(1)

Potrivit articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

(2)

Democrația ar trebui protejată și cultivată. Stabilitatea, securitatea și prosperitatea Uniunii se bazează pe apărarea fermă a principiilor, a valorilor și a instituțiilor democratice, însă crize precum pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au amplificat provocările cu care se confruntă valorile și instituțiile democratice, printre acestea numărându-se polarizarea, exercitarea unor influențe mascate și alte ingerințe, cum ar fi manipularea informațiilor și alte forme de imixtiune din partea unor entități străine, inclusiv dezinformarea.

(3)

Articolul 10 alineatul (1) din TUE prevede că funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative. Articolul 10 alineatul (2) din TUE prevede că cetățenii sunt reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European. Articolul 10 alineatul (3) din TUE prevede că orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii și că deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean.

(4)

Statele membre au responsabilități deosebite și extinse în ceea ce privește încurajarea unei participări democratice cât mai largi și incluzive și promovarea unor alegeri libere, corecte și reziliente în Uniune.

(5)

Partidele politice joacă un rol esențial în cadrul democrațiilor europene prin formarea conștiinței politice, promovarea candidaților politici, încurajarea participării la vot și exprimarea voinței cetățenilor. Articolul 10 alineatul (4) din TUE și articolul 12 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene atribuie un rol-cheie partidelor politice europene. Statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene sunt reglementate la nivel european.

(6)

În ultimii ani, statele membre au cooperat tot mai strâns pentru a promova alegeri libere, corecte și reziliente în Uniune. Măsurile luate înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019 au condus, printre altele, la instituirea unui cadru de cooperare, și anume Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile, în conformitate cu Recomandarea C(2018) 5949 a Comisiei (1). Această rețea promovează colaborarea, învățarea reciprocă și schimbul de bune practici între autoritățile responsabile cu monitorizarea și asigurarea respectării normelor relevante pentru contextul electoral, inclusiv autoritățile electorale.

(7)

În Recomandarea C(2018) 5949, Comisia a încurajat statele membre să instituie măsuri tehnice și organizatorice adecvate și proporționale pentru a gestiona riscurile la adresa securității rețelelor și a sistemelor informatice utilizate pentru organizarea alegerilor.

(8)

Planul de acțiune pentru democrația europeană (2) urmărește să consolideze mijloacele de acțiune care se află la dispoziția cetățenilor și să sporească reziliența democratică în întreaga Uniune prin promovarea unor alegeri libere și corecte în Uniune, prin consolidarea libertății mass-mediei și prin combaterea dezinformării. În noiembrie 2021, Comisia a prezentat un pachet de măsuri care vizează consolidarea integrității alegerilor și o dezbatere democratică deschisă, inclusiv o propunere privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică (3), o propunere privind partidele politice europene (4) și propuneri privind drepturile de vot ale cetățenilor mobili ai Uniunii (5).

(9)

Reziliența proceselor electorale din Uniune ar trebui consolidată, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a valorilor democratice consacrate în normele Uniunii și în normele internaționale.

(10)

Stabilitatea legii electorale este esențială pentru integritatea și credibilitatea proceselor electorale. Modificarea frecventă a normelor sau modificarea acestora în pragul alegerilor pot crea confuzie atât pentru alegători, cât și pentru funcționarii responsabili cu procesul electoral, iar normele respective riscă să fie denaturate sau aplicate în mod eronat. Astfel de modificări pot fi percepute și ca un instrument de influențare a rezultatelor în favoarea candidaților aflați în funcție. În conformitate cu orientările II.2.b din Codul de bună conduită electorală (6), adoptat de Comisia pentru democrație prin drept a Consiliului Europei („Comisia de la Veneția”), elementele fundamentale ale dreptului electoral nu ar trebui să poată fi modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Printre aceste elemente fundamentale se numără, în special, normele privind transformarea voturilor în mandate, componența comisiilor electorale sau a altor organisme care organizează scrutinul, delimitarea circumscripțiilor și repartizarea locurilor între circumscripții. Deși principiul stabilității legislației electorale nu ar trebui invocat pentru a menține o situație care contravine standardelor electorale internaționale, niciuna din prevederile prezentei recomandări nu ar trebui înțeleasă ca invitând statele membre să ia măsuri care contravin orientărilor II.2.b din Codul de bună conduită electorală.

(11)

Pentru a sprijini participarea ridicată la vot și participarea largă a cetățenilor la procesul democratic, statele membre ar trebui să ofere instrumente accesibile și ușor de utilizat de înregistrare a candidaților și a alegătorilor, ținând seama de nevoile diferitelor grupuri, inclusiv ale cetățenilor care își au reședința în străinătate. Ar trebui să se asigure o mai mare flexibilitate temporală în ceea ce privește procedurile de înregistrare utilizate pentru alegeri sau să se ofere oportunități sporite de înregistrare a alegătorilor și candidaților, inclusiv să se asigure accesul la modalități specifice de vot, de exemplu prin mijloace electronice, ținând seama în mod corespunzător de Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului (7). În același timp, statele membre ar trebui să acorde atenție faptului că diferite grupuri, inclusiv persoanele vârstnice, se pot confrunta cu impedimente legate de accesul la internet și la tehnologiile digitale sau pot să nu aibă competențele necesare pentru a le utiliza în mod eficace.

(12)

Pentru a asigura exercitarea efectivă a drepturilor electorale, statele membre ar trebui să furnizeze cetățenilor Uniunii informații cu privire la regulile de bază și la modalitățile practice legate de exercitarea drepturilor electorale în țara lor. Aceste informații ar trebui furnizate în mod proactiv și într-o manieră cuprinzătoare, clară și simplă. Ar trebui utilizate mai multe canale de informații și ar trebui implicate entitățile de la nivel local. Statele membre ar putea să apeleze la instrumente moderne de comunicare, în diferite formate și în mai multe limbi, de exemplu să utilizeze scurte materiale video explicative care să ofere informații practice într-un limbaj clar și simplu. În acest context, statele membre ar putea, de asemenea, să facă apel la cerințele în materie de accesibilitate prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului (8).

(13)

Pandemia de COVID-19 a demonstrat interesul statelor membre față de introducerea unor metode de vot complementare care să sprijine participarea la vot, cum ar fi votul anticipat, votul mobil, votul prin corespondență și votul electronic. Cu toate acestea, atunci când se pun la dispoziție astfel de metode de vot complementare, sunt necesare garanții pentru a se asigura alegeri libere, corecte și reziliente, cu respectarea deplină a standardelor democratice și a drepturilor fundamentale. Statele membre ar trebui, de asemenea, să asigure disponibilitatea în continuare a metodelor tradiționale de vot. Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului se aplică atunci când astfel de metode de vot implică prelucrarea de date cu caracter personal (9). Compendiul privind votul electronic și alte practici bazate pe TIC (10), publicat de Comisie ca parte a pachetului privind cetățenia din 2023, oferă informații importante cu privire la cadrele juridice aplicabile, la sistemele și tehnologiile software utilizate, la metodologiile de testare, fluxurile funcționale și operaționale, caracteristicile de accesibilitate, amenințările și vulnerabilitățile și măsurile de atenuare corespunzătoare.

(14)

Pentru a sprijini respectarea drepturilor electorale ale cetățenilor, statele membre, atunci când pun în aplicare metode de vot complementare, ar trebui să se asigure că cetățenii sunt informați în mod corespunzător cu privire la acestea și că primesc sprijinul necesar pentru a le utiliza. De asemenea, este important ca funcționarii responsabili cu procesul electoral să beneficieze de o formare adecvată.

(15)

În 2018, Comisia a publicat orientări privind aplicarea normelor Uniunii de protecție a datelor în context electoral, subliniind obligațiile în materie de protecție a datelor pe care le au diferiții actori implicați în procesele electorale, cum ar fi autoritățile electorale naționale, partidele politice, brokerii și analiștii de date, platformele de comunicare socială și rețelele de publicitate online. Chestiunea protecției datelor în context electoral (11) a fost abordată și de Comitetul european pentru protecția datelor, de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și de autoritățile naționale însărcinate cu protecția datelor. Toți actorii implicați ar trebui să țină seama de aceste orientări, după caz, înainte de alegerile din 2024 pentru Parlamentul European și după aceste alegeri.

(16)

Instrumentele de supraveghere și de spionaj nu ar trebui utilizate pentru a influența dezbaterea democratică, în special prin vizarea actorilor politici și a jurnaliștilor. Utilizarea programelor de spionaj poate, în anumite circumstanțe, să țină de securitatea națională, dar folosirea lor pentru a obține un avantaj politic nu poate fi niciodată justificată ca o chestiune de securitate națională. Securitatea națională ar trebui interpretată în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a asigura pe mai departe aplicarea eficace a legislației Uniunii.

(17)

Este necesar să se susțină participarea la alegeri, în calitate de alegători și candidați, a tuturor grupurilor de cetățeni, ținând seama de nevoile lor specifice și de provocările cu care se confruntă. Raportul Comisiei privind alegerile pentru Parlamentul European din 2019 (12) a subliniat, printre altele, că trebuie realizate în continuare progrese în ceea ce privește incluziunea și participarea democratică la alegeri a tinerilor, a femeilor, a cetățenilor mobili ai Uniunii și a persoanelor cu handicap. Raportul a subliniat, de asemenea, că, pentru alegerile din 2019 pentru Parlamentul European, unele grupuri specifice, cum ar fi persoanele cu handicap, au rămas subreprezentate în rândul deputaților aleși în Parlamentul European, în ciuda faptului că reprezintă un segment semnificativ din electorat.

(18)

Caracterul incluziv al alegerilor și participarea tuturor grupurilor pot fi sprijinite de statele membre și de partidele politice prin politici și măsuri specifice, care țin seama de nevoile și provocările cu care se confruntă acestea. În acest context, statele membre pot ține cont de contextul demografic și de localizarea geografică. Colectarea de date privind participarea unor grupuri specifice, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a cerințelor în materie de protecție a datelor, ar putea sprijini identificarea provocărilor și elaborarea de politici pentru abordarea acestora. Statele membre ar putea, de exemplu, să lanseze campanii de informare specifice, care să țină seama de nevoile unor grupuri specifice. Statele membre ar trebui, de asemenea, să sprijine, în conformitate cu normele lor electorale, participarea la alegeri a cetățenilor Uniunii care își au reședința în țări terțe.

(19)

Tinerii cetățeni ar trebui sprijiniți în exercitarea drepturilor lor electorale, atât în calitate de alegători, cât și de candidați. Mai multe state membre au redus deja vârsta minimă de votare la 16 sau la 17 ani, în timp ce altele intenționează să facă acest lucru. Acțiunile de sprijinire a participării tinerilor, inclusiv a celor care votează pentru prima dată, pot include acțiuni precum promovarea educației cetățenești, organizarea de simulări electorale în școli, de teste de cunoștințe sau de concursuri de artă privind alegerile, de campanii de comunicare adaptate tinerilor, publicarea de ghiduri electorale pentru a-i familiariza pe copii și pe adolescenți cu procesul de înregistrare și de votare, încurajarea studenților să devină observatori electorali și dezvoltarea de programe inter pares în cadrul cărora tinerii alegători să își poată împărtăși experiențele. Tinerii cetățeni ar trebui să fie sprijiniți să își exercite drepturile electorale, inclusiv prin promovarea competențelor acestora și prin sprijinirea unui mediu care să le permită să voteze în mod liber și corect. Statele membre ar trebui să promoveze „Ghidul privind cetățenia UE” pentru a-i ajuta pe tinerii cetățeni să se familiarizeze cu istoria, valorile și drepturile care stau la baza statutului lor de cetățeni ai Uniunii, precum și cu beneficiile cetățeniei Uniunii și cu oportunitățile pe care aceasta le oferă pentru participarea la democrație. Ar trebui sprijinită diseminarea bunelor practici.

(20)

După cum se subliniază în Cadrul strategic al UE pentru romi (13), ar trebui încurajată participarea romilor la viața politică de la nivel local, regional, național și de la nivelul Uniunii. Acest lucru este deosebit de relevant în statele membre în care un segment important al populației este de origine romă. Planul de acțiune al Comisiei de combatere a rasismului (14) a anunțat, de asemenea, intenția Comisiei de a colabora cu partidele politice europene, cu Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile și cu societatea civilă în scopul de a îmbunătăți participarea grupurilor expuse riscului de marginalizare, cum ar fi persoanele aparținând unei rase sau origini etnice minoritare.

(21)

Articolul 8 din TFUE prevede că UE trebuie să urmărească eliminarea inegalităților și promovarea egalității între bărbați și femei în toate acțiunile sale. În „Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (15), Comisia s-a angajat să asigure egalitatea de șanse pentru femei și echilibrul de gen în procesul decizional și în politică. În raportul său din 2023 privind egalitatea de gen în UE (16), Comisia a reamintit necesitatea unei participări egale a femeilor și bărbaților în posturile de decizie politică, pentru a reflecta mai bine componența societății și a consolida democrația în UE. Statele membre ar trebui, de asemenea, să încurajeze echilibrul de gen în cadrul organelor de conducere ale organismelor cu responsabilități în materie electorală și să monitorizeze, să sprijine și să evalueze periodic progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen în exercitarea drepturilor electorale. Statele membre ar putea promova măsuri de sprijinire a egalității de gen în ceea ce privește accesul la alegeri și participarea la acestea. Atunci când elaborează astfel de măsuri, statele s-ar putea baza pe expertiza Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și pe datele privind egalitatea de gen. Printre măsuri s-ar putea număra includerea în alternanță a femeilor și a bărbaților pe listele de candidați, utilizarea altor tipuri de cote de gen sau condiționarea alocării de fonduri publice partidelor politice de promovarea participării femeilor la politică sau alte acțiuni similare. Pentru a sprijini egalitatea de gen, partidele politice ar trebui să instituie politici interne privind echilibrul de gen, să prevadă cursuri de formare specifice și acțiuni de sensibilizare. Partidele politice ar trebui să încurajeze echilibrul de gen pe listele electorale și la nivelul organelor lor de conducere. Statele membre și partidele politice ar trebui să ia măsuri pentru a preveni și a combate cu eficacitate discursurile de incitare la ură bazate pe gen împotriva femeilor active din punct de vedere politic, care urmăresc să le discrediteze sau să le descurajeze să participe la viața politică.

(22)

Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), la care UE, în limitele competențelor sale, și toate statele membre sunt părți, impune statelor părți obligația de a garanta drepturi politice persoanelor cu handicap și de a le oferi posibilitatea de a-și exercita aceste drepturi în condiții de egalitate cu restul populației. Pentru a sprijini participarea incluzivă, statele membre ar trebui, în conformitate cu angajamentele lor internaționale, inclusiv cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, să sprijine exercitarea de către persoanele cu handicap, în calitate de alegători sau candidați, a drepturilor lor electorale și să elimine barierele cu care se confruntă acestea în ceea ce privește participarea la alegeri, în conformitate cu Strategia Comisiei privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 (17). Statele membre ar trebui, în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii și cu standardele internaționale, să revizuiască posibilitatea care există în prezent ca persoanelor cu handicap intelectual și psihosocial să li se retragă sistematic drepturile electorală fără să existe o evaluare de la caz la caz și fără să se prevadă posibilitatea recurgerii la controlul judiciar. Statele membre ar trebui să utilizeze în mod optim Ghidul de bune practici electorale în statele membre, care abordează chestiunea participării cetățenilor cu handicap la procesul electoral (18) și care a fost anunțat în Strategia Comisiei privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, și să continue să colaboreze cu Comisia în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile, pentru a sprijini punerea efectivă în aplicare a acestuia, ținând seama de opiniile exprimate de entitățile care reprezintă interesele persoanelor cu handicap. Statele membre ar trebui să aibă în vedere implementarea unor măsuri practice pentru a asigura accesibilitatea în secțiile de votare, inclusiv prin utilizarea unor mijloace precum codurile QR, scrierea Braille, tipăriturile cu caractere de mari dimensiuni, ghidurile audio și ghidurile ușor de citit, șabloanele tactile, utilizarea lupelor, a iluminatului suplimentar, a ștampilelor și accesibilitatea ustensilelor de scris. Partidele politice ar trebui să vină în întâmpinarea nevoilor persoanelor cu handicap în campaniile lor, de exemplu organizând evenimentele în locuri accesibile și utilizând mijloace, moduri și formate de comunicare conforme cu legislația în materie de accesibilitate din Uniune și din statele membre. Statele membre și partidele politice ar trebui să aibă în vedere și furnizarea altor forme de sprijin, cum ar fi asistența telefonică, interpretarea prin semne, mijloace de transport accesibil și proceduri accesibile pentru solicitarea cazării.

(23)

Întrucât se află în prima linie în ceea ce privește asigurarea integrității alegerilor și sunt în măsură să sprijine o participare politică reală, partidele politice și organizațiile responsabile cu organizarea campaniilor electorale ar trebui încurajate să promoveze integritatea alegerilor și corectitudinea în desfășurarea campaniilor, inclusiv prin elaborarea și aderarea la coduri de conduită sau prin asumarea de angajamente de campanie de sprijinire a unor alegeri libere, corecte și reziliente. Astfel de coduri de conduită sau angajamente ar trebui să promoveze standarde democratice înalte. Ele ar putea include angajamente de a nu accepta contribuții financiare în schimbul unor avantaje sau de a se abține de la promovarea judecăților stereotipe, a declarațiilor discriminatorii și a prejudecăților împotriva anumitor grupuri, bazate în special pe gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.

(24)

Astfel de coduri sau angajamente ar trebui să fie puse la dispoziția publicului larg cu suficient timp înainte de data alegerilor și să fie însoțite de activități adecvate de sensibilizare a entităților în cauză.

(25)

Informațiile cu privire la organizațiile, fundațiile și alte entități juridice care au legături cu partidele politice europene și naționale sau care desfășoară campanii în numele acestora ar trebui să fie puse la dispoziția publicului de către partidele politice europene și naționale, astfel încât cetățenii să poată înțelege interdependențele dintre diverșii actori politici care promovează aceleași obiective și acțiuni politice, inclusiv în contextul difuzării de publicității politice. Astfel de informații le-ar fi, de asemenea, utile autorităților de supraveghere pentru a-și forma o imagine de ansamblu cu privire la legăturile financiare și structurale dintre diversele entități afiliate partidelor politice.

(26)

Partidele politice europene și naționale ar trebui să le permită în continuare cetățenilor, autorităților și entităților interesate să își îndeplinească rolul care le revine în procesul democratic, inclusiv prin identificarea eventualelor ingerințe sau manipulări ale proceselor electorale, prin publicarea pe site-urile lor web a informațiilor relevante privind utilizarea publicității politice, inclusiv a informațiilor cu privire la sumele cheltuite pentru publicitate și sursele lor de finanțare. Pentru a se asigura un nivel ridicat de transparență în campaniile politice și pentru a sprijini responsabilitatea în utilizarea publicității politice, partidele politice europene și naționale ar trebui, de asemenea, să aibă în vedere luarea de măsuri pe bază voluntară care să garanteze și să reflecte, în angajamentele și codurile lor de conduită, faptul că publicitatea politică pe care o utilizează poate fi identificată în mod clar ca atare și poate fi diferențiată de alte tipuri de publicitate și, după caz, de alte materiale, cum ar fi conținutul editorial. Partidele politice ar trebui să aibă în vedere punerea la dispoziție a publicității lor politice împreună cu informații cu privire la identitatea partidului politic care le sponsorizează și, după caz, cu informații pertinente cu privire la vizarea unui public-țintă prin publicitatea respectivă și la sistemele de inteligență artificială utilizate.

(27)

Observarea alegerilor este o modalitate eficientă de a-i implica pe cetățeni în procesul electoral și de a consolida încrederea publicului în alegeri. Pentru a promova transparența proceselor electorale, a sprijini implicarea și participarea cetățenilor și a promova procese electorale libere, echitabile și reziliente, statele membre ar trebui să încurajeze și să faciliteze observarea imparțială și independentă a alegerilor, inclusiv de către cetățeni, precum și de către organizații internaționale, în toate etapele procesului electoral, ținând seama de cadrele lor juridice și de angajamentele internaționale asumate. În acest sens, ele ar trebui să asigure în special observarea înregistrării alegătorilor, a numărării voturilor, a participării grupurilor specifice, monitorizarea publicității politice și a finanțării campaniilor electorale, precum și aplicarea normelor electorale online.

(28)

Statele membre ar trebui să sprijine dezvoltarea capacităților și a expertizei în materie de observare a alegerilor, inclusiv prin sprijinirea formării observatorilor electorali, pe baza cunoștințelor împărtășite în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile și a standardelor și bunelor practici internaționale, cum ar fi Declarația de principii privind observarea internațională a alegerilor adoptată în 2005 în cadrul Organizației Națiunilor Unite (19) și standardele Comisiei de la Veneția și ale Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Ar putea fi organizate cursuri de formare specifice pentru observatorii electorali mai tineri.

(29)

Printre acțiunile specifice de sprijinire a observării alegerilor s-ar putea număra organizarea de reuniuni și consultări specifice între rețelele electorale naționale și grupurile de observatori, seminare comune privind evaluarea alegerilor și inițiative comune menite să sensibilizeze opinia publică și să ducă la elaborarea de politici privind observarea alegerilor care să sprijine integritatea, reziliența și caracterul democratic al alegerilor. Schimburile de bune practici privind observarea alegerilor între statele membre în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile ar trebui să includă sprijin pentru observatorii electorali și acțiuni specifice de sensibilizare.

(30)

Partidele politice și organizațiile responsabile cu organizarea campaniilor ar trebui să înlesnească, de asemenea, activitatea observatorilor electorali care cooperează cu acestea, inclusiv oferindu-le accesul necesar la informațiile privind activitățile lor în contextul alegerilor.

(31)

Existența unor sisteme și procese electorale solide, cu perturbări minime, este o condiție prealabilă de bază a democrațiilor. Erorile umane, dezastrele neprevăzute și diverse incidente ar putea amenința procesele electorale. Statele membre ar trebui să asigure reziliența proceselor electorale, inclusiv printr-o protecție specială a infrastructurii electorale și prin luarea măsurilor necesare în ceea ce privește instalațiile, echipamentele, rețelele, sistemele și infrastructura preluate din alte sectoare pentru a fi folosite pentru alegeri.

(32)

După cum s-a subliniat în Planul de acțiune pentru democrația europeană, încadrarea proceselor electorale sau a aspectelor administrării lor drept infrastructuri critice ar putea spori eficacitatea eforturilor de contracarare a amenințărilor specifice. Acest lucru ar presupune abordarea provocărilor legate de perioadele electorale, de observarea alegerilor, de supravegherea electorală independentă și de căile de atac eficace și ar include totodată monitorizarea, inclusiv online, identificarea amenințărilor, consolidarea capacităților, funcționarea rețelelor electorale naționale și colaborarea cu sectorul privat. În ceea ce privește entitățile care exploatează infrastructura care este posibil să fie utilizată în contextul alegerilor, ar trebui să se acorde atenția cuvenită, după caz, cerințelor prevăzute în Directivele (UE) 2022/2555 (20) și (UE) 2022/2557 (21) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(33)

În plus față de obligațiile prevăzute în Directivele (UE) 2022/2555 și (UE) 2022/2557, după caz, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a asigura un nivel similar de reziliență a entităților care exploatează infrastructuri legate de alegeri, prin efectuarea de evaluări ale riscurilor și actualizarea acestora, prin efectuarea de teste și prin consolidarea rezilienței și a sprijinului acordat entităților care joacă un rol semnificativ în desfășurarea alegerilor. De asemenea, statele membre ar trebui să se asigure că toate entitățile relevante iau măsuri tehnice, operaționale și organizatorice adecvate și proporționale pentru a gestiona riscurile asociate incidentelor naturale, provocate de om și cibernetice. Totodată, ele ar trebui să instituie metodologii și planuri de gestionare a crizelor și de asigurare a unei redresări rapide după astfel de incidente, precum și schimb de experiență și de bune practici.

(34)

Ar trebui luate măsuri specifice pentru a îmbunătăți și mai mult securitatea cibernetică a bazelor de date în care sunt înregistrați alegătorii, a sistemelor de vot electronic și a altor sisteme informatice utilizate pentru gestionarea alegerilor, cum ar fi cele utilizate pentru numărarea, auditarea și afișarea rezultatelor alegerilor, precum și pentru rapoartele postelectorale de certificare și validare a rezultatelor. Alte măsuri ar putea să vizeze securitatea fizică a locurilor în care se desfășoară scrutinul și numărarea voturilor, precum și a unităților, a activelor și a sistemelor folosite pentru tipărirea, transportul și depozitarea buletinelor de vot și a altor materiale electorale relevante, cum ar fi urnele de vot special securizate sau ștampilele.

(35)

În septembrie 2022, Comisia a adoptat o propunere de Act privind reziliența cibernetică (22), menit să stabilească cerințe comune obligatorii de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale, atât hardware, cât și software. Pentru a spori reziliența cibernetică a alegerilor, statele membre ar trebui să se asigure că în alegeri se utilizează produse hardware și software mai securizate, inclusiv prin luarea în considerare a acestei propuneri. În plus, statele membre ar trebui să țină seama de standardele internaționale relevante, cum ar fi Recomandarea (2017) a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind standardele pentru votul electronic (23) și Orientările (2022) Consiliului Europei privind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor în procesele electorale (24). Statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze compendiul privind votul electronic și practicile bazate pe TIC.

(36)

Pentru a proteja infrastructura legată de alegeri împotriva atacurilor cibernetice, statele membre ar trebui, de asemenea, să ia măsuri specifice, cu sprijinul Comisiei, inclusiv prin intermediul mecanismului comun pentru reziliență electorală, menționat în Planul de acțiune pentru democrația europeană. Totodată, statele membre ar trebui să participe la exerciții practice de evaluare a riscurilor și de pregătire, bazându-se pe activitatea comună sprijinită de Comisie în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile și al Grupului de cooperare pentru rețele și sisteme informatice. Statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze în mod optim învățămintele desprinse în cadrul exercițiului de simulare teoretică organizat în cadrul mecanismului comun de reziliență electorală la 21 noiembrie 2023. Acest lucru ar trebui luat în considerare pentru actualizarea compendiului privind securitatea cibernetică a tehnologiei electorale, elaborat de Grupul de cooperare pentru rețele și sisteme informatice. Autoritățile cu responsabilități în materie electorală și cibernetică ale statelor membre ar trebui să continue să facă schimb de informații relevante, în special prin schimburi comune între Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile și Grupul de cooperare pentru rețele și sisteme informatice, mai ales înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Pe această bază, statele membre ar trebui să desfășoare activități de sensibilizare cu privire la măsurile pe care le pot întreprinde partidele politice, organizațiile responsabile cu organizarea campaniilor, candidații, funcționarii responsabili cu procesul electoral și alte entități implicate în desfășurarea alegerilor pentru a îmbunătăți securitatea online a acestora și pentru a atenua potențialele atacuri cibernetice.

(37)

Pentru a proteja infrastructura legată de alegeri, este crucial ca riscurile să fie gestionate permanent, pe baza unor criterii predefinite de acceptare a riscurilor și a unei metodologii predefinite. Datele colectate în cursul evaluărilor riscurilor și al simulărilor de criză au un rol esențial în această privință. Statele membre ar trebui, cu sprijinul Comisiei în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile și în strânsă cooperare cu Grupul de cooperare pentru rețele și sisteme informatice, să facă schimb de practici relevante în ceea ce privește efectuarea de evaluări ale riscurilor și luarea de măsuri de atenuare a acestora, contribuind astfel la diseminarea rapidă a experienței și a expertizei, inclusiv în ceea ce privește inovațiile de succes. Schimburile ar trebui să includă elaborarea unor metodologii și planuri comune pentru gestionarea crizelor și pentru asigurarea unei redresări rapide în urma eventualelor incidente naturale sau provocate de om, inclusiv a incidentelor cibernetice.

(38)

Pentru a fi bine protejate împotriva unor astfel de amenințări, partidele politice, fundațiile politice și organizațiile responsabile cu organizarea campaniilor ar trebui să ia măsuri pentru a aborda riscurile de securitate cibernetică în cadrul activităților lor interne și pe durata campaniilor. Activitățile de sensibilizare și măsurile de asigurare a rezilienței ar putea cuprinde distribuirea de informații către membrii de partid și către candidați cu privire la riscurile de securitate cibernetică legate de activitățile lor și de activitățile altor entități apropiate acestora, participarea la sesiuni de instruire privind securitatea cibernetică, precum și îmbunătățirea monitorizării securității platformelor și a instrumentelor digitale utilizate pentru campaniile electorale.

(39)

Pentru a se asigura că alegătorii primesc informații fiabile, este important să se protejeze mediul informațional în preajma alegerilor. Manipularea informațiilor, ingerințele și răspândirea dezinformării, inclusiv prin mijloace automatizate pe platformele de comunicare socială, pot avea consecințe negative asupra calității dezbaterii democratice, asupra exercitării drepturilor de vot, asupra percepției și a atitudinii alegătorilor, conducând la efecte pe termen lung, inclusiv asupra participării la viitoarele alegeri. Inteligența artificială poate fi utilizată pentru a genera sau a manipula imagini, conținuturi audio sau video care seamănă izbitor cu persoane, locuri sau evenimente reale și care ar părea în mod fals ca fiind autentice (așa-numitele „falsuri perspicace”). Publicitatea politică poate fi un vector al dezinformării și al ingerințelor străine, în special în cazul în care publicitatea nu își dezvăluie caracterul politic, identitatea sponsorilor săi și a entităților care o finanțează, precum și locul și modul în care a fost selectat publicul-țintă. Comisia a prezentat o propunere privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, care va stabili un cadru obligatoriu, bazat pe standarde comune care să le permită cetățenilor să recunoască publicitatea politică și să își exercite drepturile democratice în cunoștință de cauză. De asemenea, propunerea va limita și va reglementa utilizarea datelor cu caracter personal pentru vizarea unui anumit public-țintă prin publicitatea politică. Codul de bune practici consolidat împotriva dezinformării din 2022 (25) prevede standarde de autoreglementare pentru combaterea dezinformării și a manipulării informațiilor. Comisia a prezentat o propunere privind inteligența artificială (26), care va asigura etichetarea conținutului generat de inteligența artificială și divulgarea originii acestuia.

(40)

Pentru a sprijini autoritățile competente și factorii de decizie politică, sondajele de opinie și anchetele pot fi considerate de statele membre drept mijloace de monitorizare a prevalenței și a distribuției sociodemografice a principalelor mesaje de dezinformare legate de alegeri. Informațiile obținute în contextul unor astfel de sondaje ar putea fi puse la dispoziția cercetătorilor, a jurnaliștilor, a observatorilor electorali, a societății civile și a altor părți interesate relevante.

(41)

Partidele politice au, la rândul lor, o responsabilitate specifică de a proteja mediul informațional în preajma alegerilor, asigurându-se că alegătorii primesc în timp util informații corecte, accesibile și inteligibile și contracarând manipularea informațiilor, ingerințele și dezinformarea legate de alegeri, în colaborare cu alte părți interesate și cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a valorilor democratice.

(42)

Pentru a se asigura că cetățenii sunt bine informați și știu cum să își protejeze libertatea de formare a opiniilor, ar trebui promovate acțiuni de consolidare a rezilienței, de sensibilizare și de formare cu privire la ingerințele din preajma alegerilor. Rolul societății civile, al organizațiilor mass-media, al instituțiilor de cercetare și al mediului academic în ceea ce privește sensibilizarea publicului, alfabetizarea mediatică și gândirea critică este esențial pentru a înzestra cetățenii cu competențele necesare pentru a-și folosi discernământul în fața realităților complexe care afectează sfera democratică. Aceste competențe sunt deosebit de importante având în vedere rolul tot mai important al inteligenței artificiale, inclusiv în campaniile electorale, de exemplu atunci când cetățenii utilizează sisteme de inteligență artificială pentru a-și fundamenta alegerile electorale. Statele membre ar trebui să utilizeze în mod optim finanțarea disponibilă la nivelul Uniunii pentru activități de combatere a manipulării informațiilor, a ingerințelor și a dezinformării care afectează desfășurarea unor alegeri libere, corecte și reziliente, inclusiv prin promovarea oportunităților de finanțare ale programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului (27), și ale programului Erasmus +, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului (28). Activitățile de acest tip ar trebui să contribuie la cunoașterea și înțelegerea modalităților prin care poate fi accesat și utilizat în mod sigur și eficace conținutul mediatic, precum și a modalităților de creare a unui conținut mediatic responsabil. Statele membre ar putea încuraja școlile și instituțiile de învățământ superior să includă în programele lor de învățământ cursuri de alfabetizare mediatică, gândire critică, privind drepturile și obligațiile politice ale cetățenilor, precum și privind înțelegerea funcționării instituțiilor și a proceselor democratice atât în țara lor, cât și la nivelul UE și privind promovarea participării democratice.

(43)

Prevenirea manipulării informațiilor, a ingerințelor și a dezinformării legate de alegeri se bazează pe publicarea preventivă a unor informații de încredere cu privire la procedurile electorale. Pentru a demasca manipularea informațiilor și dezinformarea cu privire la procedurile electorale, sunt necesare măsuri de răspuns rapide și fiabile. Instruirea autorităților electorale și a altor autorități relevante cu privire la modul în care pot fi prevenite și demascate eficient acțiunile de manipulare a informațiilor, ingerințele și dezinformările online și offline cu privire la procedurile electorale este deosebit de importantă în mediul de securitate actual, aflat într-o evoluție rapidă. Statele membre ar trebui să pună în aplicare alte acțiuni complementare de combatere a dezinformării și a manipulării informațiilor care perturbă alegerile. În acest context, ele s-ar putea baza pe Observatorul european al mass-mediei digitale și pe centrele sale ca surse de informații pentru entitățile implicate în procesele electorale, cum ar fi observatorii sondajelor de opinie, educatorii și alte entități care diseminează informații, cu privire la modalitățile de demascare a dezinformării legate de alegeri.

(44)

Recomandarea (UE) 2018/234 a Comisiei (29) încurajează deja autoritățile naționale competente să identifice, pe baza experiențelor statelor membre, cele mai bune practici legate de identificarea, atenuarea și gestionarea riscurilor pe care le prezintă dezinformarea pentru procesul electoral. În perioada care s-a scurs de la adoptarea recomandării, mutațiile prin care a trecut mediul de securitate în comparație cu cel de la alegerile anterioare a accentuat aceste riscuri. Prin urmare, autoritățile naționale competente ar trebui să dezvolte și să actualizeze în continuare cele mai bune practici, inclusiv utilizând instrumente de detectare bazate pe inteligența artificială. Rețelele electorale naționale ar trebui să își consolideze cooperarea pe această temă, inclusiv prin schimbul de bune practici în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile și printr-o colaborare strânsă cu sistemul de alertă rapidă. Acest lucru ar putea implica schimburi de expertiză între statele membre care se confruntă cu provocări similare, inclusiv ca urmare a poziției lor geografice.

(45)

Canalele clare de cooperare dintre rețelele electorale naționale, Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile și platformele media și editorii de publicitate politică ar putea contribui la atenuarea riscului de manipulare a informațiilor și dezinformare în perioada alegerilor, în special prin sprijinirea elaborării de standarde care să îmbunătățească diseminarea de informații de încredere. Statele membre cooperează deja pentru combaterea manipulării informațiilor, a ingerințelor și a dezinformării în contextul Rețelei europene de cooperare privind alegerile, al Grupului autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (30), al sistemului de alertă rapidă (31) și al altor cadre, elaborând un răspuns multidisciplinar la astfel de amenințări în procesele electorale. Aceste rețele ar trebui să dezvolte în continuare măsuri de răspuns adecvate, inclusiv prin sprijinirea cooperării dintre statele membre. Ar trebui consolidată cooperarea dintre Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile și aceste alte rețele europene cu activități relevante pentru procesele electorale, inclusiv în contextul mecanismului comun pentru reziliență electorală. Ar trebui sprijinite bunele practici, inclusiv reuniunile comune ale diferitelor rețele, cum ar fi sesiunea comună a Rețelei europene de cooperare privind alegerile și sistemul de alertă rapidă din 6 decembrie 2023. Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile ar trebui, de asemenea, să faciliteze în continuare colaborarea cu entități internaționale precum Consiliul Europei și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ca parte a abordării sale cuprinzătoare privind organizarea de alegeri libere, corecte și reziliente în Europa.

(46)

Donațiile din partea unor țări terțe către partidele politice, fundațiile politice, candidații politici și organizațiile naționale responsabile cu organizarea campaniilor, în special atunci când nu sunt verificate, ar putea să influențeze în mod necuvenit procesele democratice din Uniune și să fie un vector de ingerință din partea țărilor terțe. Astfel de donații ar putea afecta corectitudinea sau integritatea concurenței politice, ar putea conduce la denaturări ale procesului electoral, ar putea denatura condițiile de concurență echitabile prin încălcarea normelor privind plafoanele de venituri și de cheltuieli, ar putea facilita corupția sau ar putea reprezenta o amenințare la adresa ordinii publice naționale. Donațiile din partea unor țări terțe către partide politice, fundații politice, candidați, organizații de campanie și, dacă este cazul, mișcări politice ar trebui, prin urmare, să fie limitate sau interzise și, în orice caz, să facă obiectul unor cerințe de transparență.

(47)

Regulamentul (UE) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (32) reglementează finanțarea partidelor politice europene, inclusiv în ceea ce privește finanțarea din partea unor țări terțe. În conformitate cu acest regulament, partidele politice europene și fundațiile politice europene nu sunt autorizate să accepte donații sau contribuții anonime, din partea unei autorități publice a unui stat membru sau a unei țări terțe ori din partea unei întreprinderi asupra căreia o astfel de autoritate publică poate exercita direct sau indirect o influență dominantă în baza dreptului său de proprietate asupra acesteia, a participării sale financiare la o astfel de întreprindere sau a normelor care îi reglementează activitatea, și nici donații din partea unor entități private cu sediul într-o țară terță sau a unor persoane fizice dintr-o țară terță care nu au drept de vot la alegerile pentru Parlamentul European.

(48)

Recomandarea Consiliului Europei privind normele comune împotriva corupției în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale (33) subliniază, de asemenea, că statele ar trebui să limiteze, să interzică sau să reglementeze în mod specific donațiile efectuate de donatori străini în beneficiul partidelor politice. În Orientările Comisiei de la Veneția privind finanțarea partidelor politice (34) se afirmă că donațiile provenite de la state sau întreprinderi străine ar trebui interzise, deși această interdicție nu ar trebui să împiedice donațiile efectuate de resortisanți care locuiesc în străinătate. În conformitate cu aceste orientări, pot fi avute în vedere și alte limitări, mai ales nivelul maxim al fiecărei contribuții, interzicerea contribuțiilor din partea întreprinderilor cu caracter industrial sau comercial ori din partea organizațiilor religioase sau controlul prealabil, de către organele publice specializate în chestiuni electorale, al contribuțiilor din partea membrilor partidelor care doresc să candideze la alegeri.

(49)

Pentru a preveni ingerințele străine, statele membre ar trebui să identifice și să elimine eventualele lacune din legislația lor și din alte măsuri normative legate de donațiile efectuate de țări terțe pentru partidele politice, fundațiile politice, candidații politici și organizațiile de campanie. Statele membre ar trebui să combată în mod eficace eludarea normelor relevante, inclusiv prin luarea în considerare a interzicerii donațiilor efectuate în numele unei alte persoane. Prin „donații” ar trebui să se înțeleagă orice ofertă de numerar, orice ofertă în natură, furnizarea oricăror bunuri, servicii sau lucrări sub valoarea de piață și/sau orice altă tranzacție care constituie un avantaj economic pentru entitatea în cauză (inclusiv împrumuturi), cu excepția activităților politice obișnuite desfășurate pe bază de voluntariat de către persoane fizice. În acest context, statele membre ar putea utiliza orientările furnizate de Grupul de lucru al înalților funcționari de integritate publică (35) din cadrul OCDE și de Grupul de state împotriva corupției (GRECO) instituit de Consiliul Europei (36).

(50)

Comisia monitorizează prevenirea corupției legate de finanțarea partidelor politice în statele membre în contextul rapoartelor privind statul de drept și, din 2022, publică recomandări pe această temă.

(51)

Pentru a sprijini integritatea procesului electoral și a aborda efectele negative efective sau previzibile asupra desfășurării unor alegeri libere și corecte, este important ca partidele politice și entitățile afiliate acestora să evalueze riscurile care decurg din donațiile provenite din țări terțe și din donațiile potențial legate de corupție sau de alte activități infracționale. În cadrul evaluării riscurilor, partidele politice și entitățile lor afiliate ar trebui să aibă în vedere măsuri de abordare a riscurilor identificate, inclusiv prin identificarea corespunzătoare a donatorilor, pentru a evita orice risc de finanțare mascată prin interpuși.

(52)

Statele membre ar trebui să își intensifice cooperarea în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile, inclusiv prin identificarea în comun a unor standarde și referințe comune privind donațiile și alte tipuri de sprijin acordate de țările terțe pentru partidele politice, fundațiile politice și organizațiile de campanie naționale.

(53)

Pentru a consolida în continuare caracterul european și desfășurarea eficientă a alegerilor pentru Parlamentul European, ar trebui continuate eforturile de implicare a tuturor cetățenilor în alegerile pentru Parlamentul European și de facilitare în continuare a exercitării de către aceștia a drepturilor lor electorale.

(54)

Diseminarea de informații privind orele de deschidere ale secțiilor de votare cu suficient de mult timp înainte de alegeri, precum și asigurarea deschiderii mai devreme și a închiderii mai târziu a secțiilor de votare în ziua alegerilor, inclusiv în cazul alegerilor pentru Parlamentul European, ar oferi unui număr mai mare de cetățeni posibilitatea de a își exprima votul, inclusiv celor care locuiesc în regiuni îndepărtate sau au un program de lucru atipic.

(55)

Astfel cum se menționează în Raportul privind alegerile pentru Parlamentul European din 2019, în Raportul din 2018 privind aplicarea Directivei 94/80/CE (37) și în Raportul din 2020 privind cetățenia Uniunii (38), statele membre ar trebui să sprijine în continuare exercitarea de către cetățenii Uniunii a drepturilor lor electorale și să promoveze sensibilizarea acestora cu privire la drepturile lor și la procedurile aplicabile. De asemenea, statele ar trebui să abordeze posibilele obstacole în calea participării cetățenilor mobili ai Uniunii la alegerile pentru Parlamentul European, fie în calitate de alegători, fie de candidați. Furnizarea de informații privind drepturile relevante și procedurile aplicabile ar putea fi sprijinită prin utilizarea instrumentelor digitale disponibile pe scară largă, unul dintre acestea fiind portalul digital unic instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului (39), care oferă acces la paginile web relevante de la nivelul Uniunii și de la nivel național, inclusiv la cele privind drepturile electorale. Totodată, statele membre sunt încurajate să utilizeze optim serviciile de comunicare și de soluționare a problemelor disponibile la nivelul Uniunii, cum ar fi Centrul de contact Europe Direct (EDCC) și SOLVIT, puse la dispoziție de Comisie pentru a oferi cetățenilor Uniunii informații exacte și în timp util cu privire la drepturile lor cetățenești și la procedurile electorale.

(56)

Măsurile suplimentare de comunicare ar consolida caracterul european al alegerilor pentru Parlamentul European. Partidele politice naționale ar trebui să demareze campaniile aferente alegerilor pentru Parlamentul European cât mai curând posibil, deoarece partidele au un rol esențial în sensibilizarea cetățenilor Uniunii, inclusiv a cetățenilor mobili ai Uniunii, cu privire la alegerile pentru Parlamentul European. Astfel cum se menționează în Raportul Comisiei privind alegerile pentru Parlamentul European din 2019, eforturile comune de comunicare ale diferitelor instituții ale UE, ale statelor membre și ale societății civile rămân un element-cheie în consolidarea caracterului european al alegerilor pentru Parlamentul European.

(57)

Pentru a spori și mai mult transparența legăturii dintre partidele politice naționale și partidele politice europene și grupurile politice din Parlamentul European, partidele politice naționale ar trebui să poată să își anunțe afilierea sau procesul lor de afiliere la un partid politic european înainte de începerea campaniei și sunt încurajate să facă acest lucru. Pentru a contribui la sporirea dimensiunii europene a alegerilor, statele membre ar trebui să încurajeze și să faciliteze furnizarea acestor informații către public. Statele membre și partidele politice ar putea sprijini alte măsuri de sporire a transparenței cu privire la legăturile dintre partidele politice europene și cele naționale, de exemplu prin sprijinirea organizării de evenimente comune cu partidele politice europene și naționale.

(58)

Pentru a-și îndeplini rolul prevăzut la articolul 10 alineatul (4) din TUE, de a contribui la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor europeni, partidele politice europene ar trebui să fie în măsură să se adreseze membrilor și circumscripțiilor lor din întreaga Uniune, inclusiv prin desfășurarea de campanii transfrontaliere în Uniune. Pentru a contribui la sporirea dimensiunii europene a alegerilor pentru Parlamentul European, statele membre ar trebui să faciliteze desfășurarea unor campanii transfrontaliere eficace de către partidele politice europene și grupurile politice din Parlamentul European în întreaga Uniune.

(59)

Pentru a proteja în continuare integritatea alegerilor pentru Parlamentul European, statele membre ar trebui încurajate să combată mai puternic riscul votului și al candidaturilor multiple. În acest scop, cetățenii Uniunii ar trebui să fie informați cu privire la normele și sancțiunile legate de votul multiplu. Statele membre ar trebui, cu sprijinul Comisiei, să facă schimb de date exacte și în timp util cu privire la cetățenii mobili ai Uniunii care participă la alegeri în calitate de alegători sau candidați. În acest context, statele membre ar trebui să continue pregătirile începute în cadrul grupului de experți privind chestiunile electorale (40), pentru a asigura un schimb eficient și criptat de date necesare pentru a preveni votul multiplu prin intermediul instrumentului securizat relevant pus la dispoziție de Comisie. Cetățenii mobili ai Uniunii nu ar trebui să fie radiați de pe lista electorală pentru toate tipurile de alegeri din țara lor de origine ca urmare a faptului că au fost înscriși pe lista electorală a statului lor membru de reședință.

(60)

Pentru a promova procesele electorale libere, corecte și reziliente, ar trebui consolidată pe mai departe cooperarea în cadrul rețelelor electorale naționale, astfel cum se menționează în Recomandarea (UE) C(2018) 5949. Membrii rețelelor electorale naționale ar trebui să facă schimb rapid de informații cu privire la aspectele care ar putea afecta alegerile pentru Parlamentul European, de exemplu identificând împreună amenințările și lacunele, făcând schimb de concluzii și de expertiză, și ar trebui să stabilească, atunci când este necesar, protocoale și modalități de lucru favorabile cooperării și schimbului de informații, pentru a preveni și a răspunde la incidentele perturbatoare care afectează alegerile și a atenua efectele lor, pentru a proteja alegerile de astfel de incidente și a asigura redresarea în urma acestora. În cazul în care autoritățile de aplicare a legii nu fac parte din rețelele electorale naționale, statele membre ar putea avea în vedere stabilirea unor legături permanente între rețelele electorale naționale și autoritățile naționale relevante de aplicare a legii, cu respectarea deplină a valorilor democratice. Rețelele electorale naționale ar putea colabora în acest scop cu alte părți interesate, de exemplu cu cercetători, cadre universitare, observatori electorali și apărători ai drepturilor omului. Acestea ar trebui, de asemenea, să colaboreze cu parlamentele naționale și, împreună cu acestea, să sprijine sensibilizarea cu privire la importanța protejării integrității proceselor electorale, inclusiv împotriva riscului de ingerințe. Pentru a se asigura că rețelele electorale naționale sunt în măsură să își îndeplinească în mod adecvat rolul și să își desfășoare activitățile, statele membre ar trebui să le pună la dispoziție cadrele, resursele și mijloacele necesare.

(61)

Înainte de următoarele alegeri pentru Parlamentul European și după aceea, statele membre ar trebui să consolideze cooperarea dintre rețelele lor electorale naționale, în special în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile. În acest sens, ele ar trebui să se bazeze pe mecanisme care să sprijine schimbul rapid de informații cu privire la aspectele care afectează alegerile,