(1)

În conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 549/2004, statele membre au obligația de a elabora planuri, fie la nivel național, fie la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian („FAB”), incluzând obiective de performanță pentru fiecare perioadă de referință a sistemului de performanță și de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană și funcțiile de rețea. Planurile respective trebuie să includă obiective de performanță la nivel local care să fie coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru perioada de referință în cauză.

(2)

Obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru cea de a patra perioadă de referință („PR4”, 2025-2029) au fost stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/1688 a Comisiei (4).

(3)

Toate statele membre au elaborat și adoptat proiecte de planuri de performanță pentru PR4, care au fost prezentate Comisiei spre evaluare până la 1 octombrie 2024. După ce a verificat dacă aceste proiecte de planuri de performanță sunt complete, Comisia a solicitat statelor membre să prezinte proiecte de planuri de performanță actualizate până la 15 noiembrie 2024.

(4)

Evaluarea Comisiei, prezentată în decizia de față, se bazează pe proiectul de plan de performanță actualizat pentru PR4 prezentat de Ungaria (denumit în continuare „proiectul de plan de performanță”).

(5)

Organismul de evaluare a performanței, care asistă Comisia în implementarea sistemului de performanță, a prezentat Comisiei un raport conținând avizul său privind evaluarea proiectelor de planuri de performanță.

(6)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia a evaluat coerența obiectivelor de performanță locale incluse în proiectul de plan de performanță pe baza criteriilor stipulate la punctul 1 din anexa IV la regulamentul de punere în aplicare respectiv și ținând seama de circumstanțele locale, după caz.

(7)

Comisia și-a completat evaluarea proiectului de plan de performanță cu o examinare a elementelor prevăzute la punctul 2 din anexa IV la regulamentul de punere în aplicare respectiv. În ceea ce privește punctul 2.1 litera (d) subpunctul (vii) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia observă că nu a efectuat, în cadrul examinării respective, o analiză detaliată a metodologiei utilizate de Ungaria pentru alocarea costurilor între serviciile de navigație aeriană de rută și terminală în PR4. Prin urmare, Comisia nu a tras nicio concluzie, în această etapă, cu privire la conformitatea respectivei metodologii de alocare a costurilor cu articolul 15 alineatul (2) literele (e) și (f) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și cu articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(8)

În ceea ce privește domeniul-cheie de performanță al siguranței, coerența obiectivelor incluse în proiectul de plan de performanță a fost evaluată în conformitate cu punctul 1.1 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(9)

Obiectivele de performanță în domeniul-cheie de performanță al siguranței propuse de Ungaria în ceea ce privește eficacitatea managementului siguranței, defalcate pe obiective de management al siguranței și exprimate ca nivel de implementare, sunt următoarele:

(10)

Comisia a constatat că obiectivele de performanță în materie de siguranță propuse de Ungaria pentru furnizorul de servicii de navigație aeriană „HungaroControl” sunt egale cu obiectivele de siguranță la nivelul Uniunii începând din 2028 pentru obiectivul de „managementul riscurilor la adresa siguranței”, în timp ce pentru celelalte patru „obiective de management al siguranței”, obiectivele de performanță sunt egale cu obiectivele de siguranță la nivelul Uniunii pentru anii calendaristici 2025-2029.

(11)

Comisia ia notă de faptul că proiectul de plan de performanță prezintă măsuri legate de HungaroControl vizând atingerea obiectivelor de siguranță locale, care se referă la implementarea sistemului său de management al siguranței și la securitatea cibernetică.

(12)

Pe baza constatărilor expuse la considerentele 9, 10 și 11, având în vedere că obiectivele de performanță în domeniul siguranței la nivelul Uniunii, stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/1688, trebuie atinse până în ultimul an al PR4, și anume 2029, este oportun ca obiectivele locale de performanță în materie de siguranță incluse în proiectul de plan de performanță să fie considerate coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii.

(13)

În ceea ce privește domeniul-cheie de performanță al mediului, coerența obiectivelor incluse în proiectul de plan de performanță referitoare la eficiența medie a zborului orizontal pe rută corespunzătoare traiectoriei reale a fost evaluată pe baza criteriului prevăzut la punctul 1.2 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. În consecință, obiectivele de mediu ale Ungariei au fost comparate cu valorile de referință relevante pentru eficiența zborului orizontal pe rută stabilite în Planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute („ERNIP”), elaborat în conformitate cu anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/123 al Comisiei (6) și disponibil la momentul adoptării obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii pentru PR4, și anume la 2 iulie 2024.

(14)

Obiectivele de performanță de mediu propuse de Ungaria pentru PR4 și valorile de referință naționale corespunzătoare din ERNIP, exprimate ca eficiență medie a zborului orizontal pe rută corespunzătoare traiectoriei reale, sunt următoarele:

(15)

Comisia observă că obiectivele de mediu propuse de Ungaria sunt egale cu valorile de referință naționale corespunzătoare pentru fiecare an calendaristic din PR4.

(16)

Comisia ia act de faptul că Ungaria a prezentat în proiectul de plan de performanță măsuri pentru atingerea obiectivelor locale de mediu, care includ implementarea și ulterioara extindere a unui spațiu aerian transfrontalier cu rute libere până la finele PR4. Având în vedere constatările organismului de evaluare a performanței, Comisia consideră că Ungaria ar trebui să se angajeze să implementeze toate măsurile operaționale prevăzute în ERNIP din 2 iulie 2024, pentru a sprijini realizarea obiectivelor sale de performanță de mediu pentru PR4.

(17)

Pe baza constatărilor expuse la considerentele 14, 15 și 16, este oportun ca obiectivele în domeniul-cheie de performanță al mediului incluse în proiectul de plan de performanță să fie considerate coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru PR4.

(18)

În ceea ce privește domeniul-cheie de performanță al capacității, coerența obiectivelor incluse în proiectul de plan de performanță în ceea ce privește întârzierea medie pe rută per zbor în managementul fluxurilor de trafic aerian (ATFM) a fost evaluată pe baza criteriului prevăzut la punctul 1.3 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. În consecință, obiectivele de capacitate propuse de Ungaria pentru serviciile de rută au fost comparate cu valorile de referință relevante stabilite în planul de administrare a rețelei elaborat în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/123 și disponibile la momentul adoptării obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii pentru PR4, și anume la 2 iulie 2024.

(19)

Obiectivele de capacitate pentru serviciile de rută propuse de Ungaria pentru PR4, exprimate în minute de întârziere ATFM per zbor, și valorile de referință corespunzătoare din Planul de administrare a rețelei sunt următoarele:

(20)

Comisia observă că obiectivele de capacitate pentru serviciile de rută propuse de Ungaria sunt semnificativ superioare valorilor de referință naționale corespunzătoare pentru fiecare an al PR4, cu excepția anului 2029, pentru care sunt egale cu respectivele valori.

(21)

Pentru a justifica diferența observată între obiectivele sale de capacitate și valorile de referință menționate la considerentul 20, Ungaria a invocat creșterea semnificativă a traficului de survolare înregistrată ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În proiectul său de plan de performanță, Ungaria a furnizat informații detaliate care demonstrează modificările rezultate la nivel de volume, densitate și complexitate a traficului aerian. Prin urmare, este necesar să se țină seama de aceste circumstanțe atunci când se evaluează obiectivele de performanță în materie de capacitate propuse de Ungaria pentru PR4 sub aspectul coerenței lor cu obiectivele de performanță în materie de capacitate la nivelul Uniunii.

(22)

Având în vedere analiza detaliată efectuată de organismul de evaluare a performanței, Comisia concluzionează că decalajul dintre obiectivele naționale și valorile de referință este justificat în mod corespunzător de circumstanțele excepționale generate de războiul din Ucraina și menționate la considerentul 21. Comisia remarcă, de asemenea, că Ungaria a pus în aplicare o serie de măsuri pentru atingerea obiectivelor sale de capacitate, inclusiv o creștere semnificativă a numărului de controlori de trafic aerian („ATCO”) implicați în operațiuni la centrul de control regional, îmbunătățiri ale sistemului de management al traficului aerian și prelungirea programului de lucru sectorial.

(23)

Pe baza constatărilor expuse la considerentele 19-22, este oportun ca obiectivele în domeniul-cheie de performanță al capacității incluse în proiectul de plan de performanță al Ungariei să fie considerate coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru PR4.

(24)

În conformitate cu punctul 2.1 litera (b) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia și-a completat evaluarea proiectului de plan de performanță prin examinarea obiectivelor de performanță în materie de capacitate pentru serviciile de navigație aeriană terminală, stabilite în ceea ce privește aeroporturile menționate la articolul 1 alineatele (3) și (4) din respectivul regulament de punere în aplicare. S-a constatat că aceste obiective dau naștere la preocupări.

(25)

Comisia observă că obiectivele de capacitate pentru serviciile de navigație aeriană terminală propuse pentru PR4 conduc la o deteriorare semnificativă a întârzierii ATFM medii la sosire pe an în comparație cu a treia perioadă de referință („PR3”). Într-adevăr, obiectivele propuse pentru PR4 sunt stabilite la 0,10 minute per zbor, în timp ce performanța reală înregistrată în 2024 a fost de 0,00 minute per zbor.

(26)

Prin urmare, Comisia consideră că, în legătură cu adoptarea planului său final de performanță în conformitate cu articolul 16 litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, este necesar ca Ungaria să justifice în continuare obiectivele de capacitate pentru serviciile de navigație aeriană terminală pentru PR4, ținând seama de observațiile prezentate în considerentul 25, sau să revizuiască în sens descrescător obiectivele respective.

(27)

În ceea ce privește domeniul-cheie de performanță al rentabilității, coerența obiectivelor incluse în proiectul de plan de performanță în ceea ce privește costul unitar determinat pentru serviciile de navigație aeriană de rută a fost evaluată pe baza criteriilor prevăzute la punctul 1.4 literele (a), (b) și (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. Aceste criterii sunt tendința costului unitar determinat pe parcursul PR4, tendința costului unitar determinat pe termen lung pe parcursul PR3 și PR4 (2020-2029) și valoarea de referință pentru costul unitar determinat la nivelul zonei tarifare, comparată cu valoarea medie corespunzătoare zonelor tarifare în care furnizorii de servicii de navigație aeriană au un mediu operațional și economic similar.

(28)

Obiectivele de rentabilitate pentru serviciile de rută propuse de Ungaria pentru PR4 și valorile de referință aferente sunt următoarele:

(29)

În ceea ce privește criteriul de evaluare prevăzut la punctul 1.4 litera (a) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia observă că tendința costului unitar determinat al Ungariei la nivelul zonei tarifare, de + 2,2 % pe durata PR4, înregistrează o performanță inferioară tendinței la nivelul Uniunii pentru aceeași perioadă, de – 1,2 %.

(30)

În ceea ce privește criteriul de evaluare stipulat la punctul 1.4 litera (b) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia observă că tendința pe termen lung a costului unitar determinat din Ungaria la nivelul zonei tarifare pe durata PR3 și PR4, de + 0,1 % reprezintă o performanță mai slabă decât tendința pe termen lung la nivelul Uniunii pentru aceeași perioadă, de – 1,0 %.

(31)

În ceea ce privește criteriul de evaluare prevăzut la punctul 1.4 litera (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia observă că valoarea de referință a Ungariei pentru costul unitar determinat, de 29,13 EUR în termeni reali la prețurile din 2022 („EUR2022”), este cu 28,1 % mai mică decât valoarea de referință medie, de 40,51 EUR în EUR2022, a grupului comparativ relevant prevăzut la articolul 7 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/1688.

(32)

Comisia a examinat, de asemenea, dacă abaterile observate în considerentele 29 și 30 ar putea fi considerate necesare și proporționate în temeiul punctului 1.4 litera (d) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, cu condiția ca abaterile observate de la tendința costului unitar determinat la nivelul Uniunii pe parcursul PR4 și de la tendința pe termen lung a costului unitar determinat la nivelul Uniunii să se datoreze exclusiv costurilor determinate suplimentare legate de măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de performanță în domeniul-cheie de performanță al capacității sau de măsurile de restructurare în sensul articolului 2 alineatul (18) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(33)

În ceea ce privește criteriul specificat la punctul 1.4 litera (d) subpunctul (i) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia observă că, în proiectul de plan de performanță, Ungaria face trimitere la costurile determinate suplimentare suportate în cursul PR4 de furnizorul de servicii de navigație aeriană HungaroControl ca urmare a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor de capacitate locale („măsurile în materie de capacitate”). Măsurile în materie de capacitate prezentate cuprind următoarele elemente principale:

(34)

Organismul de evaluare a performanței a analizat în detaliu măsurile în materie de capacitate invocate de Ungaria. Pe baza analizei sale, organismul a considerat că măsurile în materie de capacitate, legate de creșterea numărului de ATCO implicați în operațiuni și de modernizarea sistemului ATM, sunt necesare și proporționate pentru atingerea obiectivelor de capacitate ale Ungariei. Organismul de evaluare a performanței a considerat că respectivele măsuri în materie de capacitate vor avea ca rezultat o creștere structurală a capacității disponibile în spațiul aerian al Ungariei în PR4. În plus, organismul de evaluare a performanței a concluzionat că costurile suplimentare ale acestor măsuri în materie de capacitate sunt mai mari decât abaterea de la tendința pe termen lung a costului unitar determinat la nivelul Uniunii, menționată la considerentul 30.

(35)

Prin urmare, având în vedere considerentele 33 și 34, Comisia constată că Ungaria îndeplinește criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (d) subpunctul (i) în ceea ce privește abaterea de la tendința pe termen lung a costului unitar determinat la nivelul Uniunii menționată la considerentul 30.

(36)

Ungaria nu a prezentat în proiectul de plan de performanță nicio măsură de restructurare în temeiul criteriului prevăzut la punctul 1.4 litera (d) subpunctul (ii) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 care ar justifica abaterea rămasă de la tendința costului unitar determinat la nivelul Uniunii, remarcată la considerentul 29.

(37)

Cu toate acestea, Comisia ia act de faptul că Ungaria a demonstrat un nivel bun de rentabilitate în termeni relativi, având în vedere că valoarea de referință pentru 2024 este cu mult sub media grupului comparativ relevant, astfel cum se subliniază la considerentul 31. Comisia observă, de asemenea, că costul unitar determinat al Ungariei rămâne stabil în timp, dacă se compară valoarea de referință pentru 2019 cu costul unitar determinat planificat pentru 2029. În plus, s-a constatat că abaterea Ungariei de la tendința pe termen lung a costului unitar determinat la nivelul Uniunii este justificată de costurile suplimentare generate de măsurile în materie de capacitate, astfel cum s-a concluzionat la considerentul 35. Prin urmare, Comisia consideră că, per ansamblu, abaterea rămasă de la tendința costului unitar determinat la nivelul Uniunii, remarcată la considerentul 29, nu înseamnă că obiectivele de performanță în domeniul rentabilității ale Ungariei nu sunt coerente cu obiectivele de performanță în domeniul rentabilității la nivelul Uniunii.

(38)

Pe baza constatărilor expuse la considerentele 28-37, este oportun ca obiectivele în domeniul-cheie de performanță al rentabilității incluse în proiectul de plan de performanță să fie considerate coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru PR4.

(39)

În conformitate cu punctul 2.1 litera (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia și-a completat evaluarea proiectului de plan de performanță prin examinarea obiectivelor de performanță în materie de rentabilitate pentru serviciile de navigație aeriană terminală, stabilite în ceea ce privește aeroporturile menționate la articolul 1 alineatele (3) și (4) din respectivul regulament de punere în aplicare. S-a constatat că aceste obiective nu dau naștere la preocupări.

(40)

În lumina celor de mai sus, este oportun ca obiectivele de performanță incluse în proiectul de plan de performanță al Ungariei să fie considerate coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru PR4,