(1)

La 31 octombrie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de clorură de colină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 17 septembrie 2024 de Balchem Italia Srl și Taminco BV (denumiți în continuare „reclamanții”). Plângerea a fost depusă de industria producătoare de clorură de colină din Uniune în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/92 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în legătură cu deschiderea investigației în mod special reclamanții, alți potențiali producători din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din RPC, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

Van Eeghen Functional Ingredients BV (denumită în continuare „Van Eeghen”) a susținut că cei doi reclamanți nu își desfășoară activitatea în calitate de producători din UE pe piața clorurii de colină de calitate alimentară și că, prin urmare, nu ar atinge o cotă de piață de 25 % necesară pentru deschiderea unei investigații privind importurile de clorură de colină de calitate alimentară.

(7)

În ceea ce privește pragul de 25 % necesar pentru deschiderea unei investigații și menționat la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia a clarificat faptul că acesta nu se aplică cotei de piață, ci producției din Uniune – producătorii din Uniune care susțin în mod expres plângerea ar trebui să reprezinte cel puțin 25 % din producția totală a produsului similar. Astfel cum se menționează în considerentul 14 de mai jos, cei doi reclamanți reprezintă peste 80 % din producția de produs similar a Uniunii și, prin urmare, acest prag este mai mult decât atins.

(8)

Astfel cum se explică mai detaliat în considerentele 33 și 34 de mai jos, clorura de colină de calitate alimentară și cea destinată hranei pentru animale sunt ambele considerate două tipuri de produs care face obiectul investigației.

(9)

Camera de comerț din China pentru importul și exportul produselor alimentare, a produselor autohtone și a subproduselor de origine animală (China Chamber of Import/Export of Foodstuffs, Native Produce and Animal By-products, denumită în continuare „CFNA”) (4) a susținut că uscătorii produsului care face obiectul investigației ar trebui să fie considerați producători și că, prin urmare, aceștia ar trebui să fie luați în considerare la evaluarea cerințelor privind legitimitatea și reprezentativitatea ale industriei Uniunii. CFNA a susținut, de asemenea, că reclamanții ar putea avea afilieri la oricare dintre producătorii-exportatori chinezi ai produsului în cauză.

(10)

Afirmația referitoare la uscători este abordată în considerentul 160.

(11)

În ceea ce privește afirmația CFNA potrivit căreia cei doi reclamanți ar putea avea afilieri la producătorii-exportatori chinezi, Comisia a confirmat și a verificat, în ceea ce privește producătorii-exportatori incluși în eșantion, că nu a existat o astfel de relație. De altfel, afirmația a fost respinsă, deoarece nu a fost susținută de niciun element de probă.

(12)

CFNA a susținut că nu au fost divulgate suficiente informații din plângere, ceea ce submina dreptul la apărare al părților interesate, și a cerut Comisiei să solicite reclamanților să îndeplinească obligația de informare completă în conformitate cu normele aplicabile. Comisia a observat că CFNA nu a specificat locurile în care nu ar fi fost divulgate suficiente informații din plângere. Comisia a considerat că versiunea neconfidențială a plângerii respectă standardele aplicabile din regulamentul de bază, care impun ca versiunea neconfidențială a plângerii să fie suficient de detaliată pentru a permite părților interesate să înțeleagă în mod rezonabil elementele esențiale ale eventualelor informații transmise cu titlu confidențial. Din acest motiv, cererea referitoare la aspectele procedurale este respinsă.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Cu toate acestea, printr-o notă la dosar (5), Comisia a informat părțile interesate că a renunțat la eșantionare, deoarece numai cei doi reclamanți au răspuns la întrebările privind legitimitatea. Acești doi producători din Uniune reprezentau peste 80 % din producția și din vânzările estimate ale produsului similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații. Nu s-au primit observații cu privire la decizia de a renunța la eșantionare. Cele două societăți erau reprezentative pentru industria Uniunii.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Un importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Prin urmare, nu a fost necesară eșantionarea importatorilor neafiliați.

(16)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(17)

Șapte producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil. Producătorii-exportatori incluși în eșantion au raportat că reprezintă 57 % din totalul exporturilor în Uniune de clorură de colină raportate de producătorii-exportatori cooperanți. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu au fost primite observații cu privire la eșantionul care a fost ales.

(18)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(19)

Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune, producătorilor-exportatori incluși în eșantion, precum și importatorului neafiliat cooperant. Aceleași chestionare, precum și un chestionar destinat utilizatorilor produsului care face obiectul investigației, au fost puse la dispoziție online (6) în ziua deschiderii investigației.

(20)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei doi producători din Uniune, de la un utilizator, de la un importator neafiliat și de la cei doi producători-exportatori chinezi incluși în eșantion.

(21)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(22)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2023 și 30 septembrie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(23)

Produsul care face obiectul investigației este clorura de colină, sub toate formele și puritățile, indiferent dacă este sau nu pe un suport și cu un conținut minim de clorură de colină de 30 % din greutate, cu excepția clorurii de fosforilcolină calcică tetrahidrat cu numărul CAS 72556-74-2.

(24)

Clorura de colină este un compus organic și o sare cuaternară de amoniu. Formula moleculară a clorurii de colină pure este [(CH3)3NCH2CH2OH]+Cl–, iar masa sa moleculară este de 139,62 g/mol. Clorura de colină există sub formă de soluție apoasă și sub formă cristalizată. Ca soluție apoasă, clorura de colină este incoloră și poate fi adusă într-o formă solidă prin evaporarea apei, ceea ce duce la o sare albă cristalină.

(25)

Clorura de colină este adesea utilizată ca aditiv în hrana animalelor. Este un nutrient esențial pentru creșterea, dezvoltarea și sănătatea multor specii de animale, în special pe piețele păsărilor de curte și cărnii. Clorura de colină este utilizată, de asemenea, în alimentația umană și în aplicații nutraceutice. În special, clorura de colină se adaugă în formulele de început și în suplimentele alimentare prenatale, deoarece sprijină dezvoltarea și activitatea cerebrală. Clorura de colină este, de asemenea, un agent de stabilizare a argilei pentru fluidele de fracturare în industria petrolului și a gazelor.

(26)

Clorura de colină este produsă prin trei procese de reacție succesive. În primul rând, metanolul și amoniacul reacționează pentru a forma trimetilamină (denumită în continuare „TMA”). TMA reacționează apoi cu acid clorhidric („HCl”) pentru a forma clorhidrat de trimetilamină (o sare). În al treilea rând, clorhidratul de trimetilamină reacționează cu oxid de etilenă pentru a forma clorură de colină lichidă. Aceste procese consumă energie, de exemplu, gaze naturale și energie electrică, dar nu produc niciun alt subprodus în afară de apă.

(27)

Concentrația clorurii de colină ca produs final se obține în timpul procesului de purificare prin eliminarea apei. Pentru a plasa clorura de colină pe un suport, clorura de colină lichidă este bine pulverizată și amestecată cu suportul (știuleți de porumb, pulpă de sfeclă de zahăr, dioxid de siliciu) și apoi uscată pentru a se reduce conținutul de umiditate și pentru a se obține concentrația dorită de clorură de colină. Procesul de uscare este efectuat fie de producătorul de clorură de colină lichidă, fie de alți operatori (uscători). Aceștia din urmă achiziționează clorură de colină lichidă pentru a o aplica pe un suport, apoi vând clorura de colină finită amestecată cu un suport comercianților și utilizatorilor.

(28)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din RPC, încadrat în prezent la codurile NC ex 2923 10 00 , ex 2309 90 31 , ex 2309 90 96 , ex 2106 și 3824 99 96 (și, de la deschiderea investigației, încadrat la codul adițional TARIC 89ID). În prezent, produsul se încadrează la codurile NC ex 2923 10 00 , ex 2309 90 31 , ex 2309 90 96 , ex 2106 și 3824 99 96 (coduri adiționale TARIC 89RB, 89RC, 89RD, 89RE, 89RF, 89RG, 89RH și 89YY).

(29)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(30)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(31)

Van Eeghen și CFNA au susținut că clorura de colină de calitate alimentară ar trebui exclusă din domeniul de aplicare al investigației. Acestea au susținut că clorura de colină utilizată pentru hrana animalelor diferă substanțial de cea utilizată pentru alimentația umană în ceea ce privește nivelul de puritate, cerințele legale, performanța și utilizarea produsului, prețul și dinamica pieței.

(32)

Kirsch Pharma GmbH (denumită în continuare „Kirsch Pharma”) a susținut că clorura de colină de calitate alimentară nu ar trebui să facă obiectul niciunei instituiri de taxe antidumping, deoarece producția UE a acestui tip de produs care face obiectul investigației nu este suficientă pentru a acoperi cererea de pe piața Uniunii și se teme de un deficit de aprovizionare în cazul instituirii de măsuri privind clorura de colină de calitate alimentară.

(33)

În ceea ce privește producția Uniunii de clorură de colină pentru piața produsului de calitate alimentară, Comisia a confirmat mai întâi că clorura de colină destinată consumului uman nu este produsă în prezent de reclamanți. Piața clorurii de colină de calitate alimentară este relativ mică și reprezintă, potrivit estimărilor, cel mult 5 % din piața Uniunii. Prin urmare, având în vedere circumstanțele dificile ale pieței descrise la punctul 4.4 din prezentul regulament, industria Uniunii s-a concentrat pe menținerea cotelor de piață pe piața principală, și anume cea a clorurii de colină destinată hranei pentru animale. De asemenea, reclamanții au susținut că intrarea pe această piață mică, puternic dominată, după părerea lor, de importurile din China, nu este interesantă în prezent din punct de vedere economic, dar că ar putea intra pe această piață în cazul instituirii de măsuri. Cu toate acestea, clorura de colină de calitate alimentară este încă produsă de cel de al treilea producător din Uniune, ale cărui date au fost incluse în plângere, precum și în datele macroeconomice prezentate în prezentul regulament. Partea respectivă, Algry Química, a susținut că a fost supusă unui dumping prejudiciabil pe piața alimentară și că, prin urmare, clorura de colină de calitate alimentară ar trebui să facă obiectul investigației.

(34)

Având în vedere afirmația din considerentul 31 de mai sus, Comisia a examinat dacă clorura de colină destinată consumului uman (de calitate alimentară) și clorura de colină destinată hranei pentru animale au aceleași caracteristici fizice, tehnice și/sau chimice de bază. Comisia a constatat că clorura de colină destinată consumului uman și clorura de colină destinată hranei pentru animale pot fi considerate două subtipuri diferite ale aceluiași produs în cauză. Ele sunt fabricate în același mod, au, în esență, aceeași compoziție chimică și prezintă aceleași caracteristici fizice de bază. Este adevărat că clorura de colină vândută industriei alimentare are standarde de testare mai ridicate și trebuie să fie însoțită de certificate de testare specifice, în timp ce acest lucru nu este valabil în cazul clorurii de colină destinate hranei pentru animale. Totuși, aceste cerințe de reglementare suplimentare nu modifică produsul ca atare și nu sunt legate de o calitate sau de o puritate diferită a clorurii de colină destinate consumului uman. În măsura în care clorura de colină de calitate alimentară poate fi vândută la prețuri mai ridicate deoarece este considerată un produs de nișă în comparație cu clorura de colină destinată hranei pentru animale, acest lucru în sine nu pune sub semnul întrebării omogenitatea definiției produsului în cadrul prezentei investigații. Comisia a observat, de asemenea, că eventuala diferență de preț dintre clorura de colină destinată pieței alimentare și cea destinată pieței hranei pentru animale nu afectează calculele prejudiciului, deoarece aceste subtipuri de produse au numere de control al produsului diferite și, prin urmare, nu sunt comparate între ele.

(35)

În plus față de cele de mai sus, Algry Química a subliniat riscul de circumvenție a măsurilor în cazul excluderii clorurii de colină destinate consumului uman, deoarece importurile ar putea fi destinate inițial uzului uman și, ulterior, odată introduse pe piața Uniunii, ar putea fi redirecționate către utilizatorii din sectorul hranei pentru animale.

(36)

Având în vedere cele de mai sus, afirmația referitoare la excluderea clorurii de colină de calitate alimentară din definiția produsului care face obiectul investigației a fost respinsă în mod provizoriu.

(37)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(38)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea de clorură de colină. Opt producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(39)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigarea presupuselor distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(40)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC. Ulterior, la 18 decembrie 2024, Comisia a informat GC că intenționa să folosească datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC. Nu s-au primit observații din partea GC în urma acestei notificări. Prin urmare, se confirmă aplicarea articolului 18 pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(41)

La punctul 5.3.2. din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere informațiile disponibile, Mexicul este o posibilă țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(42)

La data de 20 decembrie 2024, prin intermediul unei note la dosar (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea clorurii de colină. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat următoarele posibile țări reprezentative, și anume Mexic, Thailanda, Brazilia și Malaysia.

(43)

Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea reclamantului și a unuia dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(44)

La 28 februarie 2025, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, utilizând Brazilia ca țară reprezentativă. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile pe baza datelor financiare ușor accesibile a două societăți braziliene, și anume Dexxos Participacoes S.A. și Prox Do Brasil Produtos Quimicos S.A. Nu s-au primit observații cu privire la utilizarea preconizată a acestor date. În cea de a doua notă, Comisia a abordat, de asemenea, observațiile primite de la părțile interesate cu privire la prima notă.

(45)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(46)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(47)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(48)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul produselor chimice din RPC (7), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(49)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (8). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul chimic, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte dintre întreprinderi în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (9), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (10). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (11). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (12). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul produselor chimice, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (13), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al societăților comerciale din RPC (14).

(50)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul produselor chimice din RPC, Comisia a analizat, în cadrul prezentei investigații, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în plângere și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (15) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigației. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(51)

În plângere s-a susținut că există distorsiuni semnificative în sectorul clorurii de colină din China. S-a a făcut trimitere la raport și, în special, la faptul că sistemul economic din RPC este o „economie de piață socialistă” și la rolul activ al Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) atât în sectorul public, cât și în cel privat din RPC.

(52)

Mai precis, în plângere s-au subliniat aspectele de mai jos:

(53)

În concluzie, plângerea a indicat faptul că prețurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază, potrivit plângerii, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(54)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză.

(55)

În această privință, Comisia a evaluat mai întâi dacă sectorul clorurii de colină din RPC este deservit în mod semnificativ de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților chineze sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Sectorul produsului în cauză este deservit atât de societăți private, cum ar fi grupul Aocter (22), grupul Tai’an Hanwei (deținut de GHW International Group) (23) și Shandong Yinfeng Biological Technology Co., Ltd. (24), cât și de întreprinderi deținute de stat, cum ar fi grupul Sinochem (25) și grupul Sinopec (26). Raportul exact dintre producătorii privați și cei deținuți de stat pe piața clorurii de colină nu a putut fi determinat. Cu toate acestea, Comisia a constatat că mai mulți producători sunt controlați direct de stat. Printre exemple se numără Tianli Energy (27), care este controlată de Shandong Kechuang Group (28), o întreprindere deținută integral de stat. În plus, grupul Sinochem (29) și grupul Sinopec (30), ambele întreprinderi centrale controlate de Comisia de supraveghere și administrare a activelor de stat (denumită în continuare „SASAC”) a Consiliului de Stat (31), produc oxid de etilenă, un factor de producție utilizat pentru producerea clorurii de colină. În plus, Shandong Hualu Huasheng Chemical Co., Ltd. (32), ale cărei acțiuni sunt deținute în proporție de 32,08 % de stat (33), este cel mai mare producător intern chinez (34) de trimetilamină, un alt factor de producție pentru producerea clorurii de colină.

(56)

În plus, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul întreprinderilor deținute de stat, ci și în societățile private (35), PCC revendicându-și rolul de conducere în aproape toate aspectele economiei țării. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților determină în mod efectiv o situație în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, dat fiind că structurile statului și ale partidului s-au dezvoltat împreună în China.

(57)

Investigația a constatat că asociația industrială națională care reprezintă sectorul chimic este CPCIF. CPCIF aderă la conducerea generală a PCC, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid (36). În plus, „autoritatea de înregistrare și administrare a asociației este Ministerul Afacerilor Civile” (37), iar condițiile pentru eligibilitatea ca reprezentant al CPCIF includ „să adere la rolul de conducere al PCC, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (38).

(58)

Grupul Sinochem și grupul Sinopec sunt membre ale CPCIF (39).

(59)

Mai precis, asociația națională industrială care reprezintă producătorii de clorură de colină este Asociația industriei hranei pentru animale din China (China Feed Industry Association, denumită în continuare „CFIA”) (40). Articolul 3 din statutul CFIA (41) prevede următoarele: „[s]copul CFIA este […] să țină sus stindardul măreț al socialismului cu caracteristici chineze, să fie ghidată de teoria lui Deng Xiaoping […], să pună în aplicare principiile și politicile partidului și ale statului […] și să promoveze dezvoltarea globală, coordonată și durabilă a industriei chineze a hranei pentru animale”. În plus, articolul 4 prevede că „CFIA acceptă îndrumarea comercială și supravegherea Ministerului Afacerilor Civile și a Ministerului Agriculturii din Republica Populară Chineză”. De asemenea, condițiile pentru a fi eligibil în calitate de „președinte, vicepreședinte și secretar general al [CFIA]” includ „[a]derarea la linia, principiile și politicile partidului și posedarea unor calități politice bune”.

(60)

Grupul Shandong Aocter este membru al consiliului de administrație al CFIA (42).

(61)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private, din sectorul produselor chimice fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul chimic și petrochimic confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest lucru este exemplificat de cel de al 14-lea plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială și perspectivele pentru 2035, potrivit căruia GC intenționează să „accelereze transformarea și modernizarea industriilor-cheie, cum ar fi industria chimică” (43).

(62)

În plus, Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice și chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal (44) (denumit în continuare „avizul orientativ”) prevede, de asemenea, că GC „va accelera transformarea și modernizarea industriilor tradiționale, va dezvolta în mod activ noi materiale chimice și produse chimice fine […] și va încuraja tranziția Chinei de la o țară petrochimică și chimică mare la o putere petrochimică și chimică de mare anvergură. […] Până în 2025, […] [n]ivelul de concentrare a producției de produse chimice în vrac va crește și mai mult, iar rata de utilizare a capacității va ajunge la peste 80 %; securitatea aprovizionării cu echivalent de etilenă va fi îmbunătățită în mod considerabil, iar securitatea aprovizionării cu noi materiale chimice va ajunge la peste 75 %” (45). În plus, GC „[v]a promova adaptarea structurii industriale: consolidarea măsurilor specifice și reglementarea științifică a dimensiunilor industriei” (46).

(63)

Exemple similare privind intenția autorităților chineze de a supraveghea și de a orienta evoluțiile din sectorul clorurii de colină pot fi găsite la nivel provincial, de exemplu în cel de al 14-lea plan cincinal al Shandong privind dezvoltarea industriei chimice, care urmărește „[s]ă promoveze în mod global modernizarea bazei industriale și a lanțului industrial, să accelereze eliminarea capacităților de producție depășite și ineficiente și să promoveze dezvoltarea produselor chimice în direcția funcționalizării, a perfecționării și a diferențierii; să orienteze întreprinderile către fuziune și reorganizare, să optimizeze alocarea resurselor și structura lanțului industrial și să îmbunătățească eficiența și rentabilitatea producției” (47).

(64)

Acest al 14-lea plan cincinal al Shandong a fost completat ulterior cu măsurile de gestionare ale Shandong aplicabile hranei pentru animale și aditivilor pentru hrana animalelor (48), care prevăd că „[g]uvernul popular, la nivelul județelor sau la nivelurile superioare, va consolida poziția de lider în dezvoltarea industriei hranei pentru animale […], va integra industria hranei pentru animale în planul de dezvoltare economică și socială local și național [și] va coordona soluționarea problemelor majore legate de dezvoltarea industriei hranei pentru animale” (49).

(65)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în materie de prețuri și costuri prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, Comisia a constatat că „rolul demonstrativ și de lider al sucursalelor de partid ale principalelor întreprinderi, cum ar fi grupul Aocter” (50), este raportat ca exemplu de urmat pentru alte orașe din provincia Shandong.

(66)

Președintele grupului Shandong Kechuang îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar al comitetului de partid (51).

(67)

Președintele consiliului de administrație al grupului Sinochem îndeplinește funcția de secretar al comitetului de partid, iar mai mulți membri ai consiliului de administrație îndeplinesc funcția de secretari adjuncți ai comitetului de partid (52). De asemenea, grupul Sinochem se prezintă ca o societate care „aderă la orientările Xi Jinping incluse în «Thought on Socialism with Chinese Characteristics for a New Era» [Reflecții asupra socialismului cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră], consolidează efectiv rolul de conducere generală al partidului asupra întreprinderii, aprofundează consolidarea partidului [și] oferă cadrul necesar pentru dezvoltarea deplină a rolului organizațiilor de partid la toate nivelurile” (53).

(68)

În mod similar, președintele consiliului de administrație al grupului Sinopec este secretarul comitetului de partid, iar mai mulți membri ai consiliului de administrație îndeplinesc funcția de secretari adjuncți ai comitetului de partid (54). Grupul Sinopec a afirmat că intenționează „să se concentreze pe noua misiune a întreprinderii și pe noile sarcini din noua călătorie, să continue spiritul autorevoluționar al partidului, să consolideze rolul de conducere al partidului, să accelereze consolidarea partidului într-un mod cuprinzător și integrat și să promoveze în mod sistematic o guvernanță cuprinzătoare și strictă a partidului, astfel încât să ofere o garanție solidă pentru adăugarea unui nou capitol al industriei petrochimice moderne a Chinei (55)”.

(69)

A fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existența unor legături personale între toți producătorii chinezi de clorură de colină și PCC. Cu toate acestea, având în vedere că produsul care face obiectul investigației reprezintă un subsector al sectorului chimic, Comisia a considerat că informațiile stabilite în investigațiile recente privind sectorul chimic, astfel cum se indică în considerentul 49, sunt relevante și pentru produsul care face obiectul investigației.

(70)

În plus, în sectorul clorurii de colină, sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Comisia a identificat mai multe documente care demonstrează că industria clorurii de colină beneficiază de îndrumare și intervenții ale statului în sectorul chimic, având în vedere că clorura de colină reprezintă un subsector al sectorului chimic.

(71)

Industria chimică este considerată în mod constant o industrie esențială de către GC (56). Acest aspect este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect produsele chimice, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria chimică pentru optimizare și modernizare (57). De asemenea, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime prevede că GC va „optimiza structura organizatorică: va acționa astfel încât întreprinderile de vârf să devină mai mari și mai puternice, […] [v]a sprijini întreprinderile pentru a accelera fuziunile și reorganizările transregionale și cu participații încrucișate, va spori concentrarea industrială și va desfășura operațiuni internaționale. În industria chimică, petrochimică, siderurgică, a metalelor neferoase, a materialelor de construcții și a altor industrii, va cultiva un grup de întreprinderi principale în lanțul industrial cu o poziție dominantă ecologică și o competitivitate superioară” (58) .

(72)

Mai precis, grupul Tai’an Hanwei a fost selectat de două ori printre primele 50 de întreprinderi de vârf ale industriei din Tai’an. „După ce vor fi selectate, [societățile] vor primi sprijin prioritar din partea comitetului de partid municipal, a administrației municipale și a departamentelor relevante în ceea ce privește consolidarea prestigiului, sprijinirea creșterii economice, sprijinul financiar, garanția pentru terenuri și energie electrică, sprijinul pentru talente și resurse intelectuale, dezvoltarea și crearea de mărci, sprijinul pentru protecția politicilor, stimulentele pentru investiții în proiecte, crearea de echipe antreprenoriale și optimizarea mediului de servicii” (59).

(73)

În plus, grupului Tai’an Hanwei „i s-a acordat titlul de întreprindere națională lider în sectorul manufacturier, de întreprindere națională specializată «Micul uriaș» și de uzină ecologică națională. Cu grija și sprijinul comitetelor de partid și ale guvernelor de la toate nivelurile, construcția parcului industrial Hanwei este accelerată, cu o investiție totală de 2 miliarde CNY și o suprafață terestră planificată de peste 400 de acri. Faza I a proiectului a fost finalizată și pusă în producție. Faza II va fi construită în a doua jumătate a acestui an, iar faza III va fi construită în anul următor. Se preconizează că valoarea producției va depăși 10 miliarde după ce toate aceste faze vor fi puse în producție” (60).

(74)

În plus, grupul Tai’an Hanwei a beneficiat, de asemenea, de politici fiscale preferențiale: „capacitatea întreprinderii de a transforma rapid rezultatele cercetării științifice și de a ocupa rapid piețele interne și străine este inseparabilă de sprijinul puternic primit din partea departamentului fiscal. Acesta din urmă nu numai că a pus în aplicare în mod corect și rapid politicile fiscale preferențiale, ci a oferit și servicii de înaltă calitate, eficiente și adecvate, ceea ce reprezintă un sprijin solid pentru dezvoltarea noastră rapidă” (61).

(75)

În plus, în 2025, grupul Sinochem a semnat un acord de cooperare strategică cu municipalitatea Shanghai, cu scopul de a „favoriza ulterior elaborarea unui nou model de dezvoltare și de a încuraja Sinochem să construiască o întreprindere inovatoare și o întreprindere chimică globală de talie mondială” (62). De asemenea, reprezentantul grupului Sinochem „a mulțumit comitetului municipal de partid din Shanghai și guvernului municipal pentru sprijinul ferm și ajutorul pe termen lung oferit Sinochem și a prezentat modelul de comerț și de investiții al Sinochem în Shanghai. El a afirmat că Sinochem își asumă responsabilitatea și misiunea de a contribui la dezvoltarea de înaltă calitate a agriculturii și de a soluționa deficiențele noilor materiale chimice și că această misiune este în mare măsură în concordanță cu orientarea dezvoltării industriale a Shanghai în domeniul tehnologiei agricole, al produselor chimice fine și în alte domenii” (63).

(76)

În mod similar, Shandong Hualu Huasheng Chemical Co., Ltd. a semnat un acord de cooperare cu sucursala din Shandong a băncii Bank of China deținută de stat privind „proiectele de investiții și de finanțare din industriile-cheie” (64).

(77)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de sprijinire a industriilor încurajate, inclusiv a fabricării produsului care face obiectul investigației. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze liber.

(78)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul chimic în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației.

(79)

În plus, produsul care face obiectul investigației este, de asemenea, afectat de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 49. Respectivele distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (65).

(80)

În plus, în cadrul prezentei investigații, nu s-a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul clorurii de colină nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Avizul orientativ menționat anterior, care prevede „îmbunătățirea politicilor de sprijin, consolidarea coordonării dintre politicile fiscale, financiare, regionale, de investiții, de import și de export […] cu politicile industriale pentru a pune pe deplin în aplicare platforma națională de cooperare între industrie și finanțe și a promova legătura dintre întreprinderi și bănci” (66), ilustrează, de asemenea, foarte bine acest tip de intervenție a statului. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(81)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de produs care face obiectul investigației cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrației și în toate sectoarele.

(82)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile interne de vânzare ale produsului care face obiectul investigației nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție, și așa mai departe.

(83)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale terenurilor, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate în dispoziția respectivă.

(84)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(85)

Comisia a primit observații cu privire la distorsiunile semnificative care afectează industria clorurii de colină din partea Shandong FY Feed Technology Co., Ltd. și a CFNA.

(86)

Shandong FY Feed Technology Co., Ltd. a susținut că aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibilă cu articolul 2.2 din Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”). În special, aceasta a afirmat că articolul 2.2 din Acordul privind PAD al OMC nu recunoaște conceptul de „distorsiuni semnificative” și că, chiar dacă acest concept ar intra în domeniul de aplicare al articolului 2.2 din Acordul privind PAD al OMC, calculul de către UE al valorii normale construite ar trebui să fie în continuare în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD al OMC și cu interpretarea acestuia de către organul de apel, în special astfel cum se prevede în cauza UE-Biomotorină (Argentina). Rezultă că valoarea normală nu poate fi construită decât dacă nu există vânzări în cadrul operațiunilor comerciale normale sau dacă există o situație specială a pieței, ceea ce nu pare a fi cazul în cadrul prezentei investigații.

(87)

În plus, potrivit Shandong FY Feed Technology Co., Ltd., nu există nicio dispoziție în Acordul privind PAD al OMC care să permită utilizarea unor date dintr-o țară terță care nu reflectă în mod corespunzător prețurile sau nivelul costurilor din țara exportatoare. Societatea face trimitere la raportul grupului special în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor și anumite măsuri antidumping instituite asupra importurilor din Rusia pentru a susține că valoarea normală poate fi construită numai pe baza datelor referitoare la vânzări sau a factorilor care influențează costul de producție al producătorilor-exportatori din țara de origine. Ca atare, Comisia nu ar trebui să aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cadrul prezentei investigații, ci mai degrabă ar trebui să utilizeze datele producătorilor-exportatori de clorură de colină din RPC pentru a construi valoarea normală.

(88)

În cele din urmă, Shandong FY Feed Technology Co., Ltd. a considerat, de asemenea, că elementele de probă prezentate în plângere cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în China sunt inadecvate. Societatea a făcut referire la sarcina probei care îi revine autorității de investigație în ceea ce privește presupusele distorsiuni ale prețurilor în țara exportatoare, astfel cum a confirmat organul de apel în cauza SUA – Măsuri compensatorii (21.5 – China), care ar impune Comisiei să prezinte date factuale și o analiză detaliată a intervenției statului care afectează în mod direct sectorul clorurii de colină din China. Ea susține că simple trimiteri la „planuri” ale guvernului chinez, la „opinii orientative” sau la alte inițiative de politică chineze nu pot fi echivalate cu intervenția efectivă a guvernului pe piață, care ar avea un impact direct asupra stabilirii prețurilor produselor de către producătorii lor.

(89)

În primul rând, Comisia consideră că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt pe deplin conforme cu obligațiile Uniunii Europene în cadrul OMC și cu jurisprudența citată mai sus. De la bun început, Comisia remarcă faptul că raportul OMC în cauza UE – Biomotorină nu a vizat în mod specific aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci a unei dispoziții specifice de la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. În orice caz, legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de grupul special al OMC și de organul de apel în cauza UE – Biomotorină, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare similar cu cel al țării exportatoare. Prin urmare, afirmațiile Shandong FY Feed Technology Co., Ltd. referitoare la incompatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu Acordul privind PAD al OMC au fost respinse.

(90)

În ceea ce privește trimiterea efectuată de Shandong FY Feed Technology Co., Ltd. la litigiul UE – Metodologii de ajustare a costurilor, Comisia reamintește că atât UE, cât și Federația Rusă au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC, deoarece nu au fost aprobate prin decizii ale membrilor OMC. În orice caz, raportul grupului special din acest litigiu a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(91)

În al doilea rând, ca răspuns la afirmația privind elementele de probă suficiente în etapa de deschidere a investigației, Comisia reamintește că punctul 3 din avizul de deschidere se referea la o serie de elemente prima facie de pe piața chineză a clorurii de colină, pentru a demonstra că piața a fost afectată de distorsiuni în cadrul lanțului valoric al clorurii de colină în RPC. Prin urmare, Comisia a considerat că elementele de probă enumerate în avizul de deschidere erau suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigații pe baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Într-adevăr, deși constatarea existenței efective a unor distorsiuni semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) se produce numai la momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive, articolul 2 alineatul (6a) litera (e) prevede obligația de a colecta datele necesare pentru aplicarea acestei metodologii atunci când investigația a fost deschisă pe această bază. În acest caz, Comisia a considerat că elementele de probă prima facie prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative erau suficiente pentru a deschide investigația pe această bază. Avizul de deschidere a specificat în mod clar acest lucru la punctul 3, în conformitate cu obligația prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a luat măsurile necesare care să îi permită să aplice metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul în care existența unor distorsiuni semnificative ar fi confirmată în cursul investigației. Prin urmare, afirmația Shandong FY Feed Technology Co., Ltd. a fost respinsă.

(92)

Comisia reamintește în continuare că litigiul SUA – Măsuri compensatorii nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care este temeiul juridic relevant pentru stabilirea valorii normale în prezenta investigație, și nici măcar domeniul dumpingului. Acest litigiu privea o situație de fapt diferită și viza interpretarea Acordului OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii, și nu interpretarea Acordului privind PAD. În orice caz, astfel cum se explică mai sus, elementele de probă prezentate în etapa de deschidere a investigației se refereau în mod clar la piața clorurii de colină din China și, prin urmare, la produsul care face obiectul investigației în cazul de față. În plus, astfel cum s-a explicat mai detaliat la punctul 3.2.1 de mai sus, investigația Comisiei din această etapă a identificat elemente de probă privind distorsiuni semnificative care afectează industria clorurii de colină din China, justificând astfel aplicarea metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru construirea valorii normale. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(93)

CFNA a prezentat observații cu privire la distorsiunile semnificative din industria clorurii de colină din China. Ea a susținut că documentele menționate în plângere nu stabilesc existența presupuselor distorsiuni care ar afecta industria clorurii de colină din China. În această privință, CFNA a indicat că majoritatea principalilor producători de clorură de colină din China se află în proprietate privată și, prin urmare, nu sunt întreprinderi deținute de stat. În măsura în care GC deține acțiuni în societăți producătoare de clorură de colină, acestea generează doar drepturi de investiții (cum ar fi dividendele), dar nu permit participarea directă la activitatea societății. Ea a susținut, de asemenea, că GC nu a participat și nici nu a sprijinit industria clorurii de colină și că plângerea nu stabilește existența unor distorsiuni semnificative care să afecteze industria clorurii de colină din China.

(94)

CFNA a susținut, de asemenea, că aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în ceea ce privește industria clorurii de colină din China nu este compatibilă cu Acordul privind PAD al OMC și cu jurisprudența Organului de soluționare a litigiilor al OMC (denumit în continuare „OSL”). În special, nu există nicio trimitere la conceptul de „distorsiuni semnificative” în Acordul privind PAD al OMC. Articolul 2.2 din Acordul privind PAD al OMC, care prevede metode alternative de calcul pentru valorile normale în condiții limitate și care nu includ „distorsiuni semnificative”, permite doar utilizarea costului de producție din țara de origine plus o sumă rezonabilă pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri. Prin urmare, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază încalcă articolul 2.2 din Acordul privind PAD al OMC, permițând Comisiei să nu țină seama de costurile de producție și de vânzare din țara exportatoare și să utilizeze în schimb astfel de date ale producătorilor din țări terțe.

(95)

În plus, CFNA a susținut că plângerea și avizul de deschidere nu dispun de elemente de probă care să demonstreze „distorsiunile semnificative” în ceea ce privește industria clorurii de colină. Ambele se bazau în mare măsură pe raport, care nu îndeplinește standardele privind elementele de probă imparțiale și obiective și cu o forță probantă suficientă. În plus, raportul nu abordează în sine industria clorurii de colină din China. El se referă numai la distorsiunile din sectorul chimic chinez, care se află în amonte față de sectorul clorurii de colină. CFNA a subliniat că industria clorurii de colină din China este o industrie orientată spre piață, majoritatea producătorilor aflându-se în proprietate privată.

(96)

În cele din urmă, CFNA a solicitat ca evaluarea Comisiei cu privire la problema „distorsiunilor semnificative” să fie efectuată separat pentru fiecare producător-exportator chinez. Comisia ar trebui să efectueze o analiză de la caz la caz pentru a stabili dacă: (i) distorsiunile semnificative se aplică fiecărui producător inclus în eșantion; (ii) dacă fiecare factor de producție raportat de producătorul respectiv a fost distorsionat și, prin urmare, ar trebui înlocuit cu date dintr-o altă sursă și (iii) motivul pentru care datele dintr-o altă sursă referitoare la fiecare factor de producție sunt considerate nedistorsionate. Potrivit CFNA, Comisia nu poate stabili existența unor distorsiuni semnificative la nivelul întregii țări sau al întregului sector.

(97)

Având în vedere cele de mai sus, CFNA a concluzionat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu ar trebui să se aplice în cadrul prezentei investigații și că Comisia ar trebui să accepte prețurile și costurile interne raportate de producătorii chinezi cooperanți de clorură de colină.

(98)

În primul rând, în ceea ce privește afirmația CFNA potrivit căreia plângerea și avizul de deschidere nu au furnizat suficiente elemente de probă pentru a justifica constatarea unor „distorsiuni semnificative” în cadrul industriei clorurii de colină din China, Comisia a considerat că elementele de probă prima facie prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative, enumerate în avizul de deschidere, au fost suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigații în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, astfel cum s-a explicat, de asemenea, mai detaliat la punctul 3.2.1 de mai sus.

(99)

În plus, în ceea ce privește valoarea probatorie a raportului, Comisia a reamintit faptul că acesta este un document cuprinzător, bazat pe ample elemente de probă obiective, inclusiv legislație, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte ale unor părți terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole realizate de specialiști, precum și pe alte surse independente fiabile. Raportul a fost publicat pentru prima dată în decembrie 2017 și a fost actualizat în detaliu în aprilie 2024. Toate părțile au avut numeroase posibilități de a respinge, de a completa sau de a prezenta observații cu privire la raport în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, dar Comisia nu a primit astfel de observații sau elemente de probă care să invalideze raportul.

(100)

În plus, Comisia a reamintit că existența distorsiunilor semnificative care conduc la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este legată de existența, în raport, a unui capitol sectorial specific sau a unor informații privind o piață specifică care acoperă produsul care face obiectul investigației ori de societăți specifice. Raportul descrie diferite tipuri de distorsiuni prezente în RPC, care sunt transversale și aplicabile în întreaga economie chineză (67) și care afectează prețurile și/sau materiile prime și costurile de producție aferente produsului care face obiectul investigației (68). În plus, raportul include un capitol privind industria chimică, care este relevant pentru evaluarea Comisiei privind sectorul clorurii de colină, care este un subsector al sectorului industriei chimice. În plus, raportul nu este singura sursă de elemente de probă utilizată de Comisie pentru constatările sale, întrucât există elemente de probă suplimentare utilizate în acest scop. Astfel cum s-a explicat la punctul 3.2.1 de mai sus, industria clorurii de colină face obiectul unei serii de intervenții guvernamentale (cum ar fi prezența statului în cadrul principalilor actori din industrie și supravegherea acestora de către stat (69), acoperirea planurilor cincinale și a altor documente (70), precum și intervențiile în sectorul financiar (71)), care afectează, de asemenea, costurile de producție a clorurii de colină, inclusiv ale materiilor prime, ale energiei, ale terenurilor, ale capitalului și ale forței de muncă. În consecință, acest argument a fost respins.

(101)

În al doilea rând, în ceea ce privește afirmația CFNA privind incompatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu obligațiile UE în temeiul OMC, Comisia a considerat că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) sunt pe deplin conforme cu obligațiile Uniunii Europene în cadrul OMC și cu jurisprudența OSL al OMC, astfel cum se explică mai detaliat la punctul 3.2.1 de mai sus. Comisia a reamintit, de asemenea, că regulamentul de bază, inclusiv articolul 2 alineatul (6a), este un act de drept derivat al UE, astfel cum se prevede la articolul 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Nu există nicio cerință în temeiul dreptului Uniunii ca sursele sale, inclusiv actele de drept derivat precum regulamentele, să se bazeze pe dreptul internațional sau să fie legate de obligații care decurg din acorduri de drept internațional, cum ar fi Acordul privind PAD al OMC.

(102)

În cele din urmă, în ceea ce privește afirmația CFNA potrivit căreia evaluarea distorsiunilor semnificative ar trebui efectuată separat pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion, Comisia a reamintit că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, valoarea normală este construită pentru fiecare producător-exportator pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) permite utilizarea costurilor interne numai în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate. Cu toate acestea, având în vedere elementele de probă disponibile privind factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali, nu s-a putut stabili că respectivele costuri de producție și de vânzare ale produsului care face obiectul investigației sunt nedistorsionate. Prin urmare, afirmația CFNA a fost respinsă.

(103)

Luând în considerare cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(104)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(105)

Astfel cum se explică în considerentele 37-44, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Brazilia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(106)

În prima notă, Comisia a identificat Brazilia, Malaysia, Mexicul și Thailanda ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, acestea sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(107)

Nu s-au primit observații cu privire la țările identificate în nota respectivă.

(108)

Astfel cum s-a menționat în a doua notă, Comisia nu a fost în măsură să identifice niciun producător al produsului care face obiectul investigației în Thailanda și în Malaysia. În ceea ce privește Mexicul, Comisia a considerat că ar fi, în principiu, adecvat să se utilizeze informațiile financiare referitoare la anul 2023 care sunt puse la dispoziția publicului pentru societatea mexicană Petroleos Mexicanos (denumită în continuare „PEMEX”), un producător petrochimic care, printre altele, produce oxid de etilenă, unul dintre factorii de producție identificați necesari pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. Se remarcă faptul că nu a putut fi identificat niciun producător de clorură de colină în niciuna dintre cele patru țări reprezentative potențiale, și anume Brazilia, Malaysia, Mexic și Thailanda.

(109)

În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 44, Comisia a găsit date financiare ușor accesibile pentru două societăți braziliene active în sectorul chimic mai larg, și anume Dexxos Participacoes S.A. și Prox Do Brasil Produtos Quimicos S.A. În ansamblu, Comisia a constatat că datele financiare disponibile pentru aceste două societăți erau cele mai cuprinzătoare și mai adecvate, nu în ultimul rând deoarece se bazau pe datele a două societăți, și nu doar ale uneia singure, precum în cazul Mexicului.

(110)

Analizând disponibilitatea statisticilor privind importurile pentru principalii factori de producție identificați, Comisia a explicat în prima și în a doua notă că Mexicul nu a raportat importuri de trimetilamină în cursul perioadei de investigație, potrivit bazei de date GTA. Trebuie remarcat faptul că costul trimetilaminei reprezintă [30-45 %] din costul total de fabricație al produsului în cauză.

(111)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a informat părțile interesate, în cea de a doua notă, că intenționează să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă adecvată, precum și datele financiare ușor accesibile ale Dexxos Participacoes S.A. și ale Prox Do Brasil Produtos Quimicos S.A., în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, pentru a stabili costurile de producție și de vânzare nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(112)

Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la caracterul adecvat al Braziliei ca țară reprezentativă și la utilizarea datelor Dexxos Participacoes S.A. și ale Prox Do Brasil Produtos Quimicos S.A. Nu s-au primit observații cu privire la utilizarea datelor acestor societăți. În ceea ce privește utilizarea valorilor de referință bazate pe datele referitoare la importurile braziliene pentru factorii de producție identificați, SYB și SFY au prezentat mai multe observații care sunt abordate la punctul 3.2.5.1 de mai jos.

(113)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Brazilia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(114)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(115)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(116)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza statisticile Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”) pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă (73) și statisticile naționale ale Braziliei pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale energiei (în special ale energiei electrice și ale gazelor) (74).

(117)

În cea de a doua notă, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că, din cauza ponderii neglijabile a aburului ca factor de producție în costul total de producție, aburul a fost grupat în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(118)

În urma celei de a doua note, SFY și SYB au afirmat că aburul nu ar trebui să fie considerat consumabil, deoarece acesta constituie una dintre sursele de energie primară pentru producția de clorură de colină finită.

(119)

În urma unei analize suplimentare, Comisia a constatat că ponderea globală a aburului în costuri era, deși neglijabilă, la fel de importantă ca cea a gazelor sau a energiei electrice și, prin urmare, a fost de acord cu SFY și SYB. Ca atare, Comisia a calculat o valoare de referință separată pentru abur, care este indicată în tabelul 1 de mai jos.

(120)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai produsului care face obiectul investigației

(121)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, Comisia a utilizat datele verificate raportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion și a adăugat costurile de cercetare și dezvoltare, astfel cum au fost suportate și contabilizate de producătorii-exportatori.

(122)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor terțe menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (75). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând la punctele 3.2.1-3.2.3 de mai sus că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(123)

În ceea ce privește materiile prime identificate de Comisie, SFY și SYB au afirmat, în urma celei de a doua note, că prețurile de import ale trimetilaminei și oxidului de etilenă erau nejustificat de ridicate și chiar mai mari decât prețurile unitare plătite în cadrul schimburilor comerciale dintre statele membre în interiorul pieței interne a UE.

(124)

Comisia a clarificat faptul că prețurile de pe piața internă a UE nu vor fi acoperite de niciuna dintre cele trei liniuțe de la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) al doilea paragraf din regulamentul de bază. Cu toate acestea, Comisia a acceptat că prețul de referință pentru trimetilamină stabilit pe baza statisticilor braziliene părea nejustificat de ridicat din cauza volumelor extrem de scăzute ale importurilor, care s-au ridicat la puțin peste 22 000 kg în cursul perioadei de investigație. Cu un astfel de volum, s-a putut produce mai puțin de 1 % din volumul exporturilor chineze către UE. Prin urmare, Comisia a constatat că volumul importurilor de trimetilamină în Brazilia nu este reprezentativ și a modificat sursa utilizată pentru trimetilamină, trecând de la prețul unitar de import brazilian (la nivelul sistemului armonizat) la o valoare de referință internațională care acoperă toate importurile declarate de toți partenerii comerciali, cu excepția Chinei și a țărilor terțe enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 (76). Pentru a stabili prețul de referință pentru oxidul de etilenă, Comisia a modificat sursa utilizată, trecând de la prețul unitar de import brazilian (la nivelul sistemului armonizat) la prețul unitar de import declarat de Mexic la nivelul codului vamal de 8 cifre aplicabil. Comisia a constatat, pentru Mexic, volume mult mai reprezentative ale importurilor decât cele ale Braziliei, care, fiind foarte scăzute, nu au fost considerate o sursă fiabilă pentru stabilirea unui preț de referință.

(125)

În ceea ce privește pudra de știulete de porumb, SFY și SYB au susținut că prețul de import brazilian utilizat de Comisie era potențial distorsionat de existența subvențiilor acordate industriei braziliene a porumbului. Această afirmație nu a fost susținută de niciun element de probă. Cu toate acestea, volumele importurilor de pudră de știulete de porumb declarate pentru Brazilia erau foarte scăzute și, prin urmare, nu au fost considerate o sursă fiabilă pentru stabilirea unui preț de referință. Ca atare, Comisia a modificat sursa utilizată pentru calcularea valorii de referință referitoare la pudra de știulete de porumb, utilizând prețul unitar de export din Brazilia al tuturor materialelor incluse la linia tarifară de 8 cifre care acoperă și pudra de știulete de porumb.

(126)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentele 117-119.

(127)

În cazul în care valorile de referință aplicate se bazează pe prețurile de import din Brazilia și Mexic, taxele la import sunt incluse în mod corespunzător în valorile de referință enumerate în tabelul 1.

(128)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(129)

OIM publică informații detaliate privind salariile în ansamblul sectorului industrial din Brazilia. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile pentru anul 2022 pentru costul mediu al forței de muncă în sectorul chimic din Brazilia (77).

(130)

Prețul energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Brazilia este publicat de Global Petrol Prices. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare, exprimate în CNY/kWh, astfel cum au fost publicate în iunie 2024.

(131)

Prețul gazelor naturale pentru societățile (utilizatorii industriali) din Brazilia este publicat de Global Petrol Prices. Comisia a utilizat datele privind prețurile gazului pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare, exprimate în CNY/kWh, astfel cum au fost publicate în iunie 2024.

(132)

Valoarea de referință pentru abur a fost evaluată utilizând costul gazelor naturale exprimat în kWh (a se vedea considerentul 131 de mai sus) și cantitatea de gaz exprimată în kWh necesară pentru a produce 1 tonă de abur. Din acest motiv, Comisia a presupus că aburul achiziționat de producătorii-exportatori incluși în eșantion de la furnizori externi a fost produs pe bază de gaze naturale.

(133)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(134)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii respectivi. Astfel cum s-a menționat în considerentul 121, Comisia a inclus costurile de cercetare și de dezvoltare în cheltuielile indirecte de producție. Procentul rezultat a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(135)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe datele financiare ale Dexxos Participacoes S.A. și Prox Do Brasil Produtos Quimicos S.A. pentru anul 2023, astfel cum au fost extrase din Orbis.

(136)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(137)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum sunt enumerate în tabelul 1.

(138)

După ce a stabilit costul de producție nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de producție, astfel cum se explică în considerentul 134, la costul de producție nedistorsionat pentru a ajunge la costurile de producție nedistorsionate.

(139)

Ulterior, Comisia a aplicat ratele costurilor VAG și ale profitului, astfel cum se menționează în considerentul 140. Acestea au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale societăților Dexxos Participacoes S.A. și Prox Do Brasil Produtos Quimicos S.A., astfel cum se explică în considerentele 111 și 112.

(140)

Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 6,65 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 14,62 %.

(141)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(142)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate, acționând în calitate de comercianți.

(143)

În cazul în care producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(144)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate, acționând în calitate de comercianți, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(145)

În acest sens, jurisprudența constantă clarifică faptul că ajustările efectuate în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază includ costurile suportate de o entitate cu sediul în afara Uniunii Europene, cu condiția ca o astfel de entitate să pară a fi asociată cu importatorul sau exportatorul și ca respectivele costuri să fie suportate în mod normal de un importator (78). În ceea ce privește tipurile de costuri pentru care pot fi efectuate ajustări în temeiul acestei dispoziții, jurisprudența le echivalează cu costurile legate de activitățile de vânzare desfășurate de filiale, în măsura în care aceste costuri reduc suma primită de producătorul-exportator și sunt suportate, în general, de importator (79). Într-adevăr, în cauza Azot, Tribunalul a fost de acord cu Comisia că „pot exista cazuri în care costurile suportate de intermediari înainte de import fac parte din prețul de export plătit efectiv. În caz contrar, producătorii-exportatori ar putea utiliza mai mulți intermediari afiliați stabiliți în afara Uniunii Europene pentru a crește în mod artificial prețurile de export” (80). Această abordare a fost confirmată de Curtea de Justiție, pentru a urmări obiectivul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Potrivit Curții de Justiție, acest obiectiv nu ar fi atins dacă un producător-exportator ar putea pur și simplu să își structureze vânzările astfel încât să asigure implicarea, înainte de importul produsului în cauză în Uniunea Europeană, a unui intermediar asociat acestuia, care și-ar asuma responsabilitatea pentru costurile suportate în mod normal de un importator, astfel încât să crească prețul de export plătit efectiv de importator (81).

(146)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a observat că comercianții afiliați producătorilor-exportatori situați fie în RPC, fie în țări terțe „și-au asumat responsabilitatea pentru costurile […] care sunt suportate în mod normal de un importator, în sensul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ceea ce justifică o ajustare în această privință” (82). În plus, aceste costuri fac parte din prețul de export plătit efectiv și, prin urmare, îl cresc.

(147)

Costurile VAG utilizate în scopul ajustării s-au bazat pe datele furnizate de părțile afiliate. În ceea ce privește ajustarea în funcție de profit, din motive de confidențialitate, detaliile privind evaluarea marjei de profit aplicate au putut fi comunicate numai societății în cauză.

(148)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion în etapa comercială franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică; și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(149)

Astfel cum se explică în considerentul 46, valoarea normală a fost stabilită în etapa comercială franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acea etapă comercială. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi în etapa franco fabrică.

(150)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de cheltuielile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și auxiliare, precum și de alte cheltuieli, cum ar fi cheltuielile de testare a produselor și comisioanele vamale.

(151)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costul creditului și comisioanele bancare.

(152)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(153)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(154)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(155)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 392,3 %.

(156)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat peste 95 % din volumul total al importurilor din cursul perioadei de investigație. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion și examinate individual, cu marja de dumping cea mai ridicată.

(157)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(158)

Produsul similar a fost fabricat de trei producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(159)

Producția totală a Uniunii pe parcursul perioadei de investigație a fost stabilită la [60 000-65 000] de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza datelor verificate cuprinse în răspunsurile la chestionar ale reclamanților, precum și în răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici transmis de reprezentantul legal al reclamanților, care au inclus, de asemenea, datele relevante ale celui de al treilea producător din Uniune, Algry Química. Comisia a furnizat un interval, din motivele explicate în considerentul 183 de mai jos.

(160)

CFNA a susținut că uscătorii independenți ar trebui considerați producători de clorură de colină, deoarece procesul de uscare constituie o activitate de producție substanțială.

(161)

Comisia a respins afirmația din următoarele motive. În primul rând, Comisia a observat că, înainte de deschiderea investigației, cei doi uscători cunoscuți nu răspunseseră la formularul privind reprezentativitatea pe care Comisia îl trimisese tuturor producătorilor și uscătorilor cunoscuți. În plus, atunci când Comisia a contactat din nou uscătorii independenți cunoscuți în etapa de deschidere a procedurii, doar unul dintre aceștia s-a manifestat foarte târziu și s-a înregistrat ca parte interesată. Cu toate acestea, el nu a cooperat în continuare la investigație. Partea respectivă a declarat că se consideră utilizator.

(162)

În al doilea rând, potrivit celor indicate în plângere și confirmate de investigație, etapa decisivă de producție, în care utilizarea materiilor prime ale clorurii de colină devine definitivă și în care acestora li se conferă calitățile specifice, este cea explicată în considerentul 26 de mai sus, care conduce la producția de clorură de colină lichidă. În schimb, procesul de uscare descris în considerentul 27 de mai sus constă în transformarea clorurii de colină din forma sa lichidă în clorură de colină solidă. Astfel, procesul de uscare este mult mai simplu și mecanic și nu conduce la nicio modificare (semnificativă) a compoziției chimice sau a utilizărilor clorurii de colină. Prin urmare, uscătorii transformă produsul care face obiectul investigației dintr-o formă de produs în alta.

(163)

În al treilea rând, cei trei producători care constituie industria Uniunii sunt doi producători pe deplin integrați care fabrică atât clorură de colină lichidă, cât și clorură de colină solidă, și un producător care fabrică numai clorură de colină lichidă. Prin urmare, chiar dacă uscătorii independenți achiziționau de la producătorii din Uniune și importau din China, datele lor privind vânzările ar fi deja acoperite de consumul total stabilit, iar includerea lor ulterioară ar ridica, pe de o parte, o problemă de dublă contabilizare în ceea ce privește capacitatea, producția și volumele de vânzări, în timp ce, pe de altă parte, nu ar face decât să sporească ocuparea forței de muncă a industriei Uniunii. Prin urmare, chiar dacă uscătorii ar fi considerați ca făcând parte din industria Uniunii, indicatorii de prejudiciu nu ar diferiți în mod substanțial având în vedere impactul marginal pe care uscătorii independenți îl au asupra indicatorilor respectivi.

(164)

CFNA a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să efectueze o analiză segmentată a prejudiciului pentru clorura de colină lichidă și solidă, deoarece considera că o investigație colectivă a acestor categorii diferite de produse nu poate reflecta cu precizie situația reală a fiecăreia dintre ele în materie de dumping.

(165)

Comisia a observat că o analiză segmentată a prejudiciului poate fi necesară atunci când: (a) produsele în cauză nu sunt „suficient de interschimbabile”; (b) „există o situație specială caracterizată de o concentrare ridicată a vânzărilor interne și a importurilor care fac obiectul unui dumping în segmente separate și de diferențe de preț foarte semnificative între aceste segmente” și (c) importurile sunt „concentrate în marea lor majoritate în unul dintre segmentele de piață” (83).

(166)

În acest sens, Comisia a constatat, în cadrul prezentei investigații, că prețurile clorurii de colină în formă lichidă și solidă sunt comparabile și că consumatorii pot cumpăra produsul care face obiectul investigației atât în formă lichidă, cât și în formă solidă, în funcție de nevoile lor comerciale și ținând seama de tendințele și de evoluțiile pieței, demonstrând astfel o interschimbabilitate suficientă între cele două tipuri de clorură de colină. Din motivele de mai sus, Comisia a respins afirmația CFNA.

(167)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza datelor privind vânzările de clorură de colină în UE incluse într-un raport privind situația pieței furnizat în plângere (84), actualizate cu volumele de vânzări verificate ale industriei Uniunii și utilizând datele Eurostat privind importurile. Metodologia detaliată este explicată într-o notă la dosar (85).

(168)

Consumul total la nivelul Uniunii, precum și cotele de piață și volumele de vânzări din tabelele următoare sunt prezentate sub formă de intervale, din motivele explicate în considerentul 183 de mai jos.

(169)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(170)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut din 2021 până în 2022, ca urmare a redresării în urma pandemiei de COVID-19, apoi a scăzut în 2023 și a crescut ușor în perioada de investigație.

(171)

Clorura de colină este importată sub mai multe coduri NC, dintre care unele includ și alte produse. Cota Chinei din totalul importurilor de clorură de colină în cadrul codurilor vamale relevante a fost stabilită pe baza cotei sale din importurile încadrate la codul TARIC 2923 10 00 90, deoarece acest cod TARIC se referă numai la clorura de colină (86).

(172)

Pe această bază, importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(173)

Importurile din RPC au scăzut în 2022 cu 4 000 de tone în comparație cu anul precedent, însă au crescut brusc cu 6 000 de tone în 2023. În cursul perioadei examinate, cota de piață a exporturilor chineze a crescut cu [6-14] puncte procentuale din 2022, trecând de la [23 %-26 %] la [32 %-37 %].

(174)

Comisia a stabilit prețurile importurilor din țara în cauză pe baza prețurilor importurilor încadrate la codul TARIC 2923 10 00 90, singurul cod vamal care acoperă numai produsul care face obiectul investigației. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza datelor verificate furnizate de producătorii-exportatori din RPC incluși în eșantion și de cei doi reclamanți.

(175)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(176)

Prețurile importurilor din RPC aproape s-au dublat în 2022 din cauza costurilor de transport ridicate, cauzând o scădere semnificativă a volumului importurilor din țara în cauză. Datorită acestei circumstanțe temporare și condițiilor favorabile ale pieței, industria Uniunii și-a putut apăra cota de piață în 2022. În 2023, prețul de import a scăzut cu jumătate față de anul precedent, situându-se ușor sub nivelul din 2021. Tendința descendentă a continuat în cursul perioadei de investigație, prețul de import scăzând cu încă 7 % față de anul precedent. Această scădere poate fi explicată prin strategia de piață agresivă adoptată de exportatorii chinezi.

(177)

Prețurile vămuite din China au rămas sub prețurile industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2022, când China a fost afectată de crizele energetice interne și de restricțiile legate de pandemia de COVID-19, iar exporturile de clorură de colină către Uniune au scăzut.

(178)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:

(179)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a reclamanților, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 35 % și 41 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii.

(180)

Comisia a analizat în plus și alte efecte asupra prețurilor, în special existența unei blocări semnificative a prețurilor. Astfel cum s-a menționat în considerentele 191 și 201, după 2021, industria Uniunii a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor sale unitare de producție, determinată în special de o creștere puternică a costului energiei și de costuri fixe mai ridicate per unitate, ca urmare a unei rate mai scăzute de utilizare a capacității de producție. Înaintea și în cursul perioadei de investigație, prețul importurilor din China a scăzut semnificativ, în timp ce volumele relevante au crescut semnificativ și, prin urmare, industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețul de vânzare pentru a-și acoperi costul de producție. Această blocare a prețurilor a dus la pierderea profitabilității industriei Uniunii în cursul perioadei de investigație.

(181)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(182)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(183)

Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici; aceste date se referă la toți producătorii din Uniune. Datele macroeconomice sunt furnizate sub formă de intervale, deoarece există doar trei producători de produs similar în Uniune, iar al treilea producător este foarte mic în comparație cu cei doi reclamanți. Partea respectivă, Algry Química S.L., nu a furnizat un răspuns la chestionar, dar a furnizat datele necesare pentru răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici al industriei Uniunii în ansamblu. Prin urmare, furnizarea unor date macroeconomice precise ar permite fiecăruia dintre reclamanți să aibă o imagine foarte bună asupra operațiunilor concurenților săi direcți.

(184)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de cei doi reclamanți.

(185)

Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(186)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(187)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(188)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(189)

În cursul perioadei examinate, producția totală a Uniunii a rămas stabilă din 2021 până în 2022. Apoi, aceasta a scăzut semnificativ în 2023, cu peste 25 %, și a continuat să scadă în perioada de investigație. Capacitatea de producție a industriei Uniunii adaptată pentru clorura de colină a rămas la același nivel pe parcursul perioadei examinate.

(190)

Din cauza scăderii bruște a producției, în condițiile în care capacitatea de producție a rămas nemodificată, gradul de utilizare a capacității de producție a urmat același model descrescător al producției.

(191)

Ca o consecință directă a considerațiilor de mai sus din considerentele 189-190, costul unitar de producție a crescut semnificativ, cu o creștere globală de [20 %-35 %] în cursul perioadei examinate.

(192)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(193)

În cursul perioadei examinate, cantitatea vânzărilor Uniunii a rămas stabilă în primul an, cu o creștere de 1 % în 2022. În 2023, volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut dramatic, cu 22 %, în comparație cu anul precedent. Această scădere a coincis cu o creștere puternică a importurilor din China, cu 6 000 de tone, și cu o scădere a consumului, cu 15 %. În consecință, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut rapid, de la [65 %-70 %] în 2021 la [58 %-64 %] în 2023. În perioada de investigație, industria Uniunii a continuat să piardă volume de vânzări și cotă de piață.

(194)

Consumul din Uniune a scăzut cu 15 % în cursul perioadei examinate, iar volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu [3-14] puncte procentuale, în timp ce importurile din RPC au crescut cu peste 4 500 de tone sau cu 42 %.

(195)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(196)

Industria Uniunii a menținut o forță de muncă stabilă, cu o creștere minoră în 2023 și o ușoară scădere în perioada de investigație. Această evoluție reflectă tendința producției și a vânzărilor din anul precedent, întrucât situația contractuală a lucrătorilor temporari s-a stabilizat ca urmare a tendinței pozitive a producției și a vânzărilor din 2022.

(197)

Productivitatea a urmat reducerea cantităților produse, în timp ce ocuparea forței de muncă a rămas stabilă; acest lucru a declanșat o scădere drastică a productivității, care a scăzut cu 32 % în cursul perioadei examinate.

(198)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(199)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(200)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale reclamanților către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(201)

În 2022, costul de producție a crescut cu 33 % în comparație cu anul precedent din cauza creșterii bruște a prețurilor la energie, iar industria Uniunii a fost în măsură să reflecte această creștere a costurilor în prețurile sale de vânzare, care au crescut cu 39 %. Cu toate acestea, în 2023 și în perioada de investigație, prețurile de vânzare ale industriei Uniunii au scăzut cu 29 % în comparație cu 2022, în timp ce costul său de producție a scăzut mult mai puțin, cu 6 %. Deteriorarea începând cu anul 2023 s-a datorat unei creșteri puternice a importurilor la prețuri scăzute din China, după o încetinire în 2022 (în special din cauza costurilor de transport ridicate), iar această creștere a importurilor din China a condus în cele din urmă la blocarea prețurilor, care a început în 2023 și s-a agravat în cursul perioadei de investigație.

(202)

Costurile medii cu forța de muncă ale reclamanților au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(203)

În cursul perioadei examinate, costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 23 %. Creșterea rezultă din scăderea productivității, în timp ce forța de muncă a rămas stabilă, astfel cum se explică în considerentele 196 și 197.

(204)

Nivelurile stocurilor reclamanților au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(205)

În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor a scăzut cu 11 %, urmând tendința generală de scădere a producției. Stocurile finale ca procent din producție au înregistrat o creștere semnificativă în 2023, când volumele de vânzări ale industriei Uniunii au scăzut brusc ca urmare a creșterii puternice a importurilor din China și a scăderii cererii.

(206)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor reclamanților au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(207)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei Uniunii prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. După anul de vârf 2022, profitabilitatea industriei Uniunii s-a deteriorat rapid, iar în perioada de investigație industria Uniunii începuse să înregistreze pierderi semnificative. Scăderea profitabilității și a celorlalți indicatori financiari cheie abordați mai jos a avut loc în paralel cu creșterea importurilor din China la prețuri scăzute și cu blocarea ulterioară a prețurilor cauzată de acestea.

(208)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat negativ într-un mod similar cu profitabilitatea, începând cu o scădere bruscă în 2023 și ajungând la incapacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile în perioada de investigație, cu un flux de lichidități negativ, în scădere cu 98 de puncte procentuale.

(209)

Investițiile nete au fluctuat în cea mai mare parte a perioadei examinate, în concordanță cu nivelul producției și al vânzărilor, cu excepția perioadei de investigație, când acestea au crescut în pofida volumelor mai mici de vânzări. O parte semnificativă a investițiilor realizate în perioada de investigație a fost legată de înlocuirea programată și de raționalizarea echipamentelor utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(210)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. El a evoluat urmând tendința vânzărilor și a profitabilității, cu o performanță bună în 2022 și o deteriorare importantă în 2023, cu o scădere de 87 %. În perioada de investigație, randamentul investițiilor a devenit negativ, pierzând 351 de puncte procentuale pe parcursul întregii perioade examinate.

(211)

Capacitatea reclamanților de a mobiliza capital a fost afectată în mod negativ de deteriorarea semnificativă a fluxului de lichidități și a profitabilității observată în perioada examinată.

(212)

Toți indicatorii principali de prejudiciu au afișat o tendință negativă începând cu anul 2023, iar situația generală a industriei Uniunii a devenit precară în perioada de investigație.

(213)

Producția industriei Uniunii a scăzut cu 29 %, iar vânzările în Uniune au scăzut cu 23 %, depășind cu mult scăderea consumului cu 12 %. În același timp, industria Uniunii s-a confruntat cu o creștere a costului său de producție cu [20 %-35 %], iar în perioada de investigație aceasta nu a putut reflecta nici măcar o parte din această creștere a costului în prețurile sale de vânzare. În consecință, industria Uniunii a înregistrat pierderi semnificative, iar deteriorarea puternică a situației sale, în special începând cu anul 2023, s-a reflectat, de asemenea, în evoluția altor indicatori-cheie, cum ar fi cota de piață, productivitatea și gradul de utilizare a capacității de producție.

(214)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(215)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din alte țări terțe, rezultatele la export ale producătorilor din Uniune, creșterea prețurilor materiilor prime și ale energiei și scăderea consumului.

(216)

Astfel cum se menționează în considerentul 172, volumele importurilor de produs în cauză din China a crescut cu 25 %, ceea ce înseamnă o creștere de [6-14] puncte procentuale a cotei de piață a importurilor din China în Uniune în cursul perioadei examinate. În cursul aceleiași perioade, astfel cum se menționează la punctul 4.4.2.2 de mai sus, industria Uniunii nu a fost în măsură să concureze cu producătorii-exportatori chinezi și a înregistrat o scădere a volumului vânzărilor cu 23 %, respectiv a cotei de piață cu [3-14] puncte procentuale. Acest lucru s-a întâmplat într-un context în care consumul la nivelul Uniunii a scăzut puternic începând cu anul 2023 și cu 12 % în cursul perioadei examinate.

(217)

Astfel cum se arată în considerentul 179, prețurile importurilor din China au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii în perioada de investigație și au rămas mai mici decât prețurile industriei Uniunii chiar și atunci când, începând cu anul 2023, industria Uniunii și-a scăzut prețurile dincolo de ușoara scădere a costului său de producție din cauza prezenței crescute pe piața Uniunii a importurilor la prețuri scăzute din China. Prin urmare, importurile din China au condus la o blocare puternică a prețurilor în 2023 și în perioada de investigație, în urma căreia industria Uniunii a înregistrat pierderi semnificative în perioada de investigație.

(218)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China la prețuri care subcotau și blocau în mod semnificativ prețurile din Uniune a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(219)

Pentru a stabili volumele importurilor de clorură de colină din alte țări terțe, Comisia a aplicat aceeași metodologie ca în cazul importurilor din China, explicată în considerentul 171 de mai sus. Astfel, pentru alte țări terțe, ponderea importurilor totale de clorură de colină în cadrul codurilor vamale relevante a fost stabilită pe baza cotei lor din importurile încadrate la codul TARIC 2923 10 00 90, deoarece acest cod TARIC se referă numai la clorura de colină (87).

(220)

De asemenea, în conformitate cu metodologia utilizată pentru China (a se vedea tabelul 4 de mai sus), pentru a calcula prețurile importurilor provenind din alte țări, Comisia s-a bazat pe prețurile importurilor de clorură de colină încadrate la codul TARIC 2923 10 00 90.

(221)

Volumul și prețurile importurilor din alte țări terțe au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importurile din țări terțe

(222)

Conform informațiilor din plângere, este cunoscut faptul că clorura de colină este produsă și în Statele Unite ale Americii, India și Mexic, în plus față de producția sa din Uniune și din China.

(223)

În cursul perioadei examinate, India a fost singura țară care a avut în mod constant o cotă de piață de peste 2 %, în afară de China. Ea a atins o cotă de piață de [2,3 %-2,9 %] în perioada de investigație. Cu toate acestea, prețurile acestor importuri au fost semnificativ mai mari decât prețurile Chinei și ale industriei Uniunii.

(224)

Importurile din alte țări terțe au provenit în principal din Statele Unite ale Americii și din Vietnam. Cota lor de piață agregată a fluctuat în intervalul 3 %-4 %, cu excepția anului 2022, când, din cauza cererii puternice din Uniune și a unei scăderi temporare a importurilor din China, importurile din Statele Unite ale Americii au crescut puternic.

(225)

Volumul exporturilor industriei Uniunii a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Vânzări la export

(226)

Prețurile medii de vânzare la export au urmat o tendință similară cu cea a vânzărilor interne, dar scăderea prețurilor de vânzare începând cu anul 2023 a fost mai puțin pronunțată decât scăderea observată pe piețele interne ale industriei Uniunii. În consecință, volumul vânzărilor la export ale industriei Uniunii, care a reprezentat [32 %-47 %] din volumul total al producției pe parcursul perioadei examinate, a scăzut, începând cu anul 2023, chiar mai mult decât volumul vânzărilor sale pe piața Uniunii (cu 37 % în comparație cu 23 %). Potrivit informațiilor din plângere, industria Uniunii a suferit, de asemenea, de pe urma concurenței din partea importurilor la prețuri scăzute din China pe piețele sale de export. Acest lucru ilustrează faptul că, în situația dificilă de pe piață cauzată de importurile din China, industria Uniunii s-a concentrat pe menținerea unei cote de piață cât mai mari posibil pe piața sa cea mai importantă ca dimensiune, și anume piața Uniunii.

(227)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că este posibil ca rezultatele la export ale industriei Uniunii să fi contribuit la prejudiciul constatat, deoarece volumele pierdute au fost semnificative. Totuși, aceasta nu a atenuat legătura de cauzalitate reală și substanțială dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză și prejudiciul important constatat.

(228)

În 2022, prețul energiei a crescut semnificativ (88) în urma turbulențelor internaționale cauzate de instabilitatea geopolitică, indicând o creștere de 35 % în comparație cu 2021. În mod similar, rata inflației a crescut în 2022 și 2023 (89), ceea ce a dus la o creștere a prețului materiilor prime. Această creștere globală a prețurilor a avut un impact direct asupra costului de producție al producătorilor din Uniune, care a crescut cu 33 % în 2022 față de anul precedent. Cu toate acestea, industria Uniunii a fost în măsură să transfere creșterea semnificativă a costurilor cauzată de această creștere a prețurilor materiilor prime și ale energiei majorând cu 39 % prețul său de vânzare către clienți în același an și înregistrând un profit sănătos. Ulterior, în 2023 și în cursul perioadei de investigație, prețurile la energie și costul de producție al clorurii de colină au scăzut la niveluri comparabile cu cele de la începutul perioadei examinate.

(229)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că creșterea costului de producție cauzată de creșterea prețurilor energiei și ale materiilor prime în Uniune, dacă a avut loc, nu a contribuit la prejudiciul important constatat.

(230)

În perioada examinată, consumul a scăzut cu 12 %. Comisia a analizat dacă această scădere a consumului a cauzat prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(231)

Comisia a analizat în detaliu evoluția consumului în perioada examinată și a constatat că scăderea consumului a avut loc în 2023, iar în anul respectiv industria Uniunii înregistra în continuare un profit de [6 %-7 %]. În perioada de investigație, când consumul a crescut ușor, indicatorii financiari ai industriei Uniunii au devenit negativi. În același timp, importurile din China, care crescuseră deja puternic în 2023, au continuat să crească cu încă 13 % în perioada de investigație. Pe această bază, Comisia a concluzionat că este posibil ca scăderea consumului să fi contribuit la prejudiciul constatat, dar că aceasta nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciu.

(232)

În această etapă a investigației, Comisia nu a identificat sau nu a fost informată cu privire la alți factori relevanți care au contribuit la stabilirea prejudiciului suferit de industria Uniunii.

(233)

Analiza de mai sus arată că, începând cu anul 2023, a existat o creștere majoră a volumului importurilor originare din China. Prețurile scăzute ale acestor importuri din China care fac obiectul unui dumping au condus rapid la o reducere semnificativă și continuă a cotei de piață a industriei Uniunii, în pofida faptului că aceasta și-a redus prețurile de vânzare la niveluri nesustenabile. La rândul său, acest lucru a dus la o deteriorare gravă a situației sale financiare și, prin urmare, industria Uniunii a început să înregistreze pierderi semnificative în perioada de investigație. Prin urmare, Comisia a stabilit o legătură de cauzalitate reală și substanțială între importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(234)

Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei Uniunii în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. Efectul acestor factori asupra evoluțiilor negative ale industriei Uniunii a fost însă inexistent sau cel mult limitat.

(235)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit. Prejudiciul constă, printre altele, în pierderi în domeniile producției, vânzărilor, cotei de piață și profitabilității.

(236)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(237)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(238)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C-D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(239)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. Întrucât profitabilitatea industriei Uniunii a fost afectată de creșterea abruptă a importurilor la prețuri scăzute în 2023 și în perioada de investigație, Comisia a considerat oportun să stabilească drept profit de bază profitul mediu realizat în cei doi ani precedenți, când importurile nu erau încă de așa natură încât să diminueze profitabilitatea industriei Uniunii. Profitul mediu ponderat al celor doi reclamanți în 2021 și 2022 a fost de 7,3 %.

(240)

Unul dintre reclamanți a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul său de investiții, de cercetare și dezvoltare (C-D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații pe baza planurilor de investiții și a proiectelor amânate ale industriei Uniunii. Într-adevăr, afirmațiile acestei societăți s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C & D și inovare („CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Această diferență, exprimată ca procent din cifra de afaceri, a fost de 0,1 % pentru societatea în cauză; acest procent a fost adăugat la profitul său de bază de 7,3 % menționat în considerentul 239, ceea ce a condus la un profit indicativ cuprins între 7,3 % și 7,4 %.

(241)

Pe această bază, prețul neprejudiciabil este de [1 048-1 307] EUR/tonă, rezultat din aplicarea marjei de profit menționate anterior, de 7,3 % până la 7,4 %, la costul de producție din cursul perioadei de investigație al celor doi reclamanți.

(242)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza elementelor de probă disponibile verificate în cursul verificărilor la fața locului, Comisia a stabilit un cost suplimentar de [3,5-4,5] EUR per tonă pentru una dintre societățile în cauză. Această diferență a fost adăugată la prețul neprejudiciabil menționat în considerentul 241.

(243)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil de [1 191-1 316] EUR/tonă al produsului similar pentru industria Uniunii prin aplicarea marjei profitului indicativ menționate mai sus (a se vedea considerentul 240) la costul de producție al celor doi reclamanți în cursul perioadei de investigație, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(244)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de cei doi reclamanți pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(245)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 154-156).

(246)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază.

(247)

Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(248)

Cei doi reclamanți au cooperat pe deplin la investigație, în timp ce al treilea producător, Algry Química, a cooperat la investigație furnizând date pentru completarea răspunsului la chestionarul privind indicatorii macroeconomici. Toți s-au exprimat în favoarea instituirii de măsuri.

(249)

Investigația a arătat că industria Uniunii suferă un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză. Aceste importuri au dus la o blocare semnificativă a prețurilor, obligând industria Uniunii să vândă sub nivelul costurilor. Prin urmare, industria Uniunii înregistra pierderi semnificative în perioada de investigație. În plus, importurile din China au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii, iar creșterea volumului acestor importuri a cauzat o scădere semnificativă a volumului vânzărilor și a cotei de piață ale industriei Uniunii.

(250)

Instituirea de măsuri va duce la creșterea prețurilor de import și va restabili condițiile de concurență echitabile pe piața Uniunii. Ca atare, se poate preconiza că măsurile vor întrerupe creșterea importurilor la prețuri scăzute din China. Acest lucru ar permite, la rândul său, industriei Uniunii să își recâștige cota de piață și, prin urmare, volumul vânzărilor și să își restabilească prețurile de vânzare la niveluri sustenabile, permițându-i astfel, de asemenea, să efectueze investițiile programate necesare. În absența măsurilor, pierderile industriei Uniunii vor crește, deoarece volumele și prețurile actuale ale importurilor din China s-au dovedit a fi extrem de prejudiciabile. Prin urmare, investițiile necesare nu vor mai putea fi realizate. În consecință, va fi accelerată spirala descendentă a industriei Uniunii în ceea ce privește scăderea volumului vânzărilor și creșterea costurilor. Prin urmare, va fi în joc viabilitatea industriei Uniunii, a cărei profitabilitate atinsese deja niveluri nesustenabile în cursul perioadei de investigație.

(251)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea de măsuri împotriva importurilor din China ar fi în interesul industriei Uniunii.

(252)

Cei doi importatori neafiliați care își desfășoară activitatea în segmentul produselor de calitate alimentară, Van Eeghen și Kirsch Pharma GmbH, au furnizat un răspuns la chestionar. Ei au indicat că se opun instituirii de măsuri. Cu toate acestea, o analiză a datelor furnizate de aceștia, în special a cifrei de afaceri și a profitabilității declarate (în ansamblu și în ceea ce privește clorura de colină), precum și a volumului (scăzut) al achizițiilor lor de clorură de colină nu a indicat că vreunul dintre aceștia ar fi afectat în mod semnificativ de instituirea de măsuri.

(253)

În lipsa unor informații suplimentare furnizate de importatorii neafiliați, având în vedere cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că este puțin probabil ca instituirea oricăror măsuri antidumping să afecteze grav situația importatorilor neafiliați.

(254)

Un utilizator a pledat în favoarea instituirii de măsuri menite să asigure condiții de concurență echitabile pe piața UE a clorurii de colină.

(255)

Instituirea de măsuri pentru restabilirea unor condiții de concurență echitabile va asigura un lanț stabil de aprovizionare cu clorură de colină pe piața UE în favoarea utilizatorilor din UE.

(256)

În lipsa unor informații suplimentare furnizate de utilizatori, având în vedere cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că este puțin probabil ca instituirea oricăror măsuri antidumping să afecteze grav situația utilizatorilor.

(257)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu al investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de clorură de colină originară din țara în cauză.

(258)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(259)

Ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de produs originar din țara în cauză, în conformitate cu regula taxei mai mici de la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping în considerentul 245 de mai sus. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(260)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(261)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul investigației. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țările în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(262)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”.

(263)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(264)

În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai scăzute ale taxei crește semnificativ după impunerea măsurilor în cauză (poate fi adăugat un procent, în funcție de caz, deși nu este recomandabil), s-ar putea considera că o astfel de creștere a volumului constituie în sine o modificare a structurii schimburilor comerciale, cauzată de impunerea de măsuri în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(265)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(266)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să fie întreruptă.

(267)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

(268)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(269)

Au fost primite mai multe observații. Cu toate acestea, observațiile primite nu au vizat exactitatea calculelor, ci mai degrabă metodologiile utilizate de Comisie la stabilirea marjelor de dumping și de prejudiciu. Observațiile respective vor fi luate în considerare împreună cu toate celelalte observații, după publicarea măsurilor provizorii.

(270)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(271)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,