(1)

În urma unei investigații („investigația inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 457/2011 al Consiliului (2) (denumit în continuare „regulamentul inițial”), măsuri antidumping definitive vizând importurile de melamină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”). Măsurile au fost instituite sub forma unei taxe fixe de 415 EUR/tonă asupra tuturor importurilor din RPC, cu excepția celor trei producători-exportatori chinezi cooperanți, Sichuan Golden-Elephant Sincerity Chemical Co. Ltd („Sichuan”), Shandong Holitech Chemical Industry Co. Ltd („Shandong”) și Henan Junhua Development Company Ltd („Henan”), ale căror exporturi au fost supuse unui preț minim de import (denumit în continuare „PMI”) de 1 153 EUR/tonă.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1171 al Comisiei (3), Comisia a reinstituit aceste măsuri în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor”). În urma unei a doua reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „a doua reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor”), Comisia a reinstituit aceste măsuri încă o dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1776 al Comisiei (4).

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2653 al Comisiei (5) și în urma unei reexaminări în ceea ce privește un „nou exportator” în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia a modificat măsurile menționate în considerentul 2 de mai sus prin instituirea unui preț minim de import de 1 346 EUR/tonă la importurile de melamină fabricată de Xinjiang Xinlianxin Energy Chemical Co. Ltd. (denumită în continuare „Xinjiang”) și originară din Republica Populară Chineză.

(4)

La 13 noiembrie 2023, LAT Nitrogen Linz GmbH și LAT Nitrogen Piesteritz GmbH [denumiți, împreună, „LAT Nitrogen” (6)], OCI Nitrogen BV și Grupa Azoty Zaklady Azotowe Pulawy SA (denumiți în continuare „solicitanții”), acționând în numele industriei melaminei din Uniune, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, au depus o cerere de deschidere a unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping la importurile de melamină originară din RPC, care se limitează la forma măsurilor.

(5)

În special, solicitanții au cerut ca forma măsurilor actuale să fie schimbată de la o taxă fixă și PMI la taxe ad valorem pe motiv că circumstanțele care justificau forma inițială a taxelor s-au schimbat în mod semnificativ și durabil, că alte modificări cu caracter durabil ale circumstanțelor înseamnă că taxa fixă și PMI nu mai sunt adecvate scopului și, în cele din urmă, că aplicarea unei taxe fixe și a unui PMI cauzează un prejudiciu grav solicitanților.

(6)

La 20 decembrie 2023, Comisia a anunțat, printr-un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (7), deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de melamină originară din Republica Populară Chineză în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(7)

Reexaminarea intermediară parțială s-a limitat la forma măsurilor, în special dacă este sau nu în interesul Uniunii să se mențină măsurile aflate în prezent în vigoare sub forma unui PMI și a unor taxe fixe.

(8)

Investigația de reexaminare a cuprins perioada dintre 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Perioada examinată a fost cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare.

(9)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat, în mod expres, solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC, autoritățile din RPC, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate, cu privire la deschiderea investigației și i-a invitat să participe la aceasta.

(10)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării intermediare parțiale și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(11)

Mai multe părți au solicitat audieri și au prezentat observații la deschiderea investigației. Comisia a organizat audieri cu European Panel Federation („EPF”), cu European Producers of Laminate Flooring („EPLF”) și cu Camera de Comerț a importatorilor și exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China („CCCMC”). Observațiile din cadrul audierii au reflectat observațiile scrise transmise de aceste părți în urma deschiderii procedurii și sunt abordate în secțiunea 3 din prezentul regulament.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul producătorilor din Uniune și al importatorilor neafiliați, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de trei producători din Uniune, situați în trei state membre diferite. Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum al producției în Uniune în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023, raportat de producătorii din Uniune în contextul analizei reprezentativității prealabile deschiderii investigației. Eșantionul a reprezentat 83 % din producția estimată de produs similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu pe care l-a constituit. Nu s-au primit observații, iar eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(14)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Un singur importator neafiliat, și anume Borghi SpA, Grandate/Italia, s-a manifestat. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu era necesară și a solicitat Borghi SpA să completeze chestionarul pentru importatorii neafiliați.

(15)

Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion, unui importator neafiliat care s-a manifestat în cursul procedurii de eșantionare, precum și tuturor utilizatorilor cunoscuți de melamină. Mai mult, toate chestionarele aplicabile au fost puse la dispoziție și pe site-ul de internet al DG Comerț (8) în ziua deschiderii investigației. În cursul investigației, Comisia a trimis un chestionar solicitanților, solicitând date macroeconomice vizând industria Uniunii.

(16)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la un importator neafiliat și de la cinci utilizatori, dintre care doi sunt afiliați unul cu altul.

(17)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili dacă este sau nu în interesul Uniunii să se modifice forma măsurilor antidumping existente.

(18)

S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(19)

La 19 decembrie 2024, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să modifice forma taxelor antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a stabilit un termen până la care să poată formula observații cu privire la comunicarea constatărilor și solicita o audiere.

(20)

Au fost primite observații din partea solicitanților, Sichuan Golden-Elephant Sincerity Chemical Co., Ltd. („SGE”), Kronospan Polska Sp.z.o.o. („KRP”), grupului Unilin, CCCMC și EPF. SGE, grupul Unilin și EPF au solicitat o audiere.

(21)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este reprezentat de melamină („produsul care face obiectul reexaminării”), încadrată în prezent la codul NC 2933 61 00 .

(22)

Melamina este o pulbere albă cristalină obținută în mod predominant din uree și este utilizată în principal pentru producerea de laminate, de adezivi pentru lemn, de compuși pentru turnare și pentru tratarea hârtiei/textilelor.

(23)

Produsul vizat de prezenta investigație este produsul care face obiectul reexaminării originar din China.

(24)

Astfel cum s-a demonstrat în investigația inițială care a condus la instituirea măsurilor în vigoare (9), următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(25)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(26)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă schimbarea formei măsurilor ar fi împotriva interesului Uniunii, în ansamblul ei. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, și anume cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor neafiliați.

(27)

Comisia a examinat în special dacă circumstanțele care stau la baza aplicării unei taxe fixe și a PMI s-au schimbat în mod semnificativ și durabil și dacă taxa fixă și PMI cauzează industriei Uniunii un prejudiciu grav și susținut.

(28)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(29)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 1 și 3 de mai sus, forma măsurilor antidumping care fac obiectul prezentei reexaminări este un preț minim de import de 1 153 EUR pe tonă pentru trei producători-exportatori chinezi, un preț minim de import de 1 346 EUR pe tonă pentru un al patrulea producător-exportator chinez și o taxă fixă de 415 EUR pe tonă pentru toți ceilalți producători-exportatori chinezi. Aceste taxe s-au bazat pe datele privind valoarea normală evaluate pentru perioada investigației aplicabilă la momentul respectiv (1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009) în țara analogă utilizată la momentul respectiv, și anume Indonezia (a se vedea considerentele 78 și 79 din regulamentul inițial).

(30)

Motivele care stau la baza acestei forme de măsuri au fost explicate în secțiunea 3.3 din regulamentul inițial. În special, s-a constatat că prețurile de vânzare ale melaminei după perioada de investigație variau între 1 200 EUR și 1 500 EUR pe tonă, ceea ce era cu 300-600 EUR peste prețul mediu de vânzare din perioada în care s-a desfășurat investigația respectivă. O taxă specifică bazată pe prețurile predominante în perioada de investigație respectivă ar „limita orice creștere ulterioară a prețului melaminei, ceea ce ar afecta în mod grav activitatea globală a utilizatorilor” (10).

(31)

În conformitate cu motivele reexaminării menționate la punctul 4 din avizul de deschidere, Comisia a investigat astfel dacă circumstanțele care justifică instituirea măsurii antidumping în forma sa actuală (PMI și taxa specifică) sunt în continuare prezente. Comisia a investigat, de asemenea, dacă această formă a măsurii antidumping continuă să compenseze efectele dumpingului constatat în investigațiile anterioare, prevenind astfel prejudiciul pentru industria Uniunii.

(32)

Costul melaminei este stabilit în mare măsură de prețul gazelor. Melamina poate fi produsă fie din uree, fie din amoniac. În investigația inițială, din care rezultă măsurile actuale, s-a raportat că gazele reprezintă aproape 50 % din costul de producție al melaminei (11).

(33)

În cadrul investigației actuale, Comisia a constatat că, de la instituirea regulamentului inițial, au avut loc schimbări structurale pe piețele europene ale gazelor. Având în vedere ponderea gazelor în costul melaminei, aceste modificări au avut un impact grav asupra costului de producție al melaminei.

(34)

Până în 2021, Rusia a acoperit o parte semnificativă din aprovizionarea cu gaze a Uniunii. Într-adevăr, ponderea gazelor transportate prin conducte din Rusia în importurile UE a scăzut de la peste 40 % în 2021 la aproximativ 8 % în 2023 (12). În perioada anterioară îndelungată, cuprinsă între 2010 și 2021, ponderea gazelor din Rusia în importurile de gaze ale UE s-a situat între 30 % și 45,5 % (13). În consecință, utilizatorilor de gaze din UE li s-au garantat prețuri relativ stabile. Comisia a constatat că, în perioada de 9 luni cuprinsă între aprilie 2010 și decembrie 2010, înainte de încheierea investigației inițiale, gazele au fost tranzacționate în medie la 19,08 EUR/MWh la bursa TTF din Țările de Jos (denumită în continuare „TTF”) (14). Între 2011 și 2020, prețurile gazelor au fluctuat între 6 EUR/MWh și 28 EUR/MWh. Începând cu a doua jumătate a anului 2021, prețurile gazelor din UE au început să crească la niveluri mult mai ridicate, fără precedent. Această tendință a fost exacerbată în urma agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei începând din martie 2022. De atunci, importurile de gaze naturale din Rusia, transportate prin conducte, au fost înlocuite în mare măsură cu importuri de gaze sub formă de GNL din alte țări de origine sau, în special, cu importuri de gaze naturale din Norvegia (15). Această modificare a infrastructurii de aprovizionare cu gaze a reprezentat un alt factor care a contribuit la creșterea rapidă a prețurilor gazelor. La 22 august 2022, prețurile gazelor au crescut vertiginos atingând un vârf de 339,20 EUR/MWh pentru gazele tranzacționate în cadrul TTF (16). În plus, investițiile realizate în infrastructura GNL sunt considerate ireversibile, având în vedere dimensiunea lor. Prin urmare, este rezonabil să se presupună că, chiar și atunci când se va încheia agresiunea militară menționată, este puțin probabil ca majoritatea statelor membre să reia achiziționarea de gaze la prețuri la fel de scăzute ca în momentul desfășurării investigației inițiale, iar PMI a fost instituit până în 2020 inclusiv.

(35)

În plus, chiar și după ce prețurile gazelor au început să se stabilizeze la începutul anului 2023, prețul mediu al gazelor a rămas mai mare decât cel înregistrat în mod constant înainte de 2021. În cursul perioadei investigației de reexaminare, gazele au fost tranzacționate în medie la [50-60] EUR/MWh (17), preț de aproximativ trei ori mai mare decât prețul mediu din perioada aprilie-decembrie 2010. La 29 septembrie 2023, ultima zi de tranzacționare din perioada investigației de reexaminare, gazele naturale au fost tranzacționate la 41,86 EUR/MWh la TTF (18). Acest preț este semnificativ mai mic decât vârful de prețuri observat în august 2022, dar se situează cu mult peste nivelurile observate până în prima jumătate a anului 2021 (inclusiv).

(36)

În perioada examinată utilizată în investigația inițială, și anume între 1 ianuarie 2006 și 31 decembrie 2009, costul de producție suportat de industria Uniunii a variat între 1 054 EUR și 1 229 EUR pe tonă (19). De la 1 ianuarie 2012 până la 31 martie 2016, perioada examinată utilizată în prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, acesta a variat între 1 036 EUR și 1 144 EUR pe tonă (20). În 2019, costul de producție al industriei Uniunii a fost de 980 EUR pe tonă (21). Prin urmare, în toate perioadele examinate de Comisie între 2006 și 2019, costul de producție al industriei Uniunii pe tonă de melamină a rămas remarcabil de stabil, diferența dintre costul cel mai scăzut (980 EUR) și cel mai ridicat (1 229 EUR) fiind de doar 25,4 %.

(37)

În schimb, în cea mai mare parte a perioadei examinate, de la 1 ianuarie 2021 până la 30 septembrie 2023, costul de producție suportat de industria Uniunii a variat între 1 611 EUR și 3 132 EUR pe tonă. Această perspectivă omite anul 2020, primul an al perioadei examinate, deoarece costurile destul de scăzute din anul respectiv au fost realizate sub influența recesiunii economice cauzate de pandemia de COVID-19. Acest lucru ilustrează măsura semnificativă în care creșterea rapidă a costurilor gazelor (a se vedea considerentul 34) a afectat costul total de producție al industriei Uniunii.

(38)

Solicitanții au susținut că, împreună, gazele naturale, materiile prime esențiale pe bază de gaze naturale și aburul, ținând seama de prețurile predominante în prezent ale gazelor, s-au ridicat la 80 %-90 % din costurile de producție totale estimate ale producătorilor din Uniune. CCCMC nu a contestat acest lucru (22).

(39)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că, de la investigația inițială, costurile gazelor au crescut semnificativ, ca valoare absolută și, prin urmare, în termeni relativi, ceea ce este considerat o modificare relevantă a circumstanțelor în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(40)

Solicitanții au susținut că, de la investigația inițială, costurile de conformare cu cadrul european de mediu au crescut. Unicul și cel mai important program de mediu la care participă industria Uniunii este schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). ETS a fost instituită inițial în 2005. Aceasta înseamnă că ETS exista deja la momentul investigației inițiale. Cu toate acestea, de atunci au avut loc modificări semnificative ale ETS, care au determinat direct costuri de producție semnificativ mai mari care trebuie suportate de producătorii din Uniune.

(41)

CCCMC a observat că ponderea oricăror astfel de costuri de conformare cu legislația de mediu în costul total de producție nu a reieșit în mod clar din cerere și, în general, a pus sub semnul întrebării importanța unor astfel de costuri. În acest context, CCCMC a făcut aluzie la disponibilitatea certificatelor cu titlu gratuit în cadrul ETS. CCCMC a susținut, de asemenea, că orice costuri care decurg din respectarea ETS ar trebui să fie compensate de noul mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) (23).

(42)

Potrivit elementelor de probă și previziunilor prezentate de solicitanți, costurile suportate pentru drepturile de emitere a CO2 vor depăși, până în 2026, beneficiile rezultate din certificatele disponibile cu titlu gratuit pentru emisiile cauzate de producerea factorilor de producție necesari pentru producerea melaminei. Datele raportate în cerere au arătat că previziunile privind prețurile la emisiile totale de poluanți ale societății vor crește cu [55 %-135 %] (24) între 2021 și 2026.

(43)

În ceea ce privește costurile de mediu, CCCMC a susținut că divulgarea de către Comisie numai a unei modificări procentuale, fără a furniza o valoare de referință relevantă sau un context al costurilor, este lipsită de sens.

(44)

Comisia a reiterat faptul că intervalul furnizat a inclus cea mai mică și cea mai mare creștere estimată a costurilor de mediu în rândul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Nu este neobișnuit ca ratele de creștere să varieze semnificativ între întreprinderile cu politici diferite de achiziționare a certificatelor de emisii. În plus, cifrele exacte pentru fiecare societate au fost considerate informații comerciale confidențiale.

(45)

În ceea ce privește orice compensare a costurilor suportate de industria Uniunii în cadrul CBAM, Comisia a fost de acord cu solicitanții și a confirmat că, într-adevăr, melamina nu este eligibilă pentru protecție în cadrul CBAM.

(46)

Solicitanții au subliniat, de asemenea, că, de la investigația inițială, s-a observat o inflație globală a prețurilor. Factorii care au condus la inflație au inclus în primul rând schimbările structurale de pe piețele gazelor explicate în considerentul 34, dar și blocajele din lanțurile de aprovizionare și creșterea cererii. Dacă prețul minim de import de 1 153 EUR pe tonă instituit în investigația inițială ar fi fost ajustat cu ratele anuale ale inflației publicate de Eurostat, ar rezulta un preț minim de import de cel puțin 1 474 EUR pentru anul 2022. Comisia a observat că prețurile de vânzare ale melaminei practicate de industria Uniunii au ajuns la un nivel maxim de 3 196 EUR/tonă (media din 2022, a se vedea tabelul 7), iar prețurile de import din China la un nivel maxim de 1 990 EUR/tonă (media din 2022, a se vedea tabelul 3). Chiar dacă prețurile au scăzut ulterior în perioada investigației de reexaminare, se observă că costul de producție suportat de industria Uniunii se ridica în continuare la 3 069 EUR în perioada investigației de reexaminare (a se vedea tabelul 7).

(47)

CCCMC a considerat că rata inflației din Uniune a atins un nivel maxim în 2022, dar a scăzut ulterior, deoarece au dispărut cauzele subiacente ale inflației, cum ar fi creșterea prețurilor gazelor și cererea de melamină în urma pandemiei de COVID-19. Comisia a fost de acord cu faptul că inflația globală a prețurilor a atins un nivel maxim în 2022 și că, de atunci, ratele inflației au scăzut. Cu toate acestea, prețurile și, prin urmare, costurile continuă să fie la un nivel semnificativ mai mare decât nivelul din 2009, perioada în care s-a desfășurat investigația inițială. Nu există indicii că este probabil ca impactul global al inflației asupra prețurilor începând din 2009 să se inverseze.

(48)

În cadrul investigației inițiale, utilizatorii au exprimat preocupări cu privire la securitatea aprovizionării suficiente cu melamină la prețuri accesibile (25).

(49)

În cerere, solicitanții au susținut că capacitatea de producție a industriei Uniunii este cu aproximativ 60 % mai mare decât consumul din Uniune și că aceasta a crescut semnificativ din 2009. De asemenea, ei au solicitat să se acorde prioritate vânzărilor pe piața Uniunii în detrimentul piețelor de export și, prin urmare, ar fi în măsură să aprovizioneze întreaga piață a UE, dacă este necesar.

(50)

Într-adevăr, investigația a constatat că capacitatea de producție a industriei Uniunii a crescut cu peste 20 % între anul 2009, și anume perioada în care s-a desfășurat investigația inițială, și perioada prezentei investigații de reexaminare. În perioada investigației de reexaminare, capacitatea de producție a industriei Uniunii s-a ridicat la 476 874 de tone, astfel cum se arată în tabelul 5, în timp ce consumul a fost de 339 676 de tone (a se vedea tabelul 1). Prin urmare, industria Uniunii este capabilă să aprovizioneze întreaga piață a Uniunii, dacă este necesar.

(51)

CCCMC a susținut că, începând din 2006, capacitatea de producție a industriei Uniunii a depășit în mod continuu consumul Uniunii și, prin urmare, nu a existat nicio modificare a circumstanțelor legate de capacitatea industriei Uniunii de a aproviziona piața Uniunii (26).

(52)

Comisia a respins argumentul CCCMC și abordarea prin care s-ar lua în considerare capacitatea neutilizată totală a industriei Uniunii începând din 2009 fără a ține seama de alți factori relevanți. Astfel cum s-a subliniat în considerentul 57 de mai jos, situația aprovizionării pe piața Uniunii s-a îmbunătățit, în general, având în vedere creșterea capacității industriei Uniunii în combinație cu importuri mai mari și la prețuri echitabile din țări terțe.

(53)

Din 2006 până în 2009, și anume perioada de referință a investigației inițiale, cota de piață deținută de industria Uniunii a fost, în medie, de 80 % și nu a scăzut niciodată sub 74 %. În mod similar, între 1 ianuarie 2012 și 31 martie 2016, această cotă de piață s-a situat, în medie, la 77 % [a se vedea tabelul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1171], în timp ce în anul 2019, și anume anul care s-a încheiat înainte de începerea perioadei de referință a prezentei investigații, aceasta s-a situat la 73 % [a se vedea tabelul 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2653].

(54)

În cerere, solicitanții au susținut că cota de piață a industriei Uniunii a scăzut ca urmare a prețurilor agresive practicate de producătorii-exportatori chinezi. Într-adevăr, întrucât cota de piață a industriei Uniunii a fost cuprinsă între 73 % și 80 % pentru o perioadă lungă de timp, astfel cum se explică în considerentul 53 de mai sus, în perioada prezentei investigații de reexaminare aceasta a fost de numai 48,6 % (a se vedea tabelul 6), ceea ce reprezintă o schimbare semnificativă a circumstanțelor. Comisia a observat că, în schimb, cota de piață a importurilor din China a crescut de la doar 6,5 % în 2009 la 29,2 % în perioada prezentei investigații de reexaminare. Astfel cum se menționează în considerentul 56 de mai jos, importurile din alte țări terțe au crescut, de asemenea, și au contribuit la pierderea cotei de piață a industriei Uniunii, dar într-o măsură mai mică decât importurile din China.

(55)

Solicitanții au susținut în cerere că, în cazul unui deficit de aprovizionare, importurile din țări terțe ar putea acoperi orice lacună cauzată de orice creștere a consumului.

(56)

Comisia a observat că cota de piață totală a importurilor din alte țări terțe decât China a fost de 6,2 % în 2009 [a se vedea tabelul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1035/2010] și că nivelul acestei cote de piață, în combinație cu cota de piață de la momentul respectiv de 85 % a industriei Uniuni, a fost unul dintre principalele motive care au stat la baza modificării formei taxei într-o taxă fixă (27). Cota de piață a importurilor din țări terțe a crescut semnificativ de atunci și s-a ridicat la 22,3 % în perioada investigației de reexaminare, ceea ce arată că producătorii din țări terțe au acumulat capacități care pot contribui la satisfacerea consumului pe piața Uniunii și la asigurarea unei situații concurențiale sănătoase în condiții de concurență echitabile.

(57)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că situația aprovizionării pe piața Uniunii s-a schimbat în mod semnificativ de la investigația inițială. În timp ce în 2009 singura sursă semnificativă de importuri a fost China, iar, la instituirea măsurilor provizorii, o penurie de melamină pe piața Uniunii ar fi putut conduce la creșteri semnificative ale prețurilor [a se vedea considerentul 63 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 457/2011], această situație a fost în mod clar diferită în cursul perioadei investigației de reexaminare, cu multiple surse importante de importuri și, în plus, cu o capacitate de producție mult mai mare a industriei Uniunii.

(58)

În cadrul investigației actuale, Comisia a stabilit că mai multe circumstanțe s-au schimbat de la investigația inițială, în special în ceea ce privește costul de producție suportat de industria Uniunii, dar și în ceea ce privește oferta. Începând din 2021, a existat o creștere puternică a costurilor de producție în Uniune, în urma căreia prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile din China care fac obiectul unui dumping nu mai putea fi prevenit în mod eficace de prețurile minime de import și de taxa specifică aplicabilă tuturor celorlalte societăți, pe baza costurilor și a prețurilor din 2009. În consecință, industria Uniunii a suferit un prejudiciu, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 134. În același timp, deși preocupările legate de disponibilitatea unei aprovizionări suficiente cu melamină a utilizatorilor au fost principalul motiv pentru instituirea măsurilor în forma lor actuală în investigația inițială, siguranța aprovizionării industriei utilizatoare s-a îmbunătățit considerabil din 2009.

(59)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a analizat, de asemenea, dacă modificarea circumstanțelor observate la punctul 3.5.2 ar putea fi considerată în mod rezonabil ca având un caracter durabil.

(60)

Mai multe părți au pus sub semnul întrebării, în observațiile lor, dacă modificările circumstanțelor ar putea fi considerate ca având un caracter durabil. Unele dintre observații au fost depuse înainte de divulgarea faptelor esențiale. Toate aceste afirmații sunt rezumate în prezenta secțiune.

(61)

În ceea ce privește creșterea puternică a prețurilor gazelor, CCCMC a susținut că, spre sfârșitul perioadei investigației de reexaminare, prețurile gazelor naturale au scăzut semnificativ față de vârfurile anterioare. Potrivit CCCMC, această evoluție a arătat că orice modificare a circumstanțelor, în acest caz creșterea drastică a prețurilor gazelor, a avut doar un caracter temporar. În plus, CCCMC a susținut că prețurile gazelor naturale, principalul factor de producție pentru producerea melaminei, au scăzut la aproape aceleași niveluri ca cele observate înainte de jumătatea anului 2021.

(62)

În mod similar, European Panel Federation („EPF”) a reamintit că principalul factor care afectează costul de producție al producătorilor de melamină este costul gazelor naturale. Începând din 2023, prețurile gazelor naturale au scăzut rapid și substanțial conform EPF. Aceasta a remarcat că prețurile spot ale gazelor naturale în Europa se situau la niveluri cuprinse între 28 EUR și 32 EUR/MWh în ianuarie 2024, în timp ce, în 2018, prețurile spot medii ale gazelor naturale în Europa erau de aproximativ 22-23 EUR/MWh. Potrivit EPF, piețele financiare preconizau că prețurile gazelor vor fi foarte apropiate de nivelurile istorice în perioada 2024-2026. EPF a susținut că prețurile gazelor au revenit la niveluri normale istorice și că solicitanții ar putea concura din nou sub forma actuală a măsurilor.

(63)

Asociația European Producers of Laminate Flooring („EPLF”) a furnizat o proiecție similară cu privire la evoluția prețului gazelor. EPLF a adăugat că, atunci când prețurile gazelor se stabilizează conform așteptărilor, ratele inflației ar scădea ulterior. În schimb, dacă ratele inflației ar scădea, se preconiza că principalele bănci centrale vor începe să reducă ratele dobânzilor. Reducerea ratelor dobânzilor ar face ca împrumuturile ipotecare să fie mai ieftine. Prin urmare, bunurile imobile ar deveni mai accesibile, ceea ce ar duce la o redresare preconizată a sectorului construcțiilor, care este un utilizator-cheie al produselor din melamină.

(64)

Comisia nu a fost de acord cu niciuna dintre afirmațiile de mai sus. Comisia a considerat că este foarte puțin probabil ca prețurile gazelor naturale să revină la intervalele de prețuri observate până în 2020.

(65)

În ceea ce privește afirmația reiterată în considerentul 62 de mai sus, Comisia a observat că prețurile gazelor cuprinse între 28 și 32 EUR/MWh, observate de EPF în ianuarie 2024, erau în continuare semnificativ mai mari decât prețurile cuprinse între 22 și 23 EUR observate de EPF în 2019. Comisia a observat că prețul mediu al gazelor observat la TTF în prima jumătate a anului 2024 a fost de 29,82 EUR/MWh (28), ceea este cu 56 % peste prețul mediu al gazelor observat la TTF, de 19,08 EUR/MWh, care reprezintă media din perioada aprilie-decembrie 2010 (a se vedea nota de subsol 16 din prezentul regulament) și, de asemenea, cu mult peste prețul mediu al gazelor observat la TTF în perioada 2011-2020. Prin urmare, chiar dacă situația prețului gazelor din perioada investigației de reexaminare ar trebui considerată excepțională, prețurile gazelor sunt în continuare semnificativ mai mari decât prețul mediu înregistrat până în 2020 inclusiv.

(66)

Presupusele previziuni ale prețurilor probabile ale gazelor până în anul 2026 nu au fost susținute cu elemente de probă de EPF. În plus, în ceea ce privește afirmațiile rezumate în considerentele 61-63, Comisia a considerat că este puțin probabil, având în vedere modificările situației geopolitice, ca prețurile gazelor să se stabilizeze în mod ferm la nivelurile observate până în iunie 2021. Începând din 2021, majoritatea statelor membre care se aprovizionau cu gaze naturale direct din Rusia prin gazoducte au început să reducă aceste importuri. Ca urmare a agresiunii nejustificate și neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană și statele membre au consolidat și accelerat măsurile pentru a deveni mai puțin dependente de gazele rusești. În acest context, cel puțin 17 terminale de GNL au fost planificate sau sunt în curs de construcție (29). Având în vedere investițiile extrem de importante necesare pentru construirea de terminale de GNL și întreaga infrastructură de aprovizionare, precum și angajamentul Uniunii de a pune capăt dependenței de gazele rusești (30), este extrem de puțin probabil ca Uniunea să revină la achiziționarea de gaze rusești prin gazoducte în volumele și la prețurile pe care le-a practicat înainte de 2021 și, prin urmare, este probabil ca piața să continue să înregistreze prețuri mult mai mari decât cele observate până în prima jumătate a anului 2021.

(67)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC a criticat faptul că, în scopul comparației, Comisia s-a bazat pe prețul gazelor din ultima zi a perioadei investigației de reexaminare, care a fost observat la TTF la 41,86 EUR/MWh și pe prețul mediu din perioada investigației de reexaminare, care, în opinia CCCMC, nu erau reprezentative, având în vedere prețurile excepțional de mari din perioada respectivă, inclusiv vârful de 339,20 EUR/MWh atins la 22 august 2022 (a se vedea considerentele 34 și 35). CCCMC a adăugat că, având în vedere corelația dintre prețurile gazelor naturale și costurile de producție ale industriei Uniunii, aceste costuri de producție au revenit deja sau se preconizează că vor reveni în curând la „nivelurile anterioare crizei”.

(68)

Comisia a respins afirmațiile. Comisia a reamintit că, pentru a evalua caracterul durabil al modificării constatate a circumstanțelor, a făcut referire, de asemenea, la prețul mediu al gazelor observat la TTF în prima jumătate a anului 2024 (a se vedea considerentul 65), care a fost o perioadă în care prețurile au scăzut în mod clar față de vârfurile anterioare și excepționale, dar s-au stabilizat la niveluri semnificativ mai ridicate decât cele anterioare primei jumătăți a anului 2021. Comisia a observat, de asemenea, că, în a doua jumătate a anului 2024, prețul mediu al gazelor observat la TTF a fost de 29,82 EUR/MWh, ceea ce este cu mult peste prețul mediu al gazelor observat la TTF în perioada 2011-2020 (a se vedea considerentul 65). Rezultă că nu există semne că s-ar preconiza o stabilizare a costului de producție suportat de industria Uniunii la niveluri similare celor predominante în perioada cuprinsă între instituirea măsurilor și prima jumătate a anului 2021.

(69)

În urma comunicării constatărilor, EPF a reiterat faptul că nivelurile prețurilor gazelor naturale preconizate pentru a doua jumătate a anului 2026 ar fi apropiate de prețurile reale ale gazelor observate în iulie 2023 (23-25 EUR/MWh). Acestea nu ar fi departe de nivelurile observate în 2021. În acest context, EPF a făcut trimitere la cele mai recente previziuni economice europene din 15 noiembrie 2024 (31).

(70)

Comisia a observat că prețurile gazelor naturale preconizate pentru perioada cuprinsă între al doilea trimestru al anului 2025 și primul trimestru al anului 2026 variază între 43,5 și 47,25 EUR/MWh (32). Aceste prețuri sunt cu cel puțin 46 % mai mari decât prețul mediu al gazelor observat la TTF în prima jumătate a anului 2024 (a se vedea considerentul 65).

(71)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a confirmat că modificarea modelului de achiziționare și de aprovizionare și costurile mai ridicate ale gazelor naturale suportate de producătorii din Uniune sunt considerate a avea un caracter durabil.

(72)

În ceea ce privește costurile de conformare cu legislația de mediu care urmează să fie suportate de industria Uniunii (a se vedea considerentul 40), nu există niciun indiciu că aceste obligații de reglementare în domeniul mediului vor fi anulate în curând. De fapt, este probabil ca accentul tot mai mare pus pe durabilitatea mediului – cel mai important prin intermediul Pactului verde european – să conducă la costuri din ce în ce mai mari ale conformității la nivel de industrie pentru producătorii din Uniune. Previziunile transmise până în prezent de producătorii din Uniune (a se vedea considerentul 42) confirmă această afirmație. Prin urmare, se preconizează că modificarea circumstanțelor observată va avea un caracter durabil.

(73)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC a solicitat să afle importanța relativă a presupuselor costuri de conformitate în raport cu costurile unitare totale de producție ale melaminei, care a rămas un aspect esențial atunci când se evaluează importanța reală a creșterii procentuale.

(74)

Comisia a observat că ponderea avută în costurile totale de producție a melaminei de costurile de mediu cu care s-a confruntat industria Uniunii a fost mai mică decât ponderea costurilor gazelor. Totuși, acest lucru nu schimbă cu nimic faptul că modificările observate erau în continuare semnificative și cu caracter durabil.

(75)

În ceea ce privește inflația (a se vedea considerentul 46), Comisia a observat că caracterul durabil al creșterilor elementelor de cost (gaze și costuri de mediu) va conduce în mod inevitabil la creșterea prețurilor produsului rezultat, melamina. În plus, industria Uniunii va dori să reflecte baza de costuri crescută în prețurile sale de vânzare după restabilirea unor condiții de concurență echitabile, deoarece nu poate suporta pe termen lung pierderile pe care le-a înregistrat în 2022 și în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, se preconizează că un nivel mai ridicat al prețului melaminei în comparație cu nivelurile prețurilor observate în investigația inițială va avea caracter durabil.

(76)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC a contestat faptul că costul de producție al industriei Uniunii a fost mai mare în perioada investigației de reexaminare decât în perioada investigației inițiale și că s-ar preconiza că nivelul mai ridicat al costurilor va avea caracter durabil.

(77)

Comisia a făcut referire la obiecția privind caracterul durabil al creșterii costurilor gazelor (a se vedea considerentul 70), care, având în vedere ponderea costurilor gazelor în costul total de producție a melaminei, se preconizează că va avea ca rezultat o creștere cu caracter durabil a costurilor totale.

(78)

În ceea ce privește creșterea capacității de producție a industriei Uniunii, investigația nu a indicat niciun plan al producătorilor din Uniune de a reduce capacitățile în viitorul apropiat. Prin urmare, se consideră că capacitatea generală crescută va avea un caracter durabil.

(79)

Cu toate acestea, CCCMC a susținut că nu a existat nicio modificare semnificativă (sau cu caracter durabil) a capacității de producție a industriei Uniunii sau a capacității sale de a aproviziona piața UE.

(80)

Comisia a clarificat faptul că industria Uniunii dispune de o capacitate suficientă pentru a satisface consumul la nivelul Uniunii. În acest context, Comisia a făcut referire la datele colectate în cadrul prezentei investigații (a se vedea tabelele 1 și 5). Deși consumul nu a depășit niciodată 427 309 tone pe an (observat în 2021), capacitatea a fost de cel puțin 476 874 de tone pe an (observată în perioada investigației de reexaminare).

(81)

CCCMC a adăugat că scăderea cotei de piață a industriei Uniunii la sub 30 % în perioada 1 iulie 2022-30 iunie 2023 nu a avut caracter durabil, deoarece a fost cauzată de circumstanțe excepționale, cum ar fi dificultățile de producție la nivelul producătorilor din Uniune și creșterea cererii din partea utilizatorilor în același timp. Pentru a compensa deficitul de aprovizionare, utilizatorii au fost nevoiți să se bazeze pe importuri mai mari, în principal din China.

(82)

Comisia a remarcat că scăderea semnificativă a cotei de piață a industriei Uniunii a fost concretă și, ca atare, nu a fost contestată de CCCMC. Comisia a considerat că scăderea cotei de piață s-a datorat în mare parte creșterii exponențiale a importurilor din China care subcotează prețurile industriei Uniunii (a se vedea considerentul 102).

(83)

Având în vedere cele de mai sus, observațiile CCCMC au fost respinse.

(84)

În urma comunicării constatărilor, SGE a susținut că circumstanțele care stau la baza măsurilor existente sub forma unei taxe fixe și a PMI nu s-au schimbat în mod semnificativ și durabil. În ceea ce privește disponibilitatea importurilor de melamină din țări terțe, SGE a afirmat că, în anumite momente, prețurile din țări terțe au fost mai mici decât cele din China și că aprovizionarea din țări terțe nu era stabilă și nu putea înlocui importurile din China.

(85)

Comisia a observat că prețurile importurilor din țări terțe, în general, au urmat tendințele pieței în cursul perioadei examinate. Mai important, astfel cum se arată în tabelul 4, cota de piață a importurilor totale din țările terțe a rămas într-un interval relativ restrâns, cuprins între 19,2 % și 22,3 % în cursul perioadei examinate, cu alte cuvinte, prețurile nu au fost în detrimentul cotelor de piață ale industriei Uniunii în aceeași măsură în care au fost prețurile din China (a se vedea tabelul 2). Cotele de piață cuprinse între 19,2 % și 22,3 % sunt, de asemenea, cu mult peste cotele de piață chineze pe parcursul perioadei examinate în investigația care a condus la măsurile care fac obiectul reexaminării și, prin urmare, Comisia nu a fost de acord cu SGE. Comisia a constatat că importurile totale din țări terțe au constituit un factor alternativ stabil de aprovizionare pe piața Uniunii.

(86)

SGE a reiterat o afirmație făcută de utilizatorul KRP la 30 octombrie 2024 (33), afirmând că, singură, capacitatea de producție europeană nu poate satisface cererea. În mod similar, EPF a pus sub semnul întrebării, în observațiile sale privind constatările, cifrele privind capacitatea evaluate de Comisie și raportate în tabelul 5 de mai jos. EPF a susținut că două fabrici de melamină ale BASF în Ludwigshafen au fost închise definitiv la sfârșitul lunii aprilie 2023 (34). În plus, EPF a făcut referire la informațiile de piață furnizate de membrii săi, potrivit cărora numai OCI și LAT Nitrogen au produs melamină în 2024 la o capacitate redusă. Capacitatea totală de producție a acestor producători s-a ridicat la un total de 290 000 de tone pe an, conform EPF.

(87)

Pentru a proteja informațiile considerate confidențiale din punct de vedere comercial, Comisia nu a putut divulga cifrele privind capacitatea de producție a producătorilor individuali din Uniune. Cu toate acestea, Comisia a confirmat că cifrele privind capacitatea de producție din tabelul 5 au fost verificate în mod corespunzător. Comisia a observat, de asemenea, că fabricile BASF relevante nu au fost închise permanent, astfel cum susține EPF, ci au fost oferite spre vânzare pe piață (35). În plus, abordarea EPF de a exclude capacitățile care au fost temporar lăsate neutilizate sau oferite spre vânzare este incompatibilă cu practica decizională constantă a Comisiei. Faptul că producătorii din Uniune și-au redus producția deoarece nu au fost în măsură să facă față importurilor la prețuri inechitabile din China, care au pătruns pe piața Uniunii la volume neobișnuit de mari, nu ar trebui să fie confundat cu o reducere permanentă a capacității de producție. Prin urmare, afirmația EPF a fost respinsă. Afirmația KRP nu a fost susținută cu elemente de probă și, din acest motiv, a fost, de asemenea, respinsă.

(88)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, că circumstanțele menționate la punctul 3.2.2 s-au schimbat de la investigația inițială și că aceste modificări au caracter durabil.

(89)

Pe baza informațiilor disponibile în cerere, produsul similar a fost fabricat, în cursul perioadei investigației de reexaminare, de către cei trei solicitanți și de alți doi producători. Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cei doi producători neincluși în eșantion identificați în cerere sunt BASF AG, Ludwigshafen (Germania) și S.C. Azomureș, Târgu Mureș (România). Numai BASF s-a înregistrat ca parte interesată. Niciunul dintre cei doi producători în cauză nu a prezentat observații și nu a contribuit în cursul investigației.

(90)

Producția totală din Uniune în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la 175 786 de tone. Cifra a fost calculată pe baza răspunsurilor la chestionar primite de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și a răspunsului la chestionarul privind indicatorii macroeconomici transmis de solicitanți.

(91)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 13, Comisia a selectat un eșantion definitiv de producători din Uniune reprezentând aproximativ 83 % din producția totală estimată a Uniunii de produs similar. Cei trei producători incluși în eșantion sunt solicitanții.

(92)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând: (a) datele solicitanților privind vânzările de produs similar realizate de industria Uniunii, verificate parțial în raport cu volumele de vânzări raportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion; și (b) importurile în Uniune de produs care face obiectul reexaminării din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate în baza de date Comext (Eurostat).

(93)

Pe această bază, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(94)

Reexaminarea a arătat că consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 18 % între 2020 și 2021, în urma unei redresări după pandemia de COVID-19. În ansamblu, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 % în perioada investigației de reexaminare.

(95)

Comisia a stabilit volumul importurilor din țara în cauză pe baza statisticilor Eurostat. Cota de piață a Chinei a fost stabilită prin compararea importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum este indicat în tabelul 2.

(96)

Importurile din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

(97)

Volumul importurilor din China a crescut de peste opt ori din 2020 până în perioada investigației de reexaminare. Chiar dacă anul 2020 nu ar putea să fie considerat reprezentativ din cauza încetinirii creșterii economice în urma pandemiei de COVID-19, din 2021 până în perioada investigației de reexaminare, importurile din China au crescut totuși de aproape patru ori.

(98)

În termeni relativi (a se vedea indicii din tabelul 2 de mai sus), cota de piață a importurilor din China a crescut și mai mult decât volumul acestor importuri, ajungând la aproape 30 % în perioada investigației de reexaminare. În comparație cu 2021, cota de piață a crescut de peste patru ori.

(99)

Comisia a stabilit prețurile medii ale importurilor provenite din China pe baza statisticilor Eurostat.

(100)

Prețul mediu ponderat al importurilor provenite din China a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)

(101)

Prețurile medii ale importurilor de melamină din China au crescut cu 108 % între 2020 și 2022. Prețurile au scăzut brusc din 2022 până în perioada investigației de reexaminare, cu 32 %.

(102)

Comisia a evaluat subcotarea prețurilor comparând (a) prețurile statistice medii ponderate ale importurilor din RPC în cursul perioadei investigației de reexaminare, stabilite pe o bază CIF, cu ajustări corespunzătoare pentru nivelul convențional al taxei vamale, al taxei antidumping (36) și al costurilor ulterioare importului și (b) prețurile de vânzare medii ponderate practicate de cei trei producători din Uniune față de clienți neafiliați de pe piața Uniunii. Marja de subcotare astfel calculată s-a ridicat la 8,5 %.

(103)

Comisia a analizat în continuare alte efecte asupra prețurilor, în special existența unei scăderi semnificative a prețurilor. Comisia a observat că scăderea prețurilor a avut loc în măsura în care industria Uniunii a trebuit să își reducă prețurile de vânzare cu aproximativ 53 % din 2022 până în perioada investigației de reexaminare (a se vedea tabelul 7), cu mult sub costurile sale de producție și, prin urmare, a condus la o pierdere de –100,1 % în perioada investigației de reexaminare (a se vedea tabelul 10).

(104)

Comisia a stabilit volumele și prețurile importurilor din țări terțe aplicând aceeași metodologie ca în cazul RPC (a se vedea punctul 3.3.3.1).

(105)

Volumul importurilor provenite din țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Importuri provenite din țări terțe

(106)

Printre cele mai importante surse de importuri din afara Chinei s-au numărat Qatar, Trinidad și Tobago și India. Importurile din fiecare dintre aceste țări au crescut în cursul perioadei examinate cu cel puțin 54 % (Qatar) și cu până la 360 % (India). Cu toate acestea, India a pornit de la un nivel mult mai scăzut decât celelalte două țări în 2020. Cota de piață a importurilor totale din toate țările terțe, cu excepția Chinei, a crescut cu doar 5 % în cursul perioadei examinate.

(107)

În perioada investigației de reexaminare, prețurile medii de import din cele mai importante trei surse, altele decât China, au fost toate peste prețurile medii de import din RPC. Numai prețurile de import din Trinidad și Tobago au fost relativ apropiate, deși s-au situat și ele peste prețurile de import din China (1 379 EUR/tonă față de 1 361 EUR/tonă). Cu toate acestea, volumul importurilor provenite din Trinidad și Tobago a reprezentat sub 20 % din volumul importurilor provenite din China în perioada investigației de reexaminare.

(108)

Creșterea cotei de piață a țărilor terțe cu 2,5 puncte procentuale în cursul perioadei examinate este în mod clar eclipsată de creșterea cotei de piață a importurilor din China, care s-a ridicat la 28,9 puncte procentuale. Prețul mediu al importurilor din țări terțe a fost, în perioada investigației de reexaminare, semnificativ mai mare atât față de prețul de vânzare al industriei Uniunii (a se vedea tabelul 7), cât și față de prețul mediu de import din China (a se vedea tabelul 3).

(109)

În scopul evaluării prezenței prejudiciului, Comisia a făcut distincția dintre indicatorii macroeconomici și microeconomici privind prejudiciul. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor și a informațiilor cuprinse în răspunsul solicitanților la chestionar, verificate în mod corespunzător în raport cu informațiile din cerere și cu răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, precum și cu statisticile Eurostat. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar primite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(110)

În cazul de față, indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă și productivitatea.

(111)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile de vânzare unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(112)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(113)

Producția industriei Uniunii a scăzut cu 56 % în cursul perioadei examinate. Capacitatea de producție a industriei Uniunii a rămas relativ stabilă în cursul perioadei examinate, cu o scădere minimă de 1 %. În consecință, utilizarea capacității a scăzut cu 56 %.

(114)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(115)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii către clienți neafiliați a crescut cu 9 % în perioada 2020-2021, dar a scăzut cu 52 de puncte procentuale între 2021 și perioada investigației de reexaminare până la un nivel cu 43 % sub nivelul din 2020.

(116)

Urmând aceeași tendință, cota de piață deținută de industria Uniunii a scăzut de la 79,9 % la 48,6 %.

(117)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 % (a se vedea tabelul 1), iar volumul vânzărilor industriei Uniunii către clienții neafiliați din Uniune a scăzut cu 43 % (a se vedea tabelul 6). În consecință, industria Uniunii a pierdut cote de piață importante (a se vedea tabelul 6) în comparație cu importurile din China (a se vedea tabelul 2).

(118)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune față de clienți neafiliați din Uniune și costul unitar de producție au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare din Uniune și costul de producție

(119)

Costul unitar de producție a crescut exponențial până la un nivel care a fost de 250 % în 2022, iar în perioada investigației de reexaminare a rămas cu 239 % peste nivelul înregistrat în 2020. Această creștere bruscă a costului de producție a fost cauzată în principal de creșterea foarte puternică a prețurilor gazelor începând din 2021.

(120)

Prețurile de vânzare au urmat o tendință similară până în 2022, când au atins un nivel cu 244 % peste nivelul din 2020. În perioada investigației de reexaminare, prețurile de vânzare au scăzut cu mai mult de jumătate comparativ cu 2022. În observațiile depuse la 23 august 2024 (37), solicitanții au subliniat că volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut la niveluri nesustenabile, spre deosebire de creșterea semnificativă a bazelor de costuri în perioada investigației de reexaminare.

(121)

Ocuparea forței de muncă, productivitatea și costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(122)

Numărul de angajați a scăzut cu peste 9 % din 2021 până în perioada investigației de reexaminare, deoarece industria Uniunii a început să reducă forța de muncă într-o situație de piață nefavorabilă.

(123)

Productivitatea muncii a scăzut cu 56 % în cursul perioadei examinate, în concordanță cu scăderea bruscă a producției (a se vedea tabelul 5).

(124)

Costurile medii cu forța de muncă au crescut cu 23 % în cursul perioadei examinate, deoarece salariile și alte drepturi de natură salarială au fost adaptate în funcție de inflație și de creșterea anterioară.

(125)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(126)

Nivelurile stocurilor au variat semnificativ în cursul perioadei examinate. În 2021, nivelul a fost cu 56 % mai mic decât nivelul din 2020. În 2022, nivelul a fost cu 165 % mai mare decât nivelul din 2020. Stocurile finale ca procent din producție au crescut de aproape cinci ori din 2020 până în 2022 și de peste trei ori din 2020 până în perioada investigației de reexaminare. Acesta este un indiciu suplimentar că industria Uniunii a întâmpinat dificultăți din ce în ce mai mari spre sfârșitul perioadei examinate în ceea ce privește vânzarea producției sale în contextul creșterii dramatice a importurilor provenite din China.

(127)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(128)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările de melamină către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările subiacente. Industria Uniunii a realizat profit numai în 2021, situându-se la 12,3 %. În 2020 și 2022, vânzările subiacente au înregistrat pierderi, situându-se la rate de –4,1 %, respectiv –5,6 %. În perioada investigației de reexaminare, pierderile au fost de –100,1 %.

(129)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Evoluția fluxului de lichidități a fost pozitivă în 2021. În 2022 și în perioada investigației de reexaminare, industria Uniunii a generat un flux de lichidități negativ, urmând tendința negativă a profitabilității.

(130)

Nivelul investițiilor industriei Uniunii a crescut cu 194 % în cursul perioadei examinate. Conform rezultatelor investigației, investițiile au vizat aproape exclusiv înlocuirea activelor complet amortizate și uzate. Faptul că aceste investiții au fost concentrate în perioada investigației de reexaminare a fost mai degrabă întâmplător. În plus, investițiile au fost relativ mici în raport cu alți indicatori, cum ar fi valoarea totală a vânzărilor. Prin urmare, Comisia nu consideră că acest indicator este foarte relevant pentru acest caz particular.

(131)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, iar tendința acestuia a urmat-o pe cea a ratelor de profitabilitate analizate.

(132)

În contextul creșterii costului de producție și al creșterii volatilității prețurilor, industria Uniunii a pierdut cote de piață semnificative în favoarea RPC în cursul perioadei examinate. Volumele importurilor din China au crescut exponențial și au intrat pe piața Uniunii la prețuri care subcotează în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii. În fața unei astfel de presiuni, industria Uniunii nu a fost în măsură să transfere creșterea costului de producție în prețurile sale de vânzare și, ulterior, a suferit pierderi considerabile la niveluri fără precedent și nesustenabile.

(133)

În esență, toți indicatorii de prejudiciu, cum ar fi producția, ratele de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, prețurile unitare de vânzare, cotele de piață, profitabilitatea și fluxul de lichidități au prezentat tendințe profund negative în cursul perioadei examinate.

(134)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (1) din regulamentul de bază în perioada examinată.

(135)

După ce a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, făcând trimitere la considerentul 27, Comisia a examinat dacă PMI aplicabil și taxa fixă au cauzat un prejudiciu grav și susținut industriei Uniunii.

(136)

Într-o primă etapă, Comisia a reamintit că modul în care este conceput PMI este de așa natură încât, odată ce prețurile ating niveluri confortabile peste PMI, producătorii-exportatori pot exporta volume practic nelimitate de produs în cauză fără a se confrunta cu taxe antidumping în Uniune. Acest scenariu s-a dovedit a fi adevărat în 2022 și în perioada investigației de reexaminare, când prețurile pieței au atins astfel de niveluri (a se vedea tabelul 2 și considerentele 97 și 98).

(137)

Într-o a doua etapă, Comisia a stabilit că importurile din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. Într-adevăr, aceste importuri au crescut exponențial, și anume cu 8013 % în cursul perioadei examinate (a se vedea tabelul 2), ceea ce a condus la o creștere semnificativă a cotelor de piață, și anume de la 0,3 % în 2020 la 29,2 % în cursul perioadei investigației de reexaminare, în detrimentul industriei Uniunii, care a pierdut cote de piață, de la 79,9 % la 48,6 % în aceeași perioadă. În plus, importurile din China au fost efectuate la prețuri în scădere (a se vedea tabelul 3, din 2022 până în perioada investigației de reexaminare) și subcotate (a se vedea considerentul 102), care au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. De asemenea, aceste prețuri au exercitat o presiune semnificativă asupra prețurilor industriei Uniunii. Într-adevăr, începând din 2021, acestea au fost cu mult sub prețurile industriei Uniunii și, mai important, începând din 2022, sub costul de producție al industriei Uniunii. Din cauza blocării prețurilor observate, industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețurile în cursul perioadei investigației de reexaminare, în concordanță cu creșterea costurilor sale, care a condus la pierderi semnificative. Alți factori, cum ar fi prețurile gazelor, care au fost principala cauză a unei creșteri a costurilor de producție dincolo de prețurile de vânzare (a se vedea datele din tabelul 7 pentru 2022 și perioada investigației de reexaminare), au contribuit, de asemenea, la prejudiciul respectiv, dar nu au atenuat legătura de cauzalitate constatată. Cota de piață a importurilor totale din țări terțe a crescut cu 13 % în cursul perioadei examinate (a se vedea tabelul 4), o creștere foarte mică în comparație cu creșterea de peste opt ori a importurilor din China în aceeași perioadă (a se vedea tabelul 2). În mod similar, importurile totale din alte țări terțe au fost, în medie, în perioada investigației de reexaminare, cu aproape 200 EUR pe tonă mai scumpe decât importurile din China. În consecință, importurile din țări terțe nu au atenuat legătura de cauzalitate constatată între importurile din China și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(138)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC a susținut că nu importurile din China, ci circumstanțele excepționale de pe piața internă a UE care au avut loc în a doua jumătate a anului 2022 și în 2023 au fost principalul motiv pentru care producătorii din Uniune nu și-au putut majora prețurile pentru a-și acoperi costurile de producție și a-și menține profitabilitatea.

(139)

Comisia a respins afirmația. Investigația a arătat că, în anul 2021 și, într-o anumită măsură, și în 2022, industria Uniunii a fost în măsură să crească prețurile în conformitate cu creșterea costului de producție, când importurile din China au intrat pe piață la prețuri de import de 1 627 EUR și 1 990 EUR pe tonă. Numai în perioada investigației de reexaminare, când prețurile de import au scăzut la 1 361 EUR pe tonă, industria Uniunii nu a mai fost în măsură să vândă la prețuri care acoperă costurile. Acest lucru a arătat în mod clar că măsurile nu și-au atins efectul preconizat, deoarece importurile din China la prețuri ieftine, la volume mai mari, au fost cauza majoră a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(140)

În consecință, Comisia a concluzionat că modul în care a fost conceput PMI a permis, în esență, producătorilor chinezi să crească volumele exporturilor la prețuri reduse, ceea ce, la rândul său, a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(141)

Toți importatorii neafiliați și utilizatorii cunoscuți au fost informați cu privire la deschiderea reexaminării.

(142)

Comisia a primit un răspuns la chestionar de la un importator neafiliat, însă partea respectivă a refuzat să furnizeze o versiune neconfidențială a răspunsului său. Prin urmare, informațiile furnizate nu au putut fi analizate.

(143)

Trei utilizatori și grupul Unilin (format din doi utilizatori) au furnizat răspunsuri la chestionar. Cei trei utilizatori nu au prezentat versiuni deschise semnificative ale răspunsurilor lor la chestionar și, prin urmare, aceste observații nu au putut fi analizate. Numai grupul Unilin a continuat să coopereze pe întregul parcurs al investigației, inclusiv permițând o verificare la fața locului la sediul său (astfel cum se explică în considerentul 18 de mai sus).

(144)

Cu toate acestea, grupul Unilin a susținut că nu poate depune o versiune neconfidențială completă a observațiilor sale deoarece, din perspectiva concurenței, nu a considerat de cuviință să prezinte anumite informații unui public mai larg. Prin urmare, grupul Unilin a invocat „circumstanțe excepționale” în sensul articolului 19 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a luat act de afirmația grupului Unilin. Pe baza informațiilor furnizate, Comisia a putut doar stabili că nici achizițiile grupului Unilin de la industria Uniunii și nici importurile sale din China nu au fost reprezentative pentru sectorul utilizatorilor în ansamblu și că modificarea formei măsurilor nu ar afecta în mod nejustificat partea în cauză.

(145)

În urma comunicării constatărilor, EPF și-a exprimat îngrijorarea cu privire la evaluarea de către Comisie a interesului utilizatorilor, deoarece pare să se bazeze numai pe cele două răspunsuri la chestionar transmise de grupul Unilin. EPF a adăugat că creșterea costurilor melaminei în perioada noiembrie 2022-noiembrie 2023 a condus la o creștere uriașă a diferenței dintre panourile brute și cele melaminate, crescând de la 30-50 % în medie la 60-124 %.

(146)

Comisia a clarificat faptul că se poate baza în evaluarea sa numai pe date verificabile furnizate de părțile interesate cooperante. Aproximativ 80 de utilizatori au fost contactați și informați cu privire la reexaminare la deschiderea acesteia. În cele din urmă, datele furnizate de grupul Unilin au fost singurele date verificabile puse la dispoziția Comisiei din partea utilizatorilor. Comisia nu a extins concluzia la care a ajuns cu privire la Unilin la toți utilizatorii, dar, în absența altor utilizatori cooperanți, nu dispunea de alte informații pentru analiză.

(147)

În plus, abordarea EPF de a deduce costurile de producție ale melaminei dintr-o diferență de preț a produselor rezultate este considerată eronată. Diferențele de preț pot fi atribuite mai multor alte motive, cum ar fi percepția clienților etc., dar nu neapărat și nu numai creșterii unui element de cost.

(148)

În urma deschiderii procedurii, EPF a susținut că industriile europene de prelucrare a lemnului au înregistrat o cifră de afaceri de peste 500 de miliarde EUR anual și au oferit 4 milioane de locuri de muncă directe în Uniune. Reprezentând 9 % din această cifră de afaceri, industria panourilor a jucat un rol esențial, oferind valoare produselor secundare provenite din recoltarea și prelucrarea lemnului, furnizând produse de înaltă calitate, ușoare și la prețuri accesibile pentru sectorul mobilei și al construcțiilor. În consecință, orice modificare a formei măsurilor ar avea un impact negativ asupra mult mai multor angajați (cei ai producătorilor de panouri din lemn din UE și cei din lanțul valoric al utilizatorilor din aval ai acestor producători) decât ar aduce beneficii angajaților producătorilor de melamină din Uniune.

(149)

Comisia a considerat că EPF nu a reușit să demonstreze care parte din presupusa cifră de afaceri anuală a fost legată de vânzările de produse care încorporează melamină, cât de relevant a fost costul melaminei în produsele respective și câte locuri de muncă au contribuit la producerea și vânzarea unor astfel de produse. În consecință, impactul modificării formei măsurii nu a putut fi determinat și, prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(150)

În urma comunicării constatărilor, EPF a calculat că aproximativ 650 000 de locuri de muncă din industria panourilor din lemn și din sectoarele conexe de-a lungul lanțului de aprovizionare erau legate de utilizarea melaminei și că toate aceste locuri de muncă ar fi amenințate în mod semnificativ dacă forma măsurilor ar fi modificată. Comisia a respins afirmația, întrucât EPF nu a justificat motivul pentru care taxele ad valorem pentru o materie primă dintr-o anumită țară, spre deosebire de o taxă fixă și PMI, ar fi în detrimentul acestor sectoare economice.

(151)

EPLF a susținut că producătorii-exportatori chinezi supuși taxei fixe de 415 EUR pe tonă nu au putut exporta către Uniune deoarece taxa respectivă era prohibitivă și că capacitatea totală a celor trei producători chinezi care fac obiectul unui preț minim de import nu a fost mai mare de 300 000 de tone, o cantitate insuficientă pentru a aproviziona piața europeană. EPLF a susținut, de asemenea, că utilizatorii din Uniune nu s-ar putea baza exclusiv pe producția europeană de melamină, în special atunci când piața se redresează.

(152)

Comisia a respins aceste afirmații formulate de EPLF. Consumul nu a fost niciodată mai mare de aproximativ 430 000 de tone pe an. De exemplu, în 2021, aceasta a fost de 427 185 de tone. Cu o capacitate de peste 476 000 de tone (observată în perioada investigației de reexaminare, a se vedea tabelul 5), industria Uniunii ar fi cu siguranță capabilă să acopere acest consum singură.

(153)

EPLF a adăugat că membrii săi se confruntau cu o concurență din ce în ce mai puternică din partea Turciei, deoarece producătorii turci de produse laminate puteau importa în continuare melamină din China fără a plăti taxe antidumping și, prin urmare, suportau costuri mai mici decât producătorii de produse laminate din Uniune.

(154)

EPLF nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul afirmațiilor privind concurența mai puternică din partea Turciei. În plus, nu au existat indicii că utilizatorii în general ar fi afectați în mod nejustificat de o modificare a formei măsurilor (a se vedea, de asemenea, considerentul 144). Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(155)

SGE a susținut că, în cazul în care forma măsurii antidumping este înlocuită cu taxe ad valorem, nivelurile taxei rezultate ar crește substanțial costul importului produsului care face obiectul reexaminării din China. Și mai rău, astfel de rate ridicate ar putea face ca exportatorii chinezi să devină necompetitivi, ceea ce i-ar putea obliga să se retragă de pe piața Uniunii. Acest lucru ar lăsa importatorilor și utilizatorilor din Uniune opțiuni de aprovizionare limitate, în principal de la solicitanți, ceea ce ar duce la o piață a UE mai puțin competitivă. Lanțul de aprovizionare ar deveni dezechilibrat, iar prețurile de achiziție pentru melamină ar putea crește semnificativ.

(156)

Comisia a respins această afirmație. Comisia a recunoscut că este probabil ca prețurile de piață ale melaminei să crească, deoarece prețurile observate în perioada investigației de reexaminare au fost nesustenabile pentru industria din Uniune, iar măsurile sub formă de PMI și de taxă fixă nu au protejat suficient industria Uniunii de practicile comerciale neloiale ale producătorilor-exportatori, scăzând grav prețurile sale de vânzare (a se vedea tabelul 7). Cu toate acestea, Comisia a considerat, de asemenea, că, în condițiile în care ar fi în vigoare taxe ad valorem cuprinse între 12 % și 65,2 %, în funcție de nivelul de dumping stabilit, utilizatorii vor putea, în general, să achiziționeze melamină chineză la prețuri care includ taxe care se află în condiții de concurență echitabile cu prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune. În plus, utilizatorii se pot aproviziona și din alte țări din afara Uniunii, așa cum au procedat în cursul perioadei examinate (a se vedea tabelul 4).

(157)

În urma comunicării constatărilor, EPF a indicat capacități de producție limitate în China. Potrivit EPF, exporturile Chinei către Uniune au atins un nivel maxim în 2022, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca acestea să crească dincolo de cantitatea observată în anul respectiv.

(158)

Comisia a observat că EPF nu a furnizat date fundamentate cu privire la capacitățile reale și neutilizate din China. În orice caz, cantitatea exporturilor chineze către Uniune în 2022 și în perioada investigației de reexaminare a fost deja extrem de dăunătoare pentru industria Uniunii, după cum o ilustrează cel mai bine cifrele privind profitabilitatea din tabelul 10.

(159)

Comisia a primit, de asemenea, observații în urma comunicării constatărilor din partea KRP, un utilizator de melamină care s-a înregistrat ca parte interesată, dar nu a transmis un răspuns la chestionar.

(160)

KRP a susținut că PMI a asigurat o concurență loială prin furnizarea unui prag de preț. Acesta a permis producătorilor din Uniune să obțină profituri, asigurându-se, în același timp, că utilizatorii au acces la surse de aprovizionare stabile și la prețuri accesibile. Astfel, potrivit KRP, menținerea PMI este în interesul Uniunii. KRP a susținut, de asemenea, că, în cazul în care măsura actuală ar fi înlocuită cu taxe ad valorem, s-ar confrunta cu costuri ale melaminei mult mai mari, ceea ce ar duce la o creștere semnificativă a costurilor de producție. Acest lucru le-ar eroda competitivitatea nu numai pe piața internă, ci și pe piețele internaționale, punând în pericol activitatea lor.

(161)

KRP nu a susținut cu elemente de probă niciuna dintre afirmațiile prezentate și, prin urmare, ambele afirmații au fost respinse.

(162)

În lipsa unei cooperări suplimentare din partea utilizatorilor și a asociațiilor de utilizatori, Comisia a concluzionat că utilizatorii nu ar fi afectați în mod nejustificat de o modificare a formei măsurilor.

(163)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există elemente care să indice că propunerea de modificare a formei măsurilor ar avea un impact negativ asupra utilizatorilor și/sau asupra importatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor.

(164)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să modifice forma măsurilor asupra importurilor de melamină originare din China.

(165)

Astfel cum se concluzionează în considerentul 134, industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare. În consecință, forma actuală a măsurilor nu mai este adecvată pentru a proteja industria Uniunii de importurile din China, care au intrat pe piața Uniunii la volume fără precedent de mari și la prețuri de subcotare.

(166)

Având în vedere modificările evaluate ale circumstanțelor, forma actuală a măsurilor, care, în ceea ce privește peste 80 % din totalul importurilor din China în cursul PIR, constă într-o taxă bazată pe un PMI de 1 153 EUR/tonă, adică nu a fost percepută nicio taxă, iar pentru celelalte importuri a constat într-o taxă fixă de 415 EUR/tonă, nu mai poate remedia prejudiciul important stabilit suferit de industria Uniunii și cauzat de importurile din China. În special, PMI nu a fost în măsură să remedieze subcotarea semnificativă (a se vedea considerentul 102) și blocarea prețurilor constatată în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(167)

Ambele reexaminări anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor au concluzionat că industria Uniunii nu a mai suferit prejudicii, având în vedere protecția eficientă oferită de măsurile existente [a se vedea considerentul 128 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1171 și considerentul 277 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1776]. În schimb, în cadrul actualei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a concluzionat că măsurile în forma lor actuală nu mai sunt suficiente pentru a contracara dumpingul care cauzează un prejudiciu.

(168)

Începând din 2020, volatilitatea prețurilor la melamină a crescut semnificativ, împreună cu volatilitatea prețurilor gazelor, principalul factor de producție pentru producerea melaminei. În anumite momente, prețurile melaminei au atins niveluri fără precedent de ridicate, care nu au fost observate cel puțin de la investigația inițială. După atingerea acestor niveluri ridicate, prețurile au scăzut rapid, având în vedere creșterea drastică a volumelor importurilor la prețuri mai mici din China. Acest lucru a obligat industria Uniunii să vândă la prețuri semnificativ mai mici decât costurile sale.

(169)

Prin urmare, actuala formă a măsurilor nu a mai putut oferi protecția pe care a asigurat-o în perioadele examinate în cadrul reexaminărilor anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și care s-a dovedit a fi suficientă pentru a proteja industria Uniunii de prejudiciul suferit. Producătorii chinezi au vândut produse la export către Uniune la prețuri care, în același timp, au subcotat prețurile de vânzare ale industriei Uniunii, dar au și depășit PMI aplicabil și, prin urmare, nu au fost supuse taxelor antidumping.

(170)

În consecință, circumstanțele modificate au avut ca efect faptul că prejudiciul a reapărut și că au făcut ca forma măsurilor să fie insuficientă pentru a proteja industria Uniunii de importuri la prețuri de subcotare.

(171)

Pe baza concluziilor de mai sus și, în special, a celor privind existența unui prejudiciu important suferit de industria Uniunii, modificările circumstanțelor în comparație cu investigația inițială și caracterul durabil al acestor modificări, precum și privind interesul Uniunii, Comisia a considerat că forma actuală a măsurilor antidumping privind melamina originară din Republica Populară Chineză nu mai este adecvată pentru a elimina prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping.

(172)

În consecință, Comisia a decis să reinstituie taxele ad valorem pentru toate societățile.

(173)

În urma comunicării constatărilor, SGE și KRP au susținut că reinstituirea taxelor ad valorem stabilite cu mai mult de zece ani în urmă este inechitabilă. Acestea au considerat că, în cazul în care circumstanțele în care a fost introdus inițial un PMI s-au schimbat, aceleași circumstanțe inițiale erau la caduce și în ceea ce privește impunerea taxelor ad valorem. În plus, unele dintre taxele ad valorem care urmau să fie reinstituite au fost calculate pe baza datelor din 2009, iar una singură s-a bazat pe datele din 2022. Prin urmare, reinstituirea taxelor ad valorem este inechitabilă pentru producătorii-exportatori chinezi ale căror niveluri ale taxei au fost calculate pe baza datelor din investigația inițială, care sunt caduce și neconforme cu condițiile actuale ale pieței.

(174)

Comisia a considerat afirmațiile ca fiind nefondate. Taxele ad valorem constituie forma standard de măsură antidumping utilizată de Comisie atunci când instituie măsuri în urma unei investigații. Instituirea altor forme de măsuri necesită, de regulă, o justificare specială în regulamentele de punere în aplicare respective, iar instituirea de taxe ad valorem nu necesită acest lucru. În prezentul regulament, Comisia a motivat în mod suficient faptul că circumstanțele care au condus la instituirea excepțională a taxelor pe baza prețurilor minime în temeiul regulamentului inițial nu mai există.

(175)

De asemenea, Comisia a reamintit că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2653, prin care Xinjiang a primit o taxă antidumping ad valorem de 12 %, a modificat măsurile existente. În cadrul prezentei reexaminări intermediare, Comisia este obligată din punct de vedere juridic să revizuiască toate măsurile existente, inclusiv orice modificare precum cea efectuată în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/2653. Prin urmare, Comisia nu poate trata măsura modificată instituită în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/2653 în mod diferit față de măsurile inițiale.

(176)

SGE și KRP au propus ajustarea PMI de la 1 153 EUR/tonă la un interval cuprins între 1 300 și 1 400 EUR/tonă, pe baza celor mai recente date privind prețurile spot colectate și publicate de serviciile independente de informații privind mărfurile [ICIS (38)]. Acest interval de prețuri propus este derivat din prețul mediu al melaminei pentru perioada iulie 2024-decembrie 2024, astfel cum a fost raportat de ICIS. În cadrul unei audieri care a urmat comunicării constatărilor, SGE a precizat că, în cadrul sistemului privind PMI propus, prețurile vor fi ajustate în mod continuu pe baza datelor ICIS menționate. În acest context, SGE a considerat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/82 al Comisiei (39) un precedent relevant pentru prezenta investigație.

(177)

Comisia a reamintit că prezenta reexaminare intermediară s-a limitat la forma măsurilor. Cu toate acestea, propunerea prezentată de SGE și KRP a implicat o modificare a nivelului măsurilor, în special de la un nivel al PMI de 1 153 EUR/tonă la cel puțin 1 300 EUR/pe tonă. În plus, Comisia a considerat că trimiterea făcută de SGE la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/82 era eronată, deoarece regulamentul respectiv nu se referea doar la o reexaminare intermediară parțială limitată la examinarea formei măsurilor (a se vedea considerentul 8 a treia liniuță din regulamentul respectiv), ci și la o reexaminare intermediară parțială limitată la prejudiciu (a se vedea considerentul 8 a patra liniuță din regulamentul respectiv). Astfel cum se prevede în considerentul 181 din regulamentul respectiv, în cadrul reexaminării intermediare parțiale limitate la prejudiciu, Comisia a stabilit un nou preț neprejudiciabil pentru industria Uniunii și, pe această bază, un nou PMI (deoarece măsurile s-au bazat pe prejudiciu). Întrucât prezenta reexaminare intermediară parțială se limitează la forma măsurilor, nu este posibilă o modificare a nivelului măsurilor. Prin urmare, propunerile SGE și KRP au trebuit să fie respinse.

(178)

Pentru a minimiza riscurile de eludare generate de diferențele dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale care să asigure aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor. Întreprinderile cărora li se aplică niveluri individuale ale taxelor trebuie să prezinte autorităților vamale ale statelor membre o factură comercială valabilă. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(179)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei, acesta nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a nivelurilor individuale ale taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(180)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază sau o modificare a împrejurărilor în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și cu condiția să fie îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție sau o investigație de reexaminare intermediară. Investigația poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la scară națională.

(181)

Nivelurile individuale ale taxei specificate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din China și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care fac obiectul reexaminării, fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(182)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei dacă își modifică ulterior denumirea entității. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (40). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care demonstrează că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul ei de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(183)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande modificarea formei măsurilor existente. De asemenea, tuturor părților li s-a acordat un termen pentru a prezenta observații ulterior acestei comunicări și pentru a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Comunicările și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător.

(184)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (41), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(185)

Comitetul instituit în baza articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 a emis un aviz favorabil,