52007PC0680

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 6.11.2007

COM(2007) 680 final

2007/0234 (COD)

Propunere de

DECIZIA A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de abrogare a Deciziei nr. 85/368/CEE a Consiliului privind echivalarea calificărilor profesionale între statele membre ale Comunităţii Europene

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Prezenta propunere face parte din programul de simplificare din cadrul Programului legislativ şi de lucru al Comisiei pentru 2007, care urmăreşte simplificarea cadrului de reglementare pentru întreprinderi şi alte părţi interesate.

În cadrul revizuirii legislaţiei existente, Comisia consideră că Decizia nr. 85/368/CEE a Consiliului din 16 iulie 1985 privind echivalarea calificărilor profesionale între statele membre ale Comunităţii Europene este redundantă şi, prin urmare, trebuie abrogată.

Obiectivele Deciziei nr. 85/368/CEE a Consiliului

Decizia nr. 85/368/CEE a Consiliului a introdus un sistem pentru echivalarea calificărilor Învăţământului Profesional şi Tehnic (vocational education and training-VET). Acesta a urmărit să ofere lucrătorilor oportunitatea de a-şi utiliza mai bine calificările pentru a obţine un loc de muncă în alte state membre. Sistemul definit în decizie a urmărit atingerea acestui obiectiv prin definirea unor fişe practice ale postului pentru profesiile specificate inteligibile pe teritoriul Comunităţii, oferind astfel întreprinderilor, lucrătorilor şi autorităţilor publice informaţiile necesare cu privire la echivalarea calificărilor obţinute în diferite state membre.

Decizia invita Comisia şi statele membre să coopereze la redactarea unor fişe ale postului comunitare pentru anumite profesii sau grupuri de profesii şi la corelarea calificărilor profesionale recunoscute în statele membre cu fişele postului convenite.

Urmau să fie întocmite tabele comparative care să conţină următoarele informaţii: Registrul SEDOC (utilizat în legătură cu Sistemul european de difuzare a cererilor şi ofertelor de locuri de muncă) şi codurile naţionale de clasificare a profesiunilor, nivelul formării profesionale, titlurile profesionale în fiecare stat membru şi calificările echivalente, organizaţiile şi instituţiile care oferă pregătire profesională şi organismele responsabile cu eliberarea sau validarea diplomelor, certificatelor sau a altor documente. Astfel, fişele postului, convenite de comun acord la nivel comunitar şi tabelele comparative urmau să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

De asemenea, decizia a cerut ţărilor să desemneze un organism de coordonare pentru colectarea şi diseminarea informaţiilor referitoare la echivalarea calificărilor profesionale. Comisia, în colaborare cu aceste organisme ar trebui să revizuiască fişele postului convenite de comun acord şi tabelele referitoare la echivalarea calificărilor profesionale. Statelor membre li s-a solicitat, de asemenea, să prezinte rapoarte la fiecare patru ani cu privire la punerea în aplicare a deciziei la nivel naţional.

Neaplicarea deciziei

Cu toate acestea, în practică, sistemul propus de decizie s-a dovedit a fi complicat şi punerea în aplicare a fost, în cel mai bun caz, parţială.

Comisia şi statele membre s-au concentrat iniţial asupra calificărilor profesionale ale lucrătorilor calificaţi. Într-o primă etapă, au fost desemnate 219 calificări VET din 19 sectoare. Cele 19 sectoare au fost alese astfel încât să reflecte profesiile în care lucrătorii sunt cei mai predispuşi să se mute în altă ţară.

Au fost stabilite proceduri pentru definirea fişelor de post şi pentru compararea calificărilor la care au participat experţi din partea Comisiei, Cedefop şi a statelor membre. Dar un raport întocmit pentru Comisie în 1990 a prezentat în detaliu dificultăţile întâmpinate în timpul acestui proces şi a admis ritmul lent al progresului - până în 1990, doar pentru 5 din cele 19 sectoare specificate, acoperind 66 de profesii, au fost publicate date privind compararea calificărilor. Procesul de înregistrare, descriere şi comparare a calificărilor s-a dovedit a fi greoi şi complicat. Raportul din 1990 a subliniat importanţa încheierii activităţii de comparare a calificărilor la timp pentru finalizarea Pieţei interne până la finalul anului 1992. A propus simplificarea procedurilor şi accelerarea ritmului, stabilind obiectivul de a conveni până la finalul anului 1992 asupra profesiilor din mai mult de 14 sectoare. În practică, acesta s-a dovedit a fi un obiectiv prea ambiţios şi nu a fost îndeplinit.

De asemenea, decizia s-a dovedit a fi prea inflexibilă pentru a se putea adapta la evoluţia nevoilor. Deşi decizia a făcut referire la necesitatea adaptării la noile situaţii determinate de schimbările tehnologice, Comisia, Cedefop şi statele membre au trebuit să admită faptul că, datorită abordării centralizate alese şi a evoluţiei rapide şi constante a calificărilor, în scurt timp informaţiile publicate nu mai erau de actualitate.

Raportul din 1990 a subliniat faptul că sistemul va fi eficient doar în cazul în care va fi folosit de către statele membre – în realitate, activitatea desfăşurată la nivel european a avut un impact scăzut asupra părţilor implicate la nivel naţional şi sectorial.

Având în vedere toate aceste motive, punerea în aplicare a activităţilor prevăzute în decizie a fost curând abandonată.

Prin urmare, prezenta propunere de abrogare contribuie la programul Comisiei de simplificare a legislaţiei în vederea creşterii competitivităţii, ca parte a agendei UE privind creşterea şi locurile de muncă, şi a îmbunătăţirii calităţii generale a cadrului juridic al Comunităţilor.

În plus, Comisia consideră că decizia VET este înlocuită prin câteva iniţiative mai recente, adoptate la nivelul UE sau la nivelul inter-guvernamental, în vederea creşterii transparenţei, sprijinirii transferului şi facilitării evaluării rezultatelor învăţării.

Cadrul european al calificărilor (EQF)

Cadrul european al calificărilor (the European Qualifications Framework – EQF) va încerca, în special, să reproducă obiectivul general al deciziei din 1985 vizând facilitarea echivalării calificărilor şi a mobilităţii lucrătorilor. Comisia a înaintat o propunere de constituire a EQF în septembrie 2006, COM (2006) 479 , care a fost adoptată de către Parlamentul European şi Consiliu în [luna/an].

EQF diferă faţă de decizia din 1985 prin domeniul de aplicare, fiind un cadru de învăţare continuă care acoperă educaţia generală şi pentru adulţi, învăţământul superior precum şi VET (decizia din 1985 se centra doar pe acesta din urmă). Diferă foarte mult, de asemenea, şi prin modul de abordare.

Recomandarea stabileşte EQF drept instrument de referinţă pentru echivalarea nivelurilor calificărilor profesionale în sistemele naţionale de calificări, precum şi pentru sistemele de calificări dezvoltate de organizaţiile sectoriale internaţionale. Aceasta recomandă ţărilor să îşi coreleze sistemele naţionale cu EQF prin corelarea nivelurilor de calificare cu nivelurile EQF corespunzătoare şi, acolo unde este cazul, să dezvolte un cadru naţional al calificărilor. Ţărilor li se recomandă, în continuare, să se asigure că, până în 2012, certificatele lor, diplomele şi alte calificări trebuie să menţioneze nivelul EQF adecvat (de exemplu nivelul 4).

EQF se bazează pe un set de niveluri de referinţă europene descrise în termeni de rezultate ale învăţării – care descriu ceea ce cunoaşte, înţelege şi poate face persoana care învaţă, indiferent de contextul în care a fost dobândită o anumită calificare . Astfel, pot fi înţelese calificările din orice domeniu de educaţie şi pregătire profesională. Prin utilizarea rezultatelor învăţării în descrierea nivelurilor de calificare se facilitează validarea învăţământului informal care constituie un element cheie al învăţării cu adevărat continue.

EQF şi Decizia nr. 85/368/CEE

Decizia din 1985 a avut o abordare de sus în jos care necesita o cooperare intensivă între experţii din ţări diferite în vederea actualizării listei, modificării descrierilor profesiilor şi calificărilor, şi adăugării de noi calificări, când este necesar. Având în vedere faptul că doar un domeniu restrâns al profesiilor şi doar o parte a calificărilor profesionale au fost acoperite, această abordare s-a dovedit a fi nepractică.

EQF se bazează pe o abordare descentralizată şi voluntară conform căreia Comunitatea oferă un punct comun de referinţă în timp ce deciziile detaliate sunt lăsate în seama organismelor competente de la nivel naţional şi sectorial. Aranjamentele preconizate pentru munca de referinţă în ţările membre nu sunt exagerat de complicate. Ţările îşi corelează nivelurile de calificări cu EQF, astfel încât orice calificare încadrată la un anumit nivel din cadrul sau sistemul lor naţional să poată fi clasificată la un anumit nivel EQF. Prin urmare, EQF oferă un limbaj comun în vederea descrierii şi înţelegerii calificărilor.

Deciziile naţionale privind clasificarea calificărilor în funcţie de nivelurile EQF sunt, în continuare, înaintate grupului consultativ pentru EQF care asigură calitatea procesului. Prin urmare, ţările au tot interesul să facă evaluarea adecvată iniţială a nivelului propriu de calificări şi să contribuie la procesul de asigurare a calităţii la nivel european.

Astfel, EQF răspunde limitărilor directivei din 1985 la două niveluri: punând accentul pe îmbunătăţirea nivelului de transparenţă al calificărilor, şi introducând o abordare descentralizată a cooperării care se pretează mai bine complexităţii crescânde a calificărilor în Europa.

Alte instrumente de mobilitate şi transparenţă

Deşi EQF va fi instrumentul care va urmări cel mai îndeaproape obiectivele şi funcţiile pe care decizia din 1985 nu le-a putut îndeplini, există şi alte instrumente şi măsuri la nivel european care promovează transparenţa şi cresc transferabilitatea calificărilor. Acestea includ Europass, Sistemul european de credite transferabile pentru învăţământul superior (ECTS), Concluziile Consiliului din 2004 privind identificarea şi validarea învăţării non-formale şi informale şi portalul Ploteus.

Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparenţa calificărilor şi competenţelor (Europass) a introdus un set de instrumente pe care cetăţenii le pot folosi pentru a-şi descrie calificările şi competenţele.

Actualul Sistem european de credite transferabile pentru învăţământul superior (ECTS) şi Sistemul european de credite transferabile pentru învăţământul profesional şi tehnic (ECVET) aflat în curs de înfiinţare, SEC (2006) 1431, vor simplifica pentru cetăţeni combinarea educaţiei şi formării profesionale din ţări diferite. Ambele instrumente oferă sprijin direct cetăţenilor care încearcă să-şi transfere calificările sau unităţile de calificare dincolo de barierele instituţionale sau frontierele naţionale.

Un set de principii comune europene privind identificarea şi validarea învăţării non-formale şi informale a fost adoptat de către Consiliul European în 2004 (9600/2004). Aceste principii oferă o bază pentru întărirea cooperării în domeniul validării şi încurajează Comisia, statele membre şi partenerii sociali să introducă în mod sistematic metode şi sisteme de validare.

Portalul „Ploteus” privind oportunităţile de învăţare (http://ec.europa.eu/ploteus) contribuie la creşterea transparenţei calificărilor oferind informaţii despre educaţie, formare profesională şi oportunităţi de învăţare în ţările europene.

Recunoaşterea reciprocă a calificărilor în zona profesiilor reglementate este asigurată prin Directiva nr. 2005/36/CE, adoptată la 7 septembrie 2005. Această directivă, care consolidează, modernizează şi simplifică 15 directive existente, adoptate între 1975 şi 1999, stabileşte un sistem de recunoaştere automată a calificărilor pentru profesiile cu cerinţe de formare armonizate (doctori, asistente, moaşe, dentişti, veterinari, farmacişti) şi, de asemenea, pentru arhitecţi. Pentru celelalte profesii reglementate (la momentul actual, aproape 800 de profesii sunt reglementate de către unul sau mai multe state membre în UE) sistemul se bazează pe recunoaşterea reciprocă, adică, o persoană calificată să exercite o profesie într-un stat membru ar trebui, de asemenea, să fie autorizată să practice această profesie în alt stat membru.

2. COERENţA CU ALTE POLITICI şI OBIECTIVE ALE UNIUNII

Propunerea de abrogare a deciziei corespunde agendei de la Lisabona, în special strategiei privind o mai bună legiferare şi necesităţii simplificării cadrului de reglementare pentru întreprinderi şi alte părţi implicate.

Decizia din 1985 a căzut în desuetudine de multă vreme. Chiar din 1990, un raport întocmit pentru Comisie sublinia deficienţele şi ritmul lent al îndeplinirii obiectivelor propuse. A fost pusă în aplicare doar parţial şi a încetat să mai fie aplicată astăzi în orice context.

Opţiuni pentru Comisie

În acest context, Comisia consideră trei opţiuni de acţiune. Prima opţiune ar consta în a permite deciziei să facă în continuare parte din acquis-ul comunitar. Totuşi, având în vedere ineficienţa deciziei, această poziţie ar fi în contradicţie cu angajamentul luat de Comisie în vederea simplificării legislaţiei. Deoarece Parlamentul şi Consiliul au adoptat Cadrul european al calificărilor, care urmăreşte o parte din obiectivele deciziei din 1985, această opţiune ar menţine în vigoare un text legislativ redundant. Prin urmare, vor exista două instrumente cu obiective similare, dar bazate pe metodologii diferite şi care descriu calificările din puncte de vedere diferite. Această opţiune creează o situaţie confuză.

O a doua opţiune constă în modificarea deciziei din anul 1985. Dar, atât din punct de vedere al metodologiei, cât şi din punct de vedere practic, acest lucru ar fi dificil, dacă nu chiar imposibil. Astfel cum s-a menţionat anterior, fundamentul deciziei din 1985 bazat în mare parte pe inputuri, este din ce în ce mai mai desuet şi, prin urmare, textul deciziei ar necesita o revizuire aproape completă, lipsind astfel de sens textul original. Prin urmare, modificarea ar repeta anumite probleme/obiecţii la care se face referire în prima opţiune mai sus menţionată şi ar trimite semnale confuze statelor membre.

O a treia opţiune constă în abrogarea deciziei, lăsând astfel obiectivele acesteia în sarcina noului EQF şi a celorlalte mecanisme mai sus menţionate. Procedura de abrogare corespunde obiectivului general al Comisiei de a reduce povara normativă şi elimină legislaţia desuetă şi nefolosită (Programul de simplificare şi Programul legislativ şi de lucru al Comisiei pentru 2007 şi strategia privind o mai bună legiferare). Obiectivele acesteia sunt îndeplinite de către EQF atât într-o manieră mai eficientă, având în vedere cadrul mai simplu, cât şi mai eficace, datorită transparenţei crescânde, a domeniului mai mare de aplicare şi a centrării pe rezultatele învăţării. În continuare, EQF a fost constituit prin consens între părţile implicate la fiecare etapă a dezvoltării sale. Comisia a propus acest cadru la cererea statelor membre şi a partenerilor sociali şi s-a consultat pe larg cu aceştia cu privire la formularea sa.

Prin urmare, Comisia a ales cea de-a treia opţiune şi propune abrogarea deciziei din anul 1985.

3. ELEMENTE JURIDICE ALE PROPUNERII

Rezumatul acţiunii propuse

Propunerea prevede abrogarea Deciziei nr. 85/368/CEE a Consiliului privind echivalarea calificărilor profesionale între statele membre ale Comunităţii Europene.

Temeiul juridic

Articolul 150 punctul 4 din Tratat, care prevede că acţiunea comunitară trebuie să sprijine şi să completeze acţiunile statelor membre şi, în special, după cum se menţionează la alineatul 2 al articolului, trebuie să îmbunătăţească formarea profesională de bază, să faciliteze inserţia şi reinserţia profesională, precum şi să dezvolte schimbul de informaţii şi experienţă asupra chestiunilor comune.

Principiul subsidiarităţii

Principiul subsidiarităţii se aplică în măsura în care propunerea nu este de competenţa exclusivă a Comunităţii.

Obiectivele propunerii nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de statele membre din următoarele motive:

- decizia trebuie abrogată la nivel comunitar.

Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarităţii.

Principiul proporţionalităţii

Propunerea respectă principiul proporţionalităţii din următoarele motive:

Abrogă un text legislativ redundant.

Alegerea instrumentelor

Instrumentul propus: Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului. O decizie este necesară în vederea abrogării unei decizii existente.

4. INCIDENţA BUGETARă

Propunerea nu are implicaţii asupra bugetului comunitar.

2007/0234 (COD)

Propunere de

DECIZIA A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de abrogare a Deciziei nr. 85/368/CEE a Consiliului privind echivalarea calificărilor profesionale între statele membre ale Comunităţii Europene

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 150, punctul 4,

având în vedere propunerea Comisiei[1],

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[2],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[3],

în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din Tratat[4],

întrucât:

(1) Politicile comunitare privind o mai bună legiferare pun accentul pe importanţa simplificării legislaţiilor naţionale şi comunitare ca element esenţial pentru ameliorarea competitivităţii întreprinderilor şi pentru realizarea obiectivelor agendei de la Lisabona.

(2) Punerea în aplicare a Deciziei nr. 85/368/CEE[5] s-a dovedit ineficientă în ceea ce priveşte compararea calificărilor profesionale pentru lucrătorii care caută un loc de muncă în alt stat membru.

(3) Metodele şi abordarea utilizate în vederea descrierii şi comparării calificărilor stabilite în Decizia nr. 85/368/CEE diferă de cele folosite la momentul actual în sistemele de educaţie şi formare profesională.

(4) Decizia nr. 83/368/CEE este înlocuită prin adoptarea Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului din […] privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea continuă[6]

(5) În consecinţă, Decizia nr. 85/368/CEE ar trebui abrogată.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia nr. 85/368/CEE se abrogă cu efect de la […]

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, […]

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

[1] JO C , , p. .

[2] JO C , , p. .

[3] JO C , , p.

[4] JO C , , p. .

[5] JO L 199, 31.7.1999, P.56

[6] JO […]