(1)

Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului (2) pune în aplicare măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC.

(2)

La 24 februarie 2025, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2025/388 (3), care modifică Decizia 2014/145/PESC.

(3)

În plus, Decizia (PESC) 2025/388 introduce două criterii suplimentare pentru includerea pe listă a persoanelor fizice sau juridice, a entităților sau a organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice și interdicția de a pune la dispoziția acestora fonduri și resurse economice. Primul criteriu se aplică persoanelor, entităților și organismelor care dețin în proprietate, controlează, gestionează sau exploatează nave implicate în anumite activități sau care furnizează în alt mod sprijin material, tehnic sau financiar pentru operațiunile unor astfel de nave. Al doilea criteriu se aplică persoanelor, entităților sau organismelor care fac parte din complexul militar și industrial al Rusiei, acordă sprijină material sau financiar complexului militar și industrial al Rusiei sau beneficiază de pe urma acestuia. Decizia (PESC) 2025/388 extinde, de asemenea, la alte trei persoane incluse pe listă o derogare existentă privind cesionarea, include o derogare pentru furnizarea de bunuri și servicii specifice necesare pentru sistemul de metrou din Budapesta și extinde domeniul de aplicare al celor două derogări existente privind anumite transferuri de fonduri și plăți.

(4)

Veniturile rusești din exporturile maritime de petrol reprezintă o parte semnificativă a bugetului Rusiei și, prin urmare, alimentează războiul său ilegal de agresiune împotriva Ucrainei. În scopul exporturilor de petrol respective, Rusia depinde din ce în ce mai mult de o flotă de nave implicate în practici de transport maritim care nu sunt conforme cu standardele și prezintă riscuri ridicate, cum ar fi, de exemplu, faptul că operează cu asigurare inadecvată sau fără asigurare (denumită în continuare „flota fantomă”). Navele respective prezintă riscuri semnificative din perspectiva mediului și a siguranței maritime pentru Uniune, pentru statele sale membre costiere și pentru țări terțe costiere. Riscurile respective au fost semnalate în special de Organizația Maritimă Internațională în Rezoluția A.1192(33) a Adunării Generale a acesteia, adoptată la 6 decembrie 2023, prin care statele sale membre și alte părți interesate relevante au fost invitate să dezvolte capabilități și practici de diligență necesară pentru prevenirea, detectarea și raportarea operațiunilor flotelor fantomă și a activităților ilegale facilitate de astfel de nave. Descurajarea persoanelor și a entităților de a se angaja în practici de transport maritim cu risc ridicat atunci când transportă petrol de origine rusă și de a le facilita, precum și perturbarea operațiunilor flotei fantomă contribuie, prin urmare, la subminarea generării de venituri pentru eforturile de război ale Rusiei, sprijinind totodată măsurile internaționale de conservare și îmbunătățire a calității mediului. Astfel de eforturi de contracarare a activităților flotelor fantomă ar trebui să fie puse în aplicare într-un mod specific, ținând seama de nivelul de responsabilitate al operatorilor relevanți în procesul decizional și în operațiuni. În plus, serviciile de pilotaj care sunt necesare din motive de siguranță maritimă nu ar trebui să fie împiedicate.

(5)

În cazul în care acest lucru este necesar pentru combaterea eludării interdicțiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 269/2014, Comisia ar trebui să poată face schimb de informații privind comerțul cu țări terțe, tranzacțiile care implică țări terțe și operatorii din țări terțe cu autoritățile competente ale țărilor partenere, astfel cum sunt menționate în anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al Consiliului (4), care aplică măsuri restrictive similare.

(6)

În temeiul Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (5), entitățile obligate prevăzute la articolul 2 alineatul (1) din directiva respectivă au obligația de a raporta tranzacțiile suspecte unităților de informații financiare ale statelor membre. În temeiul Directivei (UE) 2024/1226 a Parlamentului European și a Consiliului (6), încălcarea măsurilor restrictive impuse de Uniune a fost adăugată pe lista infracțiunilor-premisă prevăzute la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/1673 a Parlamentului European și a Consiliului (7). Ca urmare a adăugirii respective, și în temeiul articolului 33 din Directiva (UE) 2015/849, începând din mai 2025, entitățile obligate vor trebui să raporteze unităților de informații financiare toate tranzacțiile suspecte aferente activităților infracționale suspectate legate de încălcarea măsurilor restrictive impuse de Uniune. În plus, articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 269/2014 impune persoanelor fizice și juridice, entităților și organismelor să furnizeze autorității competente din statul membru în care își au reședința sau în care sunt stabilite toate informațiile care pot facilita punerea în aplicare a regulamentului respectiv în termen de două săptămâni de la obținerea informațiilor respective și să coopereze cu autoritatea competentă respectivă cu ocazia oricărei verificări a unor astfel de informații. Pentru a evita dubla raportare, statele membre pot decide că persoanele, entitățile și organismele respective nu trebuie să raporteze aceleași informații altor autorități competente decât unităților de informații financiare.

(7)

Este oportun să se intensifice cooperarea dintre autoritățile naționale competente, inclusiv prin consolidarea rolului unităților de informații financiare în schimburile de informații relevante în scopul punerii în aplicare și al asigurării respectării măsurilor restrictive prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 269/2014.

(8)

Întrucât respectarea măsurilor restrictive de către operatorii din Uniune este esențială pentru eficacitatea acestora, Comisia ar trebui să le ofere asistență pentru a le facilita conformitatea, în special în cazul în care o astfel de conformitate ar necesita resurse semnificative și în cazul în care sprijinul centralizat ar putea îmbunătăți eficiența. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce privește diligența necesară din partea operatorilor din Uniune în raport cu potențialii lor parteneri de afaceri. Comisia ar trebui să fie în măsură să prelucreze datele cu caracter personal necesare în acest scop.

(9)

Pentru a asigura punerea în aplicare corectă a măsurilor restrictive și protecția adecvată a operatorilor din Uniune, este oportun ca, în temeiul articolului 11a din Regulamentul (UE) nr. 269/2014, operatorii din Uniune să aibă dreptul să reclame în cadrul unor proceduri judiciare desfășurate înaintea instanțelor competente dintr-un stat membru, reparații pentru anumite prejudicii suferite, în mod direct sau indirect, ca urmare a depunerii unor cereri la instanțe de către entitățile sau persoanele menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (a) sau (b) din regulamentul menționat, inclusiv prejudicii suferite de persoanele juridice, entitățile sau organismele pe care respectivii operatori din Uniune le dețin în proprietate sau le controlează, sub rezerva normelor de drept intern care interzic dubla recuperare a prejudiciului. În plus, operatorii din Uniune ar trebui să poată solicita despăgubiri de la persoanele, entitățile sau organismele care dețin sau controlează entitățile sau organismele menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (a) sau (b) din Regulamentul (UE) nr. 269/2014. În situațiile în care Rusia sau o altă țară terță ia măsuri pentru a împiedica respectarea Regulamentului (UE) nr. 269/2014, se poate considera că operatorii din Uniune sunt privați de facto de accesul efectiv la căile de atac în cadrul jurisdicțiilor interne respective.

(10)

Pentru a remedia posibilele situații de denegare de dreptate, este oportun să se includă o dispoziție privind forum necessitatis care să permită unei instanțe dintr-un stat membru, în mod excepțional, să se pronunțe cu privire la o cerere de despăgubiri formulată în temeiul articolului 11a din Regulamentul (UE) nr. 269/2014, în cazul în care dreptul Uniunii sau dreptul unui stat membru nu permite stabilirea competenței unei instanțe a unui stat membru în special. Cu toate acestea, competența întemeiată pe forum necessitatis ar trebui să fie exercitată doar în cazul în care cauza prezintă o legătură suficientă cu statul membru al instanței sesizate, de exemplu atunci când reclamantul își are domiciliul în statul membru respectiv sau este înregistrat în temeiul dreptului statului membru respectiv.

(11)

Regulamentul (UE) nr. 269/2014 se aplică numai în limitele jurisdicționale definite la articolul 17 din acesta. În același timp, dacă operatorii din Uniune sunt în măsură să exercite și exercită în mod efectiv o influență decisivă asupra comportamentului unei persoane juridice, a unei entități sau a unui organism stabilit în afara Uniunii, aceștia pot fi trași la răspundere pentru acțiunile persoanei juridice, entității sau organismului în cauză care subminează măsurile restrictive și ar trebui să își utilizeze influența pentru a preveni producerea respectivelor acțiuni.

(12)

O astfel de influență poate decurge din dreptul de proprietate sau din controlul asupra persoanei juridice, entității sau organismului. „Proprietate” înseamnă deținerea a 50 % sau mai mult din drepturile de proprietate asupra persoanei juridice, entității sau organismului sau deținerea unei participații majoritare în aceasta. Elementele care indică controlul includ dreptul sau competența de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organului administrativ, de conducere sau de supraveghere; dreptul de a utiliza toate sau o parte din activele persoanei juridice, entității sau organismului; conducerea activității persoanei juridice, entității sau organismului într-un mod unitar, publicând totodată bilanțuri consolidate; sau dreptul de a exercita o influență dominantă asupra persoanei juridice, entității sau organismului.

(13)

Este oportun să se solicite operatorilor din Uniune să depună toate eforturile pentru a se asigura că persoanele juridice, entitățile și organismele stabilite în afara Uniunii pe care le dețin sau le controlează nu participă la activități care subminează măsurile restrictive prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 269/2014. Astfel de activități sunt cele care produc un efect pe care măsurile restrictive respective urmăresc să îl împiedice, de exemplu punerea la dispoziție de fonduri sau resurse economice către o persoană aflată pe lista din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014.

(14)

Toate eforturile ar trebui înțelese ca incluzând toate acțiunile care sunt adecvate și necesare pentru a preveni subminarea măsurilor restrictive prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 269/2014. Aceste acțiuni pot include, de exemplu, punerea în aplicare a unor politici, controale și proceduri adecvate pentru a atenua și a gestiona în mod eficace riscurile, ținând seama de factori precum țara terță de stabilire, sectorul de activitate și tipul de activitate ale persoanei juridice, ale entității sau ale organismului care este deținut sau controlat de operatorul din Uniune. În același timp, toate eforturile ar trebui înțelese ca incluzând numai acțiunile care sunt fezabile pentru operatorul din Uniune, având în vedere natura, dimensiunea și circumstanțele sale faptice relevante, în special gradul de control efectiv asupra persoanei juridice, entității sau organismului stabilit în afara Uniunii. Astfel de circumstanțe includ situația în care operatorul din Uniune, din motive care nu îi sunt imputabile, cum ar fi legislația unei țări terțe, nu este în măsură să exercite control asupra unei persoane juridice, entități sau organism pe care îl deține.

(15)

Este oportun să se aducă o serie de modificări tehnice pentru a se asigura claritatea anumitor dispoziții ale Regulamentului (UE) nr. 269/2014, inclusiv a celor privind documentele deținute de instituțiile Uniunii și prelucrarea datelor cu caracter personal.

(16)

Aceste măsuri intră sub incidența Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și, prin urmare, este necesară o acțiune de reglementare la nivelul Uniunii, în special pentru a se asigura aplicarea lor uniformă în toate statele membre.

(17)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 269/2014 ar trebui să fie modificat în consecință,

1.

La articolul 3 alineatul (1), se adaugă următoarele litere:

2.

Articolul 6a se modifică după cum urmează:

3.

Articolul 6b se modifică după cum urmează:

4.

Articolul 8 se modifică după cum urmează:

5.

Se introduce următorul articol:

6.

Articolul 11a se înlocuiește cu următorul text:

7.

Se introduce următorul articol:

8.

La articolul 12 alineatul (1), se adaugă următoarea literă:

9.

Se introduce următorul articol:

10.

La articolul 16a, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: