30.8.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 224/32

1.1

CESE încurajează Comisia Europeană să își urmărească cu fermitate obiectivele privind o mai mare deschidere a piețelor de achiziții publice și să se asigure că sunt respectate principiile transparenței, egalității de tratament, responsabilității sociale și ecologice.

1.2

CESE recomandă ca, în cadrul renegocierii Acordului privind achizițiile publice (AAP), Comisia Europeană să se opună ferm practicilor protecționiste ale anumitor țări părți la acord.

1.3

În ceea ce privește asistența publică pentru dezvoltare, CESE este în favoarea renunțării progresive și reciproce la sistemele de „asistență condiționată” și consideră că, în acest caz, criteriile esențiale trebuie să fie eficacitatea și transparența.

1.4

La nivelul Uniunii Europene, CESE este în favoarea unei transparențe crescute și a unor sisteme moderne de atribuire a contractelor și de publicare a ofertelor. În această privință CESE se va opune oricărei ridicări a pragurilor din directivele europene care constituie garanții pentru transparență. CESE susține comunicarea Comisiei Europene care urmărește creșterea transparenței contractelor de achiziții publice cu o valoare inferioară pragurilor stabilite prin directive.

1.5

CESE nu este în favoarea stabilirii în cadrul UE a unui sistem de cote pentru IMM-uri după modelul „Small Business Act” din SUA, însă recunoaște utilitatea unei „foi de parcurs” europene pentru IMM-uri și, în special, pentru microîntreprinderi, orientată către inovare și constituirea întreprinderilor, în special în domeniile cheie ale eficienței energetice și protecției mediului, care să fie însoțită de proiecte concrete, de un calendar și de un buget multianual.

1.6

„Foaia de parcurs” ar putea fi mai eficientă, iar aplicarea acesteia mai ușoară dacă ar fi însoțită de sisteme de informații care să fie bazate pe rolul natural al IMM-urilor de multiplicatori de informație, de veritabile mecanisme de consultare, transparente și echitabile, precum și de instrumente juridice europene simple.

1.7

Aceste proiecte concrete și sisteme de atribuire a contractelor ar trebui să poată pune în aplicare, ori de câte ori este posibil, principiul „grija pentru întreprinderile mici pe primul plan”, de exemplu prin instituirea unei proceduri de tipul „o singură dată” pentru realizarea formalităților administrative. Astfel s-ar putea elabora proceduri administrative și tehnice adaptate dimensiunilor și tipologiei întreprinderilor mici și conforme obiectivului de a reduce sarcinile administrative care apasă asupra lor.

2.1

Viitoarea Președinție franceză a Uniunii Europene a sesizat CESE, printr-o scrisoare oficială din partea secretarului de stat pentru afaceri europene, pentru elaborarea unui aviz exploratoriu privind achizițiile publice internaționale.

2.1.1

Această solicitare se referă explicit la negocierile în curs de desfășurare din cadrul procesului de revizuire a Acordului privind achizițiile publice (AAP) al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) care implică 12 state (1) și Uniunea Europeană (alte 18 țări au statut de observator).

2.1.2

Guvernul francez și-a exprimat îngrijorarea, în toamna anului 2007, față de o ofertă considerată prea generoasă din partea Uniunii Europene, în contextul în care anumite state (SUA, Coreea, Japonia) au introdus clauze restrictive pentru accesul pe piețele lor de achiziții publice, clauze care rezervă anumite piețe propriilor întreprinderi mici și mijlocii.

2.2

Poziția franceză, susținută de mai multe state membre, cerea fie să existe un acces mai bun pe piețele de achiziții publice ale acestor state în cadrul AAP revizuit, fie aplicarea în Uniunea Europeană a unor restricții similare în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii europene.

2.3

În prezent AAP se referă la praguri pentru achizițiile publice, similare celor în vigoare pentru aplicarea dispozițiilor prevăzute de directivele interne ale Uniunii Europene (2), permițând astfel de facto întreprinderilor din celelalte 12 state care sunt părți la AAP să participe la orice procedură de achiziții publice din cadrul Uniunii Europene care are o valoare superioară acestor praguri.

2.4

CESE s-a pronunțat deja asupra chestiunii deschiderii piețelor de achiziții publice în cadrul Uniunii Europene, exprimându-și regretul în special în legătură cu participarea prea redusă a întreprinderilor la achiziții publice transfrontaliere în interiorul Uniunii Europene (3).

3.1

La nivel internațional, se poate considera că piețele din Uniunea Europeană sunt printre cele mai deschise concurenței internaționale. Acest lucru este valabil, de asemenea, și pentru un număr din ce în ce mai mare de contracte finanțate de Uniunea Europeană sub formă de asistență pentru dezvoltare (UE este principalul donator de asistență pentru dezvoltare din lume). Cu toate acestea, CESE regretă practicile existente în statele membre prin care se condiționează asistența pentru dezvoltare de obținerea contractelor de către întreprinderi provenind din țările donatoare (4).

3.2

Unii dintre partenerii noștri au introdus sisteme de protecție diverse și variate (de exemplu, „Buy American” sau „Small Bussiness Act” în SUA) precum și generalizarea programelor de asistență „condiționată”. Deschiderea piețelor de achiziții publice la nivel internațional trebuie considerată ca un avantaj pentru Uniunea Europeană, dacă ținem seama de faptul că mulți dintre liderii mondiali, inclusiv IMM-uri, din sectoarele de construcții, lucrări publice, energii alternative, protecția mediului, provin din UE.

3.3

„Small Bussiness Act” din SUA cuprinde, pe lângă măsuri de susținere pentru IMM-uri, o dispoziție care rezervă 25 % din contractele publice federale IMM-urilor americane.

3.4

În ceea ce privește renegocierea AAP (Acordul privind achizițiile publice), CESE consideră că, deși este importantă invocarea principiului reciprocității, UE nu ar trebui să adopte măsuri protecționiste similare celor practicate de concurenții noștri, deoarece astfel de măsuri ar împiedica atingerea obiectivului general de deschidere a piețelor pe care trebuie să îl urmărească Uniunea Europeană.

3.5

Mai mult, acest obiectiv trebuie să vizeze nu numai părțile la AAP, dar și alte state în care procedurile de atribuire a contractelor sunt printre cele mai puțin transparente și nu permit, în general, participarea întreprinderilor europene.

3.6

Ideea de a exclude temporar din AAP contractele finanțate din fonduri europene, pentru întreprinderile provenind din țări care mențin măsuri naționale protecționiste, este o idee interesantă, deja avansată de CESE în avize anterioare.

3.7

CESE subliniază faptul că problemele legate de protecția mediului și de normele sociale minime stabilite în convențiile OIM (precum și acordurile colective intersectoriale, sectoriale și de întreprindere încheiate între partenerii sociali și aplicabile în țările respective) trebuie să fie luate în considerație în cadrul negocierilor, în special cu ocazia încheierii de acorduri bilaterale cu țări care nu au ratificat Protocolul de la Kyoto sau convențiile OIM, cu țări care nu le aplică sau care le aplică necorespunzător.

4.1

Bazându-se pe modelul american, Comisia Europeană a anunțat că ar putea promova un „Small Business Act” în stil european care, fără să rezerve IMM-urilor cote specifice pe piețele de achiziții publice, așa cum se practică în SUA, ar facilita totuși participarea IMM-urilor la achizițiile publice și, în general, ar propune măsuri concrete în favoarea acestora.

4.2

Problema adoptării unor cote în favoarea IMM-urilor nu se pune în UE întrucât se consideră că aproximativ 42 % (potrivit Comisiei Europene) din volumul total al contractelor publice atribuite (sursă din 2005) sunt acordate întreprinderilor calificate ca IMM-uri conform terminologiei comunitare (5).

4.3

În cadrul Uniunii Europene trebuie valorificată dimensiunea europeană a pieței pentru o utilizare cât mai bună a fondurilor publice. În ciuda unei creșteri semnificative a numărului de contracte atribuite întreprinderilor provenind din alte țări ale Uniunii, întreprinderile acuză lipsa de transparență și insuficiența informațiilor adecvate care să le permită participarea la proceduri de achiziții publice transfrontaliere. Aceste plângeri se referă în special la contractele care au o valoare inferioară pragurilor începând de la care se aplică directivele europene și pentru care nu se aplică obligația de publicitate la nivel european. Întreprinzătorii regretă, de asemenea, faptul că directivele europene sunt complicate de proceduri de transpunere care nu sunt întotdeauna transparente (termene, întârzieri …) și care dau naștere adesea la reglementări specifice naționale suplimentare care se completează unele pe altele. CESE recunoaște necesitatea reglementărilor în domeniul achizițiilor publice, însă pledează pentru mai multă transparență și certitudine juridică.

4.4

CESE consideră că pragurile de la care se aplică principiile de deschidere, de transparență și de publicitate sunt cea mai bună garanție posibilă de participare la contracte de achiziții publice pentru actorii economici și, în special, pentru microîntreprinderi. Chiar și în UE, unde principiul egalității de tratament și al nediscriminării pe bază de naționalitate ar trebui totuși să se aplice, contractele situate sub aceste praguri sunt cele care fac obiectul a numeroase plângeri din partea IMM-urilor pe motivul lipsei de deschidere.

4.5

Chiar dacă ideea de a stabili cote după modelul sistemului american nu se bucură de adeziunea federațiilor europene de întreprinderi, acestea recunosc importanța unei politici proactive de susținere, în special pentru contractele care se situează sub pragurile fixate în directivele europene și pentru contractele din domeniul noilor tehnologii, al eficienței energetice sau al protecției mediului.

4.6

CESE susține cu fermitate o „foaie de parcurs” în favoarea IMM-urilor europene care să conțină o serie de dispoziții clare și constrângătoare, însoțite de un calendar și de un plan de finanțare. Aceasta s-ar baza pe cei douăzeci de ani de existență a unei politici europene pentru întreprinderile mici și, în special, pe Carta europeană a întreprinderilor mici adoptată la summitul european de la Santa Maria de Feira, din iunie 2000, precum și pe concluziile Conferinței de la Stuttgart privind industria meșteșugărească și întreprinderile mici, din aprilie 2007.

4.7

Printre dispozițiile cele mai potrivite s-ar putea număra:

—

un cod de conduită aplicabil autorităților publice care atribuie contracte de achiziții publice, care să crească interesul de a oferi chiar și celor mai mici întreprinderi posibilitatea de a participa la contracte, precum și bune practici în ceea ce privește simplificarea și informatizarea procedurilor;

—

măsuri europene unice cum ar fi brevetul comunitar sau statutul european al întreprinderii mici și mijlocii (Avizul din proprie inițiativă al Comitetului Economic și Social European privind accesul IMM-urilor la statutul de societate europeană, 21.3.2002) care urmăresc simplificarea cadrului juridic al Uniunii Europene și afirmarea unei „identități europene” a întreprinderilor;

—

o consolidare a directivei „termene de plată”, după cum a solicitat CESE (6).

—

sprijinirea și dezvoltarea sistemelor de informare și de mediere privind achizițiile publice transfrontaliere și crearea unei rețele a întreprinderilor prin utilizarea efectivă a noii rețele europene „Entreprise Europe Network”, precum și prin susținerea inițiativelor locale de asociere a IMM-urilor;

—

susținerea unor proiecte pilot de achiziții publice electronice, de rețele de întreprinderi, de portaluri cu informații și de ghișee unice privind contractele publice transfrontaliere, întemeiate pe structurile existente și recunoscute de actorii economici.

—

introducerea unui sistem de inginerie financiară pentru susținerea participării IMM-urilor la achiziții publice, sub forma fondurilor de garantare, a cauțiunilor și a asigurărilor de credite, utilizând în acest scop fondurile structurale europene;

—

lansarea de programe europene de formare și de programe demonstrative pentru IMM-uri, în domeniul eficienței energetice și al protecției mediului (în special în sectorul construcțiilor). Prin această nouă dispoziție s-ar putea beneficia de fondurile europene neutilizate, care sunt restituite în fiecare an statelor membre;

—

extinderea mecanismelor de încurajare a participării IMM-urilor la acțiunile și programele de cercetare ale Uniunii Europene (prime de fezabilitate și cooperarea la nivel de cercetare) și încurajarea statelor membre de a aplica măsuri identice pe plan național, în special în sectoarele legate de noile tehnologii, inclusiv în domeniul apărării și al sănătății.

—

revizuirea, în sfârșit, a procedurilor de consultare și de evaluare ale Comisiei Europene, care ignoră adesea realitatea peisajului economic european compus în mare majoritate de IMM-uri: consolidarea evaluărilor de impact pentru IMM-uri, solicitarea avizelor exploratorii din partea CESE într-un mod mai sistematic, utilizarea într-o mai mare măsură a organizațiilor reprezentative ale societății civile;

—

creșterea rolului rețelei EEN (Entreprise Europe Network) care are peste 600 de puncte de contact pe lângă structurile locale recunoscute de către actorii economici locali din Uniunea Europeană, precum și al organizațiilor de întreprinderi existente, pentru a crea o veritabilă rețea europeană de alertare, de mediere și de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.