(1)

Consiliul urmează să adopte măsuri privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, inclusiv privind anumite condiții legate funcțional de respectivele posibilități de pescuit, după caz. În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu obiectivele și normele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv. Posibilitățile de pescuit se stabilesc, de asemenea, în conformitate cu Regulamentele (UE) 2018/973 (2) și (UE) 2019/472 (3) ale Parlamentului European și ale Consiliului de stabilire a unor planuri multianuale pentru anumite stocuri pescuite în Marea Nordului și în apele occidentale și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective. În temeiul articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit repartizate statelor membre urmează să asigure o relativă stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc de pește sau activitate de pescuit.

(2)

Capturile totale admisibile (TAC) ar trebui să fie stabilite în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în concordanță cu cele mai bune avize științifice disponibile, pe baza unei perspective pe termen lung, luând în considerare particularitățile regionale, și având în vedere opiniile exprimate cu ocazia consultării părților interesate.

(3)

În temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, de la 1 ianuarie 2019 toate stocurile pentru care există limite de captură fac obiectul obligației de debarcare, deși se aplică anumite excepții. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a adoptat Regulamentele delegate (UE) 2023/2459 (4) și (UE) 2023/2623 (5) care prevăd detaliile pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit.

(4)

Posibilitățile de pescuit pentru stocurile care fac obiectul obligației de debarcare ar trebui să țină seama de faptul că, în principiu, aruncarea capturilor înapoi în mare nu mai este permisă. Prin urmare, posibilitățile de pescuit ar trebui să se bazeze pe cifra din avizul științific pentru capturile totale, pusă la dispoziție de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), dacă este disponibilă. Cantitățile care, prin excepție de la obligația de debarcare, pot continua să fie aruncate înapoi în mare ar trebui să fie deduse din cifra din avizul științific pentru capturile totale. În plus, posibilitățile de pescuit pentru stocurile pentru care ICES oferă numai un aviz privind debarcările ar trebui să fie stabilite pe baza avizului respectiv.

(5)

Planurile multianuale stabilite prin Regulamentele (UE) 2018/973 și (UE) 2019/472 stabilesc obiective și măsuri pentru gestionarea pe termen lung a stocurilor vizate de aceste planuri multianuale. Posibilitățile de pescuit pentru stocurile prevăzute la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/973 și la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/472 (denumite în continuare „stocurile-țintă”) ar trebui să fie stabilite în conformitate cu valorile mortalității prin pescuit care conduc la captura maximă durabilă (maximum sustainable yield – MSY) (denumite în continuare „intervale FMSY”) sau ar trebui să fie stabilite la un nivel mai scăzut și, după caz, în conformitate cu măsurile de salvgardare a biomasei prevăzute în regulamentele respective. Intervalele FMSY sunt stabilite în avizul ICES relevant. Posibilitățile de pescuit pentru stocurile-țintă pentru care nu pot fi stabilite intervale FMSY, precum și pentru stocurile menționate la articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/973 și la articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/472 (denumite în continuare „stocuri capturate accidental”) ar trebui să fie stabilite în conformitate cu obiectivele stabilite la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sau, în cazul în care nu sunt disponibile informații științifice adecvate, în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(6)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/973 și cu articolul 4 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2019/472, posibilitățile de pescuit pentru stocurile-țintă ar trebui să fie stabilite astfel încât să se asigure că există o probabilitate mai mică de 5 % ca biomasa să scadă sub nivelul-limită de referință al biomasei (Blim) (6).

(7)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2018/973 și cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2019/472, în cazul în care avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere a oricăruia dintre stocurile-țintă este inferior MSY Btrigger (7), urmează să fie luate măsuri de remediere. În special, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite la un nivel care corespunde mortalității prin pescuit reduse proporțional ținându-se seama de scăderea biomasei. Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere a oricăruia dintre stocurile-țintă este inferior Blim, urmează să fie adoptate măsuri de remediere suplimentare pentru a se asigura revenirea rapidă a stocului la niveluri superioare celor capabile să asigure MSY. În special, respectivele măsuri de remediere pot include suspendarea activităților de pescuit direcționat care vizează stocul respectiv și reducerea adecvată a posibilităților de pescuit pentru stocurile respective sau pentru alte stocuri din cadrul activităților respective de pescuit.

(8)

Există anumite stocuri pentru care ICES fie recomandă capturi zero sau capturi scăzute fie prevede ca o probabilitate mai mică de 5 % ca biomasa să scadă sub Blim ar putea fi obținută numai cu capturi reduse; ar putea fi obținută numai cu capturi zero; sau nu ar putea fi realizată nici măcar cu capturi zero. Cu toate acestea, în cazul în care pentru aceste stocuri au fost stabilite TAC la nivelurile respective, obligația de a debarca toate capturile, inclusiv capturile accidentale din stocurile respective în cadrul activităților de pescuit mixt, poate determina una sau mai multe nave de pescuit să înceteze pescuitul, chiar dacă acestea dispun în continuare de cote pentru alte specii, ceea ce, la rândul său, poate duce la o încetare prematură a anumitor activități de pescuit. În temeiul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/973, al articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/472 și al articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, coroborate cu articolul 2 alineatul (1) și cu articolul 2 alineatul (5) literele (c) și (f) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și pentru a se ajunge la un echilibru între menținerea activităților de pescuit mixt, având în vedere implicațiile socioeconomice potențial grave ale nerealizării acestui lucru, și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru stocurile respective, ținând seama de dificultatea de a pescui toate stocurile în cadrul unei activități de pescuit mixt la nivelul MSY, ar trebui să se stabilească TAC-uri specifice pentru capturile accidentale din stocurile respective. TAC-urile respective pentru capturile accidentale ar trebui să fie stabilite la niveluri care să evite riscul unei închideri premature a activităților de pescuit pentru care mai există cote pentru speciile vizate, din cauza lipsei de cote pentru stocurile capturate accidental de către navele de pescuit, în cazul în care o astfel de închidere prematură ar putea avea efecte socioeconomice grave pe termen scurt. Totodată, TAC pentru capturile accidentale ar trebui să asigure conservarea stocurilor în cauză, în cazul în care neconservarea stocurilor ar putea avea efecte socioeconomice și de mediu grave pe termen lung, precum și efecte socioeconomice pe termen scurt asociate. Respectivele TAC-uri pentru capturile accidentale ar trebui, de asemenea, să fie stabilite la niveluri bazate pe dovezi specifice, fiabile și verificabile privind potențialele închideri premature, potențialele efecte socioeconomice pe termen scurt, precum și efecte pe termen lung asupra mediului. Pentru a reduce capturile din stocurile pentru care sunt stabilite TAC de capturi accidentale, posibilitățile de pescuit pentru activitățile de pescuit mixt prin care se capturează pești provenind din stocurile respective ar trebui să fie stabilite la niveluri care să contribuie la refacerea biomasei stocurilor vulnerabile până la niveluri durabile.

(9)

Pentru a garanta, în măsura în care este posibil, utilizarea posibilităților de pescuit în cadrul pescuitului mixt în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ar trebui să fie creată o rezervă comună pentru schimburile de cote pentru statele membre. O astfel de rezervă comună pentru schimburile de cote ar pune la dispoziția statelor membre cotele neutilizate aferente anumitor capturi accidentale pentru a acoperi capturile accidentale inevitabile în anumite zone în circumstanțe în care statele membre respective nu beneficiază de nicio cotă.

(10)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru stocurile care nu fac obiectul Regulamentelor (UE) 2018/973 și (UE) 2019/472, în cazul în care sunt disponibile informații științifice adecvate, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu valoarea FMSY (8) și, după caz, la niveluri care refac stocurile peste nivelurile care permit obținerea MSY. În cazul în care informațiile științifice respective nu sunt disponibile, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului.

(11)

Pentru anumite stocuri, avizul ICES rămâne valabil timp de mai mulți ani și rămâne cel mai bun aviz științific disponibil pentru întreaga perioadă a avizului. În aceste cazuri, ar trebui în principiu să fie stabilite TAC-uri anuale care să acopere întreaga perioadă a avizului (denumite în continuare „TAC-uri multianuale”). Dacă în perioada respectivă devine disponibil un nou aviz al ICES, ar trebui să se asigure faptul că TAC-urile multianuale rămân în concordanță cu noul aviz, de îndată ce se publică acest nou aviz al ICES. În plus, ar trebui să se asigure faptul că deducerile anuale din cifra din aviz pentru capturile totale, având scopul de a ține seama de excepțiile de la obligația de debarcare, rămân în concordanță cu datele disponibile. Cu toate acestea, pentru anumite stocuri, în special stocurile care prezintă variații semnificative recente în ceea ce privește biomasa sau mortalitatea prin pescuit, ar putea fi oportun să se continue stabilirea TAC-urilor anuale.

(12)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/472, Spania și Franța ar trebui să se asigure împreună că, atunci când își stabilesc cotele pentru pescuitul comercial de biban-de-mare european (Dicentrarchus labrax) în diviziunile ICES 8a și 8b, suma cotelor respective, a capturilor aruncate înapoi în mare în urma pescuitului comercial, a debarcărilor din pescuitul recreativ și a exemplarelor moarte aruncate înapoi în urma pescuitului recreativ nu depășește cea mai mică valoare din intervalul FMSY („MSY Flower”) pentru capturile totale pentru zona respectivă, și anume 3 883 de tone. Pentru a permite Comisiei să monitorizeze aplicarea corectă a obiectivelor și a normelor stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și în Regulamentul (UE) 2019/472, Spania și Franța ar trebui să îi transmită Comisiei informații cu privire la cotele respective în urma pescuitului comercial de biban-de-mare european.

(13)

Măsurile suplimentare care reglementează pescuitul recreativ de biban-de-mare european în diviziunile ICES 8a și 8b ar trebui să fie menținute, având în vedere impactul semnificativ al pescuitul recreativ asupra ratei mortalității prin pescuit a stocului respectiv.

(14)

Există anumite stocuri pentru care ICES recomandă capturi peste un nivel scăzut. Cu toate acestea, în cazul în care TAC-urile pentru aceste stocuri au fost stabilite la nivelurile respective, obligația de a debarca toate capturile, inclusiv capturile accidentale din stocurile respective în cadrul activităților de pescuit mixt, poate determina una sau mai multe nave de pescuit să înceteze pescuitul, chiar dacă acestea dispun în continuare de cote pentru alte specii, ceea ce, la rândul său, poate duce la o încetare prematură a anumitor activități de pescuit. În temeiul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/973 și al articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/472, precum și al articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, coroborate cu articolul 2 alineatul (1) și cu articolul 2 alineatul (5) literele (c) și (f) din regulamentul respectiv și pentru a se ajunge la un echilibru între menținerea activităților de pescuit mixt, având în vedere implicațiile socioeconomice potențial grave ale nerealizării acestui lucru, și necesitatea de a atinge o stare bună pentru stocurile respective, ținând seama de dificultatea de a pescui toate stocurile în cadrul unei activități de pescuit mixt la nivelul MSY, ar trebui să se stabilească TAC-uri specifice pentru capturile accidentale din stocurile respective. TAC-urile respective pentru capturile accidentale ar trebui să fie stabilite la niveluri care să evite riscul unei închideri premature a activităților de pescuit din cauza lipsei de cote pentru stocurile capturate accidental de către navele de pescuit, în cazul în care o astfel de închidere prematură ar putea avea efecte socioeconomice grave pe termen scurt; în același timp, să asigure conservarea stocurilor în cauză, în cazul în care neconservarea stocurilor ar putea avea efecte socioeconomice și de mediu grave pe termen lung, precum și efecte socioeconomice pe termen scurt asociate. TAC-urile respective pentru capturile accidentale ar trebui, de asemenea, să fie stabilite pe baza unor dovezi specifice, fiabile și verificabile privind potențialele închideri premature, potențialele efecte socioeconomice pe termen scurt, precum și efecte pe termen lung asupra mediului. Pentru a reduce capturile din stocurile pentru care sunt stabilite TAC pentru capturi accidentale, posibilitățile de pescuit pentru activitățile de pescuit mixt prin care se capturează pești provenind din stocurile respective ar trebui să fie stabilite la niveluri care să contribuie la refacerea biomasei stocurilor vulnerabile până la niveluri durabile.

(15)

În conformitate cu avizul ICES relevant, capturile recreative de polac (Pollachius pollachius) în subzona ICES 8 și diviziunea ICES 9a nu sunt neglijabile. Prin urmare, ar trebui să se stabilească limite pentru capturile recreative de polac în zona respectivă și în zonele adiacente, și anume în subzonele ICES 8, 9 și 10 și în apele Uniunii din zona 34.1.1 a Comitetului pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CECAF).

(16)

În mai 2022, ICES a indicat că, în pofida eforturilor depuse de statele membre pentru refacerea stocurilor de anghilă europeană (Anguilla anguilla), nu s-au înregistrat progrese generale în ceea ce privește atingerea obiectivului privind evadarea în mare a 40 % din biomasa de anghilă argintie în întreaga Uniune, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului (9), și că nu au fost observate tendințe clare în ceea ce privește mortalitatea. În noiembrie 2025, ICES a recomandat din nou ca, atunci când se aplică abordarea precaută, să existe capturi zero de anghilă europeană în toate habitatele și în toate etapele vieții, în întreaga arie de răspândire naturală, care include Atlanticul de Nord-Est și Marea Mediterană. Această recomandare este valabilă atât pentru capturile realizate în cadrul pescuitului recreativ, cât și pentru cele din cadrul pescuitului comercial și include capturile de puiet de anghilă pentru repopulare și pentru acvacultură.

(17)

Regulamentul (UE) 2023/194 al Consiliului (10) a prelungit la șase luni perioada de interdicție pentru orice activitate de pescuit comercial de anghilă în apele marine și salmastre ale Uniunii din Atlanticul de Nord-Est. De asemenea, regulamentul în cauză a interzis orice pescuit recreativ de anghilă în apele respective. S-a considerat că o perioadă de interdicție de șase luni ar proteja mai bine stocul decât măsurile Uniunii și naționale care au fost puse în aplicare până în anul 2022. De asemenea, s-a considerat că prelungirea perioadei de interdicție ar permite atingerea obiectivului privind evadarea în mare a cel puțin 40 % din anghilele argintii. Prin Regulamentele (UE) 2024/257 (11) și (UE) 2025/202 (12) ale Consiliului au fost menținut măsurile respective și totodată au fost clarificate criteriile de stabilire a perioadei de interdicție și posibila derogare pentru continuarea pescuitului limitat de anghilă în cursul perioadei de migrare a anghilei. Având în vedere starea critică continuă a anghilei europene, măsurile respective ar trebui să se mențină în anul 2026.

(18)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1100/2007, repopularea cu puiet de anghilă este o măsură de conservare aleasă de anumite state membre în cadrul planurilor lor de gestionare pentru anghilă. Pentru a permite statelor membre respective să continue punerea în aplicare a acestei măsuri, pot fi necesare capturi de puiet de anghilă din apele marine și salmastre ale Uniunii din Atlanticul de Nord-Est la momentul potrivit al anului și, eventual, în cursul perioadei lor principale de migrație. Prin urmare, statele membre pot permite continuarea pescuitului de puiet de anghilă exclusiv pentru repopulare timp de încă 50 de zile în cursul perioadei principale de migrație a puietului de anghilă.

(19)

Potrivit ICES, biomasa stocului de limbă-de-mare (Solea solea) în subdiviziunile ICES 20-24 este estimată ca fiind inferioară Blim în anul 2026. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/973, ar trebui să fie stabilite măsuri de remediere pentru stocul respectiv pentru anul 2026, pentru a se asigura revenirea rapidă a acestuia la un nivel al biomasei superior MSY care permite obținerea capturii maxime durabile. Astfel de măsuri de remediere ar trebui să fie stabilite pentru activitățile de pescuit cu capturi accidentale substanțiale de limbă-de-mare, și anume atât pentru pescuitul mixt cu setci care vizează cambula de Baltica (Pleuronectes platessa), cât și pentru pescuitul mixt cu traule care vizează langustina (Nephrops norvegicus). Întrucât capturile accidentale de limbă-de-mare comună sunt minime în cadrul pescuitului cu setci în subdiviziunea 24 și al pescuitului costier la scară mică în subdiviziunea 22 la sud de paralela de 55° N, zonele respective ar trebui să fie exceptate de la astfel de măsuri.

(20)

În avizul său pentru anul 2026 pentru anumite stocuri de elasmobranhii (și anume vulpi, rechini și pisici de mare), ICES recomandă capturi zero, din cauza stării precare de conservare a elasmobranhiilor și dat fiind faptul că până și o activitate de pescuit limitată ar putea genera un risc grav pentru conservare. Prin urmare, pescuitul acestor specii ar trebui să fie interzis. În plus, în temeiul articolului 15 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare nu se aplică speciilor pentru care pescuitul este interzis. Atunci când sunt capturate accidental, speciile respective ar trebui să fie eliberate imediat înapoi în mare nevătămate. Se consideră că aruncarea înapoi în mare a acestor elasmobranhii nu crește în mod semnificativ mortalitatea prin pescuit a acestora și sprijină conservarea acestor stocuri, deoarece acestea au rate de supraviețuire ridicate atunci când sunt aruncate înapoi în mare.

(21)

Pentru a se maximiza utilizarea posibilităților de pescuit, ar trebui să se permită implementarea unui mecanism flexibil între anumite zone în care se aplică TAC-urile care vizează același stoc biologic.

(22)

La articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (13) se prevede o flexibilitate de la an la an în ceea ce privește cotele pentru stocurile care fac obiectul atât al unor „TAC-uri de precauție” cât și al unor „TAC-uri analitice”. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, Consiliul urmează să decidă, atunci când stabilește TAC-uri, stocurile cu privire la care nu se aplică articolele 3 și 4 din regulamentul respectiv, pe baza stării biologice a stocurilor și a angajamentelor asumate cu țări terțe. În plus, la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se prevede o flexibilitate de la an la an suplimentară pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Pentru a se evita o flexibilitate excesivă care ar submina realizarea obiectivelor PCP, flexibilitatea de la an la an pentru cote în temeiul articolelor 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu ar trebui să se aplice cumulativ. Flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui, după caz, să fie exclusă pe baza stării biologice a stocului și a angajamentelor asumate cu țările terțe.

(23)

Atunci când un stoc este pescuit de un singur stat membru, ar trebui ca respectivul stat membru să fie abilitat să stabilească o TAC pentru stocul respectiv, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). O astfel de abilitare este adecvată, cu condiția ca, atunci când stabilește nivelul TAC, statul membru să respecte obiectivele și normele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și în Regulamentele (UE) 2018/973 și (UE) 2019/472. Pentru a permite Comisiei să monitorizeze aplicarea corectă a obiectivelor și a normelor respective, statele membre ar trebui să îi transmită Comisiei informații cu privire la TAC. În plus, Comisia poate solicita Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) să evalueze respectivele TAC-uri și, în cazul în care CSTEP estimează că respectivele TAC-uri nu respectă obiectivele și normele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și în Regulamentele (UE) 2018/973 și (UE) 2019/472, statele membre ar trebui să modifice respectivele TAC-uri pe baza avizului CSTEP.

(24)

Este necesar să fie stabilite limitări ale efortului de pescuit pentru limba-de-mare în vestul Canalului Mânecii (diviziunea ICES 7e) în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2019/472.

(25)

Este necesar să se stabilească plafoanele efortului de pescuit pentru tonul roșu (Thunnus thynnus) în zona Convenției Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT), în special în Oceanul Atlantic, la est de 45°V, în conformitate cu articolele 6, 11, 13 și 16 din Regulamentul (UE) 2023/2053 al Parlamentului European și al Consiliului (14).

(26)

Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit din Uniune prevăzute în prezentul regulament se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (15), în special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament, referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la capturi și la efortul de pescuit care fac obiectul prezentului regulament.

(27)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2025, Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) nu a adoptat o recomandare de stabilire a TAC pentru sebastă de adânc (Sebastes mentella) în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2 pentru anul 2026. În așteptarea eventualei adoptări a unei recomandări a NEAFC pentru stocul respectiv, TAC pentru sebastă de adânc în subzonele ICES 1 și 2 ar trebui să fie stabilită provizoriu la zero.

(28)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2025, NEAFC nu a adoptat o recomandare nici pentru halibutul negru (Reinhardtius hippoglossoides) în subzonele ICES 1 și 2 pentru anul 2026. Prin urmare, cota Uniunii pentru halibutul negru în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2 pentru anul 2026 ar trebui să fie stabilită la 1 711 tone. Acest nivel corespunde unui procent de 9,25 % din nivelul recomandat în avizul ICES pentru anul 2023 (18 494 de tone), care constituie cel mai bun aviz științific disponibil pentru stocul respectiv.

(29)

Macroul (Scomber scombrus), putasu (Micromesistius poutassou) și heringul atlantico-scandinav (Clupea harengus) din Atlanticul de Nord-Est fac obiectul consultărilor statelor de coastă cu privire la gestionarea pescuitului stocurilor respective și sunt, de asemenea, stocuri gestionate de NEAFC. Uniunea participă la consultările statelor de coastă pentru anul 2026, pe baza pozițiilor aprobate de Consiliu la 13 octombrie 2025. În ceea ce privește heringul atlantico-scandinav și putasu, rezultatul consultărilor a fost consemnat în procese-verbale convenite, semnate la 21 și, respectiv, 23 octombrie 2025. Cu ocazia reuniunii sale anuale din 2025, NEAFC a adoptat o recomandare privind măsurile de conservare și gestionare pentru anul 2026 pentru heringul atlantico-scandinav, dar nu pentru putasu. Prin urmare, ar trebui să se stabilească TAC pentru heringul atlantico-scandinav pe baza recomandării relevante a NEAFC și TAC pentru putasu din Atlanticul de Nord-Est pentru anul 2026 la nivelul posibilităților de pescuit convenite în procesul-verbal convenit relevant al statelor de coastă. În ceea ce privește macroul, consultările cu statele de coastă sunt încă în curs de desfășurare și, în cadrul reuniunii sale anuale din 2025, NEAFC nu a adoptat nicio recomandare. Prin urmare, ar trebui să se stabilească o TAC provizorie pentru macrou pentru prima jumătate a anului 2026. Având în vedere caracterul sezonier al pescuitului de macrou, TAC provizorie ar trebui să se stabilească la 156 921 de tone, ceea ce corespunde unui procent de 90 % din TAC recomandată de ICES.

(30)

Putasu (Micromesistius poutassou) în Atlanticul de Nord-Est face obiectul consultărilor statelor de coastă cu privire la gestionarea pescuitului stocului respectiv și este, de asemenea, un stoc gestionat de NEAFC. Uniunea a participat la consultările statelor de coastă pe baza poziției aprobate de Consiliu la 7 octombrie 2025. Rezultatul consultărilor statelor de coastă cu privire la putasu a fost consemnat într-un proces-verbal convenit, care a fost semnat la 23 octombrie 2025. În cadrul reuniunii sale anuale din 2025, NEAFC nu a adoptat o recomandare privind măsurile de conservare și gestionare pentru putasu pentru anul 2026. Prin urmare, nivelul TAC pentru putasu pentru anul 2026 ar trebui să fie stabilit la nivelul prevăzut în respectivul proces-verbal convenit din 23 octombrie 2025.

(31)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2025, Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a menținut măsurile existente pentru anumite stocuri din zona Convenției ICCAT pentru anul 2026. În plus, pentru anul 2026, ICCAT a majorat nivelurile TAC pentru tonul roșu în Oceanul Atlantic de Est și a redus cota de reținere pentru rechinul mako (Isurus oxyrinchus) din Atlanticul de Sud comparativ cu anul 2025. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(32)

Cotele Uniunii pentru stocurile din zona Convenției ICCAT pentru anul 2026 au fost ajustate în cadrul reuniunii anuale a ICCAT din 2025, în conformitate cu mai multe recomandări ale ICCAT în temeiul cărora Uniunea poate reporta, la cerere, un procent stabilit din cota sa neutilizată de posibilități de pescuit din anul 2024 în anul 2026 sau din anul 2025 în anul 2026. În așteptarea unor astfel de eventuale ajustări ale cotelor Uniunii, cotele pentru fiecare stat membru ar trebui stabilite pe baza cotei totale a Uniunii pentru anul 2026, astfel cum a fost convenită de ICCAT înainte de orice astfel de ajustări.

(33)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2025, Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) a adoptat limite de captură pentru stocurile din zona Convenției CAMLR, pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 2025 și 30 noiembrie 2026. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(34)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2025, Comisia Tonului din Oceanul Indian (IOTC) a stabilit următoarele măsuri în zona sa de competență pentru anul 2026: a menținut măsurile existente adoptate pentru tonul cu aripioare galbene (Thunnus albacares), a revizuit limitele de captură pentru tonul obez (Thunnus obesus) și a adoptat pentru prima dată limite de captură pentru tonul dungat (Katsuwonus pelamis). Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii. Cota Uniunii pentru tonul dungat în zona de competență a IOTC pentru anul 2026 ar trebui să fie alocată statelor membre în cauză pe baza nivelului relativ mediu al activităților de pescuit ale statelor membre respective în cursul a două perioade de referință: cei mai buni cinci ani ai fiecărui stat membru în perioada anilor 2015-2024 și în perioada anilor 2022-2024.

(35)

Reuniunea anuală a Organizației Regionale de Gestionare a Pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) este programată pentru 2-6 martie 2026. Prin urmare, măsurile existente pentru zona Convenției SPRFMO care sunt legate funcțional de TAC ar trebui să fie menținute temporar, până când are loc reuniunea anuală și se stabilesc TAC-uri pentru anul 2026.

(36)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2025, Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT) a modificat unele dintre măsurile existente aplicabile în zona Convenției CITT, menținând în același timp numărul existent de dispozitive de concentrare a peștilor (fish aggregating device – FAD) flotante pentru anul 2026. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(37)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2023, Comisia pentru conservarea tonului roșu din sud (CCSBT) a adoptat TAC pentru tonul roșu din sud (Thunnus maccoyii) pentru o perioadă de trei ani (2024-2026). Măsura respectivă ar trebui să fie transpusă în dreptul Uniunii pentru anul 2026.

(38)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2025, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) a menținut pentru anul 2026 TAC-urile actuale în zona Convenției SEAFO. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(39)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2025, Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC) amenținut pentru anul 2026 măsurile existente adoptate pentru anul 2025. În plus, WCPFC a adoptat o limită a capturilor accidentale de ton roșu de Pacific (Thunnus orientalis) în zona Convenției WCPFC. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(40)

În cadrul celei de a 47-a reuniuni anuale a sale din 2025, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) a adoptat posibilități de pescuit pentru anul 2026 pentru anumite stocuri din zona Convenției NAFO. De asemenea, aceasta a menținut pentru anul 2026 măsurile existente care sunt legate funcțional de posibilitățile de pescuit pentru calmarul roșu nordic (Illex illecebrosus) în subzonele NAFO 3 și 4 și pentru cambula cu coada galbenă (Limanda ferruginea) în diviziunile NAFO 3LNO, cu scopul de a reduce la minimum nivelurile capturilor accidentale de specii nevizate și fără de care posibilitățile de pescuit pentru stocurile respective ar trebui reduse pentru a proteja speciile nevizate. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(41)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2025, Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (SIOFA) a revizuit măsurile existente pentru rechinii de adâncime, inclusiv închiderea actuală a zonelor de pescuit și lista speciilor de rechini pentru care pescuitul direcționat în zona Acordului SIOFA este interzis. În plus, SIOFA a adoptat o nouă măsură pentru activitățile de pescuit bentonic, care include închiderea anumitor zone pentru toate activitățile de pescuit de fund și, în anumite zone, doar pentru pescuitul cu paragate de fund. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(42)

În temeiul articolului 498 alineatul (2) din Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (16) (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare”), Uniunea și Regatul Unit trebuie să organizeze consultări anuale pentru a conveni, până la data de 10 decembrie a fiecărui an, cu privire la TAC-urile aferente anului următor pentru stocurile care figurează în anexa 35 la acordul respectiv.

(43)

În 2025, Uniunea și Regatul Unit au organizat consultări bilaterale privind stabilirea unui număr mare de TAC-uri pentru 2026 pentru stocurile enumerate în anexa 35 la Acordul comercial și de cooperare. Consultările respective s-au desfășurat în temeiul articolului 498 alineatele (2), (4) și (6) din Acordul comercial și de cooperare, iar Uniunea a participat la respectivele consultări pe baza poziției Uniunii aprobate de Consiliu la 21 octombrie 2025 și în conformitate cu documentele neoficiale ale serviciilor Comisiei aprobate de Consiliu la 21, 23 și 31 octombrie și la 11 și 25 noiembrie 2025. Rezultatul consultărilor a fost consemnat într-un proces-verbal scris semnat de șefii delegațiilor la 10 decembrie 2025. Prin urmare, posibilitățile de pescuit relevante ar trebui să fie stabilite la nivelurile prevăzute în respectivul proces-verbal, iar celelalte măsuri legate funcțional de posibilitățile de pescuit prevăzute, de asemenea, în respectivul procesul-verbal, ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(44)

Uniunea și Regatul Unit au convenit asupra unui acces reciproc în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 și 31 decembrie 2030 pentru a viza 560 de tone de ton alb din zone nordice (Thunnus alalunga) în zonele economice exclusive ale statelor membre și ale Regatului Unit. Acordul respectiv exclude accesul la zonele menționate la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(45)

Uniunea și Regatul Unit au convenit asupra unor măsuri de remediere pentru cod (Gadus morhua), eglefin (Melanogrammus aeglefinus), merlan (Merlangius merlangus), limbă-de-mare și cambulă de Baltica în Marea Celtică, Marea Irlandei și Canalul Mânecii. Astfel de măsuri sunt legate funcțional de TAC pentru stocurile în cauză, deoarece, în lipsa unor astfel de măsuri, nivelurile TAC nu ar asigura o refacere suficientă a stocurilor. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru operatorii din Uniune în raport cu operatorii din Regatul Unit, respectivele măsuri ar trebui să se aplice de la 1 iunie 2026.

(46)

Potrivit avizului ICES relevant pentru 2026, capturile recreative de polac din subzonele ICES 6 și 7 reprezintă o parte semnificativă din totalul capturilor. Prin urmare, ar trebui să se stabilească limite pentru capturile recreative de polac în zonele respective.

(47)

Ar trebui să se continue utilizarea perioadelor de interzicere a pescuitului de uvă cu anumite unelte tractate în diviziunile ICES 2a și 3a și în subzona ICES 4, pentru a permite protejarea zonelor de depunere a icrelor și limitarea capturilor de puiet.

(48)

În 2025, Uniunea, Regatul Unit și Norvegia au desfășurat consultări trilaterale cu privire la șase stocuri comune și gestionate în comun care se găsesc în zonele aflate sub jurisdicția lor. Consultările respective s-au desfășurat între 27 octombrie și 4 decembrie 2025, pe baza poziției Uniunii aprobate de Consiliu la 21 octombrie 2025 și în conformitate cu documentele neoficiale ale serviciilor Comisiei, aprobate de Consiliu la 23 și 27 octombrie 2025. Rezultatul consultărilor a fost consemnat într-un proces-verbal convenit, semnat de șefii delegațiilor la 5 decembrie 2025. Posibilitățile de pescuit relevante ar trebui să fie stabilite la nivelul convenit cu Regatul Unit și Norvegia, împreună cu celelalte dispoziții din respectivul proces-verbal convenit.

(49)

Măsurile de însoțire existente pentru codul din platoul continental nordic ar trebui să fie menținute. În plus, ar trebui să fie introduse măsuri de remediere pentru a reduce mortalitatea prin pescuit și pentru a spori protecția puietului de cod. Printre acestea se numără două noi închideri pentru cod în apele Uniunii din diviziunea ICES 4b, două închideri prelungite în apele Uniunii din diviziunile 3a și 2, actualizări ale regimurilor de închidere în timp real (RTC) în perioada 1 ianuarie-31 martie 2026 în estul Canalului Mânecii (diviziunea ICES 7d), în sudul Mării Nordului (diviziunea ICES 4c) și în centrul Mării Nordului (diviziunile ICES 4b și 3), precum și restricții privind vizarea codului în sudul și centrul Mării Nordului (diviziunile ICES 4c și 4b), printr-o limitare a totalului capturilor de cod din cele două diviziuni respective.

(50)

Uniunea a desfășurat consultări bilaterale cu Norvegia cu privire la gestionarea a șapte stocuri comune în zona Skagerrak [cod (Gadus morhua), eglefin (Melanogrammus aeglefinus), hering nordic (Clupea harengus), crevete nordic (Pandalus borealis), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), șprot (Sprattus sprattus) și merlan (Merlangius merlangus)]. Consultările respective s-au desfășurat cu scopul de a ajunge la un acord privind gestionarea acestor stocuri și posibilitățile de pescuit pentru anul 2026, precum și schimbul de cote și modalitățile de acces pentru șase stocuri gestionate în comun în Marea Nordului. Consultările respective s-au încheiat cu succes la 16 și 18 decembrie 2025, iar rezultatul a fost consemnat în trei procese-verbale convenite. Acordul bilateral privind acordurile în domeniul pescuitului în Skagerrak și Kattegat pentru 2026 și protocolul consultărilor în domeniul pescuitului dintre Norvegia și Uniunea Europeană în numele Suediei pentru anul 2026 au fost semnate de șefii delegațiilor la 16 decembrie 2025. Acordul privind schimburile de cote și accesul la ape pentru stocurile gestionate în comun din Marea Nordului a fost semnat de șefii delegațiilor la 18 decembrie 2025. Posibilitățile de pescuit relevante ar trebui să fie stabilite la nivelul convenit cu Norvegia, iar celelalte dispoziții din respectivele procese-verbale convenite ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(51)

Consultările dintre Uniune și Norvegia sunt încă în curs de desfășurare în ceea ce privește accesul la apele lor respective pentru heringul atlantico-scandinav (Clupea harengus) și putasu (Micromesistius poutassou). Până la încheierea acestor consultări, respectivele niveluri de acces ar trebui să poarte marcajul „urmează să fie stabilite”.

(52)

Pentru putasu (Micromesistius poutassou), transferul cotelor de la WHB/8C3411 la WHB/1X14 pentru anul 2025 ar trebui să permită transferul convenit al cotei de putasu de la Uniune către Norvegia pentru anul 2026.Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere principiului stabilității relative a activităților de pescuit. Regulamentul (UE) 2025/202 ar trebui să se modifice în mod corespunzător.

(53)

În conformitate cu procedura prevăzută în Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Guvernul Groenlandei și Guvernul Danemarcei, pe de altă parte (17), și în protocolul privind punerea sa în aplicare (18), părțile au convenit în cadrul reuniunii comitetului mixt desfășurate la 19 și 20 noiembrie 2025 cu privire la nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei pentru anul 2026. Prin urmare, posibilitățile de pescuit relevante ar trebui să fie stabilite la nivelul prevăzut în procesul-verbal semnat al reuniunii comitetului mixt și ținând seama de transferurile din Uniune către Norvegia din procesele-verbale convenite semnate de șefii delegațiilor la 16 decembrie 2025.

(54)

Tratatul din 9 februarie 1920 cu privire la Spitsbergen (Svalbard) (denumit în continuare „Tratatul d la Paris din 1920”) acordă acces egal și nediscriminatoriu la resursele din jurul arhipelagului Svalbard pentru toate părțile la respectivul tratat, inclusiv în materie de pescuit. Poziția Uniunii cu privire la respectivul acces a fost prezentată în mai multe note verbale adresate Norvegiei, cele mai recente dintre acestea fiind din 26 februarie 2021, 28 iunie 2021, 1 august 2022 și 26 octombrie 2023. În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru Chionoecetes spp. în jurul zonei Svalbard, ar trebui să se limiteze numărul de nave de pescuit autorizate să desfășoare astfel de activități de pescuit, pentru a se garanta că exploatarea Chionoecetes spp. în jurul zonei Svalbard este compatibilă cu normele de gestionare nediscriminatorii stabilite de Norvegia, care deține suveranitatea și jurisdicția în această zonă în conformitate cu dispozițiile relevante ale Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării și ale Tratatului de la Paris din 1920. Repartizarea acestor posibilități de pescuit între statele membre se limitează la anul 2026. În Uniune principala responsabilitate pentru asigurarea respectării legislației aplicabile aparține statelor membre de pavilion.

(55)

În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru cod în nord-estul Arcticii și având în vedere absența unei TAC de referință pentru anul 2026, ar trebui să se stabilească o cotă provizorie a Uniunii pentru cod în apele arhipelagului Svalbard și în apele internaționale din subzona ICES 1 și diviziunea ICES 2b, pentru a se asigura continuarea activităților de pescuit ale flotei Uniunii pentru 2026. Cota provizorie a Uniunii ar trebui să fie echivalentă cu jumătate din cota Uniunii stabilită pentru 2025 și să fie limitată la perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026. Cota provizorie respectivă a Uniunii ar trebui să fie repartizată statelor membre în conformitate cu Decizia 87/277/CEE a Consiliului (19), sub rezerva adaptărilor necesare ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, astfel cum se prevede în tabelul E din anexa 36 la Acordul comercial și de cooperare.

(56)

În conformitate cu Declarația Uniunii adresată Republicii Bolivariene a Venezuelei privind acordarea de posibilități de pescuit în apele Uniunii navelor de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei în zona economică exclusivă din largul coastei Guyanei Franceze, aprobată în numele Uniunii prin Decizia (UE) 2015/1565 a Consiliului (20), este necesar să fie stabilit numărul maxim de autorizații de pescuit specii de lutianide în apele Uniunii, disponibile pentru Venezuela, pentru anul 2026.

(57)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește autorizarea individuală a statelor membre de a gestiona alocările efortului de pescuit conform unui sistem bazat pe kilowați-zi, acordarea de zile suplimentare pe mare pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit și pentru programul consolidat de observații științifice și stabilirea formatelor foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor privind transferul de zile pe mare între navele de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (21).

(58)

Pentru a asigura aplicarea continuă și pentru a preveni insecuritatea juridică în perioada cuprinsă între sfârșitul anului precedent și data intrării în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru anul următor, dispozițiile prezentului regulament privind interdicțiile și perioadele de interzicere a activităților de pescuit ar trebui să continue să se aplice la începutul anului 2027, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru anul 2027.

(59)

Din motive de urgență și pentru a asigura securitatea juridică cât mai curând posibil, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării sale.

(60)

Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și a se asigura subzistența pescarilor, prezentul regulament ar trebui să se aplice retroactiv cu efect de la 1 ianuarie 2026.

(61)

În plus, anumite măsuri internaționale care creează sau restricționează posibilitățile de pescuit pentru Uniune au fost adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) competente la sfârșitul anului 2025 și au devenit aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Pentru a reflecta situația actuală, dispozițiile prezentului regulament care transpun astfel de măsuri în dreptul Uniunii ar trebui să se aplice retroactiv cu efect de la 1 decembrie 2025. În special, deoarece sezonul de pescuit în zona Convenției CCAMLR se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie, iar anumite posibilități sau interdicții de pescuit în zona Convenției CCAMLR se stabilesc pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2025, ar trebui ca dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament să se aplice de la respectiva dată. În plus, sezonul de pescuit pentru peștele-dințos în zona Acordului SIOFA se derulează în perioada 1 decembrie-30 noiembrie și, întrucât TAC-urile pentru grupul respectiv de specii sunt stabilite pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2025, TAC-urile ar trebui să se aplice de la data respectivă. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece navelor de pescuit aflate sub pavilionul unei părți contractante le este interzis să pescuiască fără autorizație în zona Convenției CAMLR și în zona Acordului SIOFA.

(62)

În plus, dispozițiile prin care se modifică Regulamentul (UE) 2025/202 pentru a permite transferul cotei pentru putasu de la WHB/8C3411 la WHB/1X14 pentru anul 2025 ar trebui să se aplice retroactiv. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece cotele din cadrul respectivelor TAC nu au fost încă epuizate,