(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei (2), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit taxe antidumping definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă (denumite în continuare „MFS”) originare din Republica Populară Chineză („China”) și din Republica Arabă Egipt („Egipt”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 (3), Comisia a instituit taxe compensatorii definitive la importurile de MFS și a modificat nivelul taxelor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/806 (4), Comisia Europeană a extins taxele antidumping și taxele compensatorii la MFS originare din China și din Egipt, transportate pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental al unui stat membru sau în zona economică exclusivă declarată de un stat membru în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (denumită în continuare „UNCLOS”).

(4)

În urma unei prime investigații anticircumvenție, prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2022/302 (5) și (UE) 2022/301 (6), Comisia a extins taxele antidumping și taxele compensatorii la importurile de MFS originare din China expediate din Regatul Maroc (denumit în continuare „Maroc”), indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc.

(5)

În urma unei noi investigații privind absorbția măsurilor, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1233 (7), Comisia a modificat nivelul taxelor antidumping la importurile de MFS originare din Egipt.

(6)

În urma unei a doua investigații anticircumvenție, prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2022/1477 (8) și (UE) 2022/1478 (9), Comisia a extins taxele antidumping și taxele compensatorii la importurile de MFS expediate din Turcia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Turcia, cu excepția celor exportate de anumite societăți turce.

(7)

În urma unei investigații intermediare parțiale, prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2023/2169 (10) și (UE) 2023/2158 (11) ale Comisiei, un producător-exportator turc suplimentar a fost adăugat pe lista de scutiri prevăzută în Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2022/1477 și (UE) 2022/1478.

(8)

În ceea ce privește societățile din China, taxele antidumping în vigoare în prezent variază între 34,0 % și 69,0 %.

(9)

În ceea ce privește societățile din Egipt, nivelul taxei antidumping în vigoare în prezent este de 33,1 % pentru toți producătorii-exportatori.

(10)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (12), Comisia a primit o cerere de reexaminare (denumită în continuare și „cererea”) în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază).

(11)

Cererea de reexaminare a fost transmisă la data de 3 ianuarie 2025 de Tech-Fab Europe e.V. (denumit în continuare „solicitantul”) în numele industriei Uniunii producătoare de MFS, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea avea ca efect continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(12)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 3 aprilie 2025, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile în Uniune de MFS originare din China și din Egipt (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere (denumit în continuare „avizul de deschidere”) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (13).

(13)

La 13 iunie 2025, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării (14) măsurilor antisubvenție aplicabile importurilor de MFS originare din China și din Egipt.

(14)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2024 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(15)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii din China și din Egipt cunoscuți, importatorii, distribuitorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe la aceasta.

(16)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(17)

Guvernul Egiptului (denumit în continuare „GE”) a susținut că investigația nu ar fi trebuit să fie deschisă, susținând că au existat deficiențe în ceea ce privește versiunea publică a cererii de reexaminare, precum și că elementele de probă au fost insuficiente în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate.

(18)

În primul rând, GE a susținut că afirmația conform căreia cererea de reexaminare este susținută de producători care reprezintă peste 50 % din producția Uniunii nu era verificabilă, deoarece volumele de producție și de vânzare din versiunea deschisă a cererii de reexaminare au fost prezentate numai sub formă de indici.

(19)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație, întrucât a efectuat o examinare a reprezentativității înainte de deschiderea investigației. În acest scop, toți producătorii din Uniune menționați în cererea de reexaminare și cunoscuți în alt mod de Comisie înainte de deschiderea investigației au fost contactați și luați în considerare la calcularea reprezentativității solicitantului.

(20)

În contextul acestui exercițiu, 11 producători din Uniune au transmis răspunsuri privind reprezentativitatea. În versiunea deschisă a răspunsurilor lor privind reprezentativitatea, toți au indicat că sunt în favoarea deschiderii investigației. Aceste versiuni publice ale răspunsurilor privind reprezentativitatea conțineau, de asemenea, volume de producție pentru fiecare dintre respectivii producători din Uniune, exprimate de obicei sub formă de intervale, permițând astfel o înțelegere rezonabilă a dimensiunii lor relative.

(21)

Nota privind reprezentativitatea, publicată în dosarul public la 27 martie 2025 (15), a indicat producția totală estimată a Uniunii de produs care face obiectul reexaminării pe baza acestor răspunsuri privind reprezentativitatea. GE nu a formulat nicio observație cu privire la această notă. Pe baza acestor informații, s-a putut concluziona în mod rezonabil că producătorii din Uniune aveau calitate procesuală activă. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(22)

În al doilea rând, GE a susținut că solicitantul ar fi trebuit să utilizeze fie prețurile interne din Egipt, fie prețurile de export către țări terțe, în loc să construiască valoarea normală. GE a adăugat că, în orice caz, la construirea valorii normale, s-au încălcat articolul 2.2 și articolul 2.2.1.1 din Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994 (denumit în continuare „Acordul privind PAD”). Potrivit GE, solicitantul s-a bazat pe ratele de consum ale producătorilor din Uniune și pe datele din surse publice pentru a estima principalele elemente de cost (inclusiv costurile materiilor prime, ale forței de muncă și ale energiei electrice). Cheltuielile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „VAG”), precum și marjele de profit au fost, de asemenea, preluate din registrele publice ale societăților din țări terțe. GE a susținut că ar fi trebuit utilizate mai curând costurile efective, costurile VAG și profitul producătorilor egipteni.

(23)

În plus, GE a adăugat că solicitantul a utilizat date deficitare privind prețurile de export, ceea ce a condus la o comparație inechitabilă între valoarea normală construită și prețurile de export. GE a criticat faptul că solicitantul a utilizat diverse date disponibile public [cum ar fi datele Eurostat, Global Trade Atlas („GTA”) și cotațiile de preț din informațiile privind piața], care au fost ajustate în mod necorespunzător, pentru a efectua mai multe calcule ale marjelor de dumping. GE a susținut că, prin urmare, solicitantul a supraestimat marjele de dumping în cererea sa de reexaminare.

(24)

Mai întâi, Comisia a subliniat că standardul juridic privind elementele de probă necesare pentru o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 din regulamentul de bază (și anume „suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigații”) arată în mod clar că cantitatea și calitatea informațiilor din cererea de reexaminare nu sunt aceleași cu cele pe care Comisia își întemeiază constatările la sfârșitul unei investigații. De fapt, cererea de reexaminare trebuie să includă elemente de probă suficiente de care solicitantul dispune în mod rezonabil privind probabilitatea continuării dumpingului și a prejudiciului.

(25)

În cazul de față, analiza de către Comisie a elementelor de probă furnizate de solicitant, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, a arătat că cererea de reexaminare conținea elemente de probă suficiente privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și privind o legătură de cauzalitate între importurile care se presupune că fac obiectul unui dumping și prejudiciul pretins pentru ca procedura să fie deschisă.

(26)

În ceea ce privește prețurile de vânzare, costurile de producție, costurile VAG și nivelurile de profit ale producătorilor-exportatori de MFS din China și din Egipt, Comisia a subliniat că solicitantul a îndeplinit, de fapt, cu precizie standardele privind elementele de probă necesare în etapa cererii de reexaminare. Solicitantul nu dispune de aceste informații exacte. Prin urmare, a fost necesar să se estimeze marjele de dumping pe baza unei valori normale construite. Pentru a o construi, solicitantul s-a bazat pe mai multe valori de referință internaționale verificabile și disponibile public pentru a demonstra existența dumpingului în mai multe scenarii.

(27)

Același lucru este valabil și pentru utilizarea de către solicitant a statisticilor de comerț internațional pentru a stabili prețul de export, întrucât acestea sunt cele mai fiabile surse de informații privind prețurile de export, iar Comisia a considerat că acestea au fost ajustate în mod rezonabil pentru a asigura o comparație echitabilă a prețurilor de vânzare cu valoarea normală. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(28)

În al treilea rând, GE a susținut că nu există suficiente elemente de probă privind probabilitatea continuării dumpingului pentru a deschide reexaminarea. Cererea de reexaminare a arătat că exporturile egiptene către Uniune au avut o cotă de piață scăzută, în timp ce prețurile lor de export au crescut în cursul perioadei examinate. În plus, GE a susținut că nu există nicio dovadă de practicare a unor prețuri de ruinare sau a dumpingului sau că exporturile egiptene ar crește în cazul expirării măsurilor. GE a subliniat, de asemenea, că practicile de dumping anterioare nu reprezintă o justificare pentru continuarea măsurilor.

(29)

De asemenea, Comisia nu a fost de acord cu afirmația potrivit căreia nu există elemente de probă suficiente privind probabilitatea continuării dumpingului. Este incorect să se afirme că practicile de dumping anterioare au fost factorul care a fost considerat ca îndeplinind standardul referitor la caracterul suficient al elementelor de probă. Conform explicațiilor din considerentele 24 și 25 de mai sus, solicitantul a respectat standardul legal pentru deschiderea investigației, bazându-se pe mai multe valori de referință disponibile publicului larg pentru a demonstra că dumpingul a continuat. Comisia a considerat că elementele de probă din cererea de reexaminare, care arată continuarea dumpingului, se aflau în mod rezonabil la dispoziția solicitantului și erau suficiente pentru a justifica deschiderea investigației. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(30)

În al patrulea rând, GE a susținut că motivația care stă la baza cererii a fost protecționismul, mai degrabă decât eliminarea presupusului dumping și prejudiciu. Cu toate acestea, pe lângă faptul că motivația nu se numără printre criteriile juridice relevante, GE nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații. Comisia a constatat că cererea conținea elemente de probă suficiente prima facie privind dumpingul, prejudiciul și probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(31)

În al cincilea rând, GE a susținut că solicitantul a asociat în mod inechitabil exporturile egiptene cu practicile anticircumvenție și de absorbție care se presupune că ar fi fost atribuite Chinei.

(32)

Cu toate acestea, cererea a făcut trimitere în mod explicit la reglementările relevante privind combaterea eludării și a absorbției, care au analizat separat comportamentele exportatorilor chinezi și egipteni. În plus, contrar afirmației GE, Chinei nu i-a fost atribuită nicio practică de absorbție. În schimb, s-a constatat că producătorii-exportatori egipteni absorb taxe, astfel cum s-a stabilit în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1233 (a se vedea punctul 1.1). Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(33)

În al șaselea rând, GE a susținut, de asemenea, că declarațiile publice ale producătorilor-exportatori chinezi cu privire la strategiile lor au influențat în mod inechitabil evaluarea exporturilor egiptene. Cu toate acestea, GE nu a reușit să demonstreze că solicitantul a confundat comportamentele exportatorilor din cele două țări. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(34)

În al șaptelea rând, GE a susținut că analiza prejudiciului din cerere a fost deficitară, deoarece nu a abordat toți indicatorii de prejudiciu – în special randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capital și salariile.

(35)

Comisia a precizat că articolul 5 din regulamentul de bază nu impune ca toți factorii de prejudiciu menționați la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază să fie analizați într-o cerere de reexaminare sau să prezinte o deteriorare pentru a se stabili elemente de probă suficiente privind existența unui prejudiciu important. Într-adevăr, potrivit articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, cererea de reexaminare trebuie să conțină informații privind evoluția volumului importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping, efectul acestor importuri asupra prețurilor produsului similar pe piața Uniunii și impactul importurilor asupra industriei Uniunii, demonstrat prin factori și indici relevanți (însă nu neapărat prin toți factorii și indicii de acest fel) care influențează situația industriei Uniunii, cum ar fi cei enumerați la articolul 3 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază. În plus, cererea a inclus o evaluare a profitabilității, care este strâns legată de randamentul investițiilor și de capacitatea de a mobiliza capital. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(36)

În al optulea rând, GE a susținut că importurile din Egipt au fost minore și stabile în cursul perioadei examinate în cererea de reexaminare și, prin urmare, nu ar fi putut cauza un prejudiciu important. GE a susținut, de asemenea, că dificultățile întâmpinate de industria Uniunii au fost structurale (de exemplu, concurența în sectorul energiei eoliene, importurile din alte țări, saturarea pieței și schimbările în materie de aprovizionare la nivel mondial) și autoprovocate. În plus, GE a susținut că cererea a fost deficitară deoarece nu a izolat de alți factori de prejudiciu efectele importurilor din Egipt.

(37)

Comisia a subliniat că cererea a recunoscut că importurile din Egipt au reprezentat o mică parte din consumul Uniunii în cursul perioadei care face obiectul reexaminării, ceea ce nu este neobișnuit în cazul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în care măsurile pot avea un impact asupra importurilor. Principala considerație în astfel de cazuri este impactul potențial al abrogării măsurilor, nu situația din cursul perioadei examinate. Prezența altor factori de prejudiciu decât importurile din Egipt nu anulează în mod automat posibilul efect semnificativ al acestor importuri. Chiar dacă importurile din Egipt nu au avut niciun efect prejudiciabil în cursul perioadei examinate – o afirmație pe care GE nu a susținut-o – acest lucru nu ar submina argumentul potrivit căruia prejudiciul ar putea reapărea în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. De asemenea, GE nu a furnizat elemente de probă care să ateste că prejudiciul cu care s-a confruntat industria Uniunii a fost autoprovocat. În consecință, afirmațiile au fost respinse.

(38)

În al nouălea rând, GE a susținut că afirmația din cerere potrivit căreia exporturile egiptene ar fi redirecționate către Uniune în cazul în care măsurile ar fi eliminate este speculativă și nefondată.

(39)

Cu toate acestea, analiza Comisiei, bazată pe elemente de probă prima facie din cererea de reexaminare, a indicat că producătorii-exportatori egipteni aveau o capacitate semnificativă care viza în principal piața Uniunii și că piața Uniunii a rămas atractivă pentru exporturi. Astfel, în absența măsurilor, o creștere a importurilor egiptene părea probabilă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(40)

În al zecelea rând, GE a susținut că cererea nu conținea elemente de probă suficiente privind subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, deoarece s-a bazat mai degrabă pe comparații ample ale prețurilor pieței decât pe date la nivel de tranzacție.

(41)

În etapa de deschidere, nu sunt disponibile prețuri de import detaliate pentru fiecare tip de produs. Astfel de date devin disponibile numai după verificarea răspunsurilor la chestionar ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion, presupunând că aceștia cooperează. Prin urmare, este nerealist să se aștepte calcule ale subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative specifice produsului în cerere și chiar mai târziu în cursul investigației, în cazul în care nu există cooperare. În etapa de deschidere, elementele de probă prima facie bazate pe datele medii ale Eurostat au fost considerate suficiente. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(42)

În cele din urmă, GE a susținut că solicitantul nu a analizat și nu a furnizat elemente de probă care să ateste că menținerea măsurilor este în interesul Uniunii.

(43)

Deși nu există nicio cerință legală de a examina interesul Uniunii în ceea ce privește reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor în etapa de deschidere, elementele de probă disponibile nu au indicat nicio considerație privind interesul Uniunii (de exemplu, impactul negativ asupra utilizatorilor sau a altor operatori economici) care să justifice închiderea cazului. Aceasta este o chestiune pe care investigația însăși trebuie să o analizeze. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(44)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(45)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor de produs similar în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Eșantionul respectiv a fost format din doi producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 25 % din volumul producției și vânzărilor în perioada investigației de reexaminare (PIR). Eșantionul era reprezentativ pentru industria Uniunii. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-a primit nicio observație privind eșantionarea.

(46)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(47)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion.

Constituirea eșantionului de producători-exportatori din China și din Egipt

(48)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China și din Egipt să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană și Misiunii Republicii Arabe Egipt pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(49)

Niciun producător-exportator din țările în cauză nu a furnizat informațiile solicitate. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu este aplicabilă.

(50)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în China a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. GC nu a răspuns la chestionar.

(51)

Comisia a solicitat producătorilor din Uniune incluși în eșantion să completeze chestionarele, care au fost puse la dispoziție pe site-ul său web (16) în ziua deschiderii investigației.

(52)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor doi producători din Uniune incluși în eșantion: Vitrulan Composites Oy și European Owens Corning Fiberglas sprl.

(53)

Solicitantul a completat un chestionar macroeconomic care conținea indicatorii macroeconomici.

(54)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

Producători din Uniune:

(55)

La data de 16 aprilie 2026, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la informațiile comunicate.

(56)

Nicio parte nu a prezentat observații cu privire la comunicarea constatărilor și nicio parte nu a solicitat o audiere.

(57)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu produsul din investigația inițială, și anume materialele țesute și/sau cusute din semitorturi și/sau fire din fibră de sticlă cu filament continuu, cu sau fără alte elemente, cu excepția produselor impregnate sau preimpregnate (pre-preg) și cu excepția țesăturilor cu ochiuri deschise cu o dimensiune a ochiurilor mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, încadrate în prezent la codurile NC ex 7019 61 00 , ex 7019 62 10 , ex 7019 62 90 , ex 7019 63 00 , ex 7019 64 00 , ex 7019 65 00 , ex 7019 66 00 , ex 7019 69 10 , ex 7019 69 90 și ex 7019 90 00 (codurile TARIC 7019 61 00 81, 7019 61 00 83, 7019 61 00 84, 7019 62 10 81, 7019 62 10 83, 7019 62 10 84, 7019 62 90 81, 7019 62 90 83, 7019 62 90 84, 7019 63 00 81, 7019 63 00 83, 7019 63 00 84, 7019 64 00 81, 7019 64 00 83, 7019 64 00 84, 7019 65 00 81, 7019 65 00 83, 7019 65 00 84, 7019 66 00 81, 7019 66 00 83, 7019 66 00 84, 7019 69 10 81, 7019 69 10 83, 7019 69 10 84, 7019 69 90 81, 7019 69 90 83, 7019 69 90 84, 7019 90 00 81, 7019 90 00 83 și 7019 90 00 84) (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(58)

Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare.

(59)

MFS au o gamă largă de utilizări. De exemplu, pentru producția de pale pentru turbinele eoliene, în producția de ambarcațiuni, camioane și echipamente sportive, precum și în sistemul de reabilitare a conductelor.

(60)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării originar din China și din Egipt.

(61)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(62)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(63)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de MFS din Egipt și din China au continuat, deși la niveluri mai scăzute decât în perioada investigației inițiale (și anume între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2018) (denumită în continuare „PI inițială”). Cu toate acestea, potrivit statisticilor Eurostat privind importurile, importurile de MFS din ambele țări au deținut în continuare o cotă de piață semnificativă în Uniune. Importurile din China au reprezentat aproximativ 8 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, în timp ce importurile din Egipt au reprezentat aproximativ 2 % (comparativ cu cote de piață de 22 % și, respectiv, 9 % în cursul investigației inițiale). În termeni absoluți, importurile din China și Egipt au fost de 11 345 și, respectiv, 2 514 tone în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu 37 558 și, respectiv, 15 334 în PI inițială.

(64)

Astfel cum se menționează în considerentul 49 de mai sus, niciun producător-exportator din China sau din Egipt nu a cooperat la investigație. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din China și din Egipt că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia intenționa să aplice articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la China și la Egipt. Comisia nu a primit nicio observație sau cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(65)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile din cererea de reexaminare și pe informațiile obținute de la părțile care au cooperat în cursul investigației de reexaminare (și anume solicitantul și producătorii din Uniune incluși în eșantion), completate cu date din surse disponibile public.

(66)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației, care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(67)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(68)

Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China.

(69)

Comisia a precizat, de asemenea, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(70)

La data de 27 septembrie 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare „nota privind factorii de producție”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a subliniat absența cooperării atât din partea GC, cât și din partea producătorilor-exportatori din China, care a fost comunicată prin intermediul unei note verbale autorităților din Republica Populară Chineză (17). Nota privind factorii de producție a subliniat faptul că, prin urmare, Comisia se va baza pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(71)

În acest context, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze informațiile cuprinse în cererea de reexaminare pentru a stabili sursele care vor fi utilizate pentru stabilirea valorii normale. Comisia a selectat Turcia drept țară reprezentativă adecvată.

(72)

În nota privind factorii de producție, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru producția de MFS. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile VAG și profitul pe baza informațiilor disponibile referitoare la societatea TÜRKİYE ȘİȘE VE CAM FABRİKALARI A.Ș, (denumită în continuare „Șișecam”), un producător din țara reprezentativă.

(73)

Comisia nu a primit observații cu privire la nota privind factorii de producție.

(74)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(75)

Cu toate acestea, conform articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(76)

Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(77)

Comisia a examinat elementele de probă din dosar pentru a decide dacă în China există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, care ar face inadecvată utilizarea prețurilor și a costurilor interne din țara respectivă. Analiza respectivă a acoperit următoarele elemente de probă cu privire la diferitele criterii relevante pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative.

(78)

În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus următoarele elemente care indică existența unor distorsiuni semnificative.

(79)

În al doilea rând, în cadrul investigațiilor anterioare privind sectorul fibrei de sticlă din China (29), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în China există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (30).

(80)

În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul fibrelor de sticlă, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte dintre societăți în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (31), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (32).

(81)

Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au în continuare un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Astfel, în ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat direcționarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (33).

(82)

În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor din China (34).

(83)

În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul fibrei de sticlă, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (35), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din China (36).

(84)

În al treilea rând, în cadrul investigației inițiale care a condus la instituirea măsurilor inițiale (37), Comisia a concluzionat că au existat distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu are cunoștință de schimbări structurale majore în China în general și/sau în sectorul relevant în special care să poată influența această concluzie.

(85)

În al patrulea rând, elementele de probă suplimentare disponibile în Raportul privind distorsiunile semnificative din economia Chinei (denumit în continuare „raportul”) (38), elaborat de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, au indicat existența unor distorsiuni semnificative și în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(86)

În al cincilea rând, nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(87)

Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă.

(88)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(89)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(90)

Astfel cum se explică în considerentele 70-73 de mai sus, Comisia a publicat o notă pentru dosarul privind sursele utilizate pentru determinarea valorii normale. Nota respectivă descria faptele și elementele de probă aflate la baza criteriilor relevante și comunica părților interesate intenția sa de a considera Turcia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În considerentul 88 de mai sus, Comisia a concluzionat că există distorsiuni semnificative.

(91)

În nota privind factorii de producție, Comisia a identificat Turcia drept țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, aceasta este clasificată de Banca Mondială drept țară cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut, în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului în cauză. Produsul care face obiectul reexaminării a fost fabricat în Turcia.

(92)

În nota privind factorii de producție, Comisia a explicat că nici GC, nici vreun producător-exportator din China nu a cooperat la investigație. Nota privind factorii de producție a subliniat că, prin urmare, Comisia se va baza pe datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume va utiliza informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor pentru a selecta țara reprezentativă și a identifica sursele care vor fi utilizate pentru a stabili valoarea normală.

(93)

Prin urmare, Comisia a considerat Turcia drept țară reprezentativă adecvată.

(94)

În nota privind factorii de producție, Comisia a indicat, de asemenea, că datele financiare relevante ale unui producător de MFS din Turcia erau, de asemenea, ușor accesibile.

(95)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a informat părțile interesate în nota privind factorii de producție că intenționează să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă adecvată și situațiile financiare ușor accesibile ale societății Șișecam pentru a obține prețuri sau valori de referință nedistorsionate și date financiare pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(96)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind caracterul adecvat al Turciei ca țară reprezentativă și al societății Șișecam ca producător din țara reprezentativă. Nu au fost primite observații.

(97)

Selecția inițială a potențialei (potențialelor) țări reprezentative și a societăților adecvate pentru care există date ușor accesibile nu împiedică Comisia să completeze sau să perfecționeze selecția și cercetările sale într-o etapă ulterioară, inclusiv prin formularea de noi sugestii în ceea ce privește țara reprezentativă potențială și produsul similar potențial. Într-adevăr, principalul scop al notelor privind factorii de producție este de a invita părțile interesate să transmită observațiile lor cu privire la cercetarea preliminară efectuată de serviciile Comisiei și, în cazul în care este necesar, să primească alternative care să facă obiectul analizării ulterioare de către serviciile Comisiei. Notele respective conțin chiar și o anexă specifică pentru a îndruma părțile în ceea ce privește transmiterea informațiilor cu privire la posibile alte țări reprezentative și/sau societăți în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(98)

După ce a stabilit că Turcia este o țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză de la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(99)

Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(100)

În nota privind factorii de producție, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să prezinte observații și să propună informații disponibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(101)

În nota privind factorii de producție, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA la stabilirea costului nedistorsionat pentru principala materie primă, semitorturile din fibră de sticlă. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza date de la Institutul de Statistică din Turcia (41) și de la Eurostat (42) pentru a stabili costurile nedistorsionate cu forța de muncă, respectiv cu energia.

(102)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai MFS

(103)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al semitorturilor din fibră de sticlă, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import.

(104)

Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (46). Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, întrucât a concluzionat în considerentele 77-88 de mai sus că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(105)

Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din China în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(106)

Comisia a constatat, de asemenea, că peste 80 % din importurile de materii prime principale (semitorturile din fibră de sticlă) în Turcia proveneau din Egipt, fiind efectuate la prețuri mai mici decât orice altă sursă de importuri.

(107)

În Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/870 (47), Comisia a constatat că singurul producător de AFS din Egipt este Jushi Egypt și, prin urmare, că singurul producător de semitorturi din fibră de sticlă este Jushi Egypt. Astfel cum s-a stabilit în regulamentul respectiv, Jushi Egypt era deținut de societăți chineze și era subvenționat atât de China, cât și de Egipt. Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/870 a compensat exporturile de AFS către Uniune.

(108)

Având în vedere că Jushi Egypt continuă să fie singurul producător-exportator de semitorturi din fibră de sticlă din Egipt și nu există niciun motiv să se presupună că aceleași subvenții nu afectează în egală măsură prețurile produselor exportate către alte piețe, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export ale semitorturilor din fibră de sticlă către Turcia. După excluderea importurilor din Egipt în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ, la peste10 000 de tone.

(109)

În ceea ce privește taxele de import, Comisia a constatat că Turcia a importat semitorturi din fibră de sticlă din peste 20 de țări, cu un nivel diferit al taxelor la import și cu diferențe semnificative în privința volumelor. Comisia a calculat taxele la import pentru semitorturile din fibră de sticlă pe baza nivelului taxelor aplicabile importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din fiecare dintre aceste țări.

(110)

În mod normal, la aceste prețuri de import ar trebui să fie adăugate și prețurile de transport intern. Totuși, având în vedere nivelul marjelor de dumping calculate mai jos, precum și natura prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigației de reexaminare sau a posibilității de reapariție a acestuia, și nu asupra stabilirii amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern erau inutile. Astfel de ajustări ar conduce doar la o creștere a valorii normale și, în consecință, la o marjă de dumping mai mare.

(111)

Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a stabilit valoarea de referință pentru perioada investigației de reexaminare pe baza costului mediu al forței de muncă per oră pentru industria prelucrătoare din cadrul diviziunii C-23 din NACE (48) pentru 2022, și anume activitatea economică „Fabricarea altor produse minerale nemetalice” în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2. Valorile au fost ajustate în funcție de inflație, utilizându-se indicele costului forței de muncă publicat de Institutul de Statistică din Turcia (49) pentru a reflecta costurile pe parcursul perioadei investigației de reexaminare.

(112)

Prețul energiei electrice pentru întreprinderi (utilizatori industriali) în Turcia este publicat de Eurostat. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare, exprimate în CNY/kWh, din cursul PIR, astfel cum au fost publicate la 10 septembrie 2025 (50).

(113)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(114)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de producție, pe de o parte, și costurile totale de fabricație și costurile forței de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație.

(115)

Costurile VAG și profitul s-au bazat pe informații ușor accesibile cu privire la societatea Șișecam (a se vedea considerentul 118 de mai jos).

(116)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(117)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare și referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale și forță de muncă) la fabricarea MFS. Comisia a înmulțit media ponderată a ratelor de consum ale principalelor categorii de produs cu costurile unitare nedistorsionate observate în țara reprezentativă (Turcia), astfel cum se descrie la punctul 3.2.5 de mai sus.

(118)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, astfel cum s-a menționat mai sus, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, precum și costurile VAG și marja de profit. Cheltuielile indirecte de fabricație au fost stabilite pe baza datelor furnizate de solicitant. Costurile VAG și marja de profit au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale societății Șișecam pentru anul 2023, astfel cum au fost raportate și ajustate în funcție de inflație în conturile auditate ale societății pentru anul 2024 (51) (a se vedea punctul 3.2.5).

(119)

Mai precis, Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile nedistorsionate de producție:

(120)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(121)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori din China, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică. Astfel, prețul CIF a fost redus cu costul transportului maritim și al asigurării, precum și cu costul transportului intern.

(122)

Comisia a comparat valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețurile de export stabilite pe o bază franco fabrică conform descrierii mai sus.

(123)

Nu s-a efectuat nicio ajustare a valorii normale și/sau a prețului de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(124)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a produsului similar cu prețul de export mediu ponderat al produsului care face obiectul reexaminării, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(125)

Din acest motiv, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 59,0 % pentru exporturile din China. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(126)

Astfel cum s-a indicat deja în considerentul 49 de mai sus, niciun producător-exportator din Egipt nu a cooperat la investigație. Prin urmare, Comisia și-a bazat constatările privind dumpingul pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(127)

Întrucât nu au existat informații disponibile privind prețurile interne ale MFS practicate în Egipt de către Hengshi Egypt sau Jushi Egypt, Comisia a construit valoarea normală pentru Egipt pe baza articolului 2 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază utilizând datele indicate în cererea de reexaminare.

(128)

Mai precis, pentru materiile prime, solicitantul a utilizat statisticile privind exporturile de semitorturi din fibră de sticlă din baza de date Comtrade (52). Motivul pentru care această abordare a fost aleasă în loc să se utilizeze ca bază importurile de semitorturi din fibră de sticlă în Egipt este acela că aproape toate aceste importuri proveneau din China și erau, probabil, transferuri intragrup ale grupului Jushi.

(129)

În ceea ce privește energia electrică, au fost utilizate prețurile energiei electrice pentru întreprinderile din Egipt, preluate din Global Petrol Prices (53). Pentru costurile cu forța de muncă, au fost utilizate salariile publicate de Salary Explorer (54) pentru sectorul „Fabrici și industria prelucrătoare” (Factory and Manufacturing) din Egipt.

(130)

La aceste costuri de fabricație au fost adăugate cuantumuri adecvate pentru cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profituri, care s-au bazat pe datele furnizate de solicitant.

(131)

A fost adăugată aceeași pondere a cheltuielilor indirecte de producție în costurile directe de producție - calculul fiind efectuat pe baza datelor furnizate de solicitant - ca în cazul valorii normale din China, de 16,8 % (a se vedea considerentul 119 de mai sus).

(132)

Situațiile financiare ale Hengshi Egypt nu au fost ușor accesibile, iar situațiile financiare ale Jushi China nu au furnizat informații cu privire la costurile VAG ale Jushi Egypt. Prin urmare, solicitantul a utilizat datele privind costurile VAG ale producătorului turc de MFS – și anume Șișecam. Comisia a urmat aceeași abordare și a aplicat o pondere a costurilor VAG de 11,24 % din CMV, astfel cum se indică în considerentul 119 de mai sus.

(133)

Marja de profit de 20,1 % a fost, de asemenea, adăugată la costul de producție, conform datelor din cererea de reexaminare. Solicitantul a utilizat situațiile financiare disponibile public ale Jushi China pentru a obține profitul.

(134)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori din Egipt, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică. Astfel, prețul CIF a fost redus cu costul transportului maritim și al asigurării, precum și cu costul transportului intern.

(135)

Comisia a comparat valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza faptelor disponibile, cu prețul de export calculat pe o bază franco fabrică astfel cum a fost stabilit mai sus.

(136)

Nu s-a efectuat nicio ajustare a valorii normale și/sau a prețului de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(137)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a produsului similar cu prețul de export mediu ponderat al produsului care face obiectul reexaminării, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(138)

Din acest motiv, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 100,26 % pentru exporturile din Egipt. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(139)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitățile neutilizate din Egipt și din China, atractivitatea pieței Uniunii, precum și practicile de circumvenție și de absorbție.

(140)

Având în vedere lipsa totală de cooperare din partea Egiptului, a Chinei și a producătorilor-exportatori din ambele țări, constatările privind capacitățile de producție și capacitățile neutilizate s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(141)

Solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora capacitatea totală de producție de MFS a Chinei a fost de aproximativ 1 400 000 de tone în cursul PIR, cu o supracapacitate de aproximativ 800 000 de tone. După deducerea cererii interne și a exporturilor totale, capacitatea liberă a producătorilor chinezi disponibilă pentru piața Uniunii a fost estimată la aproximativ 700 000 de tone, ceea ce reprezintă de 5 ori mai mult decât consumul total la nivelul Uniunii.

(142)

În ceea ce privește capacitățile Egiptului, elementele de probă arată că singurii doi producători de MFS din Egipt (Hengshi Egypt și Jushi Egypt) au fost înființați cu scopul de a aproviziona piața UE. Hengshi Egypt și Jushi Egypt aparțin aceluiași grup de societăți constituite în China și ambele sunt situate în Zona de cooperare economică și comercială China-Egipt din Suez. Acestea sunt controlate în ultimă instanță de o agenție guvernamentală chineză și au fost înființate în cadrul unei strategii de promovare a expansiunii externe a Chinei.

(143)

În timp ce Jushi Egypt a fost înființat cu scopul principal de a exporta AFS către UE, Hengshi Egypt a fost înființat ulterior pentru a-și completa portofoliul de produse cu MFS. Începând din 2017, capacitatea de MFS a Hengshi, estimată de solicitant, este de 30 000 de tone, ceea ce reprezintă 22 % din consumul total al Uniunii.

(144)

În plus, solicitantul a arătat că Uniune a fost una dintre principalele destinații pentru MFS din Egipt începând din 2022, în timp ce piața internă egipteană pentru MFS este minimă, cu o cerere de cel mult 1 500 de tone anual.

(145)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorii chinezi și egipteni dispun de capacități suficiente și ar fi pregătiți să-și crească brusc exporturile către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(146)

În pofida atât a taxelor antidumping, cât și a taxelor compensatorii în vigoare, care se adaugă la taxele de import convenționale pentru importurile din China (cuprinse între 5 % și 7 % pentru diferitele coduri vamale la care se încadrează produsul în cauză), producătorii-exportatori chinezi și egipteni continuă să exporte către Uniune. Volumele importurilor din ambele țări au crescut în termeni absoluți pe parcursul perioadei examinate: Volumul importurilor din China a crescut cu 102 %, iar cel al importurilor din Egipt cu 115 %.

(147)

Datele GTA privind exporturile au arătat că prețurile exporturilor chineze către Uniune, înainte de costurile de transport și de taxe, au fost cu aproximativ 15 % mai mari decât prețurile de export medii ponderate către cele mai mari 10 piețe de export. Având în vedere importanța pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi și egipteni și faptul că producătorii-exportatori chinezi sunt în măsură să vândă la astfel de prețuri către Uniune chiar și în pofida măsurilor în vigoare, este clar că piața Uniunii rămâne extrem de atractivă.

(148)

În plus, existența unor practici de circumvenție și de absorbție, care au fost abordate prin modificări ale măsurilor prezentate la punctul 1.1 de mai sus, demonstrează, de asemenea, atractivitatea pieței Uniunii.

(149)

Astfel cum s-a subliniat mai sus, s-a constatat continuarea dumpingului, cu marje de dumping semnificative atât pentru Egipt, cât și pentru China. Având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă din China și dimensiunea capacităților din Egipt, precum și atractivitatea pieței Uniunii și practicile anterioare de circumvenție, Comisia a concluzionat că permiterea expirării măsurilor ar conduce probabil la continuarea dumpingului, exporturile care fac obiectul unui dumping intrând pe piața Uniunii în cantități substanțiale.

(150)

Pe baza informațiilor disponibile Comisiei, produsul similar a fost fabricat de 18 producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(151)

Producția totală din Uniune în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la 100 653 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, precum:

Astfel cum se indică în considerentul 45, doi producători din Uniune au fost selectați pentru a fi incluși în eșantion. Aceștia au reprezentat [30 % - 40 %] din producția totală de produs similar a Uniunii.

(152)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza răspunsului la chestionarul macroeconomic și a datelor Eurostat privind importurile.

(153)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (în tone)

(154)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 11 % între 2021 și 2022, ca urmare a redresării și refacerii stocurilor în industriile din aval după pandemie.

(155)

Între 2022 și 2024, consumul la nivelul Uniunii a evoluat sub influența a două tendințe opuse. Pe de o parte, cererea din partea producătorilor de turbine eoliene și de pale a scăzut, deoarece acești producători s-au confruntat cu o presiune concurențială sporită din partea importurilor din China în Uniune. Pe de altă parte, cererea de pe alte piețe de utilizare finală, în special din sectorul reabilitării conductelor prin căptușire cu metoda CIPP (cured-in-place pipe, „CIPP”), a crescut. În ansamblu, aceste evoluții opuse au condus la o stabilizare a consumului la nivelul Uniunii, care a fluctuat într-un interval restrâns după 2021.

(156)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza volumului importurilor și a consumului total la nivelul Uniunii.

(157)

Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(158)

Volumul importurilor originare din China și din Egipt a crescut cu 102 % și, respectiv, cu 115 % în cursul perioadei examinate.

(159)

În cursul perioadei examinate, consumul Uniunii a crescut cu doar 13 %. Prin urmare, țările în cauză și-au crescut cota de piață: de la 5 % până la 8 % pentru China, de la 1 % până la 2 % pentru Egipt.

(160)

Comisia a stabilit prețurile importurilor din țările în cauză pe baza datelor privind importurile, furnizate de Eurostat.

(161)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(162)

Prețul mediu ponderat al importurilor din țările în cauză pe piața Uniunii a crescut cu 23 % între 2021 și 2022, a rămas stabil în 2023 și a scăzut în cursul PIR aproximativ până la nivelul din 2021.

(163)

În ceea ce privește calcularea subcotării prețurilor în cursul perioadei de investigație, lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori și, în consecință, lipsa datelor privind tranzacțiile au făcut imposibil orice calcul semnificativ al subcotării efective a prețurilor (comparații în funcție de tip). În special, având în vedere natura statistică a datelor, prețurile medii de import nu reflectă diferențele în ceea ce privește gama de produse, care sunt în mod inerent substanțiale pentru produsul care face obiectul reexaminării. Acest lucru este ilustrat de elementele de probă obținute de la producătorii din Uniune, ale căror prețuri de vânzare variază considerabil de la un tip de produs la altul. Astfel, lipsa de cooperare a producătorilor-exportatori a creat o lacună importantă în privința elementelor de probă care a împiedicat Comisia să calculeze subcotarea.

(164)

În aceste condiții, întrucât statisticile privind importurile nu au putut fi utilizate pentru a concluziona că nu a existat nicio subcotare în cursul perioadei de investigație, au trebuit luate în considerare alte elemente. În special, Comisia ar putea deduce existența unor efecte semnificative asupra prețurilor ale importurilor din țările în cauză din datele disponibile la dosar.

(165)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din țările în cauză a crescut într-un ritm mai rapid în comparație cu creșterea moderată a consumului din Uniune. Creșterea importurilor din țările în cauză a contribuit la erodarea volumului vânzărilor și a cotei de piață a industriei Uniunii, precum și la incapacitatea cronică a industriei Uniunii de a-și majora prețurile pentru a-și acoperi costurile. Într-un astfel de scenariu, datele disponibile indică, prin urmare, existența subcotării prețurilor și a blocării prețurilor.

(166)

Importurile de MFS din alte țări terțe decât China și Egipt au provenit în principal din India, Turcia și Thailanda.

(167)

Volumul (agregat) al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor în cazul importurilor de MFS provenite din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importuri din țări terțe

(168)

Comisia a examinat evoluția volumelor, a prețurilor CIF și a taxelor plătite (la nivel franco destinație vămuit, denumit în continuare „DDP”) pentru importurile din țări terțe. Prețul taxelor plătite a fost obținut prin adăugarea taxei convenționale și antidumping aplicabile la prețul CIF.

(169)

În ceea ce privește India, volumul importurilor a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate și a atins o cotă de piață de 11 % în cursul PIR. Pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii CIF și DDP ale importurilor din India au fost semnificativ mai mici decât prețul mediu de vânzare și costul de producție ale industriei Uniunii. În perioada investigației de reexaminare, prețurile la nivelul DDP au fost mai mici cu 16 % și, respectiv, cu 24 %.

(170)

În ceea ce privește Turcia, volumul importurilor s-a multiplicat de șase ori între 2021 și 2022, pentru a atinge o cotă de piață de 15 % în 2022. În septembrie 2022, în urma investigației anticircumvenție menționate în considerentul 6 de mai sus (55), Comisia Europeană a extins măsurile antidumping la importurile de MFS expediate din Turcia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Turcia, cu excepția celor exportate de anumite societăți turce. Importurile din Turcia au început să scadă în 2023, dar au deținut în continuare o cotă de piață de 6 % în cursul PIR. Pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii CIF și DDP ale importurilor din Turcia au fost semnificativ mai mici decât prețul mediu de vânzare și costul de producție ale industriei Uniunii. În cursul PIR, prețurile la DDP au fost mai mici cu 14 % și, respectiv, 22 %.

(171)

În ceea ce privește Thailanda, volumul importurilor a început de la o bază foarte scăzută, de 229 de tone în 2021, și a atins o cotă de piață de 3 % în cursul PIR. Pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii CIF și DDP ale importurilor din Thailanda au fost semnificativ mai mici decât prețul mediu de vânzare și costul de producție ale industriei Uniunii. În cursul PIR, prețurile la nivelul DDP au fost mai mici cu 42 % și, respectiv, 48 %.

(172)

Volumul total al importurilor din alte țări terțe a scăzut în cursul perioadei examinate, iar cota de piață a acestora a scăzut de la 10 % până la 4 %. Din 2022 până în PIR, prețul CIF mediu al importurilor din alte țări terțe a fost semnificativ mai mare decât prețul mediu de vânzare și costul de producție ale industriei Uniunii.

(173)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(174)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 45, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(175)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(176)

Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor verificate cuprinse în răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici trimis de solicitant. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(177)

Ținând seama de faptul că microindicatorii utilizați în analiza prejudiciului au provenit doar de la doi producători din Uniune incluși în eșantion, cifrele stabilite pe baza acestor date prezentate mai jos sunt furnizate sub formă de intervale pentru a proteja confidențialitatea datelor producătorilor din Uniune.

(178)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(179)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(180)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(181)

Volumul producției producătorilor din Uniune a fluctuat, dar a înregistrat o scădere globală de 11 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru se datorează unei scăderi a cererii din partea producătorilor de pale eoliene, care sunt ei înșiși expuși concurenței chineze. Această scădere a cererii a fost parțial compensată de cererile din alte sectoare menționate în considerentul 155. Cu toate acestea, perioadele de producție pentru a deservi aceste alte sectoare sunt mai scurte, ceea ce duce la o reconfigurare mai frecventă a utilajelor și la o perioadă mai lungă de inactivitate a utilajelor, ceea ce are un impact negativ asupra gradului de utilizare a capacității de producție.

(182)

Capacitatea de producție la nivel mondial a scăzut cu doar 2 % în cursul perioadei examinate și, în consecință, gradul de utilizare a capacității a scăzut cu 9 %. Gradul scăzut de utilizare a capacității, determinat de incapacitatea de a vinde volume suficiente la prețuri viabile, a contribuit la situația precară a industriei Uniunii.

(183)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(184)

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii a rămas stabil în 2022 comparativ cu 2021 și apoi a crescut cu 10 puncte procentuale în 2023. Cu toate acestea, în perioada investigației de reexaminare, vânzările au scăzut cu 8 551 de tone sau cu 9 puncte procentuale pe an. În cursul perioadei examinate, vânzările au scăzut cu 2 %, în timp ce consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 13 %, ceea ce a dus la o scădere a cotei de piață a industriei Uniunii de la 76 % până la 66 % în cursul perioadei examinate. Nu numai că industria Uniunii nu a beneficiat de creșterea pieței Uniunii, ci chiar a pierdut o parte semnificativă din cota sa de piață.

(185)

Investigația a arătat că industria Uniunii nu și-a putut menține cota de piață în contextul unei cereri în creștere, spre deosebire de țările în cauză, care au câștigat cotă de piață în cursul perioadei examinate.

(186)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(187)

Ocuparea forței de muncă a rămas relativ stabilă în perioada examinată.

(188)

Având în vedere că ocuparea forței de muncă a rămas, în linii mari, stabilă, iar volumele de producție au scăzut, productivitatea muncii s-a deteriorat cu 13 % în cursul perioadei examinate. Astfel cum se explică în considerentul 181, cererea s-a reorientat progresiv către produse fabricate în serii mai mici, necesitând reconfigurări mai frecvente ale utilajelor, ceea ce, la rândul său, a crescut timpul de inactivitate și, de asemenea, a avut un impact negativ asupra productivității.

(189)

Atât marjele de dumping chineze, cât și cele egiptene, au fost cu mult peste nivelul de minimis.

(190)

Volumul importurilor originare din țările în cauză a crescut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate.

(191)

În pofida măsurilor antidumping în vigoare, majoritatea indicatorilor de prejudiciu s-au deteriorat în cursul perioadei examinate, iar industria Uniunii s-a aflat într-o situație precară în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(192)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(193)

Prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii a fost mai mic decât costul unitar mediu de producție pe parcursul întregii perioade examinate. Cel mai mare preț unitar de vânzare a fost atins în 2023, deoarece prețul a fost cotat în acordurile semnate în 2022 pe baza costurilor ridicate ale energiei.

(194)

Prețul vânzărilor industriei Uniunii a crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate. Această creștere a compensat doar parțial creșterea cu 20 % a costului de producție în aceeași perioadă, ceea ce a dus la o deteriorare a profitabilității industriei Uniunii.

(195)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

(196)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 6 % în perioada examinată.

(197)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(198)

După o scădere în 2022 ca urmare a reechilibrării legate de pandemia de COVID, nivelul stocurilor a crescut din nou, ajungând la [20 % -25 %] din producție până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare. Creșterea nivelurilor stocurilor indică faptul că industria Uniunii producea bunuri pe care nu le putea vinde la prețuri viabile sau în cantități suficiente. Acest lucru reflectă în mod direct o deteriorare a poziției concurențiale a industriei.

(199)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(200)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Astfel cum se arată în tabelul 9, costul unitar de producție a crescut mai rapid decât prețul unitar de vânzare și, prin urmare, profitabilitatea s-a deteriorat continuu și semnificativ în cursul perioadei examinate.

(201)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Cu excepția anului 2022, când reechilibrarea stocurilor în urma pandemiei de COVID a influențat pozitiv fluxul de lichidități, acest indicator de prejudiciu s-a deteriorat în cursul perioadei examinate și s-a încheiat cu un rezultat negativ semnificativ în perioada investigației de reexaminare. Scăderea fluxurilor de numerar a redus, de asemenea, capacitatea de a mobiliza capital.

(202)

Investițiile au crescut cu 25 % în cursul perioadei examinate. S-a constatat că acestea erau legate în principal de înlocuirea, raționalizarea și respectarea legislației sociale și de mediu.

(203)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a avut inițial o tendință pozitivă în 2021, apoi a scăzut continuu în cursul perioadei examinate și a scăzut sub – 25 % în perioada investigației de reexaminare.

(204)

În pofida tendinței descendente a fluxului de lichidități și a randamentului investițiilor, industria Uniunii a fost în măsură să finanțeze investițiile necesare, astfel cum se descrie în considerentul 202.

(205)

Majoritatea indicatorilor de prejudiciu au avut o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate.

(206)

Producția industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate, iar vânzările pe piața Uniunii au scăzut cu 2 %, în pofida creșterii cu 13 % a consumului din Uniune. Acest lucru a dus la o pierdere a cotei de piață, care a scăzut de la 76 % în 2021 la 66 % în cursul PIR. Această pierdere a cotei de piață pe o piață în creștere a adus beneficii Chinei, Egiptului și altor țări terțe în cursul perioadei examinate.

(207)

Pierderea cotei de piață pentru industria Uniunii pe piața Uniunii a fost agravată de scăderea cu 49 % a vânzărilor la export în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în tabelul 13 de mai jos.

(208)

Capacitatea de producție a industriei Uniunii a scăzut cu 2 % în cursul perioadei examinate, iar gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut de la 45 % la 41 %, din cauza scăderii producției.

(209)

Ocuparea forței de muncă a rămas stabilă în perioada examinată. Productivitatea a evoluat în concordanță cu modificările producției și a scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate.

(210)

Costul unitar de producție a crescut cu 20 % în cursul perioadei examinate.

(211)

Prețul mediu de vânzare al producătorilor din Uniune a crescut cu doar 9 % pe o piață supusă presiunii din partea prețurilor scăzute, o creștere insuficientă pentru a corespunde creșterii costurilor de producție.

(212)

Profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut continuu în cursul perioadei examinate, ajungând la un interval de [– 7 până la – 10 %] în perioada investigației de reexaminare.

(213)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(214)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din țările în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii.

(215)

Astfel cum s-a explicat la punctul 5.3.2, în pofida măsurilor antidumping și antisubvenție, volumul importurilor din China și din Egipt a crescut în cursul perioadei examinate, cota lor de piață crescând de la 6 % în 2021 la 10 % în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(216)

Creșterea susținută a cotei de piață a importurilor la prețuri de dumping din Egipt și China în cursul perioadei examinate a plasat industria Uniunii sub presiunea combinată a prețurilor și a volumului. Scăderea în consecință a volumului vânzărilor și blocarea prețurilor reprezintă o cauză directă a prejudiciului suferit de industria Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(217)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum reiese din tabelul 5.

(218)

Considerentele 169 – 171 arată că prețurile medii ale taxelor plătite pentru importurile din India, Turcia și Thailanda au fost semnificativ mai mici decât prețurile medii ale taxelor plătite pentru importurile din China și din Egipt în 2023 și în perioada investigației de reexaminare. Având în vedere cota lor mare de piață și prețurile lor medii scăzute plătite cu titlu de taxe, Comisia a concluzionat că importurile din India, Turcia și Thailanda au exercitat, de asemenea, o presiune asupra prețurilor și au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. Cu toate acestea, deoarece importurile din China și din Egipt aproape s-au dublat în cursul perioadei examinate, cu o creștere semnificativă, în special între 2023 și PIR, la prețuri care au exercitat o presiune semnificativă asupra prețurilor, Comisia a concluzionat că importurile din țări terțe nu au schimbat acest fapt și nu au atenuat legătura de cauzalitate.

(219)

Volumul total al exporturilor industriei Uniunii și prețurile medii de vânzare la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(220)

Pe piețele țărilor terțe, producătorii din Uniune au fost expuși unei concurențe acerbe în ceea ce privește produsele eoliene și au evoluat pe piețe din ce în ce mai restrânse, cum ar fi piețele CIPP și de agrement (corpuri de nave, locuințe mobile), caracterizate de prețuri mai mari, dar și de costuri de producție mai mari.

(221)

Rezultatele la export s-au deteriorat în mod continuu în cursul perioadei examinate, ceea ce a dus la o scădere cu 49 % a volumului exporturilor.

(222)

Întrucât vânzările industriei Uniunii au fost orientate în mare măsură către piața Uniunii și nu predominant către exporturi, Comisia a concluzionat că performanța la export a industriei Uniunii nu a atenuat legătura de cauzalitate.

(223)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că exporturile din China și din Egipt care fac obiectul unui dumping au cauzat prejudiciul important suferit de industria Uniunii. În același timp, importurile din țări terțe au contribuit, de asemenea, la prejudiciul suferit de industria Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că acești factori, în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China și din Egipt care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(224)

Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare.

(225)

Comisia a concluzionat că importurile din China și din Egipt au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii în cursul PIR, importurile din țări terțe contribuind într-o anumită măsură la prejudiciul important. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din China și din Egipt, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor care vizează aceste țări.

(226)

În acest sens, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țările în cauză, atractivitatea pieței Uniunii și nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din țările în cauză în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

(227)

Astfel cum se explică în considerentul 141 de mai sus, capacitatea totală de producție de MFS din China a fost de aproximativ 1 400 000 de tone în perioada investigației de reexaminare. După deducerea cererii interne și a exporturilor totale, capacitatea liberă a producătorilor chinezi disponibilă pentru piața Uniunii este de aproximativ 700 000 de tone, ceea ce reprezintă de cinci ori mai mult decât consumul total la nivelul Uniunii.

(228)

Astfel cum se explică în considerentele 142 – 144 de mai sus, capacitatea de producție de MFS în Egipt este de cel puțin 30 000 de tone sau aproximativ 22 % din consumul total din Uniune, în timp ce piața internă egipteană pentru MFS pare să fie minimă.

(229)

Prin urmare, se poate concluziona că există o capacitate neutilizată substanțială în China și o capacitate substanțială în Egipt care pot fi direcționate către piața Uniunii în cantități și mai mari la prețuri de dumping în cazul în care se permite expirarea măsurilor antidumping.

(230)

Astfel cum s-a explicat deja la punctul 4.2 de mai sus, atractivitatea pieței Uniunii este demonstrată de faptul că, în pofida nivelului relativ ridicat al taxelor antidumping în vigoare, care se adaugă taxei de import convenționale cuprinse între 5 % și 7 % pentru importurile din China, Uniunea a rămas una dintre principalele piețe de export pentru producătorii-exportatori chinezi și egipteni și aceștia chiar și-au crescut volumul exporturilor în cursul perioadei examinate, cu 102 % pentru China și cu 115 % pentru Egipt, exporturile chineze către Uniune fiind efectuate la prețuri ridicate în comparație cu alte piețe, chiar și în pofida măsurilor în vigoare.

(231)

Alte elemente de probă privind atractivitatea pieței Uniunii sunt furnizate de existența următoarelor practici de circumvenție și de absorbție în cursul perioadei examinate, care au fost abordate în regulamentele menționate la punctul 1.1 de mai sus:

(232)

Astfel cum se arată în tabelul 4, prețurile de import la nivel CIF în Uniune din China în cursul PIR au fost de 1 744 EUR/tonă, un nivel mai mic decât prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii [2 100-2 400] EUR/tonă indicat în tabelul 9 și, de asemenea, sub costul lor de producție [2 300-2 600] EUR/tonă.

(233)

În absența măsurilor antidumping, dacă ar fi fost în vigoare numai măsuri antisubvenție, importurile din China ar fi intrat în Uniune la prețuri și mai mici. În realitate, ar fi de așteptat ca subcotarea să fie și mai mare, astfel cum se explică în considerentul 165.

(234)

Astfel cum se arată în tabelul 4, prețurile de import la nivel CIF în Uniune din Egipt în cursul PIR au fost de 1 431 EUR/tonă, un nivel mai mic decât prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii [2 100-2 400] EUR/tonă indicat în tabelul 9 și, de asemenea, sub costul lor de producție [2 300-2 600] EUR/tonă.

(235)

În absența măsurilor antidumping, dacă ar fi fost în vigoare numai măsuri antisubvenție, importurile din Egipt ar fi intrat în Uniune la prețuri și mai mici.

(236)

Prin urmare, este probabil ca, în absența taxelor antidumping, importurile din China și Egipt să aibă un impact negativ și mai mare asupra prețurilor din Uniune.

(237)

Această constatare arată în mod clar că, în orice caz, ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importuri, care, în plus, ar ajunge probabil în cantități semnificativ mai mari în cazul expirării măsurilor.

(238)

Pe baza analizei de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping originare din China și din Egipt. În plus, fără a aduce atingere acestei constatări, Comisia a stabilit că există un risc clar de reapariție a prejudiciului important cauzat de importurile respective în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În cazul în care măsurile nu ar fi extinse, importurile care fac obiectul unui dumping din ambele țări de origine ar reveni, după toate probabilitățile, la volume substanțial mai mari și la prețuri prejudiciabile. Prin urmare, extinderea măsurilor este justificată atât pe motivul continuării prejudiciului cauzat de importurile din țările în cauză, cât și, în mod independent, pe motivul riscului de reapariție a unui astfel de prejudiciu.

(239)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale utilizatorilor și ale furnizorilor.

(240)

Investigația a arătat că expirarea măsurilor ar avea probabil un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Situația industriei Uniunii, care se află deja într-o situație precară, s-ar deteriora rapid în ceea ce privește scăderea volumelor de vânzări și a prețurilor de vânzare, ceea ce ar duce la o scădere puternică a profitabilității, ceea ce i-ar putea amenința supraviețuirea.

(241)

Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(242)

Comisia a contactat toți importatorii neafiliați cunoscuți și i-a invitat să coopereze la prezenta investigație. Niciun importator nu a cooperat.

(243)

În cadrul investigației inițiale, un singur importator a cooperat și s-a constatat că importă volume neglijabile de MFS.

(244)

În investigația inițială, precum și în prezenta investigație, s-a constatat că majoritatea utilizatorilor cu volum mare necesită MFS specifice la comandă și, prin urmare, MFS nu reprezintă o marfă care este importată în mod regulat în volume mari de către importatori independenți.

(245)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a importatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta sau i-ar putea afecta doar în mod marginal.

(246)

Comisia a contactat toți utilizatorii cunoscuți în cadrul prezentei investigații și i-a invitat să coopereze. Niciun utilizator nu a cooperat, ceea ce confirmă faptul că utilizatorii nu au fost foarte afectați negativ de măsurile existente.

(247)

În perioada investigației de reexaminare, capacitatea de producție a industriei Uniunii (246 427 de tone) este mai mare decât consumul Uniunii (136 112 tone). Gradul de utilizare a capacității de producție la nivel global a industriei Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost de 41 %. În special, cele două societăți incluse în eșantion, care sunt furnizori certificați de MFS pentru industria eoliană, dispun de o capacitate neutilizată semnificativă și ar putea satisface o cerere suplimentară. În plus, industria Uniunii este compusă din peste 10 grupuri sau societăți, ceea ce face ca industria Uniunii să fie competitivă.

(248)

investigația a arătat, de asemenea, că măsurile antidumping nu au blocat importurile din China și Egipt, care au reprezentat împreună o cotă de piață de 10 % în cursul perioadei investigației de reexaminare. În plus, cota de piață a altor țări terțe a crescut de la 18 % la 24 % în perioada investigației de reexaminare.

(249)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor nu ar pune în pericol stabilitatea aprovizionării.

(250)

Investigația inițială a arătat (56) că MFS au reprezentat între 4 % și 14 % din costul total de producție al unei pale de turbine, că palele nu sunt vândute separat, ci ca parte a turbinelor eoliene și că producătorii de turbine eoliene vând în mod regulat materiale și servicii suplimentare dezvoltatorilor de parcuri eoliene. Prin urmare, Comisia a calculat costul MFS proporțional cu costul total al unei turbine eoliene și cu costul total al construirii unui întreg parc eolian. În consecință, proporția MFS în costurile producătorilor de turbine eoliene a fost stabilită între 0,1 % și 2 %. În cadrul investigației inițiale, Comisia a concluzionat că orice creștere a costurilor ca urmare a taxelor antidumping ar putea fi transferată dezvoltatorilor de parcuri eoliene sau ar putea fi absorbită de producătorii de turbine eoliene.

(251)

Prezenta investigație a arătat că prețul industriei Uniunii în cursul perioadei examinate a fost, în medie, cu doar [5-6] % mai mare decât prețul mediu din perioada examinată a investigației inițiale, și anume între 2015 și 2018. Prin urmare, se poate concluziona că măsura antidumping nu a avut decât un impact minor asupra prețului MFS.

(252)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor nu ar afecta competitivitatea industriei energiei eoliene.

(253)

Întrucât măsurile antidumping nu pun în pericol stabilitatea aprovizionării cu MFS și nici competitivitatea, astfel cum s-a concluzionat în considerentele 249 și 252, nu se preconizează că acestea vor încuraja relocarea producției și sunt compatibile cu obiectivele Uniunii privind energia din surse regenerabile.

(254)

În cadrul investigației inițiale, mai mulți utilizatori din industria schiului au susținut că existența producătorilor de MFS în Uniune este esențială pentru stabilitatea aprovizionării lor, deoarece au nevoie de un partener local pentru o cooperare strânsă în ceea ce privește conceperea de MFS personalizate.

(255)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase pentru a nu menține măsurile în ceea ce privește interesul utilizatorilor.

(256)

Investigațiile inițiale și cele actuale au arătat că industria și utilizatorii din Uniune recurg la serviciile unor furnizori externi de servicii, denumiți în mod obișnuit „furnizori de servicii de profilare și de ambalare a seturilor”. Profilarea constă în preluarea de MFS sub formă de rulouri și în decuparea țesăturilor la dimensiunea necesară. Ambalarea seturilor constă în asamblarea straturilor de MFS decupate și în ambalarea acestora în seturi adaptate, care facilitează fabricarea în industria din aval.

(257)

În cadrul prezentei investigații, nu s-a manifestat niciun furnizor de servicii de profilare sau de ambalare a seturilor.

(258)

Investigația anterioară a estimat că furnizorii de servicii de profilare din Uniune aveau aproximativ 2 000 de angajați și a constatat că producătorii-exportatori chinezi și egipteni au integrat din ce în ce mai mult serviciile de profilare și de ambalare a seturilor în propriile lor servicii. Nu a existat niciun indiciu că situația s-a schimbat. În cazul în care măsurile ar fi abrogate, acești furnizori de servicii ar pierde, prin urmare, o parte substanțială a activității lor.

(259)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor este în interesul furnizorilor de servicii de profilare și de ambalare a seturilor din Uniune.

(260)

Producătorii de semitorturi din fibră de sticlă din Uniune, și anume principalele materii prime pentru fabricarea MFS, nu au cooperat la prezenta investigație. Cu toate acestea, este în mod clar în interesul lor ca măsurile antidumping care le protejează clienții să fie menținute.

(261)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente care vizează importurile de MFS originare din țările în cauză.

(262)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, continuarea și reapariția prejudiciului pentru China și continuarea prejudiciului pentru Egipt, precum și cu privire la interesul Uniunii, măsurile antidumping privind MFS din China și Egipt ar trebui menținute.

(263)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale și a scutirilor de la extinderile măsurilor în urma investigațiilor anticircumvenție. Aplicarea taxelor antidumping individuale sau a scutirilor este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (7) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză” sau pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Arabă Egipt”.

(264)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping și scutirile, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (7) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(265)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. Investigația poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, de a institui o taxă la scară națională.

(266)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament pentru fiecare societate se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din China și din Egipt și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză” sau pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Arabă Egipt”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(267)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (57). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care modificarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se va publica un regulament referitor la modificarea denumirii.

(268)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la informațiile comunicate. Nu au fost primite observații.

(269)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (58), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(270)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,