15.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/53

—

sportul poate fi utilizat pentru a combate discriminarea și inegalitatea atât în sport, cât și în societate în general și poate promova valori sociale, cum ar fi cooperarea, toleranța și solidaritatea;

—

autoritățile locale și regionale ar trebui să planifice, să dezvolte și să promoveze egalitatea de șanse prin intermediul activităților și serviciilor sportive;

—

anumite grupuri sociale manifestă tendința de a participa mai puțin la activități sportive, au o reprezentare slabă la nivelurile decizionale și sunt excluse de la unele baze sportive; în multe țări, personalul administrativ din domeniul sportului nu reflectă diversitatea comunității în serviciul căreia se află;

—

autoritățile locale și regionale ar trebui să încurajeze prezența la evenimente sportive a participanților și a spectatorilor din toate comunitățile și să îi protejeze de abuz și hărțuire; acestea ar trebui să pună la dispoziție fără discriminare bazele sportive pe care le au în proprietate, le gestionează sau le finanțează direct sau indirect și să încurajeze persoane din toate comunitățile să se implice la toate nivelurile în administrație, management și antrenorat sportiv; aceste aspecte ar trebui să devină un indicator al performanțelor globale ale autorităților locale și regionale;

—

autoritățile locale și regionale ar trebui să învețe din experiența altor autorități administrative de pe teritoriul Europei și din întreaga lume și să promoveze bunele practici la nivel local și regional;

—

Uniunea Europeană ar trebui să pună în aplicare un sistem de standarde în domeniul promovării egalității de șanse în sport și în accesul la sport. În acest sens, CoR a elaborat o cartă pentru egalitatea de șanse în sport.

Raportor

:

Peter MOORE, membru al Consiliului municipal Sheffield (UK/ALDE)

1.

consideră că sportul, ca orice alt domeniu al vieții sociale, poate atât să unească, cât și să dezbine societatea;

2.

are convingerea că există discriminare și inegalitate în sport, dar că sportul poate fi folosit pentru a aborda aceste aspecte atât în sfera sa, cât și într-un cadru social mai larg și poate promova valori sociale, precum spiritul de echipă, concurența loială, cooperarea, toleranța și solidaritatea;

3.

egalitatea de șanse pentru toate grupurile sociale în și prin sport poate fi realizată cel mai bine prin eforturile reunite și complementare ale tuturor sferelor guvernanței: autoritățile locale și regionale au un rol-cheie;

4.

salută desemnarea anului 2007 ca An european al egalității de șanse pentru toți. Regretă faptul că CoR și unele state membre nu au avut o participare pe măsura posibilităților, dar consideră că prezentul aviz reprezintă o contribuție la această acțiune;

5.

reamintește declarația Consiliului European de la Nisa din 2000, care invita Uniunea Europeană să țină seama de caracteristicile specifice și funcțiile sociale, educaționale și culturale ale sportului. Reamintește că semnificația socială a sportului face obiectul Declarației nr. 29 anexată la Tratatul de la Amsterdam. Salută Cartea albă privind sportul, publicată de Comisia Europeană la 11 iulie 2007, și propune ca aceasta să abordeze teme legate de egalitatea de șanse, menționate în această Carte albă;

6.

sprijină definiția sportului dată de Consiliul Europei ca fiind „orice formă de activitate fizică având ca scop, participare organizată sau nu, exprimarea sau îmbunătățirea condiției fizice și stării psihice, dezvoltarea relațiilor sociale sau obținerea de rezultate în cadrul competițiilor la orice nivel.”;

7.

are convingerea că respectarea egalității de șanse nu înseamnă numai soluționarea cazurilor de discriminare ilegală care apar, ci și luarea unor inițiative în scopul schimbării percepțiilor și atitudinilor, pentru a îndepărta ignoranța și prejudecățile, pentru valorificarea la maxim a talentelor din cadrul comunităților și crearea condițiilor pentru ca fiecare să-și atingă potențialul;

8.

recunoaște că există multe forme de discriminare: directă și indirectă, instituțională și individuală, manifestă sau discretă, și că acestea joacă un rol în reducerea (sau creșterea) accesului, oportunităților și șanselor de reușită ale unor sectoare sociale în viața socială, politică și economică;

9.

recunoaște că anumite grupuri sociale manifestă tendința de a participa mai puțin în sport, au reprezentare slabă la nivelurile decizionale și, din diverse motive, sunt excluse de la unele baze sportive; recunoaște că aceste comunități cunosc, în consecință, niveluri disproporționat de înalte ale bolilor asociate, de exemplu, cu stilurile de viață sedentare;

10.

recunoaște că, în multe țări, personalul administrativ din domeniul sportului nu reflectă diversitatea comunității în serviciul căreia se află; consideră că acest subiect ar trebui să fie abordat de autoritățile locale și regionale, care ar trebui să prevadă pregătirea adecvată a personalul administrativ, pentru a se asigura că orice practici discriminatorii, indiferent dacă sunt deliberate sau involuntare, sunt identificate și combătute;

11.

reamintește activitatea Observatorului European al Fenomenelor Rasiste și Xenofobe (EUMC) în colaborare cu Fotbalul împotriva rasismului în Europa (FARE) și UEFA, în domeniul combaterii rasismului în fotbal; salută crearea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, care aduce cu sine oportunitatea ca organizațiile menționate să-și lărgească sfera de activitate; invită agenția să includă în mandatul său egalitatea de șanse și sportul; solicită ca aceasta să prezinte anual CoR un raport pe această temă;

12.

invită organizatorii evenimentelor sportive internaționale majore (a) să ridice problema egalității de șanse în domeniul sportiv respectiv; (b) să organizeze, în paralel cu evenimentele, seminare la care să dezbată subiecte legate de egalitatea de șanse relevante pentru domeniul sportiv respectiv și să includă dimensiunea locală și regională;

13.

întrucât politica sportivă se adresează mai ales tinerilor, din motive lesne de înțeles, recunoaște că participarea la activități sportive scade semnificativ pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, chiar dacă această participare poate conduce la creșterea longevității și a calității vieții la vârste înaintate;

14.

consideră că pentru persoanele în vârstă sportul oferă ocazia învățării de-a lungul întregii vieți, atât prin dezvoltarea abilităților și a competențelor ca participanți, cât și, pe scară mai largă, prin implicarea de-a lungul întregii vieți, inclusiv prin calificări ca antrenori, conducători sau administratori sportivi;

15.

invită autoritățile locale și locale să elaboreze politici și bugete pentru sport care să aibă în vedere în mod echilibrat toate grupele de vârstă și să acorde importanță egală sporturilor necesitând mai puțin efort fizic și bazate mai puțin pe competiție, care sunt mai accesibile persoanelor mai în vârstă;

16.

recunoaște că participarea la activități sportive a persoanelor cu handicap este mai redusă. Trebuie luate măsuri pentru a asigura persoanelor cu handicap de ambele sexe și de orice vârstă condiții de a-și exercita pe deplin dreptul de a participa la toate formele de sport;

17.

invită autoritățile locale și regionale să elaboreze politici și bugete pentru sport care să aibă în vedere persoanele cu handicap și să acorde importanță egală sporturilor necesitând mai puțin efort fizic și bazate mai puțin pe competiție, care sunt mai accesibile acestor persoane; propune să se acorde o atenție deosebită ofertei de activități sportive și asigurării de baze sportive pentru persoanele în vârstă, precum și de consiliere adecvată cu privire la sănătatea fizică și mentală a acestora;

18.

propune autorităților locale să monitorizeze recrutarea de persoane cu handicap ca administratori sportivi și membri ai echipelor de antrenori;

19.

recunoaște că, în unele state membre, participarea la activități sportive este mai mare printre bărbați decât printre femei, deși există dovezi că acest decalaj este în curs de reducere;

20.

invită autoritățile locale și regionale ca, prin intermediul politicilor proprii de formare și de educare, să evite stereotipurile de gen și să nu orienteze fetele și băieții către anumite sporturi, îndepărtându-i de altele. Solicită ca fetele și băieții să beneficieze de aceleași posibilități de a alege să practice acele sporturi pe care le consideră interesante. În momentul elaborării bugetului estimativ destinat bazelor sportive și al conceperii ofertei de practicare a diferitelor sporturi, autoritățile locale și regionale ar trebui să adopte metoda gender budgeting (includerea dimensiunii de gen în procesul de elaborare a bugetului);

21.

invită autoritățile locale să monitorizeze echilibrul numeric pe genuri în recrutarea administratorilor sportivi și a membrilor echipelor de antrenori;

22.

propune ca autoritățile locale și regionale să acorde atenție ofertei de activități sportive și asigurării de baze sportive pentru femeile gravide și tinerele mame, precum și de consiliere adecvată cu privire la starea de sănătate a acestora, să asigure condiții de supraveghere a copilului la centrele sportive și cu ocazia evenimentelor sportive și să asigure transportul public sigur, convenabil și accesibil către centrele sportive și cu ocazia evenimentelor sportive;

23.

remarcă faptul că sporturi ca, de exemplu, baschetul, baseball-ul, alergatul, tenisul și voleiul necesită o „bioenergetică” similară. Există însă multe indicii care sugerează că individul se decide pentru un anumit sport mai degrabă din motive sociale și culturale decât din considerente fizice;

24.

subliniază importanța accesului nediscriminatoriu al tuturor categoriilor de populație la toate formele de activități sportive;

25.

salută rezoluția Parlamentului European privind fotbalul și rasismul (din 14 martie 2006) care invită toate părțile interesate să se implice mai mult în lupta împotriva rasismului în sport;

26.

consideră că nivelul relativ ridicat de diversitate rasială în sfera de elită a sportului, în special în fotbal, nu se regăsește la alte niveluri de activitate sportivă. Afirmarea la cel mai înalt nivel a câtorva persoane de altă rasă decât cea albă în câteva sporturi poate crea impresia că rasismul a fost eradicat. În realitate, sportul profesionist oferă unui număr de persoane relativ mic eliberarea de dezavantajul social. Rasismul poate apărea și atunci când jucătorilor de altă rasă decât cea albă li se atribuie roluri stereotipe;

27.

invită să se ia măsuri de combatere a tuturor stereotipurilor rasiale în rândul profesorilor și antrenorilor, care ar putea duce la îndrumarea sau împiedicarea unor minorități etnice să practice anumite sporturi;

28.

invită autoritățile locale să monitorizeze echilibrul rasial și etnic în recrutarea administratorilor sportivi și a membrilor echipelor de antrenori;

29.

recunoaște că toate religiile și confesiunile au obiceiuri specifice (de exemplu îmbăierea separată pe sexe) și practici (de exemplu ritualul, orarul și frecvența rugăciunilor) care pot conduce la excluderea involuntară de la activități sportive; astfel, interzicerea portului baticului islamic (hijab) pune o posibilă barieră în calea deplinei participări a femeilor musulmane la fotbal. Consideră că excluderea anumitor grupuri poate fi generată de islamofobie, antisemitism și alte fobii sau forme de ură și invită Uniunea Europeană să includă această formă de discriminare în rasism și xenofobie. În acest context, ar trebui ca UE să implice statele membre și autoritățile locale și regionale, în calitate de organisme care pun la dispoziție infrastructura, precum și cetățenii și organizațiile sportive, în calitate de utilizatori, în promovarea și stimularea activităților sportive distractive și spontane ca domeniu al egalității de șanse pentru toți;

30.

invită autoritățile locale și regionale să promoveze dialogul între aceste grupuri și organizatorii de activități sportive, pentru a se ajunge la o înțelegere comună a acestor subiecte și a căuta posibilitățile de a ține seama de practicile și obiceiurile specifice, într-o manieră tolerantă și constructivă, recunoscând, în același timp, că în unele cazuri s-ar putea ca o soluție practică să nu fie posibilă;

31.

consideră că modul în care sunt tratați homosexualii și lesbienele în domeniul sportiv constituie un motiv deosebit de preocupare. Aceștia sunt adesea confruntați cu alegerea dură între ascunderea sexualității proprii și crearea de cluburi și evenimente sportive destinate exclusiv homosexualilor și lesbienelor. Recunoaște că, deși în rândurile populației europene există homosexuali și lesbiene într-o proporție semnificativă, în prezent nici un fotbalist profesionist nu este, în mod declarat, homosexual. Disimularea și segregarea nu pot constitui o soluție pe termen lung: obiectivul trebuie să fie acela de a urmări ca toți bărbații și femeile să se simtă bineveniți in toate cluburile sportive, indiferent de orientare sexuală;

32.

invită autoritățile locale și regionale să colaboreze cu grupurile locale și regionale de lesbiene, homosexuali, bisexuali și transsexuali pentru a găsi căi de remediere a situației existente;

33.

salută ghidul 2006 FARE în cinci puncte de combatere a homofobiei în fotbal;

34.

invită autoritățile locale și regionale să abordeze frontal și să elimine discriminarea din sport și din accesul la sport;

35.

are convingerea că ar trebui întreprinse cercetări mai ample privind situația minorităților în sport. Ar trebui să se acorde atenție tuturor formelor de discriminare, care pot fi diferite de la o țară la țară, de la o regiune la alta și de la un sport la altul;

36.

invită organismele sportive de la nivelul Uniunii Europene, în special UEFA, să aplice sancțiuni semnificative și eficiente în cazurile de abuz pe motive rasiale sau alte comportamente discriminatorii la evenimentele de competența lor. în special, invită UEFA să își corecteze poziția și să prezinte CoR un raport după Campionatul European de Fotbal din 2008;

37.

invită autoritățile locale și regionale să încurajeze și să salute participanții și spectatorii din toate comunitățile veniți la evenimente sportive, fie că sunt sau nu organizate de o autoritate locală sau regională, și să îi protejeze de abuz și hărțuire;

38.

invită autoritățile locale și regionale să pună la dispoziție fără discriminare bazele sportive pe care le au în proprietate, le gestionează, le finanțează direct sau indirect sau le autorizează pentru activități sportive;

39.

invită autoritățile locale și regionale să încurajeze persoane din toate comunitățile să se implice la toate nivelurile în administrație, management și antrenorat sportiv;

40.

invită autoritățile locale și regionale să folosească sportul pentru a promova toleranța și înțelegerea în contextul includerii sociale și al combaterii discriminării;

41.

invită autoritățile locale și regionale să se angajeze mai activ în propuneri privind accesul la sport;

42.

invită autoritățile din domeniul educației să încurajeze copiii nu numai să practice sportul, ci și să aprecieze dimensiunea socială și culturală a sportului în întreaga sa diversitate;

43.

rețelele comunitare de organizatori, antrenori și personal administrativ din sport ar trebui încurajate să aibă în vedere și să promoveze dimensiunea egalității de șanse în activitatea lor;

44.

îndeamnă autoritățile locale și regionale, organizațiile și cluburile să ofere angajaților și antrenorilor formare în domeniul multiculturalismului, nediscriminării și toleranței;

45.

are convingerea că autoritățile locale și regionale au un rol esențial în furnizarea de servicii sportive, culturale și de recreere; aceste servicii trebuie recunoscute ca instrumente esențiale în promovarea includerii sociale și a combaterii discriminării;

46.

consideră că autoritățile locale și regionale ar trebui să planifice, să dezvolte și să promoveze egalitatea de șanse oferind acces la sport și servicii sportive și prin intermediul metodei gender budgeting;

47.

consideră că accesul la sport și egalitatea de șanse în și prin acest acces ar trebui să devină un indicator al performanței globale a autorităților locale și regionale;

48.

invită autoritățile locale și regionale să identifice și să abordeze discriminarea instituționalizată din motive de vârstă, handicap, gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri sau orientare sexuală, care pot fi văzute sau detectate în procesele, atitudinile sau comportamentele ce definesc discriminarea prin prejudecăți involuntare, ignoranță, lipsă de considerație și reprezentări stereotipe care dezavantajează respectivele grupuri sociale;

49.

invită autoritățile locale și regionale să abordeze cele trei domenii principale de acțiune:

50.

invită autoritățile locale și regionale să colaboreze cu societatea civilă, asociațiile partenere, asociațiile sportive, cluburile sportive locale și organizațiile neguvernamentale pentru îndeplinirea obiectivelor comune din acest domeniu și pentru exercitarea conducerii politice;

51.

recomandă ca autoritățile locale și regionale să elaboreze o strategie media care să facă publicitate oportunităților sportive, adresându-se unor grupuri-țintă, în vederea creșterii participării acestora și să facă publice activitățile și realizările lor. Autoritățile locale și regionale ar trebui să ia măsuri de eliminare a stereotipurilor, discriminării și rasismului din reportajele sportive, inclusiv din publicațiile editate sau finanțate de aceste autorități, de exemplu scriind reportaje despre fotbalul feminin ca despre un lucru obișnuit, nu ca despre o noutate;

52.

invită autoritățile locale și regionale să facă schimb de experiență și să învețe din experiența altor autorități administrative din Europa și din întreaga lume și să promoveze bunele practici la nivel local și regional. Invită instituțiile comunitare să faciliteze acest schimb de bune practici. În special, CoR și asociațiile comunitare ale administrației locale (CEMR, AER, Eurocities etc.) ar trebui să reflecteze la modul în care pot facilita crearea de rețele de orașe, autorități locale și regiuni care au o experiență deosebită în aceste activități;

53.

invită Uniunea Europeană să instituie un standard pentru autoritățile locale și regionale în promovarea egalității de șanse în sport. În acest sens, instituie o cartă a CoR pentru egalitatea de șanse în sport:

—

să abordeze frontal și să elimine discriminarea din sport;

—

să încurajeze persoanele din toate comunitățile să se implice în sport;

—

să salute participarea angajaților și spectatorilor din toate comunitățile și să îi protejeze pe toți angajații și spectatorii de abuzuri discriminatorii și hărțuire;

—

să încurajeze persoanele cu abilități și talent din toate comunitățile să se implice la toate nivelurile în administrație, management și antrenorat sportiv;

—

să elaboreze cele mai bune politici și practici posibile în materie de egalitate de șanse, pe care să le analizeze și să le actualizeze cu regularitate;

—

să celebreze diversitatea în sport.”;

54.

invită autoritățile locale și regionale să semneze această cartă și să-și evalueze abordarea curentă în privința celor anterioare;

55.

se angajează să instituie un premiu anual al CoR pentru autoritățile locale și regionale care pun cel mai bine în aplicare această cartă.