(1)

Prin Regulamentul (UE) nr. 1072/2012 al Comisiei (2), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „RPC”).

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 412/2013 al Consiliului (3), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică originare din RPC (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1932 al Comisiei (4), Comisia a modificat definiția produsului, astfel cum figurează în măsurile inițiale, ceea ce a dus la excluderea importurilor râșnițelor de condimente sau mirodenii din ceramică și a pieselor lor de măcinare din ceramică, a râșnițelor de cafea din ceramică, a dispozitivelor de ascuțit cuțite din ceramică, a dispozitivelor de ascuțit din ceramică, a uneltelor de bucătărie din ceramică utilizate pentru operațiuni de tăiere, șlefuire, răzuire, feliere, abraziune și decojire și a pietrelor de copt pizza din ceramică-cordierit de tipul celor utilizate pentru coacerea pizzei sau a pâinii, în urma unei reexaminări intermediare parțiale a definiției produsului.

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1198 al Comisiei (5), Comisia a reinstituit măsurile antidumping definitive la importurile de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(5)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2131 al Comisiei (6), Comisia a modificat măsurile existente în urma unei investigații anticircumvenție. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2131 a extins taxa de 36,1 % aplicabilă pentru „toate celelalte societăți”, care fusese instituită prin articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1198, la importurile declarate de 33 de societăți care au făcut anterior obiectul unei taxe mai mici și despre care s-a constatat că eludează prin practici de direcționare prin intermediul anumitor producători-exportatori chinezi și a abrogat codurile lor adiționale TARIC.

(6)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1981 al Comisiei (7), Comisia a reinstituit măsurile antidumping definitive la importurile de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(7)

Nivelurile individuale ale taxelor antidumping în vigoare în prezent variază între 13,1 % și 18,3 %. Toți producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion care au participat la investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale (denumită în continuare „investigația inițială”) au beneficiat de un nivel al taxei de 17,9 % și toate celelalte societăți sunt supuse nivelului taxei reziduale de 36,1 %.

(8)

La 19 decembrie 2024, Comisia a deschis o reexaminare intermediară parțială limitată la examinarea dumpingului în ceea ce privește importurile de articole de masă și de articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(9)

Comisia a deschis investigația în urma unei cereri de reexaminare limitate la dumping, depusă la 17 octombrie 2024 de Cerame Unie/Federația Europeană a articolelor de masă și ornamentale din ceramică (The European Federation of Ceramic Table and Ornamentalware – FEPF) (denumită în continuare „Cerame Unie” sau „solicitantul”). Cererea a fost depusă în numele industriei producătoare de articole de masă și de articole de bucătărie din ceramică a Uniunii în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și caracterul durabil al circumstanțelor modificate, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(10)

În urma comunicării constatărilor finale, importatorul neafiliat Holst Porzellan GmbH a solicitat întreruperea procedurii, afirmând că investigația s-a bazat pe o cerere din 17 octombrie 2024, în timp ce, potrivit societății, nicio cerere din data respectivă nu era disponibilă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.

(11)

Comisia a clarificat faptul că avizul de deschidere se referă la cererea care a fost depusă și primită la data de 16 octombrie 2024 și, în consecință, conform practicii Comisiei și articolului 5 alineatul (1) din regulamentul de bază, a fost considerată ca fiind depusă în ziua următoare. Versiunea neconfidențială a cererii a fost, de asemenea, pusă la dispoziție în dosarul destinat consultării de către părțile interesate, acestea având la dispoziție 37 de zile pentru a prezenta observații cu privire la cererea respectivă (9).

(12)

Holst Porzellan a susținut că mulți dintre producătorii din Uniune care susțineau cererea și care au fost enumerați de Cerame Unie nu au legătură cu produsul în cauză sau nu sunt afectați de importurile din China. În plus, importatorul a solicitat lista completă a producătorilor care susțineau cererea.

(13)

Holst Porzellan nu a prezentat niciun element de probă în ceea ce privește această afirmație. Cererea a fost depusă la 17 octombrie 2024 de către solicitant în numele industriei Uniunii producătoare de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică. În conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, se deschide o investigație în cazul în care producătorii din Uniune care susțin în mod expres plângerea reprezintă peste 25 % din producția totală a produsului similar realizată de industria Uniunii. Întrucât s-a estimat că Cerame Unie reprezintă peste 37 % din producția totală a industriei Uniunii, această condiție a fost îndeplinită și, prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(14)

Investigația privind dumpingul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”).

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific producătorii din Uniune cunoscuți, comercianții, autoritățile chineze și importatorii cunoscuți în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(16)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea eșantiona părțile interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(18)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(19)

567 de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Acești producători-exportatori chinezi cooperanți au reprezentat împreună peste 80 % din totalul importurilor din China în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(20)

În urma analizării informațiilor furnizate de producătorii-exportatori chinezi, Comisia a decis să restrângă investigația la un număr rezonabil de producători-exportatori, prin selectarea unui eșantion în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. La 21 februarie 2025, Comisia a selectat cu titlu provizoriu un eșantion format din două grupuri de producători-exportatori, bazat pe cel mai mare volum de vânzări către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare (10). Cele două grupuri incluse în eșantion au acoperit peste 10 % din cantitatea totală estimată a exporturilor de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică din China efectuate către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(21)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Comisia a primit observații din partea solicitantului și a unuia dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion cu titlu provizoriu.

(22)

Cerame Unie a subliniat că nu a fost posibil să prezinte observații cu privire la alegerea Hunan Hualian China Industry și a Hunan Hualian Ebillion China Industry („Grupul Hunan Hualian”) din cauza omisiunilor din versiunea accesibilă publicului. Cerame Unie a subliniat, de asemenea, discrepanțele dintre răspunsul unui producător-exportator la formularul de eșantionare și formularul de eșantionare transmis de acesta în cadrul ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Cerame Unie a sugerat că este posibil ca societatea să fi omis în mod intenționat vânzările pentru a evita să fie inclusă în eșantion și a îndemnat Comisia să clarifice situația.

(23)

Comisia a analizat observațiile prezentate de Hunan Hualian China Industry și Hunan Hualian Ebillion China Industry și a solicitat societăților să furnizeze o versiune deschisă actualizată, care a fost apoi adăugată la dosarul accesibil publicului larg (11). În ceea ce privește producătorul-exportator cu observații presupus inconsecvente, Comisia a verificat încrucișat volumul exporturilor către UE raportat în formularul de eșantionare cu volumele înregistrate sub codul TARIC suplimentar al societății și a constatat că, deși existau, într-adevăr, discrepanțe între cele două cifre, volumul corectat al exporturilor către UE ar fi rămas, în continuare, prea scăzut pentru ca societatea să fie inclusă printre cei mai mari producători-exportatori și, prin urmare, să fie inclusă în eșantion. Prin urmare, corecția nu a afectat concluzia de a nu include societatea în eșantion.

(24)

Unul dintre grupurile care au fost selectate în eșantionul provizoriu, Grupul Fun Lin Wah, a prezentat observații clarificând faptul că a inclus vânzările către comercianți neafiliați care au exportat către UE ca vânzări proprii în UE și nu putea garanta cooperarea din partea respectivilor comercianți neafiliați.

(25)

La 13 mai 2025, Comisia a emis o notă la dosar prin care informa părțile interesate că, în urma observațiilor primite cu privire la eșantionul provizoriu, în conformitate cu punctul 5.3 din avizul de deschidere, și-a modificat eșantionul provizoriu de producători-exportatori selectat anterior pentru a include un grup suplimentar sub denumirea de Grupul Hunan Huazhi. Nu s-au primit alte observații. La 21 mai 2025, Comisia a confirmat eșantionul definitiv (12) de producători-exportatori ale căror exporturi acopereau peste 12 % din cantitatea raportată exportată către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare de către producătorii-exportatori cooperanți. Nu s-au primit observații.

(26)

După comunicarea constatărilor, unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion, Grupul Hunan Huazhi, a susținut că, în pofida nivelului ridicat de cooperare din partea producătorilor-exportatori, care au reprezentat peste 80 % din totalul importurilor de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică efectuate în cursul PI, producătorii-exportatori incluși în eșantion au reprezentat doar 12 % din importurile estimate în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Având în vedere că, în opinia sa, eșantionul nu a fost reprezentativ, concluziile la care s-a ajuns în cursul verificării societăților incluse în eșantion nu pot fi extinse la restul industriei.

(27)

Importatorul Holst Porzellan a criticat selectarea eșantionului și l-a considerat nereprezentativ în comparație cu numărul total de producători de articole de masă din ceramică din China și cu variația marjelor de dumping individuale care au fost aplicate grupurilor. Un alt importator neafiliat, Josef Mäser GmbH, a exprimat obiecții cu privire la reprezentativitatea eșantionului, afirmând că toți producătorii erau situați în aceeași regiune din RPC și nu asigurau un echilibru geografic reprezentativ.

(28)

Comisia a reamintit că eșantionul a fost selectat în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază. Având în vedere fragmentarea pieței, Comisia a considerat că mărirea eșantionului ar fi fost nejustificat de împovărătoare și nu ar fi adus nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește reprezentativitatea. Spre exemplificare, includerea în eșantion a următorului producător-exportator, în ordinea mărimii, de articole de masă din ceramică ar fi crescut reprezentativitatea eșantionului cu mai puțin de 2 puncte procentuale. În ceea ce privește distribuția geografică, Comisia a informat Josef Mäser GmbH că producătorii-exportatori incluși în eșantion erau, de fapt, situați în trei regiuni administrative diferite. În plus, la 13 mai 2025, Comisia a emis o notă la dosar prin care informa părțile interesate cu privire la componența eșantionului final de producători-exportatori, nefiind primite observații. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(29)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(30)

Niciun importator nu a furnizat un răspuns.

(31)

În urma comunicării constatărilor definitive, mai mulți importatori au susținut că nu au fost informați cu privire la deschiderea investigației. În plus, unii dintre acești importatori au denunțat faptul că lipsa unui eșantion de importatori a avut un impact negativ asupra rezultatului investigației.

(32)

Prin avizul de deschidere, Comisia a invitat importatorii neafiliați să se înregistreze ca parte interesată și să participe la exercițiul de eșantionare. Cu toate acestea, astfel cum se descrie în considerentul 30, niciun importator nu s-a manifestat și, prin urmare, eșantionarea nu a fost necesară.

(33)

La deschiderea investigației, 19 producători-exportatori din China și-au exprimat interesul de a face obiectul unei examinări individuale, însă niciuna dintre cele 19 societăți nu a transmis un răspuns la chestionarul de eșantionare. Prin urmare, s-a considerat că nicio societate nu a solicitat în mod formal o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(34)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. GC nu a transmis niciun răspuns la chestionar.

(35)

Comisia a trimis chestionare către cele trei grupuri de societăți din eșantion. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție online (13) în ziua deschiderii investigației.

(36)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea existenței dumpingului.

(37)

Au fost efectuate vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediile următoarelor societăți:

(38)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu produsul definit în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1932 în urma unei reexaminări a definiției produsului deschisă la 12 aprilie 2017 (14), și anume articolele de masă și articolele de bucătărie din ceramică, cu excepția râșnițelor de condimente sau mirodenii din ceramică și a pieselor lor de măcinare din ceramică, a râșnițelor de cafea din ceramică, a dispozitivelor de ascuțit cuțite din ceramică, a dispozitivelor de ascuțit din ceramică, a uneltelor de bucătărie din ceramică utilizate pentru operațiuni de tăiere, șlefuire, răzuire, feliere, abraziune și decojire și a pietrelor de copt pizza din ceramică-cordierit de tipul celor utilizate pentru coacerea pizzei sau a pâinii (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), care sunt încadrate în prezent la codurile NC ex 6911 10 00 , ex 6912 00 21 , ex 6912 00 23 , ex 6912 00 25 și ex 6912 00 29 (codurile TARIC 6911 10 00 90, 6912 00 21 11, 6912 00 21 91, 6912 00 23 10, 6912 00 25 10 și 6912 00 29 10) și care sunt originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză” sau „articole de masă și articole de bucătărie din ceramică”).

(39)

Articolele de masă și articolele de bucătărie din ceramică pot fi din porțelan (inclusiv porțelan de os), din ceramică obișnuită, gresie ceramică, faianță ceramică, ceramică fină sau din alte materiale. Produsul ceramic final depinde de tipul și de compoziția principalelor materii prime precum argila, caolinul, feldspatul și cuarțul.

(40)

Articolele de masă și articolele de bucătărie din ceramică se comercializează într-o mare varietate de forme care au evoluat de-a lungul timpului. Acestea se utilizează în locuri foarte diverse, spre exemplu, în gospodării, hoteluri, restaurante sau institute de îngrijire și sunt în principal destinate să intre în contact cu produsele alimentare.

(41)

După comunicarea constatărilor, mai mulți importatori neafiliați s-au manifestat și au solicitat excluderea anumitor produse de la aplicarea măsurilor, inclusiv, printre altele, a ceramicii pentru sublimare, a obiectelor din ceramică personalizabile (blankuri) acoperite cu poliester pentru imprimare prin sublimare, a obiectelor din ceramică personalizabile (blankuri) cu unul sau mai multe straturi de vopsea.

(42)

Comisia a reamintit că produsul vizat de prezenta investigație este același cu cel definit în regulamentul de instituire a măsurilor inițiale, iar domeniul de aplicare al reexaminării intermediare se limitează la investigația privind dumpingul, astfel cum se menționează în secțiunea 1 din avizul de deschidere. În plus, importatorii nu au furnizat niciun element de probă concret, inclusiv în ceea ce privește caracteristicile fizice, tehnice și chimice ale produselor, pentru a justifica excluderea acestora. Prin urmare, cererile au fost respinse.

(43)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării, originar din Republica Populară Chineză, încadrat în prezent la codurile NC 6911 10 00 , ex 6912 00 21 , ex 6912 00 23 , ex 6912 00 25 și ex 6912 00 29 (codurile TARIC 6911 10 00 90, 6912 00 21 11, 6912 00 21 91, 6912 00 23 10, 6912 00 25 10 și 6912 00 29 10) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(44)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în reexaminările anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație intermediară a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări de bază:

(45)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(46)

În urma comunicării constatărilor finale, Comisia a primit observații cu privire la calcularea marjei de dumping din partea solicitantului, a celor trei producători-exportatori incluși în eșantion, a Camerei de comerț chineze pentru importul și exportul produselor din industria ușoară și de artizanat (China Chamber of Commerce for Exports and Imports of Light Industrial Products and Art Crafts, denumită în continuare „CCCLA”) și a mai multor importatori.

(47)

Au avut loc audieri cu Grupul Hunan Hualian, POS Germany, Sayano Deutschland GmbH, Holst Porzellan GmbH, Josef Mäser GmbH și Ritzenhoff & Breker GmbH.

(48)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă ținând cont de articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(49)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea de articole de masă și de articole de bucătărie din ceramică. 68 de producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(50)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(51)

Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC. Nu s-au primit observații.

(52)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, Turcia poate fi considerată drept țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, în plus, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(53)

La data de 6 iunie 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizați pentru fabricarea de articole de masă și de articole de bucătărie din ceramică. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative, și anume Brazilia, Thailanda și Turcia, și a concluzionat că, pe baza unei evaluări preliminare a datelor disponibile (rezumate mai jos în considerentele 77-101), intenționează să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă adecvată. Comisia a primit observații din partea solicitantului și a unui producător-exportator inclus în eșantion. Toate observațiile sunt abordate mai jos.

(54)

La 18 august 2025, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a confirmat părților interesate sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, utilizând Turcia ca țară reprezentativă. Comisia a primit observații din partea solicitantului și a unui producător-exportator. Toate observațiile sunt abordate mai jos.

(55)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(56)

Totuși, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costuri VAG”).

(57)

Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(58)

Comisia a examinat elementele de probă din dosar pentru a decide dacă în RPC există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, ceea ce face inadecvată utilizarea prețurilor și a costurilor interne din țara respectivă. Analiza respectivă a acoperit următoarele elemente de probă cu privire la diferitele criterii relevante pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative.

(59)

În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus următoarele elemente care indică existența unor distorsiuni semnificative.

(60)

În cerere, solicitantul a subliniat existența unor distorsiuni sistemice transversale în China și a analizat intervențiile guvernamentale la diferite niveluri ale economiei, în special în sectorul ceramicii și pe piața articolelor de masă și a articolelor de bucătărie.

(61)

Cererea menționa, de asemenea, faptul că sectorul ceramicii din China, inclusiv piața chineză a produsului care face obiectul reexaminării sunt deservite de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților chineze sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților chineze. În această privință, solicitantul a subliniat interferența GC în economie prin legăturile strânse dintre Partidul Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) și entități publice și private și a afirmat că obiectivele de politică ale GC sunt realizate prin mai multe măsuri, printre care planurile economice naționale.

(62)

Cererea a menționat în special Planul de dezvoltare a industriei ușoare din China pentru perioada 2016-2020 și Avizele orientative aferente din 2022 privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei ușoare, care vizează consolidarea și îmbunătățirea politicilor de sprijin bugetar și financiar pentru acest sector și încurajarea administrațiilor locale să urmărească obiectivele stabilite pentru acest sector și la nivel provincial și municipal (15). Solicitantul a observat că, având în vedere importanța sa în cadrul industriilor ușoare chineze, industria ceramicii se află sub supraveghere politică și îndrumare continue din partea GC pentru a asigura respectarea acestor planuri. Planul de lucru pentru creșterea constantă a industriei ușoare (2023-2024), care include și sectorul ceramicii, reprezintă un alt document de politică instituit de GC pentru a orienta funcționarea sectorului, prin adoptarea de „măsuri mai puternice […] pentru a consolida ritmul de dezvoltare, pentru a optimiza structura economică și pentru a promova redresarea continuă a economiei” (16).

(63)

Cererea a remarcat, de asemenea, că prezența statului în cadrul firmelor îi permite să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile produsului care face obiectul reexaminării. Solicitantul a reiterat concluziile Comisiei din cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în special în ceea ce privește intervenția continuă a Chinei prin intermediul înființării de celule ale PCC atât în întreprinderile de stat, cât și în cele private. Solicitantul a făcut referire la prezența PCC în societăți precum Grupul Great Wall și Guandong Sitong, cu membri ai PCC în funcții de conducere. În plus, cererea a evidențiat includerea materiilor prime ceramice în planurile provinciale, cum ar fi Planul cuprinzător pentru resursele minerale din Jiangxi (2016-2020) și Planul general privind resursele minerale al provinciei Guangdong (2021-2025).

(64)

De asemenea, solicitantul a subliniat existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă. Solicitantul a evidențiat constatările investigațiilor antidumping anterioare, în care Comisia a stabilit că resursele sunt alocate sectoarelor desemnate ca fiind strategice sau importante din punct de vedere economic, inclusiv sectorul ceramicii, și a reamintit că GC a pus în aplicare o „strategie de dezvoltare a clusterelor industriale” pentru a furniza infrastructură strategică și instalații specializate. Prin urmare, solicitantul a concluzionat că statul chinez alocă resurse sectorului ceramicii din China, solicitând în același timp societăților să adere la politicile de stat, influențând forțele de pe piața liberă din acest sector. Cererea a examinat, de asemenea, lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea în sectorul ceramicii și pe piața produsului care face obiectul reexaminării. Solicitantul a remarcat rolul important al GC în procedurile de insolvență, inclusiv faptul că instanțele chineze sunt subordonate guvernului atunci când decid dacă să accepte sau să respingă cererile societăților cotate la bursă. În ceea ce privește legislația în materie de proprietate din China, solicitantul a indicat că toate terenurile sunt deținute de stat și, prin urmare, alocarea lor depinde exclusiv de GC. De asemenea, solicitantul a reiterat constatările primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în care Comisia a stabilit că, în pofida existenței unor dispoziții legale pentru alocarea utilizării terenurilor într-un mod transparent, acestea nu sunt respectate în mod regulat.

(65)

În cele din urmă, cererea a subliniat faptul că costurile salariale sunt distorsionate în China și, în special, în sectorul ceramicii și pe piața produsului care face obiectul reexaminării. Existența unor astfel de distorsiuni a fost deja stabilită în prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, iar solicitantul nu a găsit nicio dovadă că sectorul articolelor de masă și al articolelor de bucătărie este protejat de distorsiunile în materie de costuri salariale.

(66)

În al doilea rând, în cadrul unei investigații recente privind sectorul ceramicii din RPC (17), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În cadrul investigației respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (18). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul ceramicii, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (19), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (20). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are drept rezultat direcționarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în locul alocării acestora după cum dictează forțele pieței (21). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (22). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale din sectorul ceramicii în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (23), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al actorilor corporativi din RPC (24).

(67)

În al treilea rând, în cea mai recentă reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor referitoare la produsul care face obiectul reexaminării (25), Comisia a concluzionat că existau distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu are cunoștință de schimbări structurale majore în RPC în general și/sau în sectorul relevant în special, care să poată afecta această concluzie.

(68)

În al patrulea rând, elementele de probă suplimentare disponibile în Raportul privind distorsiunile semnificative din economia Chinei (denumit în continuare „raportul”) (26), elaborat de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, au indicat existența unor distorsiuni semnificative și în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(69)

În al cincilea rând, nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(70)

Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(71)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(72)

Astfel cum se explică în considerentele 53 și 54, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producție din 6 iunie 2025 și a doua notă privind factorii de producție din 19 august 2025. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile transmise de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În ambele note privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a utiliza Turcia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(73)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Brazilia, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că în ele se fabrica produsul care face obiectul investigației.

(74)

Nu s-au primit observații cu privire la selectarea țărilor identificate în nota respectivă.

(75)

În prima notă, Comisia a examinat importurile celor mai importanți factori de producție originari din Republica Populară Chineză în fiecare dintre țările potențial reprezentative în cursul perioadei de investigație. Importurile din China au reprezentat o proporție semnificativă a importurilor din Thailanda, aproximativ 36 % din cantitatea totală importată, în timp ce importurile din China în Brazilia și Turcia au fost neglijabile.

(76)

Comisia a considerat că Thailanda, din cauza proporției sale de importuri din China, nu ar trebui să fie considerată o țară reprezentativă în comparație cu Brazilia și Turcia.

(77)

Atunci când se analizează importurile din restul lumii, în ceea ce privește cantitatea importată efectiv, Turcia a importat de 11 ori mai mult caolin (principala materie primă în ceea ce privește cantitatea) și de 2 ori mai mulți pigmenți din restul lumii în comparație cu Brazilia. În ceea ce privește oxidul de zinc, Brazilia a importat de 7 ori mai mult decât Turcia.

(78)

Brazilia, în comparație cu Turcia, a importat mult mai puțin caolin, principala materie primă în ceea ce privește cantitatea, și, în plus, a avut, pentru alte coduri SA, o proporție mai mare de importuri din China. Prin urmare, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că ar trebui luate în considerare importurile din Turcia pentru stabilirea valorilor factorilor de producție.

(79)

În plus, în prima notă, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile pentru Kütahya Porselen Sanayi A.S. (denumit în continuare „Kütahya Porselen”), un producător turc al produsului care face obiectul investigației.

(80)

Grupul Hunan Hualian a prezentat observații cu privire la alegerea țării reprezentative adecvate, precum și la alegerea Kütahya Porselen ca sursă pentru costurile VAG și profit.

(81)

În ceea ce privește decizia Comisiei de a nu considera Thailanda drept țară reprezentativă din cauza proporției sale mari de importuri din China, Grupul Hunan Hualian a susținut că ponderea ridicată a materiilor prime importate din China în Thailanda, de 36,3 %, nu era suficientă pentru a dovedi că prețurile de referință erau distorsionate și a subliniat că prețurile de import în Thailanda erau, în cea mai mare parte, mai mari decât cele din Turcia.

(82)

În plus, Grupul Hunan Hualian a susținut că Turcia nu ar fi trebuit să fie considerată o țară reprezentativă adecvată din cauza situației sale economice excepționale și a inflației ridicate din cursul perioadei investigației de reexaminare. Potrivit acestor afirmații, inflația ridicată a denaturat prețurile de referință și a afectat reprezentarea exactă a informațiilor financiare în conformitate cu Standardele internaționale de contabilitate pentru economiile inflaționiste (denumite în continuare „IAS 29” (28)). În plus, Grupul Hunan Hualian a susținut că creșterea salariului minim în Turcia înainte de perioada investigației de reexaminare a denaturat costurile cu forța de muncă, făcându-le nereprezentative.

(83)

Comisia a observat că prețurile de import în Turcia au fost în concordanță cu prețurile importurilor în Brazilia și Thailanda, respingând afirmația potrivit căreia valorile de referință nu erau reprezentative. Comisia a subliniat, de asemenea, că ajustarea informațiilor financiare în temeiul IAS 29 răspunde practicii economice generale și că, în conformitate cu sursele furnizate de Grupul Hunan Hualian, majorările salariului minim au vizat restabilirea costurilor cu forța de muncă la un nivel care ar fi proporțional cu nivelul dezvoltării economice generale din țară. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(84)

Grupul Hunan Hualian a propus, de asemenea, Thailanda ca fiind cea mai adecvată țară reprezentativă și a furnizat surse de informații financiare ale mai multor producători de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică din Thailanda.

(85)

Comisia a examinat disponibilitatea și reprezentativitatea informațiilor privind industria thailandeză și a constatat că sursele de informații financiare prezentate de Grupul Hunan Hualian, precum și toate celelalte surse consultate de Comisie, au fost mult mai puțin detaliate și complete decât informațiile disponibile pentru Kütahya Porselen. Informațiile financiare disponibile pentru industria thailandeză s-au limitat la unele date financiare de bază, în timp ce, pentru Kütahya Porselen, informațiile disponibile public au inclus setul complet de situații financiare. Comisia a constatat că același lucru era valabil și pentru sursele de informații privind costurile cu forța de muncă. Prin urmare, Comisia a concluzionat că Turcia este o țară reprezentativă mai adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și a respins Thailanda în consecință.

(86)

În cele din urmă, Grupul Hunan Hualian a contestat alegerea Comisiei de a folosi pentru calculul costurilor VAG și al profitului evidențele financiare comunicate ale Kütahya Porselen, pe baza faptului că calculele care utilizează evidențele unei singure societăți ar reflecta particularitățile societății selectate, care ar putea să nu se aplice întregii piețe. În acest scop, Grupul Hunan Hualian a susținut că societatea selectată produce obiecte decorative de calitate superioară care nu sunt incluse în definiția produsului care face obiectul investigației și a suportat cheltuieli financiare ridicate și a sugerat că, prin urmare, costurile sale VAG și marjele sale de profit au fost anormal de ridicate. Prin urmare, Grupul Hunan Hualian a considerat că este mai rezonabil să se stabilească valorile de referință pentru costurile VAG și profit pe baza datelor publice furnizate de guvernul turc pentru sectorul mai larg (NACE C234). În cele din urmă, Grupul Hunan Hualian a solicitat deducerea cheltuielilor cu comisioanele din totalul cheltuielilor VAG pentru a aproxima mai bine raportul costurilor VAG la nivel franco fabrică.

(87)

Comisia a examinat afirmația și a concluzionat că nu există niciun element de probă care să sugereze că obiectele decorative comercializate de Kütahya Porselen – care au constituit o parte minoră din catalogul societății – au un nivel mai ridicat decât unele dintre vânzările sale de produs care face obiectul investigației. În plus, Comisia a observat că costurile VAG și profitul raportate în rapoartele auditate ale Kütahya Porselen au fost în conformitate cu nivelurile sectorului mai larg (NACE C234) raportate de guvernul turc, pe care Grupul Hunan Hualian le-a sugerat ca sursă alternativă adecvată, în pofida faptului că nu dispune de niciun fel de date pentru 2024 și acoperă mult mai multe produse din afara definiției produsului care face obiectul reexaminării decât catalogul de produse al Kütahya Porselen (29) (30).

(88)

În plus, societatea nu a reușit să demonstreze motivul pentru care costurile VAG și marja de profit a Kütahya Porselen nu au fost rezonabile și nedistorsionate. În cele din urmă, Comisia nu a găsit niciun motiv pentru care comisioanele de vânzare nu ar face parte din costurile VAG franco fabrică, deoarece acestea nu sunt asociate cu cheltuielile de transport sau cu cheltuielile vamale. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(89)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă adecvată și Kütahya Porselen, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(90)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind oportunitatea alegerii țării ca țară reprezentativă și a societății ca producător din țara reprezentativă. Comisia a primit observații din partea solicitantului și a Grupului Hunan Hualian. Toate observațiile sunt abordate mai jos.

(91)

În observațiile sale cu privire la a doua notă privind factorii de producție, Grupul Hunan Hualian a insistat asupra afirmațiilor sale anterioare cu privire la alegerea Kütahya Porselen ca sursă pentru costurile VAG și profit și a subliniat că este sarcina Comisiei să justifice caracterul adecvat al valorilor sale de referință, și nu a părților să demonstreze caracterul inadecvat al acestora. Grupul Hunan Hualian a remarcat, de asemenea, diferența de 10 puncte procentuale dintre marja VAG a Kütahya Porselen și cea a sectorului mai larg și a insistat, de asemenea, asupra faptului că ar trebui utilizate datele pentru sectorul mai larg. În plus, Grupul Hunan Hualian a pus sub semnul întrebării corespondența numelor și a organizării conturilor între evidențele financiare ale diferitelor perioade examinate și a solicitat ca cifrele de la rubrica „costuri de expediere/transport de marfă și cheltuieli poștale” să fie, de asemenea, deduse din calculul costurilor VAG.

(92)

Comisia a reiterat faptul că a considerat că elementele de probă prezentate în ambele note sunt suficiente pentru a considera evidențele financiare ușor accesibile ale Kütahya Porselen ca sursă adecvată de informații pentru calcularea costurilor VAG și a marjelor de profit rezonabile și nedistorsionate. De fapt, observațiile Grupului Hunan Hualian cu privire la ajustările necesare pentru a asigura reprezentativitatea calculului costurilor VAG sunt o dovadă suplimentară a caracterului complet și a nivelului de detaliu al evidențelor Kütahya Porselen, precum și a importanței granularității datelor, pe care datele din sectorul mai larg nu le pot egala.

(93)

În ceea ce privește corespondența numelor și a organizării conturilor între perioade, Comisia a recunoscut că, începând din 2024, Kütahya Porselen pare să fi reorganizat structura raportării sale financiare. Cu toate acestea, Comisia nu înțelege modul în care acest lucru ar fi putut aduce prejudicii societăților, având în vedere că a utilizat cifrele cele mai prudente pentru a asigura echitatea, așa cum este cazul cheltuielilor vamale pentru 2024. În ceea ce privește lipsa cheltuielilor de transport de marfă înregistrate în 2024, Comisia înțelege că acestea au fost incluse în „cheltuielile de transport maritim” regulate, ceea ce explică de ce acestea sunt semnificativ mai mari decât în perioadele anterioare.

(94)

În ceea ce privește costurile poștale, în cursul verificării, s-a confirmat împreună cu societățile incluse în eșantion că era o practică obișnuită în industrie să se suporte cheltuielile de expediere și poștale legate de expedierea eșantioanelor și a materialelor promoționale, nu a produsului efectiv care face obiectul investigației. Ca atare, Comisia a considerat că aceste cheltuieli au fost considerate în mod corect ca făcând parte din costurile VAG. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(95)

Grupul Hunan Hualian și-a reiterat, de asemenea, afirmația potrivit căreia Turcia nu este o țară reprezentativă adecvată. Grupul Hunan Hualian a considerat că Comisia s-a contrazis atunci când a susținut că fundamentarea valorilor de referință pe prețurile de import în monede internaționale (în acest caz, CNY) a redus la minimum efectul inflației asupra valorilor de referință respective, susținând, în același timp, că relația dintre ratele de schimb și inflație nu este liniară. În plus, Grupul Hunan Hualian a subliniat că, în cei cinci ani dintre prima investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (încheiată în 2019) și investigația actuală, prețurile de referință au crescut cu peste 50 %. Potrivit Grupului Hunan Hualian, această creștere a fost frapantă și nejustificată. În cele din urmă, Grupul Hunan Hualian a insistat asupra faptului că majorarea salariului minim care a avut loc înainte de perioada investigației de reexaminare a fost o măsură politică esențială pentru asigurarea sprijinului electoral și a avut un impact direct și imediat asupra salariilor la nivel național.

(96)

Grupul Hunan Hualian a insistat, de asemenea, asupra afirmației sale anterioare potrivit căreia Thailanda este o țară reprezentativă mai adecvată pe baza disponibilității informațiilor financiare pentru 2023 și 2024 pentru mai mulți producători, pe care Grupul Hunan Hualian le consideră mai reprezentative decât alegerea Kütahya Porselen de către Comisie. În plus, Grupul Hunan Hualian susține că, în investigațiile anterioare, Comisia a construit valorile de referință ale costului forței de muncă din Thailanda și a considerat că acestea sunt suficient de detaliate și de fiabile.

(97)

În ceea ce privește caracterul adecvat al Turciei ca țară reprezentativă, Comisia nu a observat nicio contradicție între cele două argumente și a considerat că atât faptul că fundamentarea valorilor de referință pe prețurile de import exprimate în monedă internațională va reduce la minimum efectul inflației în moneda națională, cât și faptul că relația dintre cursurile de schimb și inflație nu este liniară sunt coerente din punct de vedere economic.

(98)

În plus, solicitantul a subliniat în mod corect, în observațiile sale cu privire la notă, că creșterea prețurilor de referință pentru Brazilia care a avut loc între prima investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și investigația actuală a fost (de o amploare) similară – și, în unele cazuri, superioară – celei din Turcia. În special, inflația din Brazilia este semnificativ mai mică decât în Turcia (aproximativ 4,5 % în cursul perioadei investigației de reexaminare (31)), ceea ce consolidează și mai mult concluzia Comisiei potrivit căreia modificările prețurilor de referință la import nu sunt cauzate de inflație.

(99)

În plus, Comisia a reamintit Grupului Hunan Hualian că, în conformitate cu jurisprudența consacrată a instanțelor Uniunii, practica administrativă anterioară nu poate fi utilizată pentru a evalua legalitatea regulamentelor de instituire a unor taxe antidumping (32). Prin urmare, practica anterioară din cadrul altor investigații nu este considerată un argument suficient. Cu toate acestea, deși nu a contestat fiabilitatea datelor privind forța de muncă și a datelor financiare pentru Thailanda, Comisia a considerat că datele pentru Turcia sunt mai exacte, mai fiabile, mai detaliate și permit construirea mai exactă a valorilor de referință relevante pentru produsul care face obiectul investigației. În acest sens, Comisia a reiterat faptul că informațiile detaliate existente, la nivel de sector, disponibile public privind costurile forței de muncă în Turcia reprezintă în mod clar o sursă mai adecvată decât construirea acestei valori de referință pentru Thailanda. În plus, Comisia a considerat că informațiile financiare auditate detaliate care ar putea fi reduse la durata exactă a perioadei investigației de reexaminare reprezintă, fără îndoială, o sursă mai adecvată de informații decât informațiile mai generice care acoperă un interval de timp mai larg în afara perioadei investigației de reexaminare.

(100)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Turcia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(101)

Având în vedere analiza de mai sus, s-a concluzionat că Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(102)

În urma comunicării constatărilor finale, CCCLA, Grupul Fun Lin Wah, Grupul Hunan Hualian, Grupul Hunan Huazhi și mai mulți importatori neafiliați au reiterat afirmațiile formulate de Grupul Hunan Hualian după prima și a doua notă menționate mai sus. Aceste părți au contestat metodologia Comisiei de calculare a marjelor de dumping, susținând că abordarea sa nu este valabilă. Părțile au semnalat două aspecte preocupante principale: în primul rând, selectarea Turciei ca țară reprezentativă, invocând inflația sa ridicată și persistentă și costurile distorsionate ale forței de muncă ca factori care subminează reprezentativitatea; și, în al doilea rând, utilizarea datelor de la Kütahya Porselen, o societate care își desfășoară activitatea conform unui model de afaceri diferit, susținând că aceasta compromite și mai mult fiabilitatea metodologiei.

(103)

Comisia a observat că părțile și-au reiterat afirmația potrivit căreia Turcia nu ar trebui să fie luată în considerare, deoarece această țară s-a confruntat cu hiperinflație în cursul perioadei de investigație. Cu toate acestea, Comisia a stabilit că hiperinflația a avut un impact limitat asupra stabilirii valorilor de referință, concluzionând că Turcia este în continuare o țară reprezentativă adecvată din următoarele motive:

(104)

Materiile prime: acestea s-au bazat pe valori de import care nu au fost exprimate în lire turcești, ceea ce le-a protejat în mod inerent de devalorizarea lirei turcești. Părțile interesate enumerate în considerentul 102 nu au explicat modul în care presupusa inflație și devalorizare au influențat aceste valori într-o asemenea măsură încât să devină inadecvate. Astfel cum se descrie în considerentul 83, Comisia a observat că prețurile de import în Turcia au fost în concordanță cu prețurile importurilor în Brazilia și în Thailanda. Prin urmare, Comisia a respins afirmația conform căreia valorile de referință nu au fost reprezentative.

(105)

Costurile VAG și profitul: costurile VAG și marjele de profit sunt exprimate sub formă de procente. Deși hiperinflația afectează prețurile și costurile absolute de vânzare, ea are un impact limitat asupra procentelor relative utilizate pentru aceste valori de referință. În plus, părțile interesate enumerate în considerentul 102 nu au explicat modul în care presupusa inflație și devalorizare au făcut inadecvate costurile VAG și ratele de profit utilizate.

(106)

Costurile energiei electrice și ale forței de muncă: deși acestea au fost exprimate în moneda locală, devalorizarea semnificativă a lirei turcești față de yuan (un factor de devalorizare de trei între 2021 și perioada de investigație) a redus la minimum efectul inflației. În plus, Comisia a subliniat că, astfel cum se poate observa în sursa de informații de referință pentru energia electrică, prețurile au scăzut în cursul PI, în comparație cu perioada imediat anterioară.

(107)

În ceea ce privește alegerea societății Kütahya Porselen pentru a stabili costurile VAG și marjele de profit, Comisia a observat că nu a fost prezentat niciun element de probă nou care să contrazică concluziile din considerentele 87 și 92 de mai sus. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(108)

În plus, Grupul Hunan Huazhi a susținut că, deși Comisia a ajustat datele referitoare la Turcia și a furnizat justificări, ea nu a abordat în mod satisfăcător unele lacune metodologice critice: (1) nu a efectuat o analiză cantitativă a modului în care inflația extremă a cauzat distorsiuni contabile; (2) nu a explicat modul în care ajustările sale ar putea contracara sau neutraliza în mod eficace aceste distorsiuni sistemice și (3) nu a oferit dovezi adecvate sau o analiză de sensibilitate pentru a evalua caracterul practic, limitările sau conformitatea cu standarde precum IAS 29 pentru ajustările contabile în economiile cu inflație ridicată.

(109)

Comisia a considerat că metodologia a fost prezentată în detaliu în prima și în a doua notă privind sursele, care au fost puse la dispoziția tuturor părților în dosarul accesibil publicului larg și cu privire la care Hunan Huazhi nu a prezentat observații. Comisia a subliniat că, în urma unei observații formulate de Hunan Hualian, a descris în detaliu metodologia utilizată pentru construirea costurilor VAG și a marjelor de profit pentru PI. În plus, metodologia urmată de Comisie a fost prevăzută în anexa III la ambele note, în care au fost indicate și explicate ajustările introduse pentru a asigura comparabilitatea datelor și pentru a reduce la minimum distorsiunile sistemice.

(110)

Comisia a stabilit că trimiterea la IAS 29 este irelevantă în acest caz. Acest lucru se datorează faptului că IAS 29 abordează în mod specific analiza datelor financiare istorice în contextul hiperinflației, în timp ce stabilirea anumitor valori de referință se bazează pe date derivate dintr-un interval de timp limitat și pe termen scurt. Ca atare, Comisia a respins afirmația, deoarece aceasta nu se aliniază la domeniul de aplicare sau la scopul IAS 29.

(111)

CCCLA, Grupul Fun Lin Wah, Grupul Hunan Huazhi și mai mulți importatori neafiliați au susținut că Thailanda, chiar și cu o proporție ridicată de materii prime din China, are condiții economice mai stabile și o dinamică a pieței mai reprezentativă și, prin urmare, ar fi o alternativă mai adecvată și mai credibilă pentru analiza comparativă. În plus, Grupul Hunan Huazhi a susținut că importurile Thailandei nu ar trebui să fie respinse ca nereprezentative, deoarece prețurile de import ale Thailandei rămân în concordanță cu prețurile de import practicate de Turcia și Brazilia. Întrucât nu există discrepanțe semnificative în materie de prețuri între aceste țări, Thailanda – care oferă o reprezentativitate echivalentă sau superioară – ar trebui să fie preferată Turciei ca referință, deoarece nu prezintă distorsiunile sistemice (de exemplu, inflația ridicată) care subminează fiabilitatea Turciei. Argumentul de bază este că, în condițiile în care prețurile de import sunt aliniate, caracterul mai adecvat al Thailandei ca țară reprezentativă (stabilă din punct de vedere economic, cu mai puține distorsiuni) prevalează în mod logic asupra deficiențelor Turciei. În plus, un importator a criticat excluderea Thailandei exclusiv pe baza observației că o parte semnificativă a materiilor prime provine din China.

(112)

Astfel cum s-a menționat în răspunsul la considerentul 81, în care Grupul Hunan Hualian a făcut o afirmație similară cu privire la decizia Comisiei de a respinge Thailanda pe baza volumului importurilor sale din China, Comisia a acceptat acest argument. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 85, sursele de informații privind costul de fabricație și informațiile financiare au fost considerate mai puțin adecvate decât cele ale Turciei, care dispunea de date mai detaliate, care permiteau o analiză mai reprezentativă. Întrucât a abordat în considerentul 103 afirmațiile privind „distorsiunile sistemice” din Turcia și nu au fost prezentate argumente noi în acest sens, afirmația a fost respinsă.

(113)

Un importator a sugerat că Comisia ar fi trebuit să analizeze Bangladeshul ca potențială țară reprezentativă. Un alt importator a propus utilizarea combinării datelor de la doi sau mai mulți producători cu venituri medii-superioare, cum ar fi Brazilia, Thailanda și Turcia. În opinia importatorului, această abordare ar permite diluarea distorsiunilor specifice fiecărei țări și ar oferi o imagine mai echilibrată a costurilor nedistorsionate.

(114)

Comisia a reamintit părților că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, țara reprezentativă trebuie să fie selectată dintre cele cu un nivel de dezvoltare economică similar nivelului de dezvoltare economică al țării din care este originar produsul în cauză. În acest scop, Comisia a observat că, pe baza datelor Băncii Mondiale, Bangladesh nu a fost clasificat ca țară cu un venit național brut similar cu cel al Chinei. În ceea ce privește sugestia de a combina prețurile de referință, Comisia a considerat că, având în vedere diferențele dintre țări în ceea ce privește raportarea statistică a prețurilor de referință pentru energie și forța de muncă, combinarea informațiilor din cele trei țări nu era adecvată. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(115)

Mulți importatori au susținut că valoarea normală bazată pe prețurile de referință constatate în Turcia nu reprezintă cu acuratețe structura economică a producătorilor europeni, condițiile reale de piață sau prețurile acceptabile pentru clienții finali.

(116)

Comisia a explicat că valoarea normală construită pe baza acestor valori de referință este utilizată pentru a aproxima prețul intern din China, fără intervenții, al produsului care face obiectul investigației și, prin urmare, nu are nicio legătură cu condițiile pieței europene și nici cu consumatorii finali din UE.

(117)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza datele publicate de Institutul de Statistică al Turciei și de Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă și ale energiei, precum și informațiile publicate de Biroul de investiții al președinției Republicii Turcia pentru apă.

(118)

În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(119)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabel

Factori de producție pentru articolele de masă și articolele de bucătărie din ceramică care fac obiectul investigației

(120)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Metodologia de stabilire a acestui cuantum este explicată în considerentul 149.

(121)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (35). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentele 58-70 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(122)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentul 118.

(123)

Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la sursele și metodologia utilizate pentru stabilirea prețului nedistorsionat al factorilor de producție ai produsului care face obiectul investigației.

(124)

Grupul Hunan Hualian a susținut că Comisia a analizat cantitățile importate și prețurile factorilor de producție din Turcia utilizând codurile SA. Potrivit producătorului-exportator respectiv, Comisia ar trebui să își bazeze analiza pe coduri vamale de 8 cifre, care includ un set de produse mai restrâns și mai reprezentativ decât codurile SA de 6 cifre.

(125)

Comisia a observat că, deși producătorii-exportatori chinezi au furnizat coduri la nivel de 8 cifre, aceste coduri corespund, de fapt, unui cod SA, întrucât ultimele două cifre erau „00” și, prin urmare, nu au furnizat mai multe informații decât un cod SA. În plus, comparația dintre China și Turcia este posibilă numai la nivel de cod SA.

(126)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Hunan Huazhi a susținut că prețurile de substituție utilizate de Comisie pentru materiile prime au fost considerabil exagerate, acestea fiind adesea „până la câteva zeci de ori mai mari decât costurile reale ale Hunan Huazhi”. În special, argila – un factor de producție cu volum mare și valoare scăzută care este rareori importat pe distanțe lungi pentru prelucrare – nu reflectă prețul de import din Turcia utilizat de Comisie, deoarece are o relevanță redusă pentru materialul utilizat efectiv în producție. Societatea a cerut Comisiei să își efectueze analiza prețurilor la nivelul codului SA de opt cifre, ceea ce ar oferi o evaluare mai precisă și mai reprezentativă a costurilor materialelor.

(127)

Comisia a reamintit că, astfel cum se menționează în considerentul 125, utilizarea codului SA de 6 cifre a fost considerată adecvată în cursul investigației, ținând seama de faptul că (1) astfel cum se menționează în considerentul 125, o mare parte a materiilor prime au fost raportate, în esență, la nivel de 6 cifre și (2) astfel cum se arată în anexa II la prima notă, codul de 8 cifre pentru argilă în Turcia, și anume 2508 40 00 , corespundea codului SA de 6 cifre 2508 40 , întrucât ultimele două cifre erau „00”. Prin urmare, o comparație la un nivel cu mai multe cifre nu ar conduce la o reprezentativitate mai bună. În plus, astfel cum s-a explicat la punctul 3.2.1 de mai sus, Comisia a considerat că prețurile și costurile din China nu sunt reprezentative pentru condițiile de piață și, prin urmare, nu sunt comparabile cu prețurile din Turcia. Având în vedere, de asemenea, faptul că producătorul-exportator nu au furnizat niciun element de probă suplimentar în sprijinul afirmației sale, aceasta a fost respinsă.

(128)

În prima și în a doua notă, Comisia a informat toate părțile că intenționează să utilizeze datele publicate de Institutul de Statistică al Turciei pentru sectorul de producție în cauză. Nu au fost primite observații în termenul prevăzut.

(129)

După expirarea termenului, Grupul Hunan Hualian a prezentat observații, solicitând Comisiei să calculeze valoarea de referință pentru forța de muncă pe baza datelor disponibile în baza de date a Organizației Internaționale a Muncii (OIM). În acest scop, societatea a susținut că datele OIM sunt actualizate mai des decât datele oficiale din Turcia.

(130)

Comisia a respins această afirmație. În opinia Comisiei, datele OIM sunt disponibile numai anual, prin urmare impunând efectuarea unei aproximări, în timp ce datele Institutului de Statistică al Turciei sunt disponibile trimestrial, permițând, ca atare, un calcul mai precis pentru perioada investigației de reexaminare. În plus, OIM permite un nivel scăzut de detaliere, deoarece se referă doar la „industria prelucrătoare” generică ca sector, în timp ce datele Institutului de Statistică al Turciei sunt defalcate în funcție de „Fabricarea produselor minerale nemetalice”.

(131)

În ceea ce privește costurile cu forța de muncă, în absența unor date mai recente, Comisia a utilizat datele publicate de Institutul de Statistică al Turciei, și anume salariile raportate în industria prelucrătoare pentru 2022 pentru activitatea economică C.23 (Fabricarea altor produse minerale nemetalice) în conformitate cu NACE Rev.2, care sunt cele mai recente statistici disponibile. Valorile au fost ajustate corespunzător în funcție de inflație utilizând indicele prețurilor de producție publicat de Institutul de statistică din Turcia (36).

(132)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Hunan Huazhi a reiterat afirmația Grupului Hunan Hualian potrivit căreia industria articolelor de masă din ceramică utilizează intensiv forța de muncă, materiile prime reprezentând doar o mică parte din costuri, și a subliniat că valoarea de referință a Comisiei pentru costul forței de muncă (74,92 RMB/oră) este de câteva ori mai mare decât rata reală a Grupului Hunan Huazhi. Grupul Hunan Huazhi a considerat că datele privind salariile din Turcia nu sunt fiabile din cauza inflației ridicate, a majorărilor salariale determinate politic și a instabilității monetare. Societatea a susținut, de asemenea, că datele utilizate sunt din 2022 și nu reflectă perioada de reexaminare, chiar și după ajustarea în funcție de inflație. Grupul Hunan Huazhi a îndemnat Comisia să utilizeze valori de referință ale costului forței de muncă din setul de date al OIM privind „sectorul de producție” pentru perioada de reexaminare (astfel cum a propus Grupul Hunan Hualian) sau, alternativ, să treacă la costul forței de muncă din Thailanda ca valoare de referință, adoptând datele privind salariile din Thailanda prezentate de Grupul Hunan Hualian. În opinia Grupului Hunan Huazhi, această abordare ar asigura o evaluare mai echitabilă și mai precisă a costurilor forței de muncă.

(133)

Această afirmație a fost susținută de un importator neafiliat, LPP S.A., care a criticat faptul că datele din Turcia necesitau ajustări ample ale inflației utilizând indici ai prețurilor de producție („IPP”), ceea ce riscă să amplifice distorsiunile costurilor. Un alt importator, Club House NV, a observat că costurile cu forța de muncă au crescut semnificativ în comparație cu valoarea de referință stabilită în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, a cărei perioadă de investigație s-a suprapus parțial cu perioada de investigație a procedurii în cauză.

(134)

Astfel cum se indică în considerentul 103, Comisia a considerat că valoarea de referință pentru forța de muncă obținută din Turcia era suficient de fiabilă pentru a fi luată în considerare la calcularea valorii normale. În ceea ce privește creșterea valorii de referință pentru costurile cu forța de muncă, Comisia atrage atenția asupra anexei II la a doua notă, care arată că creșterea rezultă din indexarea costului forței de muncă, astfel cum a fost raportat de Institutul Național de Statistică din Turcia. În plus, comparația cu prețurile interne din RPC nu permite nicio concluzie semnificativă, având în vedere distorsiunile semnificative de pe piața chineză, astfel cum se explică la punctul 3.2.1. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(135)

Comisia a utilizat statisticile privind prețurile energiei electrice publicate de Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei din Turcia (37) în comunicatele sale de presă periodice care acoperă tabelele tarifare bazate pe facturile la energie electrică și sunt publicate trimestrial, permițând o acoperire exactă a PI.

(136)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Hunan Hualian a susținut că Comisia ar trebui să utilizeze datele Eurostat în locul datelor furnizate de Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei din Turcia. Partea a afirmat că autoritatea turcă nu furnizează costuri ale energiei diferențiate în funcție de nivelurile consumului de energie electrică, în timp ce Eurostat oferă astfel de date semestrial.

(137)

Comisia a acceptat afirmația și și-a revizuit calculele pe baza raportului Eurostat privind prețurile energiei electrice pentru consumatorii noncasnici din Turcia (38). În consecință, prețul de referință pentru energia electrică a fost stabilit după cum urmează:

(138)

Comisia a utilizat prețul gazelor pentru utilizatorii industriali din Turcia, astfel cum a fost publicat de Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei în Raportul său din 2023 și 2024 privind sectorul pieței gazelor naturale (39). Comisia a utilizat datele privind prețurile gazelor pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare din TRY/Sm3 care acoperă ultimul semestru al anului 2023 și primul semestru al anului 2024.

(139)

În observațiile sale cu privire la a doua notă, solicitantul a susținut că valoarea de referință stabilită pe baza prețurilor gazelor naturale din Turcia s-a bazat în mod eronat pe prețul generic al gazelor naturale pentru uz industrial, mai degrabă decât pe prețul GNL, care este metoda predominantă de import de gaze naturale în China și care a fost utilizat în alte investigații. Prin urmare, solicitantul a cerut Comisiei să îl utilizeze pe acesta din urmă, întrucât ar fi mai reprezentativ pentru situația producătorilor-exportatori din China.

(140)

Grupul Hunan Hualian a contestat faptul că datele referitoare la prețurile gazelor naturale din Turcia sunt mai detaliate și sunt calculate fără a lua în considerare alte costuri, cum ar fi taxa specială pe consum. În plus, acesta a susținut că diferențierea între gazul natural importat prin conducte și GNL ar fi contrară practicii consacrate a Comisiei și că, în plus, este imposibil ca societățile să știe de la ce sursă de gaz se aprovizionează furnizorii lor.

(141)

Solicitantul a subliniat, de asemenea, afirmația sa potrivit căreia Comisia ar trebui să utilizeze valoarea de referință pentru GNL în cadrul investigației, susținând că (1) datele oficiale privind prețurile GNL sunt mai detaliate decât pentru prețurile generice ale gazelor naturale și ar permite deducerea taxei speciale pe consum, (2) o astfel de alegere ar fi în concordanță cu practica Comisiei și (3) afirmația Grupului Hunan Hualian potrivit căreia producătorii nu dispuneau de nicio informație cu privire la sursa gazelor naturale achiziționate a fost invalidată de propria afirmație a grupului, potrivit căreia Grupul Hunan Hualian a achiziționat, de fapt, gaze care nu au fost importate ca GNL.

(142)

Grupul Hunan Hualian a prezentat observații suplimentare, reiterându-și afirmațiile anterioare, a observat că doar 0,96 % din gazele naturale distribuite în Turcia sunt GNL și a susținut că prețurile GNL, astfel cum au fost raportate în Turcia, nu erau, prin urmare, reprezentative. Grupul Hunan Hualian a susținut, de asemenea, că considerația solicitantului potrivit căreia utilizarea unei valori de referință bazate pe prețurile GNL era mai adecvată decât utilizarea unei valori de referință bazate pe gazele naturale furnizate prin gazoducte era o dovadă că Turcia nu este o țară reprezentativă adecvată.

(143)

Comisia a reamintit ambelor părți că, în conformitate cu jurisprudența Tribunalului, practica administrativă anterioară nu poate fi utilizată pentru a pune sub semnul întrebării legalitatea interpretării juridice și a deciziilor conexe.

(144)

Comisia a examinat afirmația Ceramie Unie privind aprovizionarea cu gaze naturale în China și a constatat că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de GNL au reprezentat aproximativ 58 % din totalul importurilor de gaze naturale în China (40) și că a existat o tendință de creștere a importurilor sale de gaze prin gazoducte (41). Pe de altă parte, în cursul procesului de verificare, Comisia a observat că, în cea mai mare parte, părțile cunoșteau metoda lor de aprovizionare cu gaze naturale achiziționate și, prin urmare, era posibil să se facă o distincție.

(145)

Comisia a considerat că cererea solicitantului de a utiliza prețurile GNL ca valoare de referință mai adecvată nu a rezultat dintr-o lipsă de adecvare a datelor disponibile în Turcia, ci mai degrabă dintr-o evaluare mai detaliată a pieței chineze.

(146)

Prin urmare, Comisia a decis să aplice valori de referință distincte pentru gazele naturale și GNL, astfel cum au fost raportate de societățile incluse în eșantion și verificate la sediile acestora.

(147)

Comisia a utilizat prețul de vânzare al GNL în Turcia, astfel cum a fost publicat de Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei în lista sa periodică de rapoarte privind prețurile GNL/GNC de pe piața gazelor naturale (42). Comisia a efectuat ajustările adecvate pentru a construi valoarea de referință fără taxe.

(148)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(149)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori respectivi. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(150)

În prima notă privind sursele, Comisia a informat toate părțile că intenționează să utilizeze datele financiare pentru Kütahya Porselen, astfel cum au fost extrase din evidențele sale financiare disponibile public, pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit.

(151)

Au fost examinate erori materiale evidențiate de părțile interesate, care au condus la o marjă revizuită de 36,25 % a costurilor VAG, exprimată ca procent din costurile mărfurilor vândute.

(152)

După o analiză atentă a tuturor observațiilor primite, Comisia a selectat datele financiare ale Kütahya Porselen astfel cum au fost extrase din evidențele sale financiare ușor accesibile pentru perioada de investigație pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit.

(153)

În urma comunicării constatărilor finale, CCCLA, Grupul Fun Lin Wah, Grupul Hunan Huazhi, Grupul Hunan Hualian și mai mulți importatori au criticat calculul vânzărilor, al cheltuielilor generale și administrative și al profiturilor exclusiv pe baza evidențelor financiare ale unei singure societăți, Kütahya Porselen. Producătorii au considerat că datele au fost limitate de particularitățile societății și nu pot reprezenta industria.

(154)

Grupul Hunan Huazhi a solicitat Comisiei să utilizeze date mai reprezentative și mai rezonabile privind costurile VAG și profitul, întrucât cifrele obținute de la o singură societate reflectă în mod inevitabil circumstanțe specifice societății care ar putea să nu fie predominante pe piață. Acesta a susținut că Comisia nu a furnizat nicio dovadă că această întreprindere izolată ar fi reprezentativă pentru producătorii turci de ceramică orientați către export și cu utilizare intensivă a forței de muncă în ansamblu. Adoptarea acestor cifre ridicate privind costurile și profitul majorează valoarea normală și mărește în mod artificial marja de dumping, contrar principiilor fundamentale ale instrumentului antidumping. În opinia Grupului Hunan Huazhi, în cazul în care Thailanda ar fi utilizată ca țară reprezentativă în scopul stabilirii finale, ar trebui utilizate media ponderată a ratelor VAG și marjele de profit obținute de la mai mulți producători thailandezi.

(155)

În plus, CCCLA, producătorii-exportatori din cadrul Grupului Fun Lin Wah și mai mulți importatori neafiliați au susținut că Kütahya Porselen producea în principal produse ceramice decorative de înaltă calitate, care nu fac obiectul investigației.

(156)

Comisia a observat că utilizarea datelor financiare ale Kütahya Porselen a fost comunicată în prima notă și a fost considerată reprezentativă pentru fabricarea produsului în cauză, astfel cum se explică în considerentele 79-87. Părțile interesate nu au furnizat niciun element de probă concret care să demonstreze că ratele profitului sau ale costurilor VAG derivate din datele privind Kütahya Porselen ar conduce la valori care nu ar fi „nedistorsionate și rezonabile” în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a). Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(157)

În urma comunicării constatărilor finale, un importator neafiliat și Grupul Hunan Hualian au susținut că Kütahya Porselen nu este doar un producător, ci exploatează și o rețea extinsă de vânzare cu amănuntul. Ca atare, structura costurilor VAG ale Kütahya Porselen diferă fundamental de cea a producătorilor chinezi, care nu efectuează vânzări cu amănuntul directe către consumatori. Hunan Hualian a susținut, de asemenea, că, în hotărârea Sinopec, Tribunalul a subliniat necesitatea stabilirii valorii normale și a prețului de export la același nivel comercial pentru a asigura o analiză echitabilă și comparabilă. Importatorul a solicitat excluderea cheltuielilor cu comisioanele, precum și a cheltuielilor de închiriere și de publicitate care nu au fost suportate de exportatorii chinezi care vând importatorilor.

(158)

Comisia a evaluat afirmația și a concluzionat că orice reducere a costurilor VAG ar conduce la o creștere echivalentă a marjelor de profit, neafectând astfel calcularea marjei de dumping. În plus, afirmația nu a fost fundamentată, după cum o demonstrează analiza situațiilor financiare. Prin urmare, Comisia a respins afirmația, întrucât aceasta nu a furnizat o bază valabilă pentru ajustarea costurilor VAG.

(159)

În plus, importatorii neafiliați menționați anterior și Grupul Hunan Hualian au susținut că Comisia ar trebui să excludă veniturile din alte activități și să includă pierderile monetare atunci când calculează valoarea profitului Kütahya Porselen.

(160)

Comisia a revizuit afirmația și a concluzionat că veniturile din activități neesențiale ar trebui excluse din calculul profitului total. Această excludere garantează faptul că marja de profit reflectă cu acuratețe profitabilitatea produsului care face obiectul investigației. Același principiu se aplică pierderilor monetare nete, care nu au legătură cu producția și vânzarea produsului în cauză și, prin urmare, nu pot fi deduse din profitul obținut din vânzarea acestuia. Pierderile monetare sunt clasificate în mod explicit la rubrica „Venituri și costuri financiare” din contul de profit și pierdere pentru perioada de raportare relevantă, rezultând, de regulă, din ajustările inflaționiste. Deși acest cont este înregistrat ca pierdere în contul de profit și pierdere, impactul său final este asupra bilanțului prin ajustări ale profitului nerepartizat.

(161)

Este important de remarcat că prezentarea contului de profit și pierdere clarifică faptul că pierderile monetare sunt excluse din calculul marjei de exploatare. Acest indicator este esențial pentru evaluarea eficienței operațiunilor de bază ale unei societăți în ceea ce privește generarea de profit. Pierderile monetare sunt excluse din profitul din exploatare deoarece sunt în mod inerent elemente neoperaționale, care rezultă mai degrabă din factori externi (de exemplu, din fluctuații valutare, inflație) decât din vânzări, producție sau activități administrative. Această distincție garantează faptul că marja operațională rămâne un indicator fiabil al eficienței operaționale, neinfluențat de evenimente financiare punctuale sau periferice.

(162)

În plus, legislația fiscală turcă face distincție între cheltuielile standard ale întreprinderii și ajustările contabile impuse de IFRS/IAS. Elementul-rând specific „Câștiguri (pierderi) ale poziției monetare nete” recunoscut în situațiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS pentru a contabiliza pierderea puterii de cumpărare este tratat de autoritățile fiscale turce ca nefiind o „cheltuială obișnuită și necesară” și, prin urmare, este exclus la stabilirea valorii totale a profitului, deoarece poate fi calculat pe baza situațiilor financiare ale Kütahya Porselen.

(163)

Grupul Hunan Hualian a criticat, de asemenea, faptul că Comisia pare să minimizeze impactul hiperinflației turce asupra costurilor factorilor de producție, susținând că un astfel de impact este neutralizat doar pentru că valorile de referință sunt exprimate în CNY. Cu toate acestea, Comisia recunoaște, în același timp, că corelația dintre cursurile de schimb și inflație nu este liniară. Producătorul-exportator a criticat faptul că abordarea utilizată pentru ajustarea monetară nu reflectă pe deplin inflația din Turcia, care a crescut cu 50 %, în timp ce lira turcească s-a depreciat cu doar 18 % față de yuanul chinez. Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 103 de mai sus, Comisia a stabilit că hiperinflația a avut un impact limitat asupra stabilirii valorilor de referință. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(164)

Un importator a susținut, de asemenea, că toate veniturile și cheltuielile înregistrate ca „câștiguri/pierderi din diferențele de curs valutar” nu ar trebui să se considere că fac parte din rezultatul financiar al Kütahya Porselen, întrucât ele reflectă operațiuni de export, dincolo de nivelul franco fabrică. În plus, importatorul a susținut că, în reconstituirea informațiilor financiare pentru PI, Comisia a comparat în mod incoerent cifrele exprimate în lire turcești nominale pentru prima jumătate a anului 2023 cu cifrele ajustate la inflație pentru întregul an 2023.

(165)

Comisia a precizat că, deși câștigurile/pierderile din diferențele de curs valutar sunt dovezi ale unor tranzacții internaționale, aceste tranzacții nu se limitează la vânzările la export și ar putea corespunde, cel puțin parțial, unor practici în materie de achiziții publice internaționale. În ceea ce privește combinația dintre cifrele nominale și cele adaptate în funcție de inflație, Comisia a observat că, indiferent de nivelul la care au fost raportate cifrele financiare, comparația dintre acestea a fost efectuată după ajustarea lor la nivelurile inflației din iunie 2024, aducându-le astfel la același nivel de comparație. În plus, Comisia precizează că raportul financiar pentru iunie 2024 include valorile ajustate în funcție de inflație pentru iunie 2023 „pentru comparație”, ceea ce demonstrează că comparația dintre cifre după ajustarea în funcție de inflație este nu numai solidă din punct de vedere matematic, ci și o practică obișnuită. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(166)

Pe baza acestui raționament, Comisia a ajustat marja de profit, exprimând-o ca procent din costul mărfurilor vândute (și anume 19,8 %).

(167)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(168)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul efectiv de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se descrie la punctul 3.2.6.1.

(169)

Odată stabilit costul nedistorsionat de fabricație, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG, profitul și amortizarea, astfel cum sunt descrise în considerentul 149. Acestea au fost stabilite pe baza situațiilor financiare din perioada investigației ale Kütahya Porselen, astfel cum se explică în considerentul 79.

(170)

Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute („CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 36,25 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 20,42 %.

(171)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(172)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate, acționând în calitate de comercianți.

(173)

În cazul producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(174)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le stabili valoarea la nivelul franco fabrică; și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(175)

Astfel cum se explică în considerentul 171, valoarea normală a fost stabilită în etapa comercială franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care fuseseră ajustate la nivelul respectivei etape comerciale.

(176)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: taxele vamale, alte taxe la import, costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(177)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit și comisioanele bancare.

(178)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(179)

Pe această bază, marjele de dumping, exprimate ca procent din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(180)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă modificarea circumstanțelor privind dumpingul are un caracter durabil.

(181)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 51, constatările din prezenta secțiune s-au bazat pe datele disponibile, și anume pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare și pe informațiile colectate în cursul investigației.

(182)

În cerere, solicitantul a identificat eforturile recente ale autorităților locale și municipale chineze de a promova o reconsolidare majoră a industriei ceramice prin intermediul strategiilor de dezvoltare a industriei bazate pe clustere. Comisia a examinat reconsolidarea industriei ceramicii în jurul principalelor întreprinderi mari, sprijinite de autoritățile chineze. Aceste clustere denumite, de asemenea, „zone cu tehnologie înaltă” sau „parcuri” oferă condiții favorabile pentru industriile orientate către resurse și mari consumatoare de energie și pentru schemele generoase de promovare ca stimulente pentru potențialii nou-intrați pe piață (43).

(183)

Planurile recente s-au axat pe optimizarea procesului de producție și a structurii industriei prin dezvoltarea unei industrii mai concentrate, axate pe întreprinderi emblematice competitive mai mari. S-a acordat o importanță deosebită creării de noi brevete și promovării activităților de cercetare și inovare în cadrul acestor întreprinderi emblematice (44).

(184)

Această strategie la nivel central este confirmată în numeroase documente de planificare axate pe industria „produselor de folosință zilnică din ceramică” (45), emise la nivel provincial și municipal.

(185)

Provinciile Guandong, Fujian și Hunan, precum și municipalitatea Liling oferă exemple bune.

(186)

Planul de acțiune din 2020 al orașului Chaozhou pentru construirea unui cluster industrial al ceramicii la nivel înalt de miliarde de yuani (provincia Guangdong) nu numai că conține dispoziții detaliate pentru extinderea industriei ceramice din regiune, ci stabilește, de asemenea, programe de investiții pentru a sprijini crearea de economii de scară:

(187)

De asemenea, planul din 2022 al departamentului provinciei Fujian conține măsuri concrete de consolidare a întreprinderilor principale și esențiale și de reducere a costurilor fixe prin extinderea producției:

(188)

În plus, planul detaliază eforturile de investiții ale autorităților locale pentru a sprijini întreprinderile-cheie cu peste 30 milioane de yuani în perioada 2023-2025 (50).

(189)

În orașul Zhuzhou (provincia Hunan), în 2023 a fost înființat un cluster industrial sub denumirea de „Liling Ceramic Industry Cluster” (51), care promovează dezvoltarea unor mari grupuri ceramice ad-hoc de înaltă tehnologie (52) (53).

(190)

În consecință, autoritățile municipale din provincia Hunan au primit directive de „promovare a extinderii capacității industriale, a îmbunătățirii calității și a creșterii eficienței” în cadrul mai multor proiecte, inclusiv sprijin pentru construirea de noi fabrici și alte mijloace de extindere a capacității, astfel cum se subliniază în primul și al doilea lot de proiecte-cheie pentru extinderea și modernizarea capacității întreprinderilor industriale din provincia Hunan (54).

(191)

În cadrul acestei strategii, autoritățile chineze, cu sprijin masiv din partea statului, au determinat o reconfigurare profundă a industriei ceramice din China, încurajând fuziunile și extinzând dimensiunea și productivitatea actorilor mai mari.

(192)

Verificarea societăților incluse în eșantion a permis demonstrarea clară a acestei dinamici, deoarece s-a observat modul în care campionii regionali identificați în planurile și strategiile menționate anterior au absorbit capacitatea de producție a mai multor societăți din același parc industrial în ultimii ani.

(193)

În cadrul investigației anterioare de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se suprapune parțial cu actuala perioadă a investigației de reexaminare intermediară, s-a constatat că China a avut o capacitate de producție de 87 de miliarde de articole de ceramică în 2023, cu o capacitate neutilizată de 18,7 % (55), ceea ce indică o creștere constantă de la ultima reexaminare.

(194)

Dovezile găsite evidențiază eforturile autorităților locale și municipale chineze de a promova o reconsolidare majoră a industriei ceramice prin intermediul unei industrii bazate pe clustere și al unor strategii de dezvoltare în jurul mai multor întreprinderi mari esențiale. Planurile enumerate mai sus au identificat și au aprobat campioni regionali cu departamente puternice de C & D și o rețea de furnizori consacrată și au creat condițiile pentru ca aceștia să își sporească capacitatea de producție. În cadrul acestei strategii, autoritățile locale chineze, cu sprijin masiv din partea statului, au determinat o reconfigurare profundă a industriei ceramice din China prin încurajarea fuziunilor și au extins dimensiunea și productivitatea actorilor mai mari.

(195)

În plus, astfel cum reiese din strategiile guvernamentale, precum și din documentele de planificare emise la nivel provincial și municipal (a se vedea considerentele 184-190) și din informațiile obținute în cursul verificării societăților incluse în eșantion, de la investigația inițială, industria chineză a articolelor de masă din ceramică s-a transformat prin concentrarea progresivă a industriei și se axează pe investiții semnificative în infrastructură și cercetare.

(196)

Această consolidare este de o amploare care dovedește că este structurală și ireversibilă, reflectând o schimbare de durată în configurația industriei și în lanțurile de aprovizionare. Prin urmare, aceasta constituie o schimbare fundamentală și durabilă a circumstanțelor care merită reexaminarea marjelor de dumping.

(197)

În plus, statisticile chineze privind exporturile către Uniune, furnizate în cererea de reexaminare, arată o scădere de aproximativ 15 % a prețurilor începând din 2019. Având în vedere că, în cadrul recentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, s-a constatat că prețurile chineze au subcotat prețurile industriei Uniunii cu peste 38 %, alte scăderi potențiale ale prețurilor permise de restructurarea sectorului și, în consecință, de utilizarea economiilor de scară ar dăuna, fără îndoială, industriei Uniunii.

(198)

Având în vedere cele de mai sus și având în vedere nivelul importurilor din perioada investigației de reexaminare a ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, efectuate la prețuri de dumping foarte scăzute, Comisia a concluzionat că cerința prevăzută la articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, și anume „măsura existentă [...] nu mai este suficientă pentru a contracara dumpingul”, a fost îndeplinită.

(199)

În urma comunicării constatărilor, mai mulți importatori nu au fost de acord cu constatările privind modificările structurale de durată detaliate mai sus. Aceștia au susținut că scăderea prețurilor pentru importurile din China s-a datorat unei eficiențe mai mari, economiilor de scară și că prețurile factorilor de producție reflectă condițiile de piață. Mai mulți alți importatori au susținut chiar o tendință opusă, susținând că prețurile au rămas stabile sau au crescut din cauza costurilor de producție și de logistică mai ridicate. Importatorii au criticat, de asemenea, trecerea la o taxă la nivel național, un importator susținând că caracteristicile structurale ale sectorului ceramicii din China și presupusele distorsiuni au fost deja examinate în cadrul reexaminărilor anterioare și solicitând informații suplimentare.

(200)

Importatorii nu au furnizat niciun element de probă concret în sprijinul afirmațiilor lor. Prin urmare, acestea au fost respinse.

(201)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia în cadrul prezentei reexaminări intermediare parțiale limitate la dumping, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, taxa antidumping instituită la importurile de produs în cauză originar din RPC ar trebui modificată.

(202)

În cursul investigației, Comisia a găsit elemente de probă considerabile care pun sub semnul întrebării practicabilitatea instituirii unor niveluri individuale ale taxei în temeiul articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(203)

În primul rând, analiza distorsiunilor semnificative, prezentată la punctul 3.2.1, a evidențiat supravegherea strictă exercitată de autoritățile chineze asupra sectorului ceramicii (a se vedea considerentele 58-70).

(204)

Exercițiul de eșantionare a evidențiat faptul că industria articolelor de masă și a articolelor de bucătărie din ceramică din China este profund interconectată, iar o analiză suplimentară a evidențiat legături puternice și complexe între producători, comercianți și autoritățile publice, care sunt structurale pentru sector și integrate în lanțurile de aprovizionare din întreaga industrie.

(205)

În cursul vizitelor de verificare, s-a observat că toți producătorii incluși în eșantion au achiziționat bunuri care se încadrează în descrierea produsului care face obiectul investigației în cursul perioadei investigației de reexaminare de la alți producători și le-au exportat pe piața Uniunii. Aceasta consolidează evaluarea Comisiei potrivit căreia această practică de revânzare este un model obișnuit de export în acest sector. În plus, în cursul verificării, s-a observat că toți producătorii incluși în eșantion efectuau inclusiv revânzări de produse fabricate de alte societăți pentru export și că lanțul de aprovizionare subsecvent avea una sau mai multe etape intermediare de comercianți neafiliați înainte ca mărfurile să ajungă în Uniune. De fapt, toate societățile care au făcut obiectul verificării nu au furnizat, în unele cazuri, setul adecvat de declarații semnate, astfel cum se prevede în anexele 2 și 3 la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2131.

(206)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Hunan Huazhi a susținut că, deși a achiziționat produse de la alți producători, acestea nu au fost toate exportate către UE. Societatea a susținut că Comisia nu a verificat țările de destinație ale acestor achiziții și a presupus în mod eronat că acestea erau destinate pieței UE. În plus, Grupul Hunan Huazhi a clarificat faptul că comerciantul său afiliat a cumpărat bunuri de la furnizori necooperanți, cărora li s-a aplicat nivelul taxei reziduale și, prin urmare, au fost expediate fără declarații semnate (astfel cum se solicită numai pentru societățile cooperante). Toate produsele fabricate chiar de Grupul Hunan Huazhi și exportate către UE au inclus declarațiile semnate necesare, confirmate în cursul verificării. Prin urmare, Comisia nu poate concluziona că „toate societățile nu au furnizat declarații” și, procedând astfel, ignoră aceste distincții și prezintă în mod eronat faptele.

(207)

Comisia observă că faptul că nu toate revânzările de produse finite au fost destinate pieței Uniunii nu infirmă reapariția acestei practici și nici natura sa structurală. În ceea ce privește a doua afirmație a Grupului Hunan Huazhi, Comisia recunoaște că nu a verificat valabilitatea facturilor semnate de comerciantul afiliat Liling Leyi Home Trading cu privire la revânzarea produselor finite fabricate de Hunan Huazhi Ceramics.

(208)

Aplicarea nivelurilor taxelor antidumping individuale pentru societățile menționate la alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2131 în cursul investigației de reexaminare a fost condiționată de prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a declarațiilor semnate menționate anterior. Având în vedere că practica aprovizionării din mai multe surse are loc la nivelul producătorilor, orice sistem de prezentare a documentelor la frontiera Uniunii este considerat a nu fi suficient de eficace în acest caz, indiferent de orice alte cerințe suplimentare care ar putea fi introduse.

(209)

În plus, în 2019, Comisia a deschis o investigație anticircumvenție și a constatat existența unor practici de redirecționare în rândul producătorilor-exportatori cu niveluri individuale (mai mici) ale taxei. În urma acestei investigații, a fost instituit un nivel suplimentar de garanție pentru a beneficia de un nivel individual al taxei. Cu toate acestea, elementele de probă colectate în cursul investigației pun sub semnul întrebării caracterul adecvat și eficacitatea cerințelor în vigoare în prezent, astfel cum sunt descrise în considerentul 205.

(210)

Fragmentarea industriei chineze, împreună cu modificările structurale produse în urma reconsolidării, fac ca abordarea la nivel de societate individuală din sistemul actual să fie neviabilă în viitor. Acest lucru este demonstrat, pe de o parte, de numărul semnificativ de societăți chineze care au început să exporte și au solicitat acordarea unui tratament rezervat noilor producători-exportatori („TNPE”) pentru a beneficia de un nivel mai avantajos al taxei și, pe de altă parte, de numărul mare de societăți chineze cu un nivel individual al taxei care nu au exportat în perioada investigației de reexaminare (peste 50 din 400 de societăți cărora li s-a acordat un nivel individual al taxei), ceea ce sugerează că este posibil ca acestea să nu mai fie operaționale.

(211)

Pe baza constatărilor și a considerațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că instituirea unor niveluri individuale ale taxei s-a dovedit a fi imposibilă pentru acest sector și pentru acest produs specific și ar pune în pericol eficacitatea măsurii. Stabilirea unei taxe la nivel național ar fi mai adecvată în cazul de față, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) al doilea paragraf din regulamentul de bază.

(212)

După comunicarea constatărilor, Grupul Hunan Hualian a contestat temeiul juridic pentru aplicarea unei taxe la nivel național. Grupul Hunan Hualian a susținut că articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază prevede trei scenarii posibile: (1) imposibilitatea de a calcula marjele de dumping individuale, caz în care se justifică aplicarea unei taxe la nivel național, (2) o entitate economică unică între producători sau producători și furnizorii acestora, caz în care se poate aplica o taxă unică tuturor societăților considerate o entitate unică, și (3) o entitate economică unică între producători și stat, caz în care acestor producători li se poate aplica o taxă unică.

(213)

Grupul Hunan Hualian a susținut, de asemenea, că aplicarea taxei la nivel național, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, este limitată la situațiile în care este „imposibil” să se calculeze o marjă de dumping individuală pentru fiecare furnizor, indiferent de eficiența (sau lipsa de eficiență a) punerii lor în aplicare. Prin urmare, ori de câte ori se determină calculul marjelor individuale ale taxei, trebuie aplicat un nivel individual al taxei, în conformitate cu raportul Organului de apel al OMC în cauza CE – Elemente de fixare (China) (56). Întrucât Grupul Hunan Hualian a susținut că ar avea dreptul la o taxă individuală mai mică de 79 %, aplicarea unei taxe la nivel național ar fi discriminatorie pentru acesta. În plus, societatea a susținut că Comisia nu a reușit să demonstreze că Grupul Hunan Hualian sau orice alt producător-exportator ar trebui să fie considerat o entitate unică împreună cu statul sau cu alți furnizori. Grupul Hunan Hualian a susținut în continuare că, chiar dacă aceste legături ar fi dovedite, jurisprudența relevantă a OMC (57) impune ca, în cazul în care anumiți exportatori sunt afiliați și constituie un singur furnizor, Comisia să fie obligată să stabilească o marjă de dumping individuală pentru entitatea economică unică în cauză, care ar trebui să se bazeze pe prețurile medii de export ale fiecărui exportator individual. Grupul Hunan Hualian a susținut, de asemenea, că, în cazul în care s-ar aplica o taxă la nivel național în această situație, pe baza existenței unor distorsiuni semnificative în RPC, atunci o astfel de taxă ar fi aplicabilă în toate cazurile antidumping referitoare la RPC.

(214)

În plus, Grupul Hunan Hualian a negat orice implicare în practici de circumvenție și a contestat concluziile la care a ajuns Comisia pe baza unui singur caz, care nu este reprezentativ pentru un plan deliberat și sistematic de circumvenție a măsurilor existente. Astfel de practici pretinse nu constituie un temei pentru aplicarea unei taxe la nivel național, iar existența unor practici de circumvenție care fac măsurile existente ineficiente nu reprezintă, totuși, un motiv pentru aplicarea taxei la nivel național în temeiul articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(215)

În plus, întrucât reexaminarea s-a limitat la examinarea dumpingului, Grupul Hunan Hualian a observat că marjele de prejudiciu calculate în contextul investigației inițiale (AD586) au continuat să fie valabile și aplicabile. În consecință, decizia Comisiei de a aplica o taxă la nivel național de 79 % de facto vizează exclusiv Grupul Hunan Hualian și va fi în detrimentul exclusiv al Grupului Hunan Hualian, deoarece Grupul Hunan Hualian este singura societate cu o marjă de prejudiciu mai mică de 79 % și, prin urmare, singura societate care ar beneficia de o taxă individuală mai mică de 79 %. Rezultă că, potrivit Hunan Hulian, propunerea Comisiei de a institui o taxă la nivel național nu este numai lipsită de temei, ci și discriminatorie.

(216)

Comisia a reamintit că, astfel cum a recunoscut în mod corect Grupul Hunan Hualian, printre factorii relevanți prevăzuți la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru aplicarea unei taxe la nivel național se numără „controlul sau influența semnificativă a statului în ceea ce privește stabilirea prețurilor și a producției sau structura economică din țara furnizoare”.

(217)

Formularea actuală a articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază a fost introdusă prin regulamentul de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (58), în vederea punerii în aplicare a concluziilor raportului OMC în cauza CE-Elemente de fixare. Astfel cum se explică în considerentul 4 din regulamentul de modificare menționat, stabilirea unei marje de dumping unice și a unei taxe antidumping unice pentru câțiva exportatori este legată de existența unor situații care indică faptul că doi sau mai mulți exportatori, deși sunt distincți din punct de vedere juridic, au o relație de așa natură încât ar trebui să fie tratați ca o singură entitate. Astfel de situații pot cuprinde: (i) existența unor legături structurale și corporative între exportatori, cum ar fi controlul, acționariatul și administrarea în comun; (ii) existența unor legături structurale și corporative între stat și exportatori, cum ar fi controlul, acționariatul și administrarea în comun; (iii) controlul sau influența semnificativă a statului în ceea ce privește prețurile și producția, precum și structura economică a țării furnizoare, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(218)

De la bun început, Comisia a observat că majoritatea argumentelor prezentate de Grupul Hunan Hualian se bazează pe citarea selectivă a raportului Organului de apel în cauza CE-Elemente de fixare, ignorându-se pur și simplu faptul că acesta a fost transpus rapid și integral în regulamentul de bază și a fost respectat pe deplin de atunci. Grupul Hunan Hualian nu a menționat că raportul Organului de apel în cauza CE-Elemente de fixare a recunoscut, de asemenea, că o autoritate de investigație ar putea fi nevoită să ia în considerare alți factori și elemente de probă concrete decât cele care stabilesc o relație corporativă sau comercială pentru a evalua dacă statul și mai mulți exportatori constituie o singură entitate și, prin urmare, statul este sursa discriminării prin prețuri. Printre acestea se pot număra, de exemplu, dovezi ale controlului sau instrucțiunilor statului sau ale influenței semnificative asupra comportamentului anumitor exportatori în ceea ce privește prețurile și producția. În plus, structura economică a unui membru al OMC poate fi utilizată ca element de probă în fața unei autorități de investigație pentru a stabili dacă statul și câțiva exportatori sau producători care fac obiectul unei investigații sunt suficient de afiliați pentru a constitui o singură entitate, astfel încât să se calculeze o marjă unică și să li se impună o taxă unică (59). Aceste criterii ar putea demonstra că, chiar și în absența unor legături structurale formale între stat și anumiți exportatori, statul determină de fapt și influențează în mod semnificativ prețurile și producția și că exportatorii sau producătorii care fac obiectul unei investigații sunt suficient de afiliați pentru a constitui o singură entitate. Raportul Organului de apel a afirmat, de asemenea, în mod clar că „în cazul în care statul dă instrucțiuni sau influențează în mod semnificativ comportamentul mai multor exportatori în ceea ce privește prețurile și producția, aceștia ar putea fi efectiv considerați ca fiind un singur exportator în sensul Acordului antidumping și o singură marjă și taxă ar putea fi atribuite acestui exportator unic” (60).

(219)

În cazul de față și astfel cum se explică la punctul 3.2.1 în contextul analizei distorsiunilor semnificative și în considerentul 194, investigația a confirmat, prin intermediul unei multitudini de elemente de probă, că există un control și o influență semnificativă din partea autorităților chineze asupra sectorului ceramicii, precum și o influență generalizată a statului asupra structurii economice a acestui sector. Astfel cum se explică în considerentul 70, Comisia a concluzionat că, în sectorul ceramicii, nu numai că persistă un grad substanțial de proprietate din partea GC (61), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor (62). Toate aceste elemente de probă sunt relevante și în contextul analizei efectuate în temeiul articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a institui o taxă la nivel național, deoarece arată deja în mod clar modul în care GC controlează și influențează în mod semnificativ stabilirea prețurilor și producția în sectorul articolelor de masă, precum și modul în care structura economică a acestui sector este afectată de toate aceste politici și planuri puse în aplicare de GC. Contrar afirmațiilor Grupului Hunan Hualian, Comisia s-a bazat pe toate aceste elemente de probă pentru a-și susține concluzia, astfel cum se menționează în considerentele 203-204.

(220)

În plus, Grupul Hunan Hualian omite să recunoască și să abordeze cele mai recente evoluții în materie de politici care arată cât de răspândită este influența statului la diferitele niveluri ale administrației (și anume la nivel național și provincial) în sectorul ceramicii. Elementele de probă de la punctul 3.6 arată că s-a demonstrat că strategia recentă a GC de a consolida sectorul, printre altele, prin crearea de campioni naționali, de a extinde producția și capacitățile și de a oferi finanțare pentru punerea în aplicare a acestei strategii a avut un impact imediat asupra societăților incluse în eșantion.

(221)

În ceea ce privește în mod specific Grupul Hunan Hualian, Comisia a observat că acesta a fost inclus și menționat în mod explicit în lista beneficiarilor de „proiecte-cheie pentru extinderea și modernizarea capacității întreprinderilor industriale din provincia Hunan” menționată în considerentul 190 de mai sus. În plus, societățile beneficiare enumerate în acest plan (inclusiv Grupul Hunan Hualian) sunt invitate să respecte cerințele „Comunicării privind emiterea Celei de a doua serii de proiecte-cheie pentru extinderea și modernizarea capacității întreprinderilor industriale în provincia Hunan” [Xiang Gongxin Investment (2023) nr. 429 (63)] și să pună în aplicare imediat creșterea eficienței urmărită de guvern.

(222)

Grupul Hunan Hualian nu a prezentat niciun element de probă care să contrazică toate aceste constatări și elementele de probă subiacente și nu a demonstrat că nu este afectat sau nu face obiectul unui astfel de control sau al unei astfel de influențe semnificative din partea GC. În consecință, nu au existat motive pentru a trata Grupul Hunan Hualian în mod diferit față de orice alt producător-exportator de articole de masă din China. În concluzie, ansamblul elementelor de probă privind controlul sau influența semnificativă a statului chinez în ceea ce privește stabilirea prețurilor și producția în sectorul articolelor de masă din ceramică, precum și structura economică și politicile GC în același sector conduc la concluzia că aplicarea unei taxe la nivel național este adecvată în cazul de față. Prin urmare, afirmațiile sale au fost respinse.

(223)

Comisia nu a fost de acord cu afirmația Grupului Hunan Hualian conform căreia nu s-a constatat că grupul eludează nivelul taxei la nivel național și nici cu afirmația acestuia că, pe baza evaluării distorsiunilor semnificative, aplicarea unei taxe la nivel național s-ar aplica în toate investigațiile antidumping privind RPC. Comisia a observat că decizia sa de a institui taxa la nivel național în acest caz s-a bazat pe toate elementele explicate în prezentul regulament care arată controlul și influența semnificativă a GC asupra sectorului ceramicii, inclusiv asupra prețurilor și a producției, precum și asupra structurii economice specifice a țării ca urmare a politicilor și a influenței GC. Această concluzie s-a bazat nu numai pe evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative de la punctul 3.2.1, ci și pe o serie de alte elemente relevante, astfel cum se prevede în considerentele 205 și 208-211, care sunt specifice produsului și sectorului specific care fac obiectul prezentei investigații și care este posibil să nu afecteze toate în mod specific Grupul Hunan Hualian, fiind totuși în continuare relevante pentru constatarea la nivel național. Aceste elemente evidențiază această intervenție specifică din partea GC, precum și particularitatea sectorului articolelor de masă, care este extrem de fragmentat și face în prezent obiectul politicii opuse a GC de consolidare a acestuia, particularitatea că producătorii-exportatori au reexportat către UE produse achiziționate de alți producători, numărul semnificativ de TNPE și istoricul practicilor de circumvenție. Pe această bază, Comisia a respins argumentele prezentate de Grupul Hunan Hualian.

(224)

Comisia nu a fost de acord cu afirmația Grupului Hunan Hualian bazată pe jurisprudența OMC CE – Elemente de fixare potrivit căreia, atunci când a fost calculată o marjă de dumping individuală, poate fi aplicată o taxă unică diferiților furnizori care constituie un singur exportator și această taxă unică ar trebui să se bazeze pe prețurile medii de export ale fiecărui exportator individual. În primul rând, Comisia a reamintit că taxa la nivel național stabilită în prezenta investigație s-a bazat pe marja de prejudiciu și nu pe marja de dumping, astfel cum se explică la punctul 4.1.2, deoarece prima a fost mai mică decât marja de dumping. În plus, astfel cum se specifică la punctul 3.5, marja de dumping medie care reflectă prețurile de export ale celor trei producători incluși în eșantion care a fost considerată reprezentativă pentru entitatea unică a fost de 138,2 %, depășind astfel noua taxă aplicabilă la nivel național, de 79 %. De fapt, Comisia nu a stabilit marjele individuale de dumping, ci mai degrabă a stabilit mai întâi marje intermediare pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion, care au fost considerate reprezentative pentru entitatea unică. Aceasta a fost o etapă intermediară necesară pe baza căreia Comisia a calculat apoi marja de dumping a entității unice. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(225)

Trebuie impuse măsuri antidumping în cazul importurilor de produs originar din țările în cauză, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu stabilite în investigația inițială și marjele de dumping stabilite în considerentul 179 de mai sus. Întrucât marja de dumping constatată în prezenta investigație de reexaminare este mai mare decât marja de prejudiciu stabilită în investigația inițială, noul nivel al măsurilor se bazează pe cea mai mică dintre cele două marje și, prin urmare, pe nivelul marjei de subcotare.

(226)

În acest scop și având în vedere impracticabilitatea aplicării taxelor individuale și faptul că toate marjele de dumping individuale au fost mai mari decât marja de prejudiciu, Comisia a decis să compare marja de dumping la nivel național stabilită în prezenta reexaminare intermediară parțială cu nivelul prejudiciului aplicabil mediei eșantionului din investigația inițială.

(227)

În urma comunicării constatărilor finale, CCCLA și Grupul Fun Lin Wah au susținut că marja de prejudiciu stabilită în cursul investigației inițiale nu mai este relevantă în contextul actual. Potrivit ambelor părți, Comisia ar trebui să reevalueze nivelul prejudiciului pe baza condițiilor predominante în cursul perioadei de reexaminare intermediară pentru a asigura acuratețea și a reflecta dinamica reală a pieței.

(228)

În plus, CCCLA și Grupul Fun Lin Wah au susținut că noua taxă antidumping propusă aplică același nivel tuturor societăților din China, indiferent dacă au cooperat sau nu la investigație. Grupul Fun Lin Wah a susținut că acest lucru este inechitabil pentru societățile chineze cooperante, în special pentru cele selectate pentru eșantionare (cum ar fi Grupul Fun Lin Wah), și ar putea descuraja cooperarea viitoare în cadrul investigațiilor UE. Grupul Fun Lin Wah a susținut, de asemenea, că lipsa diferențierii poate afecta capacitatea Comisiei de a efectua investigații eficace în viitor și a îndemnat Comisia: (a) să recunoască cooperarea strânsă din partea societăților participante (în special a celor incluse în eșantion), (b) să aplice niveluri diferite ale taxei pe baza nivelurilor de cooperare (niveluri mai scăzute pentru societățile cooperante) și (c) să ofere rate mai favorabile societăților incluse în eșantion, drept recompensă pentru cooperarea lor.

(229)

CCCLA și Grupul Fun Lin Wah au susținut că creșterea taxelor antidumping în UE ar aduce prejudicii importatorilor din UE, ar perturba lanțurile de aprovizionare și ar cauza pierderi economice. Ambele părți au susținut că industria chineză și cea a Uniunii sunt complementare și nu concurente, întrucât producătorii din UE se concentrează asupra produselor de marcă de calitate superioară, în timp ce China furnizează produse ceramice rentabile, de larg consum. CCCLA și Grupul Fun Lin Wah au susținut în continuare că instituirea de taxe mai mari ar afecta, în cele din urmă, consumatorii și ar agrava inflația și că diviziunea operațională actuală dintre producătorii chinezi și importatorii din Uniune este benignă și asigură calitatea produselor, eficiența costurilor și satisfacția consumatorilor. Părțile au concluzionat că taxele propuse amenință stabilitatea economică a UE, bunăstarea consumatorilor și relația comercială reciproc avantajoasă dintre China și UE, subminând interesele pe termen lung.

(230)

În urma comunicării constatărilor, un număr mare de importatori neafiliați au prezentat observații cu privire la investigație, în conformitate cu observațiile exprimate de CCCLA și de Grupul Fun Lin Wah.

(231)

Importatorii au susținut, de asemenea, că taxa majorată va duce la creșterea costurilor pentru importatori și la creșterea prețurilor pentru consumatori și sectoarele din aval, ceea ce va duce la importante pierderi financiare și de locuri de muncă, precum și la insolvențe. Importatorii au criticat faptul că vor fi afectate în special întreprinderile mici și mijlocii.

(232)

Importatorii au susținut că capacitatea industrială europeană nu poate înlocui volumele importurilor din China, ceea ce, în consecință, ar conduce la întreruperi ale aprovizionării și la deficite. Câțiva importatori au considerat că Turcia nu este adecvată ca loc de producție alternativ din cauza lipsei capacităților tehnologice necesare în vederea îndeplinirii standardelor europene. Un importator a criticat faptul că măsura ar cauza relocarea producției în alte țări terțe, cum ar fi Vietnam, Bangladesh sau Turcia. Importatorii au criticat, de asemenea, faptul că, din cauza creșterii prețurilor cu amănuntul, este probabil că consumatorii vor cumpăra din ce în ce mai mult în mod direct din China prin intermediul unor canale de achiziție precum Temu. În câteva observații scrise s-a susținut, de asemenea, că măsurile modificate au un impact asupra mediului, deoarece consumatorii se vor orienta către articolele de masă din plastic.

(233)

Câțiva importatori au criticat faptul că taxa forfetară nu reflectă diversitatea de pe piață, temându-se că aceasta ar putea elimina categorii întregi de produse și ar putea duce la o lipsă de concurență și la majorări ale prețurilor de către producătorii din UE și din țările terțe. Unii importatori au considerat că este puțin probabil ca o creștere a taxei antidumping să relanseze producția de ceramică din UE, invocând provocări structurale și pe termen lung, cum ar fi schimbările obiceiurilor consumatorilor, tendințele demografice sau creșterea costurilor energiei, de mediu și ale forței de muncă.

(234)

Câțiva importatori au solicitat, de asemenea, un regim tranzitoriu pentru contractele pe termen lung existente care fac obiectul unor penalități pentru nelivrare sau livrare întârziată, au condiții de livrare fixe și nu permit ajustări contractuale ale prețurilor.

(235)

Holst Porzellan a susținut că dubla investigație – reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor și reexaminarea intermediară – constituie o încălcare a articolului 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, făcând trimitere la constatările privind prejudiciul din cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Câțiva importatori au susținut că reexaminarea intermediară ar fi trebuit să se refere la rezultatele reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, care au confirmat că producătorii din Uniune suferiseră un prejudiciu din cauza unei marje de subcotare de 38 % și au criticat creșterea taxei la 79 % în cadrul reexaminării intermediare.

(236)

În ceea ce privește afirmațiile de mai sus, Comisia ar dori să reamintească faptul că reexaminarea intermediară se limitează la examinarea dumpingului. Prin urmare, analiza prejudiciului și a interesului Uniunii nu face obiectul investigației. În plus, în urma deschiderii investigației, niciuna dintre părțile interesate nu a cooperat prin furnizarea de răspunsuri la chestionar. Având în vedere, de asemenea, că nu au fost furnizate elemente de probă substanțiale în sprijinul afirmațiilor, acestea au fost respinse.

(237)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(238)

Nivelul taxei antidumping menționat în prezentul regulament a fost stabilit pe baza concluziilor desprinse din prezenta investigație. Prin urmare, acesta reflectă situația constatată în cursul investigației. Taxa la nivel național aplicabilă tuturor societăților este, în consecință, aplicabilă tuturor importurilor produsului în cauză originar din RPC.

(239)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Hunan Huazhi și câțiva importatori au susținut că nivelul taxei propuse încalcă principiul OMC al proporționalității. Decizia Comisiei Europene de a institui o taxă uniformă de 79 % tuturor exportatorilor este incompatibilă cu acest principiu, având în vedere că erau disponibile alternative mai puțin restrictive și la fel de eficace. Grupul Hunan Huazhi a susținut că acest nivel ar aduce prejudicii disproporționate industriilor din aval și consumatorilor finali – în special celor care se bazează pe articole de masă și articole de bucătărie din ceramică la prețuri accesibile – depășind ceea ce este proporțional pentru a compensa prejudiciul cauzat de dumping. Această măsură riscă să supracompenseze dumpingul, cauzând în același timp daune economice inutile sectoarelor implicate și consumatorilor. În plus, Grupul Hunan Huazhi a solicitat Comisiei să calculeze marja de prejudiciu, să instituie taxe numai la nivelul necesar pentru a elimina prejudiciul, asigurându-se că taxele nu sunt excesive. Această abordare ar preveni protecția excesivă a producătorilor din UE și ar asigura măsuri echitabile și proporționale.

(240)

Astfel cum se precizează în avizul de deschidere, domeniul de aplicare al reexaminării intermediare s-a limitat la examinarea dumpingului, prin urmare, marja de prejudiciu pentru această procedură este cea stabilită în regulamentul de instituire a măsurilor inițiale. Astfel cum se explică în considerentul 225, taxa a fost stabilită pe baza celei mai scăzute valori dintre marja de dumping și marja de prejudiciu, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(241)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (64), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(242)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz cu privire la măsurile prevăzute în prezentul regulament,