la modalitatea în care administrațiile își îndeplinesc responsabilitățile în materie de gestionare a RPT (constatarea drepturilor, gestionarea garanțiilor, urmărirea recuperărilor, anulări, evidențierea nonvalorii creanțelor nerecuperabile). Controalele efectuate pe această temă în perioada 2006­2009 au confirmat persistența erorilor, în mare parte punctuale, în ciuda orientărilor furnizate de Comisie în decembrie 2007[12]. Unele erori sistematice au persistat totuși în anumite state membre și au cauzat apariția procedurilor de infracțiune. Statele membre și-au asumat consecințele financiare rezultate în urma anomaliilor constatate. Cu toate acestea, situația generală se îmbunătățește, în mod lent, datorită presiunii constituite de controalele Comisiei, dar și datorită punerii în practică, în majoritatea statelor membre, a instrumentelor informatice vamale și/sau contabile, care permit reducerea riscurilor de erori. În viitor vor continua acțiunile pe această temă. În plus, au fost întreprinse acțiuni de control globale în mai multe state membre, inclusiv în cele care au aderat la Uniune în 2007 pentru a evalua sistemele de percepere a RPT în aceste state. Rezultatele controalelor efectuate au dus la concluzia că sistemele de percepere puse în practică erau adecvate, deși s-au evidențiat câteva erori structurale și punctuale. De altfel, au fost întreprinse mai multe acțiuni specifice în ceea ce privește gestionarea creanțelor nerecuperabile de către statele membre. Au fost identificate anomalii semnificative (sume pentru care scutirea de punere la dispoziție nu era justificată, sume necomunicate Comisiei etc.). În anumite cazuri au existat consecințe financiare. | Contabilizarea RPT este asigurată de statele membre prin două modalități: - contabilitatea normală pentru sumele recuperate sau garantate (aceste sume sunt vărsate la bugetul Uniunii) - contabilitatea separată pentru sumele nerecuperate și cele garantate care fac obiectul unei contestații. Sistemul de colectare a RPT: totalitatea sistemelor și procedurilor aplicate de statele membre în vederea asigurării constatării, contabilizării, recuperării și punerii la dispoziție a RPT. O creanță irecuperabilă este scoasă din contabilitatea separată. Suma vizată trebuie pusă la dispoziție Comisiei, cu excepția cazului în care nerecuperarea se datorează unui caz de forță majoră sau nu este imputabilă statului membru. |

2.2. Urmările acțiunilor de control întreprinse de Comisie 2.2.1 Consecințe cu caracter de reglementare În cazul în care, cu ocazia controalelor, au fost constatate neadaptări sau carențe în dispozițiile de reglementare sau administrative naționale, statele membre au fost invitate să ia măsurile necesare, inclusiv de natură legislativă sau de reglementare, pentru a se conforma cerințelor comunitare. Aceste rectificări reprezintă o consecință imediată și semnificativă a activității de control a Comisiei. De altfel, anomaliile constatate reprezintă o sursă esențială de informații în ceea ce privește problemele întâmpinate de statele membre în ceea ce privește aplicarea reglementării vamale și impactul acestora asupra RPT. |

2.2.2 Soluționări ale diferendelor |

Anumite puncte ale reglementării reprezintă o sursă de divergență între statele membre și Comisie. Prin urmare, Comisia nu are altă opțiune decât să inițieze o procedură privind încălcarea dreptului comunitar (articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene). La data de 31.12.2009, erau deschise zece dosare în diverse etape ale procedurii (somații, aviz motivat, sesizarea Curții), care se refereau la șase state membre. |

În cursul perioadei 2006-2009, în urma procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar inițiate de Comisie, Curtea de Justiție s-a pronunțat în cazul mai multor hotărâri importante. Statele membre în cauză au trebuit, după caz, să își asume consecințele financiare. Pentru unele dintre aceste hotărâri, aceste consecințe financiare sunt încă în curs de evaluare sau de reglementare. |

În 2006, prin hotărârea din 23 februarie[13], Curtea a confirmat poziția Comisiei privind termenele în care taxele sunt înscrise în contabilitate când statele membre efectuează controale a posteriori. Pe de altă parte, Curtea a indicat că luarea în considerare nu împiedică în niciun caz aplicarea drepturilor de apărare a debitorului. La 5 octombrie 2006, Curtea a confirmat poziția Comisiei și a considerat că era o greșeală că anumite state membre refuzau să verse la bugetul comunitar anumite categorii de sume, cum ar fi sumele din RPT recuperate parțial în cadrul planului de plată eșalonată[14] și sumele taxelor garantate și necontestate în cadrul operațiunilor de tranzit neverificate efectuate în calitate de tranzituri comunitare[15] sau sub acoperirea carnetelor TIR[16]. În aceeași zi, Curtea a respins un recurs contra Țărilor de Jos dintr-un motiv legat de sarcina probei, recunoscând că statele membre trebuie să comunice o încălcare sau o neregulă de îndată ce aceasta le este adusă la cunoștință și prin urmare, dacă este cazul, înainte de expirarea termenelor limită[17]. De altfel, Curtea a recunoscut obligația statelor membre de a păstra documentele justificative care se referă la constatări pentru o perioadă care permite efectuarea de rectificări și de controale ale acestora din urmă[18]. | Înscrierea în evidența contabilă: înscrierea sumei taxelor în registrele contabile vamale. Controale a posteriori: controalele vamale care sunt efectuate după vămuirea mărfurilor. Neîncheierea tranzitului: tranzitul pentru care sosirea mărfurilor la destinație nu a fost dovedită. În acest caz, drepturile și taxele trebuie luate în considerare și recuperate. |

La 18 octombrie 2007, Curtea a confirmat că nerespectarea unei obligații impuse printr-o normă comunitară reprezintă o încălcare, chiar dacă acest fapt nu a provocat consecințe negative, în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii[19]. La 22 ianuarie 2009, Curtea a confirmat poziția Comisiei în ceea ce privește aplicarea normelor de constatare și punere la dispoziție a RPT în cazul neregulilor constatate la operațiunile de admitere temporară sub acoperirea carnetelor ATA[20]. De asemenea, Curtea a confirmat că acest tip de operațiune trebuie considerată ca fiind garantată în temeiul regulamentului privind RPT. La 19 martie 2009, Curtea a susținut poziția Comisiei cu privire la termenele înscrise în contabilitate ale debitelor vamale care rezultă din cauza neîncheierii operațiunilor de tranzit. În schimb, contrar opiniei Comisiei, Curtea a considerat că, în cazul în care marfa ajunge la destinație în termenele prevăzute și s-au constatat întârzieri numai în ceea ce privește încheierea operațiunilor de tranzit, atunci nu există nicio datorie și, prin urmare, nu se aplică penalități de întârziere[21]. În sfârșit, la 15 decembrie 2009, Curtea a confirmat că statele membre nu puteau să refuze punerea la dispoziție în buget cu titlu de RPT, a drepturilor aferente importului de produsele militare și de produse cu dublă utilizare[22]. Încălcările se referă la perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2003, întrucât Regulamentul nr. 150/2003 din 21 ianuarie 2003[23], stipulează suspendarea unor asemenea drepturi în anumite condiții, începând cu această dată. Astfel, Curtea a respins argumentele statelor în cauză, care se bazau pe articolul 296 din Tratatul CE[24] (posibilitatea de a refuza furnizarea de informații a căror divulgare ar fi contrară intereselor fundamentale de securitate ale statelor membre). Consecințele financiare sunt în curs de evaluare deoarece, până acum, aceste state au refuzat întotdeauna furnizarea de informații contabile necesare evaluării în cauză. | Carnete ATA: carnete ce permit importul temporar și tranzitul mărfurilor terțe cu suspendarea drepturilor și a taxelor între diverse țări participante la Convenția ATA (Convenția pentru admiterea temporară de mărfuri). |

2.2.3 Consecințe cu caracter financiar |

În perioada 2006-2009, sumele nete suplimentare vărsate Comisiei, ca urmare a observațiilor prezentate în rapoartele de control și în urma controalelor Curții de Conturi sau ca urmare a altor activități de control ale Comisiei, însumează peste 130 de milioane EUR[25]. De altfel, s-au pretins penalități de întârziere pentru punerea la dispoziție cu întârziere a RPT. Valoarea totală a acestor penalități, vărsate de statele membre, se ridică la aproape 107 milioane EUR[26]. |

2.3. Acțiunea Comisiei pentru consolidarea recuperării RPT |

În paralel cu controalele efectuate la fața locului în statele membre, Comisia dispune de alte mijloace care îi permit să supravegheze activitatea de recuperare a RPT. Utilizarea adecvată a acestor mijloace permite intensificarea eficientă a respectivei recuperări. |

2.3.1 Examinarea creanțelor nerecuperabile admise în nonvaloare |

Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a pune RPT la dispoziția Uniunii, cu excepția cazurilor în care recuperarea acestora se dovedește a fi imposibilă din motive de forță majoră sau din motive care nu le pot fi imputate [articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1150/2000]. Conform legislației, numai Comisia poate scuti un stat membru de punerea la dispoziție a unei sume nerecuperabile superioare valorii de 50 000 EUR. Pentru sumele inferioare acestui prag, statele membre sunt cele care hotărăsc (fără a aduce atingere controalelor la fața locului efectuate de Comisie) dacă sunt îndeplinite condițiile privind scutirea. Analiza cererilor de scutire a reprezentat o sarcină cu adevărat importantă și în continuă creștere pentru Comisie. Intr-adevăr, odată cu adoptarea Regulamentului nr. 2028/2004 din 16 noiembrie 2004, a fost precizată noțiunea de sume nerecuperabile în mod definitiv și au fost fixate condițiile specifice pentru ca anumite sume să poată fi considerate nerecuperabile. Aceste noi condiții au permis statelor membre „curățarea” contabilității separate, prin eliminarea a numeroase sume considerate nerecuperabile. În acest scop s-a prevăzut o perioadă de tranziție, care s-a încheiat la 30 septembrie 2009. Prin urmare, Comisia a trebuit să facă față unei creșteri nete a cererilor, în special în 2008-2009, provocare încheiată cu succes. Astfel, pentru perioada 2006-2009, i-au fost comunicate 1017 dosare (din care 589 numai pentru anul 2008) care se refereau la o valoare brută de aproape 394 de milioane EUR[27]. Fiind vorba de cereri procesate în cursul acestei perioade (cazuri vechi și cazuri introduse în cursul perioadei în cauză), Comisia a acordat 497 de scutiri cu o valoare de aproape 152 de milioane EUR. În schimb, au fost refuzate 168 de cereri, care se refereau la peste 62 de milioane EUR (sumă brută), pentru care s-a solicitat punerea la dispoziție. Comisia a fost nevoită să solicite informații suplimentare statelor membre în aproape 50% din dosarele examinate. La 31 decembrie 2009, erau în curs de prelucrare 165 de cereri care se refereau la aproximativ 57 de milioane EUR. Pe de altă parte, o nouă bază de date denumită WOMIS (Write-Off Management and Information System) a devenit operațională începând cu 1 ianuarie 2010. Este vorba despre un instrument multilingv care permite trimiterea cererilor de scutire, cu ajutorul unui program web de baze de date și de comunicare, rezervat utilizatorilor autorizați ai statelor membre și ai Comisiei. Acesta va asigura o gestionare mai ușoară și mai sigură a cererilor statelor membre și va permite obținerea unor cifre și a unor informații utile pentru monitorizarea cererilor respective. | Cererea de scutire de punere la dispoziție a creanțelor nerecuperabile și admise în nonvaloare: procedură care permite Comisiei să verifice dacă acest caracter irecuperabil al creanței este sau nu imputabil statului membru. În cazul respingerii cererii, suma trebuie vărsată Comisiei. Examinarea de către Comisie a cazurilor comunicate vizează aprecierea atenției de care au dat dovadă statele în executarea recuperării. Această modalitate are ca efect determinarea acestora să-și îndeplinească acțiunea corect. |

2.3.2 Tratarea erorilor de constatare care provoacă pierderi de RPT |

În hotărârea sa din 15 noiembrie 2005[28], Curtea a confirmat poziția Comisiei și a recunoscut în mod expres că obligația statelor membre de a constata un drept al Comunităților asupra RPT (apoi de a-l pune la dispoziția bugetului Uniunii) apare din momentul în care condițiile prevăzute de legislația vamală sunt îndeplinite. Prin urmare, nu este necesar ca această constatare să aibă efectiv loc. Scutirea de punere la dispoziție nu este posibilă decât atunci când suma este nerecuperabilă ca urmare a unui caz de forță majoră sau din motive neimputabile statului membru. Prin urmare, statele membre trebuie să își asume consecințele financiare ale erorilor lor. În perioada 2006-2009, pe baza acestei jurisprudențe, Comisia a efectuat o monitorizare a erorilor administrative comise de statele membre în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii (controale la fața locului, comunicarea deciziilor naționale de rambursare sau de repunere în drepturi ca urmare a unei erori administrative etc.). Datorită acestei monitorizări, în cursul perioadei 2006-2009, Comisia a putut solicita statelor membre punerea la dispoziție a peste 85 de milioane EUR (sumă brută). |

2.3.3. Baza de date OWNRES |

În conformitate cu Regulamentul nr. 1150/2000, statele membre trebuie să furnizeze Comisiei informații privind cazurile de fraudă și nereguli care implică sume din drepturi ce depășesc 10 000 EUR. Aceste informații sunt comunicate prin baza de date OWNRES. Această bază de date permite Comisiei să dispună de informațiile necesare supravegherii recuperării și pregătirii controalelor sale la fața locului. Datele transmise sunt utilizate și pentru diverse analize de către Oficiul de luptă anti-fraudă (OLAF). | Baza de date OWNRES: bază de date întreținută de statele membre și care grupează totalitatea cazurilor de fraudă și neregularităților furnizate de respectivele state membre și care implică sume de peste 10 000 EUR. |

2.4. Acțiunile de supraveghere, întreprinse la adresa statelor în curs de aderare |

În 2006, în vederea pregătirii pentru aderare a Bulgariei și României, Comisia a efectuat vizite de monitorizare specifice, în domeniul RPT. Aceste vizite, precum și exercițiile de simulare contabilă efectuate au permis Comisiei să obțină, înainte de aderare, un nivel acceptabil de asigurare în ceea ce privește capacitatea administrativă a acestora de a aplica acquis-ul comunitar în domeniul RPT-urilor. În ceea ce privește Croația, din 2008, a fost pus în practică un program de monitorizare în vederea pregătirii aderării în cele mai bune condiții posibile. Acesta continuă și în anul 2010. |

3. EVALUAREA SISTEMULUI DE CONTROL |

Anomaliile observate în funcționarea sistemului de control al RPT în perioada 2006-2009 au confirmat, ca și exercițiile precedente, toate beneficiile pe care Comisia le poate obține din controalele efectuate. Rectificarea de către statele membre a procedurilor lor naționale neconforme, regularizarea contabilă a dosarelor, corecțiile punctuale a anomaliilor observate, explicarea textelor comunitare, îmbunătățirea concertată a reglementării comunitare în cazul disfuncționalităților persistente, etc., reprezintă instrumentele tradiționale prin care Comisia dă curs acțiunilor sale de control. Efectele financiare reprezintă consecințe vizibile ale verificărilor operate pe teren; totuși, acestea nu justifică prin ele însele importanța acestor verificări. Într-adevăr, diversele controale urmăresc să garanteze că bugetul uniunii este corect finanțat din punctul de vedere al RPT. De asemenea, datorită informațiilor colectate de la statele membre, aceste controale diverse permit și îmbunătățirea respectării normelor comunitare, și chiar influențarea procesului de îmbunătățire a reglementării în vederea unei protecții mai eficiente a intereselor financiare ale Uniunii. |

4. CONCLUZIE

Rezultatele înregistrate în anii 2006-2009 confirmă necesitatea controalelor realizate de Comisie. Acest lucru a fost ilustrat mai ales prin îmbunătățirea gradului de respectare a dispozițiilor comunitare legate de protecția intereselor financiare ale Uniunii, dar și pe plan financiar (suma netă pusă la dispoziție – un total de aproximativ 237 de milioane EUR ). În plus, aceste acțiuni de control permit garantarea unei egalități de tratament între statele membre, atât la nivelul aplicării reglementărilor de ordin vamal și contabil, cât și pe planul protecției intereselor financiare ale Uniunii.

Prin urmare, pentru viitor, Comisia intenționează:

- să-și mențină rolul clasic în ceea ce privește controalele la fața locului , îmbunătățindu-și în continuare tehnicile de control (instrumente de audit etc.);

- să continue consolidarea supravegherii privind activitățile de recuperare în statele membre;

- să continue acțiunea de monitorizare la adresa țărilor în curs de aderare care doresc să obțină un nivel acceptabil de asigurare a faptului că sistemele de colectare a RPT ale acestor țări îndeplinesc cerințele comunitare, și aceasta cel mai târziu la data aderării lor.

-

[1] Articolul 18 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1150/2000.

[2] JO L 163, 23.6.2007, p. 17.

[3] JO L130, 31.5.2000, p. 1-9, modificat prin Regulamentul nr. 105/2009 al Consiliului din 26 ianuarie 2009 (JO L 36, 5.2.2009, p. 1).

[4] JO L126, 20.5.1999, p. 1.

[5] COM (06) 874 din 9.1.2007 (al 5-lea raport referitor la anii 2003-2005).

[6] Raportul are ca obiect controalele realizate de instituțiile comunitare (Comisia și Curtea de Conturi). Acesta nu acoperă controalele realizate de statele membre, ale căror rezultate sunt prezentate în raportul anual stabilit în temeiul articolului 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

[7] A se vedea repartizarea temelor de control între statele membre la anexa 2.

[8] Controale efectuate în DK, în NL și în AT.

[9] A se vedea repartizarea temelor de control între statele membre la anexa 2.

[10] BE, BG, DK, AT, RO.

[11] Fiecare misiune de control include această temă în completarea temei principale.

[12] Documentul ACOR/2007-12/agenda-04.

[13] Cauza C-546/03.

[14] Cauza C-378/03.

[15] Cauza C-275/04.

[16] Cauzele C-105/02 și C-377/03.

[17] Cauza C-312/04.

[18] Cauza C-275/04.

[19] Cauza C-19/05.

[20] Cauza C-150/07.

[21] Cauza C-275/07.

[22] Cauzele C-284/05, C-294/05, C-372/05, C-387/05, C-239/06, C-409/05 și C-461/05.

[23] JO L 25, 30.1.2003, p. 1.

[24] Articolul 346 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

[25] Aceste cifre nu acoperă sumele solicitate statelor, dar care nu sunt încă puse la dispoziție.

[26] Aceste cifre rămân parțiale, în special pentru anul 2009, consecințele financiare neputând fi evaluate în totalitate decât după colectarea informațiilor contabile necesare de către statele membre.

[27] Pentru 2003-2005, Comisia primise 176 de dosare care se refereau la o valoare de aproape 39 de milioane EUR.

[28] Cauza C-392/02.