19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 325/60

—

subliniază că reducerea emisiilor industriale este deosebit de importantă în cazul poluării atmosferice; directiva privind emisiile industriale este o măsură europeană esențială, care le va permite statelor membre să își îndeplinească obiectivele în domeniul emisiilor până în 2020;

—

consideră că, în ceea ce privește poluarea atmosferică, directiva nu este suficient de ambițioasă: și este dezamăgit de valoarea-limită slabă a emisiilor (a se vedea anexa I) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari; Comitetul dorește să sublinieze și că persistă o diferență semnificativă între valoarea-limită pentru emisii specificată în propunere și cea din documentul BREF (Best Available Technique Reference — Documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile) privind instalațiile de ardere de dimensiuni mari; aceste valori ar trebui aliniate și consolidate;

—

recomandă cu fermitate includerea unui sistem practic de revizuire, care să permită revizuirea parțială a directivei (de exemplu, a capitolelor tehnice și a valorilor-limită de emisie) prin procedura de codecizie; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea în legătură cu viitoarele adaptări ale legislației care vor fi realizate în conformitate cu procesul de la Sevilla (a se vedea anexa I), care nu este o procedură juridică prevăzută în tratat și nu face obiectul nici unui control democratic;

—

își exprimă dezacordul puternic față de propunerea Comisiei de a stabili criterii de acordare a derogărilor pe baza condițiilor locale, în conformitate cu procedura de comitologie;

Raportor

:

dl Cor LAMERS, primarul localității Houten (NL-PPE)

1.

remarcă faptul că autoritățile locale și regionale din diferitele state membre joacă un rol esențial în punerea în aplicare a politicilor industriale și de mediu și au atribuții extinse în cadrul politicilor de prevenire și de aplicare a controlului poluării;

2.

sprijină cu fermitate prevenirea poluării și principiul „poluatorul plătește” și, prin urmare, susține acest obiectiv al Directivei privind emisiile industriale;

3.

subliniază importanța măsurilor bazate pe sursele de energie. Este esențial să se identifice cauzele poluării și să fie înlăturată sursa emisiilor, în modul cel mai economic și mai ecologic posibil;

4.

remarcă faptul că, în regiunile urbane și rurale, calitatea aerului, a apei și a solului constituie o problemă directă ce afectează viața zilnică a cetățenilor. Marile instalații industriale din UE sunt încă responsabile de emiterea unei părți considerabile din poluanții atmosferici importanți;

5.

remarcă faptul că politicile privind calitatea aerului și a apei au o dimensiune transfrontalieră și necesită acțiuni la nivel UE. Prin urmare, salută Directiva privind emisiile industriale, care va fi un instrument european de reducere la sursă a emisiilor industriale;

6.

crede cu tărie că propunerea cuprinde măsuri care sunt necesare și care au un potențial considerabil de a crea beneficii ecologice. Din acest punct de vedere, CoR apreciază utilizarea îmbunătățită a documentelor BREF (Best Available Techniques Reference Documents — documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile, a se vedea anexa 1), astfel cum propune directiva, întrucât aceasta va spori beneficiile ecologice;

7.

subliniază că reducerea emisiilor industriale este importantă cu precădere în cazul poluării atmosferice. Directiva privind emisiile industriale este o măsură europeană esențială, care le va permite statelor membre să își îndeplinească obiectivele în domeniul emisiilor până în 2020. Includerea unei categorii de instalații de ardere cu capacitate mai redusă și anume cele de la 20 la 50 megawați (MW), reprezintă, prin urmare, un aspect important al noii directive;

8.

consideră că, în ceea ce privește poluarea atmosferică, directiva nu este suficient de ambițioasă:

9.

prin urmare, este preocupat și chiar îngrijorat de faptul că directiva ar putea să producă numai beneficii pe termen scurt, iar beneficiile pe termen lung ar putea fi foarte limitate (a se vedea alineatul 17);

10.

subliniază că permisele IPPC (prevenirea și controlul integrat al poluării) (a se vedea anexa I) ar trebui să se bazeze în continuare pe o abordare integrată, care să țină seama de mediu, de producție, de fezabilitatea tehnică, de rentabilitate și, la fel de important, de condițiile locale;

11.

este de acord cu Comisia Europeană că Directiva IPPC nu este pusă în aplicare în mod corect în toate statele membre. Directiva IPPC a fost destul de greu de pus în aplicare, iar documentele BREF nu au fost utilizate întotdeauna, și din cauza naturii lor tehnice și destul de greoaie;

12.

a observat că permisele reflectă într-o mai mare măsură standardele și cerințele centralizate și omogene necesare. Chiar dacă acest aspect pare pozitiv, consecința este că este din ce în ce mai dificil să se stabilească, printr-o simplă examinare a permiselor, ceea ce fac, produc, tratează sau optimizează aceste întreprinderi;

13.

este de părere că Directiva privind emisiile industriale (care include o revizuire a Directivei IPPC) a fost prezentată la doar câteva săptămâni după intrarea în vigoare a legislației IPPC actuale, care a avut loc la 31 octombrie 2007. Cu alte cuvinte, revizuirea apare înainte ca legislația IPPC în vigoare să fi avut șansa de a-și demonstra gradul de funcționalitate și eficiență și, cel mai important, impactul în ceea ce privește reducerea emisiilor;

14.

consideră că ideea de a consolida șapte directive într-un singură este extrem de ambițioasă și crede că o abordare pas cu pas sau o directivă-cadru cu mai multe directive-fiică ar putea fi de preferat. O directivă-cadru ar reprezenta o posibilitate de a include alte directive, direct legate de aceasta — cum ar fi Directiva privind apele reziduale urbane — fără să se compromită revizuirile ulterioare ale directivei-cadru;

15.

se declară în favoarea principiului mai bunei reglementări. Propunerea Comisiei de a consolida șapte directive pare să corespundă acestei principiu. Într-o anumită măsură, noua directivă simplifică procedurile de eliberare a autorizațiilor. Cu toate acestea, consideră că diferitele părți ale directivei nu sunt complet consolidate și că, întrucât există încă diferențe considerabile între directivă și documentele BREF, nu toate chestiunile practice au fost soluționate;

16.

se întreabă dacă neconcordanțele și ambiguitățile actuale din definiții sunt clarificate prin această propunere. De exemplu, nu este clar care va fi efectul noii definiții a BAT (de la cea mai bună tehnologie disponibilă la cea mai bună tehnică disponibilă). Faptul de a lua în considerare tehnologia, adică o perspectivă mai largă, — și nu doar tehnica — va permite o mai bună legătură cu investițiile, va contribui la asigurarea de condiții de concurență echitabilă și va genera, prin urmare, mai multe soluții creative pentru problemele de protecția mediului;

17.

este foarte îngrijorat în ceea ce privește consecințele pe care le-ar putea avea consolidarea asupra viitoarelor revizuiri. Propunerea cuprinde acum mai multe domenii de expertiză diferite. Lungimea și, mai ales, complexitatea sa vor face foarte dificilă, dacă nu cumva cu totul imposibilă, revizuirea directivei în viitor și adaptarea legislației la necesitățile și evoluțiile tehnice viitoare, prin introducerea unor cerințe de funcționare mai stricte, cum ar fi valorile-limită de emisie;

18.

înțelege că propunerea Comisiei de abordare a problemei legate de dificultatea revizuirilor ulterioare prin legarea directivei de documentele BREF. Directiva stabilește standardele minime care trebuie respectate, iar documentele BREF, care pot fi revizuite cu ușurință, vor actualiza sistemul conform evoluției tehnologice și a valorilor-limită de emisie mai stricte asociate acestuia (BAT — valorile limită de emisie asociate, a se vedea anexa I). CoR este foarte preocupat de diferențele care pot apărea pe viitor între BAT — valorile limită de emisie asociate (din documentele BREF care pot face obiectul revizuirii) și valorile-limită de emisie (din directivă). Există un risc semnificativ ca sistemul să nu poată ține pasul și, astfel, să contribuie prea puțin la evoluțiile ecologice viitoare;

19.

recomandă cu fermitate includerea unui sistem practic de revizuire, care să permită revizuirea parțială a directivei (de exemplu, a capitolelor tehnice și a valorilor-limită de emisie) prin procedura de codecizie. Își exprimă, de asemenea, îngrijorarea în legătură cu viitoarele adaptări ale legislației realizate în conformitate cu procesul de la Sevilla (a se vedea anexa I), care nu este o procedură juridică prevăzută în tratat și nu face obiectul nici unui control democratic;

20.

este mulțumit de recenta îmbunătățire a documentelor BREF și le apreciază ca documente de referință foarte utile. Cu toate acestea, partea principală a documentelor BREF este disponibilă numai în limba engleză, ceea ce poate crea dificultăți autorităților locale și regionale care eliberează autorizații și efectuează controale. Prin urmare, solicită traducerea capitolelor importante din documentele BREF (de exemplu, a celor care stabilesc cele mai bune tehnici disponibile — BAT, a se vedea anexa I — pentru un sector anume) în toate limbile din UE;

21.

consideră nejustificat faptul că documentele BREF nu se folosesc mai des în UE și recomandă utilizarea lor mai intensă. CoR este de acord cu noul statut al documentelor BREF și cu obligația utilizării lor pe viitor în cadrul procedurii de autorizare și interpretează noul statut ca fiind mai constrângător, întrucât aceste documente (care, în prezent, sunt doar documente de referință, trebuind consultate, dar nu neapărat urmate cu strictețe) vor deveni practic în totalitate obligatorii;

22.

constată că documentele BREF pot fi îmbunătățite. Ceea ce lipsește uneori sunt inovațiile și îmbunătățirile în ceea ce privește procesul de producție. De exemplu, monitorizarea variațiilor la eșantionare servește în prezent la penalizarea întreprinderilor, când, de fapt, ar putea să fie utilizată pentru a îmbunătăți tehnicile. Un alt exemplu este nepotrivirea dintre capitolul din directivă referitor la compușii organici volatili și documentul BREF corespunzător. În consecință, există temerea că abordarea cea mai puțin poluantă ar putea să nu aibă întotdeauna prioritate. Ar trebui ca inovațiile pentru îmbunătățirea calității mediului la nivel local să fie întotdeauna promovate de către autoritățile locale, atunci când este posibil, iar documentele BREF ar trebui să fie de o calitate suficientă pentru a fi utile autorităților competente;

23.

consideră că noul statut al documentelor BREF va îmbunătăți consecvența politicilor în ceea ce privește eliberarea autorizațiilor de mediu și, astfel, va contribui la crearea de condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile europene concurente;

24.

consideră procesul de la Sevilla (a se vedea anexa I) un proces necesar și bine stabilit. La Sevilla se creează și se actualizează documentele BREF, în urma unor ședințe între reprezentanți ai Comisiei Europene și experți din statele membre, sectoare industriale și ONG-uri. Colaborarea dintre toate aceste părți este vitală pentru stabilirea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) și pentru crearea sau revizuirea documentelor BREF. Prin urmare, acest proces ar trebui extins și la directivă, așa cum se face în prezent;

25.

remarcă faptul că reprezentanții autorităților locale și regionale nu sunt incluși în procesul de la Sevilla și solicită includerea lor. În calitate de autorități competente pentru eliberarea autorizațiilor și/sau de organisme responsabile cu inspecțiile, autoritățile locale și regionale dețin cunoștințe valoroase privind cele mai bune tehnici disponibile; în consecință, procesul de la Sevilla poate fi îmbunătățit prin participarea reprezentanților autorităților locale și regionale;

26.

ar dori să remarce că noul statut al documentelor BREF ar putea avea un impact negativ asupra procesului de la Sevilla (a se vedea anexa I). Ajungerea la un consens în privința BAT va fi o provocare și mai mare, dat fiind caracterul obligatoriu al documentelor BREF, astfel că statele membre, sectoarele industriale și ONG-urile ar putea adopta o abordare mai strategică la determinarea unei noi BREF. Din cauza costurilor de producție, sectoarele industriale ar beneficia de pe urma unor standarde mai puțin inovatoare în cadrul documentelor BREF. În acest caz, procesul de la Sevilla ar putea deveni însă o acțiune politică lentă și opacă în locul unei căutări de soluții tehnice mai bune;

27.

crede că această situație ar putea duce la adoptarea unor documente mai puțin consistente. Ca rezultat, există pericolul de a avea un instrument slab, depășit, care nu stimulează spiritul inovator și nu îmbunătățește calitatea mediului, ci dimpotrivă, slăbește aplicarea noii directive privind emisiile industriale;

28.

este de acord cu obiectivul noii directive privind emisiile industriale de a stimula consecvența politicilor de eliberare a autorizațiilor de mediu;

29.

ar dori să sublinieze că există diferențe de la un stat membru la altul în ceea ce privește atribuțiile autorităților locale și regionale în domeniul eliberării de autorizații. De exemplu, în Danemarca, competența de eliberare a autorizațiilor revine atât autorităților locale, cât și guvernului național. În Țările de Jos, municipalitățile și administrațiile provinciilor eliberează autorizații poluatorilor, în timp ce, în Regatul Unit, poluarea aerului provenită de la o sursă majoră este de competența administrației publice centrale. Modelul dominant de implicare a autorităților locale și regionale în această politică din cadrul UE este stabilirea standardelor la nivel național și punerea lor în aplicare la nivel local sau regional;

30.

subliniază că inovarea în materie de producție mai puțin poluantă are loc la nivelul comunităților locale. Dezvoltarea unor produse mai puțin poluante implică participarea unor actori diferiți, cum ar fi ONG-urile, întreprinderile și autoritățile competente. În prezent, autoritățile locale se ocupă în numeroase cazuri doar de monitorizare. Ar trebui ca directiva să ofere posibilități de cooperare între diferitele părți (administrații locale și întreprinderi), ceea ce le-ar permite acestora să stimuleze inovarea. Există exemple bune în acest sens, atât în Țările de Jos și Danemarca, cât și în țările est-europene — de exemplu în România;

31.

subliniază necesitatea păstrării unei anumite flexibilități. Circumstanțele locale variază, iar instalațiile, chiar dacă realizează produse similare, funcționează diferit în cadrul UE, date fiind diferențele între condițiile locale. Autoritățile locale și regionale creează soluții personalizate pentru zona lor geografică. La nivel regional și local, există întotdeauna o preocupare pentru menținerea echilibrului între protejarea adecvată a mediului și factorii economici. Chiar dacă îmbunătățirea calității mediului este obiectivul general al politicii, în viața de zi cu zi, autoritățile locale și regionale decid între diferiți parametri de mediu și adesea realizează compensări între efectele asupra mediului ale diferitelor măsuri. La eliberarea de autorizații, este importantă acordarea de derogări de la valorile-limită de emisie asociate BAT, în special pentru regiunile din acele state membre în care există o tradiție a acordurilor voluntare cu sectorul industrial și în care flexibilitatea administrativă nu a fost drastic limitată de legislație;

32.

cu toate acestea, crede cu tărie că flexibilitatea trebuie să fie limitată și că trebuie să existe un echilibru între asigurarea unor condiții echitabile de concurență și libertatea de decizie la nivel local. Prin urmare, este mulțumit de includerea în directivă a valorilor-limită de emisie, ceea ce va duce la o protecție generală a mediului în întreaga UE. Flexibilitatea poate duce la abuz și, prin urmare, își exprimă satisfacția că procedura privind evaluarea locală include suficiente garanții pentru a preveni abuzul, întrucât autoritățile care eliberează autorizații pot acorda derogări numai pe baza unei evaluări de impact [articolul 16 alineatul (3)] și au obligația de a prezenta publicului justificarea aferentă [articolul 26 alineatul (3) litera (f)];

33.

își exprimă dezacordul total față de propunerea Comisiei de a stabili criterii de acordare a derogărilor pe baza condițiilor locale, în conformitate cu procedura de comitologie [articolul 16 alineatul (3)], din următoarele motive:

34.

sprijină ideea stimulării inovării, dar se îndoiește că noua directivă creează o bază solidă pentru o astfel de evoluție;

35.

salută faptul că autorizațiile trebuie reînnoite frecvent. Adaptarea continuă a cerințelor privind autorizațiile va contribui la adoptarea de tehnologii mai ecologice și, astfel, va duce la reducerea impactului asupra mediului a emisiilor industriale. Pentru a garanta că inovarea are cu adevărat loc, trebuie îndeplinite două condiții. Prima condiție este securitatea juridică, care să garanteze disponibilitatea capitalului pentru investiții. Trebuie respectate ciclurile comerciale, iar practica obișnuită în statele membre este menținerea condițiilor pentru autorizații pe o perioadă de opt ani. Dispozițiile privind adaptarea condițiilor de autorizare în funcție de documentele BREF noi sau actualizate [articolul 22 alineatul (3)] trebuie să reflecte acest lucru. A doua condiție este prevederea de posibilități de derogare care să permită testarea adecvată a tehnologiilor noi sau emergente. În opinia CoR, constrângerea temporală impusă conform articolului 16 alineatul (5) ar putea fi prea rigidă în anumite situații, cel puțin timp de patru ani de la punerea la dispoziție a noului document BREF;

36.

este preocupat de faptul că noul statut al documentelor BREF ar putea pune obstacole în calea inovației industriale, din cauză că durabilitatea este recompensată modest. Sectoarele industriale europene nu vor fi încurajate să devină și să rămână lideri mondiali în domeniul tehnologiilor noi și ecologice, iar problemele de mediu existente în UE vor fi și mai dificil de abordat;

37.

preferă ca directiva să fie aplicată într-o manieră care să nu încurajeze în mod indirect relocalizarea semnificativă a industriei existente spre zone de „paradis al poluării” din străinătate;

38.

dorește să sublinieze că, deși includerea unei categorii de instalații de ardere cu capacitate mai redusă, și anume cele de la 20 la 50 de megawați (MW), este un aspect important al noii directive; în ceea ce privește fermele este totuși îndoielnic că includerea unor ferme zootehnice mai mici va aduce beneficii suficient de importante în ceea ce privește protecția mediului pentru a putea justifica sarcinile administrative astfel create;

39.

este de părere că mai buna reglementare, pe lângă simplificarea legislativă, implică și o eficientizare a costurilor și o reducere a sarcinilor administrative. CoR se întreabă dacă prezenta propunere întrunește aceste din urmă condiții;

40.

este preocupat de numeroasele cerințe cu privire la inspectarea, monitorizarea și revizuirea condițiilor de autorizare și la raportarea conformității;

41.

consideră inspecțiile o parte importantă din aplicarea adecvată a directivei. Salută faptul că acest lucru este recunoscut în cadrul directivei. Cu toate acestea, rămâne sub semnul întrebării măsura în care acest lucru trebuie specificat în directiva propriu-zisă, în loc să fie specificat în Recomandările privind criteriile minime pentru inspecțiile de mediu (RMCEI). Acest lucru va limita posibilele discordanțe dintre prevederile directivei și cele ale RMCEI (în curs de revizuire);

42.

consideră că propunerea indică faptul că raportul anual privind conformitatea cu cele mai bune tehnici disponibile (articolul 8) ar trebui să includă o comparație cu cele mai bune tehnici disponibile (articolul 24). Acest lucru pare să fie o sarcină administrativă inutilă. Întrucât toate cerințele privind autorizațiile trebuie să se bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile, raportul privind conformitatea ar trebui să fie suficient. Majoritatea datelor de monitorizare conțin aspecte neclare, de aceea raportarea acestor date nu va duce la îmbunătățiri constructive cu privire la tehnicile utilizate. În consecință, este îndoielnic că se va contribui astfel la o mai bună reglementare;

43.

remarcă faptul că statele membre transmit rapoarte privind conformitatea cu directiva la fiecare trei ani. Chiar dacă se elaborează doar o dată la trei ani, acestea reprezintă o sarcină administrativă semnificativă pentru autoritățile locale și regionale. Prin urmare, CoR recomandă cu fermitate ca statele membre să aibă un fișier de date intern, care să cuprindă toate datele relevante și pe care Comisia să îl poată consulta oricând. Acesta ar trebui să înlocuiască sistemul de rapoarte și va fi conform principiilor mai bunei reglementări;

44.

remarcă faptul că, la încetarea definitivă a activităților, operatorul trebuie să remedieze amplasamentul și să-l readucă la starea inițială, astfel cum este descrisă în raportul de bază (articolul 23). CoR interpretează aceasta ca o stare a solului mai curată decât cea de dinainte de începerea activităților. Consideră, de asemenea, că ar trebui remediată contaminarea solului în conformitate cu următorul nivel de utilizare viitoare a amplasamentului. Această abordare ar corespunde mai îndeaproape principiului „poluatorul plătește”;

45.

consideră că propunerea impune o monitorizare regulată a solului și a pânzei freatice înainte și în timpul funcționării instalației. Cu toate acestea, autorizația se va baza deja pe o protecție suficientă a solului și a pânzei freatice. În anumite cazuri particulare, pot și trebuie să existe motive serioase de monitorizare suplimentară, însă aceasta nu ar trebui să fie obligatorie în toate cazurile;

46.

este de acord că publicului ar trebui să i se ofere informații suficiente cu privire la instalațiile IPPC. CoR subliniază că aceste informații ar trebui să fie disponibile în permanență, dar numai la cerere;

47.

nu poate susține utilizarea propusă a comitologiei pentru stabilirea mai multor criterii, cum ar cele pentru fi monitorizarea solului și a pânzei freatice sau pentru analizele de risc, ci este de părere că aceste criterii ar trebui stabilite de către directiva propriu-zisă și dezbătute acum, în cadrul procedurii legislative în curs;